Mihaela,ma bucur ca mai sint si astfel de gradinari;da-mi voie ,te rog,doar doua-trei vorbe sa-ti

spun: la instalatia de irigat prin picurare,e bine sa pui si un filtru ;in bazinul cu apa,pune o placa
de cupru,care va modifica ph-ul apei si va impiedica cresterea algei alea verzi care infunda
furtunele;nu folosi furtune de legatura transparente( din acelasi motiv);fortifica frunzele rosiilor cu
decoct de urzica,coada caluluisau cu humusil;mana e un mucegai care sta in pamint si daca o
ataci ca pe alga verde din apa,nu prea mai are spor:tot la fel,schimba ph-ul pamintului prin
amestec anual de mranita( de preferinta din balegar de cal,compostata 2 ani),prafuire cu var-praf
inainte de plantare sau cenusa;mai stiu si alte metode neortodoxe da n-am timp acum;sint amator
de schimb de seminte;in 200 aveam 2! de soiuri de rosii,acum m-am oprit la ",de-ale noastre;la
alte metode: firul de cupru si firul e porumb;si,daca tot vrei sa face o treaba erste classe,mai da
niste bani si ia si niste plasa anti-grindina;mai vorbim,toate bune#
$e%eta & foi de ceap' si(sau usturoi) *ntr-o g'leat' punem doua m+ini bune (cam 200 gr) de foi
de ceap' (,i (sau de usturoi)) -p'rim cu ap' clocotit', acoperim) .up' ce s-a racit & strecur'm)
/urn'm 0n recipiente separate ,i p'str'm la loc 0ntunecat ,i r'coros) 1olosim 2l de solu%ie la 20l
ap' 3stat'4) 5a ,i 0n alte cazuri, este at+t o gustare s'%ioas' c+t ,i un leac bun
$e%eta 6 & 7olu%ia de bicarbonat de sodiu, 2- 2 linguri%e la litrul de ap' caldu%' (cam 20 grame))
8lantele se stropesc pe frunze, dup' care se vor pudra cu cenu,')
9lergia sezonier': cum o po i trata 5: 7:55;7 prin terapii naturiste
9utorul: <abriel 7ilviu 9o,an 0n 9ctualitate, 7'n'tate 2= iulie, 202> 2?:0> 0
/r'im 0ntr-un ocean imens de aer, ,i totu,i unii semeni ai no,tri sufer' de sete de aer) ;ste
tulbur'tor s' vezi pe cineva ,i cu at+t mai mult s' sim%i personal c' nu-%i a@unge aerul ,i te
cuprinde spaima de a te stingeA 7uferin%a 0n forma ei sever' e astmul bron,ic alergic ,i poate
0ncepe simplu, 0ntr-o prim'var' frumoas', cu o rinit' alergic' sezonier') Ba vremea aceasta, 0n
timp ce ma@oritatea oamenilor se umplu de bucurie pe m'sura cre,terii zilei, altora le spore,te 0n
piept 0ngri@orarea fa%' de perioada str'nutului, a lacrim'rii, a dificult'%ilor respiratorii) ; sezonul
alergiilor de prim'var')
1orma cea mai simpl', rinita alergic' sezonier', se caracterizeaz' prin str'nut ,i rinoree apoas'
ce pot asocia senza%ie de obstruc%ie nazal' ,i m+nc'rime local') 9poi se poate 0nso%i de
lacrima%ie ,i ro,ea%' a ochilor, ochi Cc+rpi%i4 0n special diminea%a) *n timp pot ap'rea u,oar'
oboseal', sc'derea mirosului, durere de cap, simptome de sinuzit') /oate simptomele sunt mai
pronun%ate diminea%a) Ba unele persoane se pot dezvolta, de regul' 0n c+%iva ani, forma%iuni de
tip polipoid ori vegeta%ii adenoide, amigdalite hipertrofice, adenopatie cervical') .ificult'%ile
respiratorii se pot agrava dup' ani de evolu%ie, cu coborarea manifest'rilor spre arborele bron,ic
,i instalarea astmului bron,ic alergic)
1actori exogeni ,i endogeni implica%i alergiile sezoniere
*ngri@or'tor 0n anii din urm' este c' a crescut frecven%a alergiilor 0n general ,i a celor sezoniere 0n
particular) 5u deosebire 0n societatea modern' occidental', dar ,i la noi, dup' ce a p'truns
acela,i stil de via%' ,i alimenta%ie) 8rincipala cauz' este aportul de felurite substan%e de sintez'
chimic', pe mai multe c'i)
9ditivii alimentari sunt cei mai incrimina%i) 9ceste substan%e str'ine de corpul nostru ,i
nefolositoare lui, 0l supun la un efort de debarasare, exprimat mai puternic la nivelul principalelor
organe depurative, ficatul ,i rinichii) .ar p+n' s' a@ung' acolo, circul' prin tot organismul ,i 0,i
exercit' efecte adesea toxice) 8rintre cele dint+i afectate este sistemul imunitar, unde se
instaleaz' dezordinea, ce poate 0mbr'ca mai multe feluri de manifest'ri) :na este alergia, adic'
reac%ia de respingere fa%' de lucruri care 0n mod obi,nuit sunt normale sau inofensive) 9,a se
face c' unii oameni nu se pot atinge de savuroasele c'p,une, al%ii fac alergie la aspirin', la
variate alimente, produse de igien' sau uz casnic, ,)a) :nii oameni devin alergici la 0nc'rc'tura
obi,nuit' a aerului de prim'vara ( var') 7au sunt situa%ii c+nd imunitatea deran@at' 0,i 0ndreapt'
atacul spre structurile proprii ale corpului ,i atunci apar boli auto-imune) Ba antipod, aditivii chimici
alimentari pot determina sc'derea imunit'%ii, cu apari%ia unor suferin%e prin capacitate scazut' de
ap'rare a organismului, de exemplu boli infec%ioase sau tumori)
9ditivii alimentari incrimina i 0n alergii: ;202, ;22! i ;22?
8e l+ng' fondul general de tulburare imunitar', unii aditivi alimentari sunt direct implica%i 0n
alergii) 5+teva exemple: alura red (;22?) ,i amaranth (;22!) coloran%i ro,ii, sunt histamino-
eliberatori ,i pot intensifica simptomele alergice sau de astm) /artrazina (;202) foarte mult
utilizat' 0n sucuri sau dulciuri galbene ,i portocalii, e demult prezentat' ,i 0n c'r%ile de imunologie
drept astmagen') *n plus, la cei cu intoleran%e la aspirin' pot ap'rea simptome asem'n'toare
cand consum' oricare dintre cele substan%ele mai sus men%ionate) <lutamatul de sodiu, un
poten%iator de gust extrem de larg utilizat, are multiple ac%iuni toxice, 0n principal pe sistemele
nervos, endocrin ,i reproduc'tor, dar se pare c' este ,i alergizant)
7' ne reamintim ,i de odorizantele pentru interior care con%in numeroase substan%e toxice, 0ntre
care unele alergizante, de exemplu butilfenil metilpropional, alfa-ionona, aldehida cinamic', alfa-
pinen, limonen ,i linalol) 7au 2-etil-hexanol ,i acetaldehida cu efecte obstructive pe c'ile
respiratorii)
9lte surse importante de substan%e chimice de sintez' toxice ,i(sau alergene sunt produsele
conventionale de cosmetic' ,i de igien' personal' ori a locuin%ei) 7au detergen%ii conventionali
de rufe, pentru care produc'torii recomand' cantit'%i utile prea mari, 0n special 0n ma,inile de
sp'lat, iar cl'tirea nu reu,e,te s'-i 0ndep'rteze) 5a urmare r'm+n imprima%i 0n haine ,i se
transmit pe piele (pe care o pot irita sau provoca alergii tegumentare) ,i de unde o parte se
absorb)
9buzul de antibiotice provenind din medicamente c't ,i din alimente procesate unde sunt
ad'ugate contra bacteriilor, de asemenea tulbura imunitatea ,i conduc spre st'ri alergice)
9ntibioticele mai au un efect nedorit & distrug flora proprie din intestine) Ba nivelul mocoasei
intestinale se g'sesc active circa "0-60 D din celulele sistemului imunitar, 0ntr-o interela%ie
continu' cu alimentele ingerate ,i flora local') ; o bun' prevedere a mamei natur', fa%' de
cantit'%ile mari de alimente ,i lichide ingerate zilnic) - flor' intestinal' 0n bun' condi%ie, contribuie
la o corect' secre%ie de c'tre celulele imunitare intestinale a imunoglobulinelor tip Eg9) 9cestea
recunosc ce este propriu organismului ,i impiedic' absorb%ia a ce este impropriu; totodat' ele
contribuie la buna func%ionare a secre%iilor digestive) 7e 0n%elege u,or cum to%i factorii care
deran@eaz' flora intestinal' deregleaz' sistemul imunitar ,i scad digestia) *ntre ace,ti factori sunt
antibioticele, alimentele denaturate prin hiper-procesare ,i aditivare, constipa%ia)
8e de alt' parte, o digestie deficitar' se reflect' finalmente ,i asupra fenomenelor respiratorii
considerate de tip alergic, de la rinita alergic', trec0nd prin polipoze ,i a@ung0nd la astmul bron,ic)
7' vedem cum) 5onsecin%a ei primar' este apari%ia de produ,i de digestie incomplet' numi%i
9ama 0n 9Furveda, care au caractere aparte: constituie un fel de fluid mai v+scos, greoi, care
absorbit 0n s+nge va circula lent, este greu asimilabil de c'tre celule fiind impropriu structural, ,i
are tendin%a de a se depune ,i crea depozite sau obstacole) 7eam'n' cu un mucus, 0n opozi%ie
cu produ,ii de digestie complet' care formeaz' un fluid u,or, ce circul' facil ,i este utilizat
satisf'c'tor de c'tre celule)
.ar sunt ,i persoane cu digestie integr', care totu,i prezint' c'i respiratorii 0nc'rcate, printr-un
consum excesiv de alimente ce produc mucus 0n corp: carne ,i br+nzeturi 0n primul r+nd, dar ,i
iaurt, paste f'inoase, dulciuri)
.ac' privim din nou asupra manifest'rilor de alergie respiratorie, constat'm c' mereu este
prezent un exces de secre%ii, de la aspect seros 0n cazul rinitei p+n' la mucoase intens aderente
0n astmul bron,ic) .e asemenea se 0nt+lnesc dezvolt'ri polipoide care au la baz' tot produ,ii de
digestie incomplet' sau un exces de mucus) ;xacerbarea matinal' a simptomelor sus%ine
aceea,i idee) *n somn, datorit' pozi%iei orizontale, acele materiale greoaie se depun 0n zona c'ilor
respiratorii superioare de la nivelul capului) Ba trezire omul simte capul mai greoi, poate avea
chiar durere sau o senza%ie de Ctulbureal'4 mental') .up' ce 0ncepe s' se mi,te ,i devine activ,
se intensific' circula%ia sanguin' ,i metabolismul) 9cestea duc la fluidizarea secre%iilor depozitate,
care 0ncep s' se scurg') 9pare rinoreea, dar ,i o u,oar' iritare a mucoaselor respiratorii ceea ce
determin' str'nut) *n paralel scad senza%iile de greutate, durere ,i tulbure din zona capului)
Enterpretarea mai corect' a acestor st'ri hiper-reactive respiratorii sezoniere este c' ele
reprezint' o combina%ie 0ntre o reactivitate imunitar' particular' ,i consecin%ele unei digestii
incomplete sau produceri exagerate de mucus) Ear dac' c'ut'm cu aten%ie 0n anamneza
pacien%ilor respectivi vom g'si fie consum exagerat de alimente mucogene, fie situa%ii 0n care se
produce digestie incomplet') *ntre acestea mai frecvente sunt: mese sau consum de alimente la
intervale de timp prea mici, cina la or' t+rzie, somnul dup' mese cu stomacul 0nc'rcat (0n special
0n prima or' post-prandial), alimente reci la finalul meselor, consumul de combina%ii alimentare
greoaie pentru digerare (ex) br+nz' si carne la aceea,i mas', milGshaGuri), efort mare (fizic sau
intelectual) imediat dup' mese)
/oate aceste lucruri ce par complicate prin complexitatea lor, sunt de fapt lucruri fire,ti, care se
desf',oar' zilnic 0n corpul fiec'ruia) .igestia incomplet' nu este descris' ca fenomen 0n
medicina conven%ional', dar e atent tratat' 0n 9Furveda) .epinde de noi, at+t prin ce aducem in
corp, dar ,i prin cum facem acest lucru, ca s' ne p'str'm s'n'tatea ori s' o recuper'm, c+nd e
de@a dezechilibrat' sau r't'cit')
.ac' alimenta%ia este a,a mult implicat', de ce aceste st'ri alergice se manifest' prim'vara sau
0n prim'var'-var' H
$'spunsul vine din faptul c' suntem fiin%e complexe ,i tr'im 0ntr-un mediu unde suntem 0n
permanent' inter-rela%ie cu numero,i factori) Earna alimenta%ia este mai greoaie, deci se pot
constitui depozite de tip mucos sau 9ama, mai mult dec+t peste var') *n plus este frig, ceea ce
0nt're,te ,i fixeaz' acele depuneri, motiv pentru care stau 0n locul respectiv, f'r' manifest'ri sau
cu simptome minime nealergice (ex) viroze respiratorii frecvente ori sinuzite), 0n func%ie de
construc%ia fiec'ruia) 5+nd vine prim'vara, odat' cu c'ldura, depunerile 0ncep s' se lichefieze ,i
s' se elimine) 9par rinoreea ,i chiar senza%ia de obstruc%ie prin umplerea c'ilor respiratorii cu
materialul fluidizat, care 0n plus poate avea un volum mai mare 0n aceast' stare, dec+t c+nd era
fixat 0ntr-o stare ferm')
5um 9ama nu hr'ne,te bine 0ntregul organism iar aceste persoane de regul' sunt ,i
consumatoare de alimente aditivate, sistemul imunitar e tulburat ,i 0nclinat spre reac%ii alergice,
care vor 0ncepe odat' cu alergenii inhalatori din prim'var')
.ac' pacientul este ,i fum'tor, mucoasele respiratorii iritate de substan%ele str'ine din fumul de
%igar' pot fi cu at+t mai mult hipersensibile ,i facil reactive fa%' de al%i iritan%i)
Mecanisme alergice
5a s' revenim la componenta imunitar' a acestei st'ri alergice, catalogat' de regul' ca reac%ie
alergic' de tip imediat, substratul s'u const' 0n implicarea unor anticorpi specifici ,i 0n reac%iile 0n
lan% declan,ate la contactul lor cu alergenul corespunz'tor) Iorbim despre un r'spuns imunitar
exagerat, fa%' de substan%e 0n mod obi,nuit inofensive)
7istemul nostru imunitar produce mai multe tipuri de anticorpi, adic' imunoglobuline necesare
pentru ap'rarea corpului) .intre acestea, Eg; sunt ma@oritar implica%i 0n alergii) 1iecare anticorp
Eg; este specific fa%' de un antigen anume, f'r' a se potrivi cu o alt' substan%') .e exemplu
dac' cineva este alergic la acarieni, are un nivel sangun ridicat al imunoglobulinelor tip Eg; fa%'
de ace,tia, iar anticorpii respectivi vor reac%iona doar cu acarieni, nu ,i cu puful, polenul purtat de
v+nt ori alte alergene inhalate sau de contact tegumentar)
9tunci c+nd persoana vine 0n contact cu alergenul, acesta se 0nt+lneste cu Eg; specific, se unesc,
iar complexul rezultat va semnaliza celulele imunitare numite bazofile sau mastocite) 9ceste
celule vor elibera un complex de substan%e dintre care mai important' este histamina, ce
determin' manifest'rile tipic alergice) .e exemplu dac' este eliberat' 0n nas, ochi sau sinusuri
determin' str'nut, rinoree sau m+nc'rimi oculare) 5+nd este eliberat' 0n pl'm+ni, provoac'
0ngustarea c'ilor respiratorii, inflamarea mucoasei ,i secre%ia unui mucus v+scos)
Mai sunt incriminate ,i celule imunitare tip /J2 (limfocite / helper), care dac' sunt supra-activate
se implic' 0n fenomenele alergice respiratorii sau 0n dermatita atopic')
8olenurile alergene
*n perioada prim'verii ,i verii, se manifest' alergiile sezoniere ce sunt puse pe seama polenurilor)
8olenurile alergene sunt cele ce pot fi inhalate, adic' sunt purtate de v+nt (anemofile)) 8entru
aceasta, ele sunt foarte u,oare ,i pot fi dotate adesea cu ni,te aripioare sau balona,e care le
a@ut' s' pluteasc') 8rincipalele polenuri alergizante sunt cele de ierburi graminee ,i ale unor
arbori (ex) chiparos, pin, molid, mesteac'n)) - alt' plant' intrat' de cur+nd 0n aten%ie 0n $om+nia
este 9mbrozia artemisiifolia, sau 1loarea pustei) 8olenul ei este considerat dintre cele mai
alergene iar cantitatea de polen eliberat' 0n v+nt cre,te mult 0n perioadele de secet' ,i
temperaturi ridicate) -riginar' din 9merica de nord ,i aclimatizat' recent la noi, se g'se,te cu
prec'dere pe Ialea Mure,ului, 0n Kanat, @ude%ele Kihor, Iaslui, <iurgiu, dar se poate extinde prin
semin%e) 5+nd lucram 0n Kanat, am 0nt+lnit numeroase persoane (chiar ,i 0n Kanatul s+rbesc)
care dob+ndiser' de cur+nd alergia dup' p'truderea 9mbroziei 0n zon') 8lanta are o perioad'
lung' de 0nflorire, din Eulie p+n' la sf+r,itul toamnei) 5alendarul polinic alergen al $omaniei era
considerat p+n' acum pe lunile Martie & Mai pentru arbori ,i Mai & Eulie pentru graminee)
9mbrozia, 0n zonele 0n care e prezent', prelunge,te perioada alergiilor pe durata 0ntregului sezon
cald) *n zonele 0n care s-a extin, creeaz' a,a serioase probleme, 0nc+t unele %'ri, de exemplu
1ran%a, instituie carantin' pentru terenurile unde se constat' existen%a ei ,i se impun m'suri de
asanare)
9lergia la polenul purtat de v+nt nu 0nseamn' ,i alergie la polenul apicol
.ac' urm'rim ierburile incriminate ca alergene, vom observa c' albinele nu le viziteaz', c'ci
polenurile lor nu le trezesc interesul, din cauz' c' sunt s'race din punct de vedere nutritiv) *n
plus, florile respective nu produc nici nectar) 5um pentru albine polenul reprezint' hrana lor
proteic', ele selecteaz' cu gri@' variet'%ile de polenuri colectate, dintre cele foarte nutritive, care
sunt totodat' grele ,i lipicioase, 0nc+t formeaz' u,or gr'uncioarele ce trebuie c'rate 0n zbor p+n'
la stup) 9,a se face c' persoanele alergice prim'vara la un anume fel de polen purtat de v+nt, nu
sunt alergice ,i la polenul apicol) Bucru sus%inut ,i de substratul imunitar Eg;-ul, specific pentru un
singur polen, care nu poate reac%iona ,i cu altele) Ka mai mult, practica a ar'tat c' reactivitatea
alergic' fa%' de polenurile purtate de v+nt scade la cei care consum' polen apicol crud)
5a s' 0ntregim informa%ia, trebuie men%ionat c' exist' ,i alergii la polenul apicol, a,a cum sunt ,i
la banala aspirin') .ar vorbim de@a despre alergie alimentar', nu inhalatorie, cu manifest'ri
dominant sistemice, ci nu specific respiratorii) .e regul' persoanele care au multiple alergii
alimentare (=-? produse) pot fi alergice ,i la polen apicol) 8entru siguran%', se face o testare cu
c+teva gr'uncioare de polen %inute 0n gur' pentru minim 2 minut) .ac' apare senza%ie de
0ngro,are sau inflamare 0n gur', aceasta poate fi un 0nceput de alergie) .ar s' nu confunda%i cu o
posibila senza%ie u,or in%ep'toare la nivelul g+tului, eventual asociat' cu voce pu%in r'gu,it', c'ci
este doar un efect de suprafa%', care va trece repede) .e,i pare bizar, finalmente efectul este
favorabil pentru corzile vocale)
M'suri de remediere pentru alergie ( stare hiper-reactiv' sezonier'
Medicamentele administrate uzual se adreseaz' efectelor instalate dup' eliberarea de histamin',
adic' doar simptomelor) 7e indic' antihistaminice ca s' 0mpiedice apari%ia manifest'rilor
respective, antiinflamatoare corticoide, eventual bronhodilatatoare ,i fluidizante ale secre%iilor) .in
p'cate nu pot vindeca starea bolnavului ,i adesea nu reu,esc nici s' %in' sub control fenomenele
respiratorii sezoniere, chiar dac' administarea a@unge s' se fac' pe termen lung, 0n schimb au
efecte adverse care pot aduce alte suferin%e)
;fectele detoxifiante ale zeolitului
.in perspectiv' naturist', terapia prive,te 0ntregul complex patologic descris: se adreseaz' c'tre
stabilizarea sistemului imunitar, 0nl'turarea cauzelor ,i corectarea tulbur'rilor din organism care
0ntre%in fenomenul)
5um alergiile apar frecvent prin intoxicarea cronic' cu aditivi alimentari, odorizante ,i compu,i
chimici din alte surse (ex: cosmetice, produse de igien', agricultur', mediu toxic profesional), noi
utiliz'm zeolit pentru efectele sale detoxifiante) /otodat' este un reglator imunitar) *n func%ie de
severitatea intoxic'rii ,i a manifest'rilor alergice, administr'm c+te 2-2 linguri%e de pulbere pe zi,
diminea%a ,i seara, pe stomacul gol, luat' cu ap') 5ure de !-> s'pt'm+ni, cu pauze de o
s'pt'm+n' 0ntre ele) .e men%ionat c' la 0nceputul terapiei, prin efectele puternic depurative pot
ap'rea transpira%ii, urin' mai inchisa la culoare ,i ur+t mirositoare, scaune intens fetide) 9ceste
efecte sunt tranzitorii & ele diminu' ,i dispar pe m'sura elimin'rii toxinelor)
8e l+ng' toxicitatea de origine extern' se cere 0nlaturat' ,i cea de origine intern' adic' 9ama,
prin corectarea aspectelor anterior prezentate) .e asemenea e necesar' reducerea consumului
de alimente produc'toare de mucus)
8lante medicinale utilizate 0n alergii
.intre plantele medicinale sunt mai multe utilizate) Men%ion'm din experien%a proprie ceaiul de
/rei fra%i p'ta%i care s-a dovedit un bun calmant pentru sistemul imunitar supra-activat) ;ste
totodat' ,i detoxifiant, 0n special hepatic) *l prepar'm ca infuzie din o linguri%' plante la o can' de
ap' fiart') 7e beau 2-! c'ni(zi, 0n cure de c+te !-> s'pt'm+ni cu pauz' de una-dou' 0ntre ele)
8rintre altele, 5oac'zul negru sub form' de extract gemoterapic din muguri are bune efecte 0n
alergii) 7e poate asocia cu alte extracte 0n func%ie de simptomele pacientului: extract din muguri
de 5'lin, dac' este prezent' tusea; extract din muguri de :lm dac' se asociaz' urticaria)
8'tlagina calmeaz' tusea ,i a@ut' la fluidizarea ,i eliminarea secre%iilor) 7e poate face ceai
infuzat, 0mpreun' cu 5imbri,or; ele conlucreaz' bine pentru desc'rcarea c'ilor respiratorii)
8entru calmarea rinoreei se poate face inhala%ie de aburi de mu,e%el)
8ropolisul e cunoscut drept anti-alergic, anti-inflamator, protector pentru mucoase, detoxifiant) 9re
,i efecte anti-virale, anti-microbiene, utile 0n cazul asocierii unor viroze sau infec%ii bacteriene
respiratorii) Loi utiliz'm tinctura de propolis cu !0D concentra%ie) 8entru un adult sunt utile doze
de 2-! ml de dou' ori pe zi, diminea%a ,i seara, pe stomacul gol, amestecat' cu miere) Ba cei
care iau prima dat', 0ncepem cu 0, ml la fiecare din cele dou' prize pentru c+teva zile, cre,tem
la 2 ml pentru c+teva zile, apoi la 2 respectiv ! ml de 2 ori pe zi)
5um sfera de manifestare a fenomenelor alergice sezoniere e dominant respiratorie, este util'
administrarea propolisului ,i sub form' de aerosoli) 1olosirea unui aparat 8ropolizator 0n camera
de lucru, dormitor sau 0n ma,in', pe durata c'l'toriilor, asigur' o bun' inhalare ,i o 0mbun't'%ire
a respira%iei)
:n alt dispozitiv de tip aerosoli este aparatul 7alin) 9cesta imit' atmosfera de salin',
binecunoscut' ca eficient' 0n astmul bron,ic, alte suferin%e respiratorii dar ,i 0n alergii 0n general)
Enhalarea aerosolilor de sare fluidific' secre%iile prea aderente ,i a@ut' la eliminarea lor, eliber0nd
c'ile respiratorii)
8olenul crud apicol, 0n special poliflor, contribuie la sc'derea reactivit'%ii alergice fa%' de polenuri,
dup' cum ar'tam anterior) ;l are efecte intens nutritive si general reglatoare asupra
organismului, sus%ine 0n mod deosebit ficatul care este principalul organ detoxifiant) 5on%ine
lactobacili c't ,i hran' pentru flora intestinal' at+t de implicat' 0n buna func%ionare a imunit'%ii ,i
men%inerea unui tranzit intestinal corect) *n plus combate constipa%ia ,i prin con%inutul s'u de
fibre) - doz' minim' util' este de 2-! linguri%e pe zi, administrat diminea%a cu pre-suspendare
(dizolvare) a,a cum am descris alte d'%i)
:n produs care 0ntrune,te calit'%ile a mai multe remedii este 7even, eficient ,i 0n alergii) ;l
con%ine pulbere de zeolit, un extract de polen ,i alte componente ce manifest' efecte intens
detoxifiante ,i modulatoare pentru sistemul imunitar) 8entru un adult cu greutate de 0-60 Mg
sunt utile 0n principiu cate 2 capsule de dou' ori pe zi, luate c+te zile cu pauz' de 2 zile, pentru
o durat' ce depinde de manifest'rile alergice)
Ee irea din impas
-dat' ce sistemul imunitar a deprins mecanismul alergic, va avea mereu tendin%a s' 0l repete)
.ar dac' l-am dezv'%a s' fac' acest lucru H
8rocedura se nume,te desensibilizare, cunoscut' 0n medicina conven%ional' drept imunoterapie
alergen specific' sau, mai popular, vaccinare alergica) Medicii alergologi o recomand' 0n unele
cazuri, cu condi%ia s' se cunoasc' precis care este alergenul cauzator, lucru adesea dificil) .e
regul' se recomand' 0n cazurile grave ,i prelungite, c+nd medica%ia obi,nuit' nu poate st'p+ni
simptomele) 7e poate realiza pe dou' c'i, sublingual ,i in@ectabil) 5alea sublingual' e mai
limitat' in practic', indicat' de obicei copiilor) *n varianta in@ectabil' se administreaz' cantit'%i
extrem de mici din antigen, 0n doze progresiv cresc'toare) *n mod normal in@ec%iile se fac doar
dac' pacientul este asimptomatic, strict sub supraveghere medical', la cabinetul alergologului,
unde omul trebuie s' r'm+n' sub observa%ie 0nc' !0 minute) .urata tratamentului este 0ntre ! ,i
ani) $eprezint' 0n fapt singura terapie curativ', adresat' cauzei alergene, dar incomod' ,i cu
un pre% foarte ridicat)
8rof) $och .omerego, fostul vicepre,edinte al 5omisiei de 9piterapie a 9pimondia, a avut prin
anul 2000, o idee de a crea un produs natural, u,or de administrat ,i care s' combat' mai multe
aspecte implicate 0n declan,area acestor alergii) 8rincipalul efect urm'rit era s' dezve%e sistemul
imunitar de a lupta 0mpotriva unor elemente inofensive 0n mod normal, cum sunt polenul ,i praful)
9 dezvoltat aceast' idee, s-au f'cut test'ri 0n 5uba, unde 9pimondia a avut mai multe colabor'ri
fructuoase, iar rezultatele au fost pozitive 0n =6D din cazuri)
8rodusul rezultat, ;taminFs, se administreaz' oral, in pic'turi) ;ste 0n fapt un supliment alimentar
cu dou' componente active: un extract specific de polen apicol ,i unul de albine, diluate) 7-a
pornit de la c+teva adev'ruri ,tiin%ific demonstrate) 8rin administrarea nazal' ori sublingual' a
alergenilor specifici din polen a sc'zut producerea de Eg; specifici pentru numero,i izotopi de
polenuri, a sc'zut eliberarea in s+nge de citoGine pro-inflamatorii, iar 0n splin' s-a constatat
cre,terea factorului /<1-beta, indic0nd o activitate reglatorie imunitar' general' prin sc'derea
stimul'rii celulelor /J2) 8e de alt' parte, polenul ales pentru produs are o component'
antigenic' numit' 5as s 2, care printr-o asem'nare structural' poate ocupa locusurile de
conectare pe Eg; specifici pentru ma@oritatea polenurilor alergene de copaci) 9stfel, prin
competi%ie, se evit' declan,area reac%iei alergice) *n cercet'rile efectuate s-a observat c'
mucoasa bucal' are capacit'%i reglatorii distincte pentru imunitate, ,i se pare ca responsabile ar fi
celulele dentritice de aici) .esensibilizarea s-a dovedit mai eficient' prin administrare pe
mucoasa oral' sau nazal', dec+t in@ectabil) 1aptul se conecteaz' cu explica%ia din acupunctur'
c' dup' absorb%ia prin mucoasa bucal', principiile alimentare a@ung rapid s' hr'neasc' organul
energetic splina) Ear 0n plan organic, splina ocupa o pozi%ie principal' 0n sistemul imunitar)
;xtractul specific de albine din ;taminFs duce la limitarea reac%iilor alergice 0n ansamblul lor, cu
sc'derea general' a Eg;) /otodat' asigur' diminuarea fenomenelor inflamatorii din alergii) *n
plus, produce ,i o desensibilizare fa%' de veninul de albine) 9dic' scade reactivitatea fa%' de
fosfolipaza 92, care este principalul antigen ce determin' alergia la venin de albine)
9ceste mecanisme explic' de ce ;taminFs corecteaz' p+n' la eliminare hipersensibilitatea
reactiv' sezonier' ,i a@ut' la dep',irea reac%iilor alergice provocate 0n special de polenuri, f'n,
praf ,i venin de albine) *n practica s-a dovedit eficient ,i la cei cu prurit aNuagen (m+nc'rimi ale
pielii la contactul cu apa)) 5ombate fenomenele inflamatorii asociate alergiei) *mbun't'%e,te
capacitatea general' de ap'rare a organismului)
;ste activ at+t pe termen lung c+t ,i 0n faze acute) .ac' se ia preventiv, anterior apari%iei
polenurilor ,i alergiilor, simptomele nu mai apar 0n cazurile mai simple) *n situa%iile cu manifest'ri
anterioare mai severe simptomele pot ap'rea dar 0n form' atenuat', iar prin continuarea
tratamentului adecvat, pot continua s' scad' p+n' la dispari%ie) .ozele sunt de >-= pic'turi de !
ori pe zi, 0n func%ie de v+rst', greutate, severitatea manifest'rilor anterioare) Ba copiii mici se
poate 0ncepe cu 2-! pic'turi de ! ori pe zi) .ac' se demareaz' administrarea la apari%ia primelor
semne de hipersensibilitate, se pot 0nc' p'stra aceste doze de 0ntre%inere)
9re avanta@ul c' poate fi luat ,i 0n faze acute, cu r'spuns favorabil de regul' repede instalat)
9tunci dozele recomandate sunt de >-= pic'turi de !-" ori pe zi)
.up' mai bine de un deceniu de urm'rire a efectelor produsului, 8rof) .omerego afirm' c'
ac%iunile benefice sunt resim%ite rapid) *n cazurile particulare 0n care nu se observ' 0mbun't'%iri,
sau dac' apare o senza%ie de furnic'tura local' dup' ce se ia, se re0ncepe administrarea 0ntr-o
schem' prestabilit' cu cre,terea progresiv' a dozelor) 9tunci vor ap'rea efectele benefice
a,teptate) Ba fel se procedeaz' 0n alergia la venin de albine) Lu s-au constatat efecte toxice) Lu
au ap'rut reac%ii adverse dac' s-a administrat produsul 0n paralel cu terapii naturiste ori
medicamentoase) .impotriv', medica%ia conven%ional' poate fi scazut' progresiv) .e fapt
ac%ioneaz' precum un desensibilizator fa%' de polen, f+n, praf ,i venin de albine)
7electarea atent' a compu,ilor ,i echilibrul dozelor din ;taminFs au permis ob%inerea unei
sinergii care respect' armonia energiilor subtile ale organismului) 9vem o nou' dovad' c' natura
ne poate oferi remedii de rezolvare a problemelor de s'n'tate, mai adecvate st'rilor reale ,i
necesit'%ilor organice) 5u c+t omul e privit 0n contextul integr'rii 0n complexul natural, iar no%iunile
sunt riguros concepute ,i m+nuite de speciali,ti 0n domeniu, cu at+t remediile rezultate %intesc
mai precis asupra proceselor patologice)
.r) 5ristina 9o,an
membru in 5omisia de 9piterapie a 9pimondia
e-mail: melidavaOgmail)com ( PPP)melidava)ro
8rodusul ;taminFs este disponibil la Melidava & tel)06>0)20)0)>0, 06"=)2?)2?)!?, 02")200)20
$eplF, $eplF 9ll or 1orPard Q More
5licG to replF all