Simptomele intalnite in

patologia respiratorie
Conf. Dr. Nitu Mimi
Simptomele intalnite in
patologia respiratorie
Anamneza si examenul fizic sunt primele repere care
orienteaza spre diagnostic.
Anamneza incepe cu identificarea potentialelor surse
inhalatorii nocive plamanului:
-fumatul :cuantificat prin nr.pachete/an (nr.ani de fumat X nr pachete
fumate/zi),
-poluantii de la locul de munca (tipul si vechimea expunerii).
-poluanti casnici si sisteme de aer conditionat recent instalate.
Anamneza identifica: rezidenta in zone endemice pentru unele
boli (Tuberculoza, Histoplazmoza,etc.), tratamente
imunosupresoare, administrarea de medicamente cu potential
de afectare pulmonara, istoricul familial de boli pulmonare
(astm bronsic, deficit de alpha 1 antitripsina, fibroza chistica)
si istoricul medical personal.
Simptomele intalnite in
patologia respiratorie
Simptomele respiratorii cele mai frecvente sunt dispneea si tusea.
Dispneea:
-simptom fara obiectivare precisa, conditionata de perceptia corticala si aferentele
senzoriale.
Forme:
-dispneea acuta
cauze diverse: astm bronsic, PNOsp, tromboembolism pulmonar, pneumonie,
IVS, SDRA.
-dispneea cronica si paroxistica
este progresiva
incepe la efort
cauze multiple: BPOC, Fibroza inteterstitiale difuze, Astm bronsic, Afectari
pleurale, ICC, HTP, Anemie severa.
-de tip inspirator sau expirator

Pentru cuantificare se folosesc scale de dispnee

Medical Research Council ( MRC)
dispneea scale scala de dispnee MRC
0 absenta dispneei fara dispnee cu exceptia eforturilor fizice intense.
1 dispnee usoara la mers rapid sau la urcarea unei pante line.
2 dispnee moderata mers mai lent dect persoanele de aceeasi vrsta
datorita dispneei sau necesitatea de a sa se opri la urcarea unui etaj n
ritmul propriu.
3 dispnee severa - oprirea dupa 100 m de mers n ritm propriu sau
dupa cteva minute la urcatul unui etaj.
4 dispnee foarte severa prea dispneic pentru a parasi casa sau
pentru a se mbraca sau dezbraca.

Scala de dispnee BORG
0 puncte fara efort
1 punct efort extrem de slab
2 puncte efort slab
3 puncte efort mediu
4 puncte efort mai intens
5 puncte efort intens (puternic)
6-7 puncte efort foarte intens
8-9 puncte efort de mare intensitate
10 puncte efort maximal

Respiratii patologice in situatii particulare
-Respiratia Cheyne-Stokes
-alternanta de hipoventilatie si hiperventilatie: inspiruri ce cresc
in amplitudine si durata pana la maxim, urmate de reducerea
progresiva a amplitudinii acestora, pana la apnee (15-60sec),
si reluarea ciclului
-apare in boli cardiace (Insuficienta cardiaca), boli neurologice
(afectari pontine), varstnici, altitudine
-Respiratia Kssmaul
-crestere a frecventei resp si VC (foame de aer) prin
hiperventilatia data de stimularea centrala de scaderea
bicarbonatilor serici.
-apare in cetoacidoze diabetice sau alcoolice
Tusea
Tusea cel mai obisnuit simptom resp.
Arc reflex declansat de stimularea directa a
unor receptori care genereaza impulsuri pe
cai aferente spre centrul tusigen(zona
centrala medulara) de unde se emit comenzi
prin caile eferente ms. respiratori.
Receptorii tusigeni:
- localizati in tractul resp.(predom. in
laringe si carina) si in alte zone din org.
-reactioneaza la stimuli mecanici si chimici
Tusea:
-expir brusc si zgomotos, consecinta arcului reflex neurogen
declansat de stimularea recept.tusigeni
-este un mecanism fiziologic de aparare
-include trei acte respiratorii succesive: inspir profund, inchiderea
glotei si contractia muschilor respiratori.
Tipuri:
-in functie de durata aparitiei: acuta sau cronica (>3sapt)
-in functie de prezenta expectoratiei: seaca sau productiva (sputa
seroasa, mucoasa, mucopurulenta, purulenta)
-originea tusei:
-sfera ORL si caile respiratorii superioare:
- infectii si inflamatii (rinofaringite, sinuzite, otite,
laringite, adenoidite)
- tumori si tulburari de deglutitie.
-
- cai respiratorii inferioare :
- infectii (bronsite, pneumonii ac bacteriene sau virale,
tuberculoza)
- bronsite cronice
- astm bronsic
- bronsiectazii, mucoviscidoza
- corpi straini inhalati
- tumori bronhopulmonare (benigne sau maligne)
- mediastin : tumori sau adenopatii mediastinale
-pleura (PNO sau epansament lichidian)
-aparat digestiv ( reflux gastroesofagian, fistule esofago-traheale)
-aparat cardiovascular (IVS, embolie pulmonara)
Tusea fara un proces patologic localizat.
-Administrare de medicamente (inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei, aerosoli)
-Tulburare psihica


Algoritm diagnostic in tuse


Ipoteza
diagostica
Anamneza atenta
Examen fizic complet
Radiografie toracica
Cauza nedemonstrata
Examene complementare
Ex. ORL, PRF, FBS, Tranzit baritat, Ex cardiologic
Expectoratia
Eliminarea printr-un efort de tuse a secretiilor anormale prezente in
arborele traheobronsic
Este intotdeauna patologica, fiind datorata modificarilor calitative si
cantitative ale mucusului bronsic
Poate fi acuta sau cronica
Caracteristici:
-bronhoreea: expectoratie de peste 100ml/zi
-vomica: eliminarea brutala a unei cantitati mari de puroi.
Corespunde evacuarii unui abces pulmonar. Poate fi unica sau
fractionata.
-mirosul poate lipsi sau poate fi fetid.
-aspectul: seros (edem pulmonar), mucos (bronsite cronice), muco
purulent sau purulent (bronsiectazii, bronsite acute) si ruginiu
(pneumonii).
-sedimentarea in patru straturi ( purulent, seromucos, mucopurulent
si aerat superior) caracteristica supuratiilor din bronsiectazii.
Hemoptizia
Eliminarea de sange provenit din caile aeriene subglotice
Eliminarea de sange rosu, prin tuse precedata de prodroame :
caldura retrosternala, iritatie laringeana, gust metalic, sarat,
anxietate.
Dupa hemoptizie eliminarea de sputa inchisa la culoare-
coada hemoptiziei
Diagnosticul diferential
- hemoragia din caile respiratorii inalte (epistaxis)
- hemoragia de origine digestiva (hematemeza).
Mecanismul de producere a hemoptiziei
- sangerare la nivelul circulatiei bronsice sistemice anormal
dezvoltata (cel mai frecvent)
- patrunderea sangelui in alveolele pulmonare prin:
-lezarea membr. alv. cap. (infectii, boli imunologice)
-cresterea pres. hidrostatice cap. (IC stg, Stenoza mitrala)
-ruptura unui vas mare in arb. bronsic (ruptura de anevrism).


Clasificare dupa cantitatea de sg.eliminat:
-minima : sputa cu striuri sanguinolente
-medie : eliminarea a sub 500 ml sange
-abundenta sau mare : eliminarea a peste
500ml sange. Tablou de Insuf. resp. ac. cu
inundatie bronsica si semne de soc.
-fudroianta : eliminare rapida a unei
cantitati mari de sange, inundatie bronsica
si deces
Hemoptizia- cauze
Bronhopulmonare (cancer bronsic, tuberculoza,
aspergilom, bronsiectazii, bronsite acute si cronice,
tumori benigne bronsice, pneumonii necrozante,
maladii sistemice cu localizare pulmonara-
granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture,
boala Churg Strauss, periarterita nodoasa)
Cardiovasculare (embolie pulmonara, anevrisme
arterio-venoase, anevrisme ale aortei toracice
fisurate intr-o bronhie, insuficienta ventriculara
stanga, HTP primitiva)
Cauze iatrogene si traumatice ( tratamentul
anticoagulant, contuzie pulmonara, fibroscopie
bronsica cu biopsie transbronsica).
Durerea toracica
Simptom frecvent, dificil de cuantificat
Intensitatea nu se coreleaza cu gravitatea maladiei
Originea durerii:
Durere parietala:
-originea in oricare din elementele peretelui toracic: tesuturi moi, schelet
osos, muschi, nervi intercostali.
-intensitatea durerii creste o data cu miscarile peretelui toracic si
caracterul ei localizat.
a. Dureri costale (traumatisme sau fracturi spontane)
b. Dureri articulare (artrite condrocostale)
c. Dureri vertebrale
Durerea parietala insotita de tumefactie : hematom, proces infectios ,
neoplazic infiltrativ al peretelui.
Durerea toracica insotita de sughit :inflamatie sau proliferare neoplazica
cu punct de plecare supra/subdiafragmatic.
2. Durerea pleurala:
-doar foita parietala poseda inervatie senzitiva.
Pneumotoraxul spontan:-durere vie acuta, se amelioreaza repede.
Colectiile lichidiene:-durere dupa traumatism toracic sau inflamatie
neoplazica a pleurei.
Sechelele pleurale (traumatice, postchirurgicale, inflamatorii,
infectioase)-genereaz intermitent dureri.
3. Durerea pulmonara:
parenchimul pulmonar nu poseda inervatie senzitiva
durerea apare in momentul in care o masa tumorala vine in contact cu
pleura
Traheobronsitele acute-durere cu caracter de arsura retrosternala,
-durere la baza toracelui, costala anterioara, la
locul de insertie a muschilor abdominali.
4. Durerea cardiovasculara
Embolia pulmonara-dureri toracice prin distensia arterelor pulmonare,
prin insuficienta coronariana functionala sau prin infarct pulmonar
(durere de tip pleural)
Disectie de aorta durere toracica cu iradiee posterioara si descendenta
asociata cu puls periferic slab.
Boala coronariana ischemica-durere toracica caracteristica.
Pericarditele acute- dureri toracice anterioare vii, pseudoanginoase.
5. Durere mediastinala.
-esofagul : dureri prin spasme, rupturi esofagiene sau reflux
gastroesofagian.
-durerile se insotesc de pirozis, disfagie si eructatii.

6. Durere toracica de origine extratoracica
-punct de plecare abdominal
durerile veziculei biliare- pot iradia din hipocondrul drept, la baza
toracelui sau umar drept
durerile pancreatice pot iradia din regiunea epigastrica in regiunea
toracica posterioara.