You are on page 1of 3

5.

PUTERI ŞI RADICALI

Puteri cu exponent natural:


 an unde a∈|R, n∈|N;  (ab)n=anbn, ∀a,b∈|R, n∈|N*;
 a0=1;  (am)n=amn, ∀a∈|R, m,n∈|N*;
 a1=a;  am⋅ an=am+n, ∀a∈|R, m,n∈|N*;
a ⋅ a ⋅ ... ⋅ a an
n
 an =    ;
de n ori
a
   = n , b≠ 0, ∀a,b∈|R, n∈|N*;
b b
 a – baza puterii;
n – exponentul puterii; am
  n
= a m −n , ∀a∈|R*, m,n∈|N*, m>n.
a

Puteri cu exponent întreg negativ:


1  restul proprietăţilor se păstrează.
 a-n= unde a∈|R*, n∈|N;
an

Puteri cu exponent raţional pozitiv:


m m m m
 = a m , a≥0, n ∈ℚ+;
n
an an an m
   = m , a≥0, b>0, n ∈ℚ+;
m p m p
+ m p b
 a ⋅a = a
n q n q , a≥0, , ∈ℚ+; bn
n q
p
m m m  m q ⋅
m p
m p
( a ) n
m
 n q
, a≥0, , q ∈ℚ+;
 ( ab ) n = a n ⋅ b n , a,b≥0, n ∈ℚ+; 


 =a
 n
m
m p

an n q m p m p
 p
=a , a>0, , q ∈ℚ+, > q .
n n
q
a

Puteri cu exponent raţional negativ:



m  restul proprietăţilor se păstrează.
1 1 m
 a n = m
= , a>0, ∈ℚ+;
n
am n
an

Funcţia putere cu exponent natural nenul:


 f(x)=xn, f:|R→|R, n∈|N*;
n par ⇒f(x) strict descrescat oare pe (- ∞, 0]
 monotonia: n par ⇒f(x) strict crescatoar e pe [0, ∞) ;
n impar ⇒f(x) strict crescatoar e pe R
n par ⇒f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: n impar ⇒f(x) impara, graficul simetric fata de origine ;
x > 0, n ∈ N, n ≥ 2 ⇒ f ( x ) > 0
 semn: x < 0, n par ⇒ f ( x ) > 0 .
x < 0, n impar ⇒ f ( x ) < 0
Funcţia putere cu exponent întreg negativ:
 f(x)=x-n, f:|R-{0}→|R, n∈|N*;
n par ⇒f(x) strict crescatoar e pe (- ∞, 0)
 monotonia: n par ⇒f(x) strict descrescat oare pe (0, ∞) ;
n impar ⇒f(x) strict descrescat oare pe R - {0}
n par ⇒f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: n impar ⇒f(x) impara, graficul simetric fata de origine ;
x > 0, n ∈ N, n ≥ 1 ⇒ f ( x) > 0
 semn: x < 0, n par ⇒ f ( x) > 0 .
x < 0, n impar ⇒ f ( x) < 0
Funcţia putere cu exponent raţional:
m m m
 f(x)= x n = n x m , f:(0, ∞) →(0, ∞), ∈ℚ*;  dacă <0 ⇒ f strict descrescătoare.
n n
m
 dacă >0 ⇒ f strict crescătoare;
n

Radicalul unui număr pozitiv:


 ecuaţia xn-a=0 (n∈|N, n≥ 2, a∈|R, a>0) are o singură
rădăcină reală pozitivă;  x, x > 0

 dacă a>0, n∈|N, n≥ 2 se numeşte radical de ordin n din
a, numărul pozitiv a cărui putere a n-a este a;  x2 = | x |=  0 ,x = 0 ;
 notaţie x= n a ;  − x, x < 0
 notaţie 2 a = a ; 
 n 0 =0;

Radicalul de ordin impar al unui număr negativ:


 ecuaţia xn-a=0 (n∈|N, n≥ 2, n impar, a∈|R, a<0) are o singură rădăcină reală negativă;
 dacă a<0, n∈|N, n≥ 2, n impar, se numeşte radical de ordin n din a, numărul negativ a cărui putere a n-a este a;
 notaţie x= n a = − n − a ;

Proprietăţile radicalilor: ∀ m, n, k∈ℕ*, m, n, k≥2


 P1) n ab = n a ⋅ n b , ∀a,b≥0;  P4) ( n a )m = n a m ,∀ a≥0;
n
a a  P5) n a m = nk a mk ,∀ a≥0;
 P2) n = n , ∀ a≥0, b>0;
b b  P6) n m a = nm a ,∀ a≥0.
n
 P3) a mn = a m , ∀ a≥0;

Operaţii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în factori, se aplică proprietăţile 1, 3 şi 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5;
3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5;
 n a1 ⋅ n a2 ⋅ ... ⋅ n ak = n a1a2 ⋅ ... ⋅ ak , a1, a2, …, ak≥0;  n a ⋅ m b = nm a m ⋅ nm b n =
nm
a m ⋅ b n , a, b≥0;
4. împărţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietăţile 2 şi 5;
n nm
a a n
a am am
 n
=n , ∀ a≥0, b>0;  = = nm , ∀ a≥0, b>0;
b b m
b nm
bn bn
5. raţionalizarea numitorilor:
 operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin înmulţire dau o expresie fără radicali;
- -
( a + b )( )
a − b = a −b (n
a −n b 
n
 a

)n−1
+ a n −2b +... + ab
n n n −2
+ b n −1 
n
 =a −

, a, b≥0; , a, b≥0;
- -
( 3
)
a ±3 b 

3 2 3 3 2 
 a  ab + b  =a ±b
 (n
a +n b 
n
 a)n−1
− a n −2b +... − ab
n n n −2
+ b n −1 
n
 =a +
 
, a, b≥0; , a, b≥0, n impar;
Funcţia radical:
 f(x)= n x , f:[0, ∞)→[0, ∞), n∈|N, n≥ 2;
 monotonia: f strict crescătoare pe [0, ∞);
 f(x)≥ 0 ∀x∈[0, ∞);
 funcţia este bijectivă;
 inversa ei este funcţia putere.
 f(x)= n x , f:|R→|R, n∈|N, n≥ 2, n impar;

Ecuaţii iraţionale:
 ecuaţii care conţin necunoscuta sub semnul radical;
 rezolvarea constă în eliminarea radicalilor prin diferite transformări (ridicări la putere = cu ordinul radicalului, înmulţire cu
expresia conjugată), reducându-le la ecuaţii studiate;
2k f ( x) : f(x)≥0 unde f(x) este o expresie în funcţie de x;
 condiţii de existenţă numai pentru radicali de ordin par