Capitolul 1

SPATII LINIARE
1.1 Structuri algebrice
(recapitulare)
1.1.1 Grupuri
Denit ia 1.1 Fie X o mult ime nevida. O funct ie f denita pe X X si cu valori n X se
numeste lege de compozit ie interna n X.
Notam, pentru (x, y) X
2
, f(x, y) = x y si se citeste x compus cu y dupa legea .
Legile de compozit ie interne pot avea urmatoarele proprietat i:
Denit ia 1.1 O lege de compozit ie interna n X se numeste lege asociativa daca
(x, y, z) X
3
avem:
(x y) z = x (y z).
Denit ia 1.2 O lege de compozit ie interna n X se numeste lege cu element neutru
daca e X astfel ncat x X avem: x e = e x = x. Elementul e se numeste element
neutru a legii .
Teorema 1.1 (de unicitate a elementului neutru) Fie X o mult ime si o lege de
compozit ie interna n X. Daca admite un element neutru atunci acesta este unic.
Denit ia 1.3 Daca o lege de compozit ie interna n X admite un element neutru e
atunci spunem ca unui element x Xi corespunde un element numit element simetric
n raport cu legea daca exista x X astfel ncat
x x = x x = e. (1.1)
Teorema 1.2 (de unicitate a elementului simetric) Fie X o mult ime si o lege
de compozit ie interna n X asociativa cu elementul neutru e. Daca un element x X are
un element simetric n raport cu legea , atunci acest element simetric este unic.
1
2 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
Denit ia 1.4 O lege de compozit ie interna n X se numeste lege comutativa daca
(x, y) X
2
avem x y = y x.
Denit ia 1.5 Fie X o mult ime si o lege de compozit ie interna n X. Perechea ordonata
(X, ) se numeste semigrup daca legea este asociativa.
Denit ia 1.6 Semigrupul (X, ) se numeste monoid daca legea are si element neutru.
Denit ia 1.7 Monoidul (X, ) se numeste grup daca legea daca orice element din X
are simetric n raport cu legea . Un grup (X, ) se numeste grup comutativ (abelian)
daca legea este comutativa.
Observat ia 1.1 Daca (X, ) este un grup si notam legea cu simbolul + , atunci
grupul (X, +) se numeste grup aditiv, legea + se numeste adunarea elementelor
din X, elementul sau neutru se numeste zero si se noteaza 0, iar simetricul unui
element x X, se numeste opusul elementului x n raport cu adunarea n X, si se
noteaza (x). n grupul aditiv (X, +) notam x y n loc de x + (y).
Observat ia 1.2 Daca (X, ) este un grup si notam legea cu simbolul , atunci grupul
(X, ) se numeste grup multiplicativ, legea se numeste nmult ire a elementelor din
X, elementul sau neutru se numeste unitate si se noteaza 1, iar simetricul unui
element x X, se numeste inversul elementului x n raport cu nmult irea n X, si se
noteaza x
1
.
1.1.2 Morsme de grupuri
Denit ia 1.8 Fie (X,) si (Y, ) doua grupuri. Aplicat ia f : X Y se numeste morsm
de grupuri daca satisface condit ia:
x, y X : f(x y) = f(x) f(y).
Daca morsmul f este injectiv (respectiv surjectiv) atunci el se numeste monomorsm
(respectiv epimorsm) de grupuri. Daca morsmul f este biject ie atunci grupurile (X,)
si (Y, ) se numesc izomorfe iar f : X Y este un izomorsm. Daca X Y si
atunci orice izomorsm f se numest e automorsm.
Observat ia 1.3 Izomorsmul a doua grupuri identica un grup cu altul si astfel din punct
de vedere algebric este sucient sa se studieze unul din ele. Un morsm nu are aceasta
proprietate.
1.1. STRUCTURI ALGEBRICE 3
1.1.3 Inele si corpuri
Denit ia 1.9 Daca si sunt doua legi de compozit ie interne n X, spunem ca
legea este distributiva la stanga (respectiv la dreapta) n raport cu lugea daca
(x, y, z) X
3
avem x (y z) = (x y) (x z) (respectiv (x y) z = (x z) (y z)).

In cazul n care legea este distributiva la stanga si la dreapta n raport cu legea

spunem ca legea este dublu distributiva n raport cu legea .
Denit ia 1.10 Fie (X,+, ) o terna ordonata unde X este o mult ime, + este operat ia de
adunare n X, iar este operat ia de nmult ire n X. Terna ordonata (X,+, ) se numeste
inel daca (X,+) este grup comutativ aditiv, iar nmult irea este asociativa ((X,)
este semigrup) si dublu distributiva n raport cu adunarea.
Denit ia 1.11 Un inel (X,+, ) se numeste inel cu unitate daca nmult irea are unitate.
Un inel (X,+, ) se numeste inel cu comutativ daca nmult irea este comutativa.
Exemplul 1.1 Mult imea Z a numerelor ntregi nzestrata cu operat iile de adunare si
nmult ire este un inel comutativ cu element unitate.

Intr-un inel (X,+, ) elementul neutru fat a de legea + se noteaza cu 0

X
sau, cand nu sunt
posibile confuzii, se noteaza cu 0. De asemenea elementul neutru fat a de legea multiplicativa
se noteaza cu 1
X
sau, c and nu sunt posibile confuzii, se noteaza cu 1.
Este usor de demonstrat ca n orice inel (X,+, ),
a = 0 a b = 0, b X
b = 0 a b = 0, a X,
dar nu ntotdeauna a b = 0 a = 0 sau b = 0. De exemplu n inelul (M
2
(Z), +, ) avem:

1 0
0 0

0 0
1 2

0 0
0 0

.
Denit ia 1.12 Daca ntr-un inel exista a 6= 0, b 6= 0, astfel nc at a b = 0 se spune ca a
si b sunt divizori ai lui zero si ca inelul admite divizori ai lui zero. Orice inel care nu
admite divizori ai lui zero se numeste inel integru. Daca un inel integru este comutativ
si cu element unitate, el se numeste domeniu de integritate.
Denit ia 1.13 Un inel (X,+, ) se numeste corp daca (X,+, ) este inel cu unitate si orice
element din X, diferit de zeroul adunarii, are invers n aport cu legea .
Denit ia 1.14 Un corp (X,+, ) se numeste corp comutativ sau camp daca nmult irea
este comutativa.
Observat ia 1.4 Daca (X,+, ) este un corp, notam xy
1
=
x
y
, x X, y X, y 6= 0.
Teorema 1.3 Corpurile nu au divizori ai lui zero. Orice corp comutativ este un domeniu
de integritate.
4 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
1.1.4 Morsme de corpuri
Denit ia 1.15 Fie (X,+, ) si (Y,, ) doua corpuri. Aplicat ia f : X Y se numest e
morsm de corpuri daca satisface relat iile:
f(x + y) = f(x) f(y)x, y X,
f(x y) = f(x) f(y)x, y X.
Daca n plus, f este biject ie, corpurile se numesc izomorfe iar f este un izomorsm.
1.2 Spat ii liniare

In acest capitol sunt studiate proprietat i matematice ale unei mult imi de elemente care
formeaza un spat iu liniar sau vectorial. Elementele acestui spat iu pot entitat i de natura
cu totul diferita: fort e, viteze, semnale electrice, vectori geometrici, solut ii ale unor ecuat ii
diferent iale etc.

In ciuda acestei diversitat i vom descrie spat iul vectorial n mod abstract,
adica printr-o mult ime de elemente lipsita de orice atribut zic.
O componenta importanta a not iunii de spat iu liniar este not iunea de corp. Vom utiliza
corpurile numerelor reale R si numerelor complexe C. Fie K un corp comutativ (care poate
R sau C) ale carui elemente sunt numite scalari.
Denit ia 1.16 Fie (K,+, ) un corp comutativ cu elementul unitate notat 1 si elementul
nul notat 0. Fie X 6= este o mult ime, pe care se denesc doua legi de compozit ie:
- o lege interna aditiva,
: X X X : x, y X, (x, y) x y X,
- o lege externa multiplicativa,
: KX X : K, x X, (, x) x X.
Cuaterna ordonata (X, , , K) se numeste spat iu liniar (vectorial) peste campul K (sau
Kspat iu liniar) daca (X,) este grup comutativ adica
G1. x, y, z X : x (y z) = (x y) z,
G2. Exista n X un vector notat
X
(vectorul
X
se numeste vectorul nul al lui X), astfel
ncat oricare ar x X :
x
X
=
X
x = x,
G3. x X exista un vector notat cu x (vectorul x se numeste opusul vectorului
x) :
x (x) = (x) x =
X
,
G4. x, y X x y = y x,
si sunt satisfacute axiomele
SL
1
. , K, x X : ( x) = ( ) x
SL
2
. , K, x X : ( + ) x = ( x) ( x)
SL
3
. K, x, y X : (x y) = ( x) ( y)
SL
4
. x X : 1 x = x, unde 1 este elementul neutru pentru operat ia din K.
1.2. SPAT II LINIARE 5
Elementele mult imii X se numesc vectori (vom nota vectorii cu litere mici bold).
Exemplul 1.2 X = {
X
} , const and dintr-un singur vector, vectorul nul, este un Kspat iu
liniar, peste orice c amp K, numit spat iu vectorial nul.
Exemplul 1.3 Spat iul liniar aritmetic K
n
. Fie (K, +, ) un corp comutativ si n N, n
1. Consideram produsul cartezian
K
n
= K K, K
n
= {x|x = (x
1
, . . . , x
n
), x
i
K, i = 1, n}.
Pe K
n
denim operat iile
(x, y) K
n
K
n
, x y = (x
1
, . . . , x
n
)+(y
1
, . . . , y
n
) = (x
1
+y
1
, . . . , x
n
+y
n
) (adunarea
pe componente)
si
(, x) K K
n
, x = ( x
1
, . . . , x
n
) (nmult irea cu un scalar a ecarei
componente).
Folosind cele doua operat ii si proprietat ile campului K se verica axiomele spat iului
liniar. (K
n
, , , K) se numeste spat iu liniar aritmetic.

In particular, daca consideram K = R atunci (R

n
, +, , R) se numeste spat iu liniar
aritmetic real, iar daca consideram K = C atunci (C
n
, +, , C) se numeste spat iu liniar
aritmetic complex.
Pentru n = 1 obt inem (K, +, K) spat iu liniar. Putem vorbi deci despre spat iul liniar
real al numerelor reale si de spat iu liniar complex al numerelor complexe.
Exemplul 1.4 Analog denim spatiul K
n
= {x|x =

x
1
.
.
.
x
n

, x
i
K, i = 1, n}.
Teorema 1.4 (Consecint e ale denit iei spat iului liniar) Daca (X, +, , K) este un
spat iu liniar, atunci
a) x X : 0x =
X
;
b) K :
X
=
X
;
c) x X : (1)x = x;
d) K, x X : x =
X
= 0 sau x =
X
;
e) , K, x (X \ {
X
}) : x = x =
f ) (K\ {0}), x, y X : x = y x = y
Demonstrat ie.
a) x X : 0x = (0 + 0)x = 0x 0x 0x =
X
.
b) K,
X
= (
X

X
) =
X

X

X
=
X
.
c) x X : x(1)x = 1x(1)x = ((1 + (1)) x = 0x =
X
(1)x = x
d) daca 6= 0
1
K x =
X

1
(x) =
1

X
(
1
)x =

X
1x =
X
x =
X
e) , K, x (X\ {
X
}) : x = x ( + ()) x =
X
, x 6=
X
=
f) (K\{0}), x, y X : x = y x()y =
X
x(y) =
X

(x ( y)) =
X
, 6= 0 x = y.
6 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
Consecint a 1.1 a) K, x X : x = ()x = (x),
()x x = ( + )x = 0x =
X
()x = x;
b), K, x X : ( )x = x ()x = x x;
c) K, x, y X : (x y) = (x (y)) = x (y) = x y.
Observat ia 1.5

In cele ce urmeaza nu vom mai face n scriere distinct ie ntre + si , la
fel ntre si , dar vom t ine seama de semnicat ia lor pe mult imile K si X.
1.3 Subspat ii liniare
Denit ia 1.17 Fie (X, +, , K) un spat iu liniar. O submult ime V, V 6= , a mult imii X se
numeste subspat iu liniar al spat iului X daca (V, +, , K) este un spat iu liniar.
Teorema 1.5 (Teorema de caracterizare a subspat iilor liniare) Fie (X, +, , K) un
spat iu liniar. Condit ia necesara si sucienta ca o submult ime V a mult imii X sa e un
subspat iu liniar a spat iului X este:
x, y V : x +y V, (1.2)
K, x V : x V. (1.3)
Demonstrat ie. Necesitatea. Presupunem ca V este un spat iu liniar. Rezulta ca este
nchis n raport cu operat ia aditiva denita pe X, deci are loc relat ia (1.2); nmult irea cu
scalari este o operat ie externa n raport cu K, peste tot denita pe X, deci are loc relat ia
(1.3).
Sucient a. Presupunem (1.2) si (1.3) ndeplinite, ceea ce nseamna ca V este nchis n
raport cu operat iile de adunare a elementelor lui si de multiplicare la st anga cu elemente din
corpul de scalari. Proprietat ile de asociativitate si axiomele SL
1
, SL
2
, SL
3
, SL
4
sunt satis-
facute pe X, deci cu at at mai mult sunt satisfacute pe V X. Demonstram ca x V
x V si
X
V. Pentru x V, consider and n (1.3) = 1 rezulta (1) x = x V;
utilizand (1.2) cu y = x obt inem x + (x) =
X
V.
Observat ia 1.6 Relat iile (1.2) si (1.3) pot nlocuite printr-o singura relat ie de forma
(, x, y) KV
2
: x +y V. (1.4)
Exemplul 1.5 Fie (X, +, , K) este un spat iu liniar. Mult imile V = {
X
} si X sunt
subspat ii liniare ale lui X. Ele se numesc subspat ii improprii. Orice alt subspat iu a
lui X se numeste subspat iu propriu.
Exemplul 1.6 Consideram spat iul liniar aritmetic K
n
si e mult imea
V = {(0, x
2
, . . . , x
n
), x
i
K, i = 2, n} K
n
.
Observam ca (, (0, x
2
, . . . , x
n
), (0, y
2
, . . . , y
n
)) KV
2
: (0, x
2
, . . . , x
n
)+(0, y
2
, . . . , y
n
) =
(0, x
2
+y
2
, . . . , x
n
+y
n
) V. Rezulta ca V este un subspat iu liniar coform relat iei (1.4).
Exemplul 1.7 Consideram submult imea W = {(1, x
2
, . . . , x
n
), x
i
K, i = 2, n} K
n
.
Observam ca ((1, x
2
, . . . , x
n
), (1, y
2
, . . . , y
n
)) W
2
: (1, x
2
, . . . , x
n
) + (1, y
2
, . . . , y
n
) =
(2, x
2
+ y
2
, . . . , x
n
+ y
n
) / W, deci W nu este subspat iu liniar al spat iului K
n
.
1.4. SUBSPAT IU GENERAT DE UN SISTEM DE VECTORI 7
1.3.1 Operat ii cu subspat ii liniare
Denit ia 1.18 Fie V
1
, V
2
doua subspat ii ale spat iului liniar (X, +, , K). Denim
V
1
\
V
2
= {v | v V
1
si v V
2
}
V
1
[
V
2
= {v | i {1, 2} : v V
i
}
Teorema 1.6 Fie Fie V
1
, V
2
doua subspat ii ale spat iului liniar (X, +, , K). Intersect ia
V
1
T
V
2
este un subspat iu liniar al spat iului liniar X.
Demonstrat ie.
Observam ca V
1
T
V
2
6= deoarece
X
V
i
, i {1, 2}
X
V
1
T
V
2
. Pentru
K si x, y V
1
T
V
2
, rezulta x + y V
i
, i {1, 2} si deci x + y V
1
T
V
2
. De
asemenea x V
i
, i {1, 2} si deci x V
1
T
V
2
.Rezulta, conform Teoremei 1.5 de
caracterizare a subspat iilor liniare, ca V
1
T
V
2
este un subspat iu liniar.
Observat ia 1.7 Reuniunea unui sistem de subspat ii liniare nu este, n general, un subspat iu
liniar. Ca exemplu consideram V
1
= {(x
1
, 0) | (x
1
, 0) R
2
} , V
2
= {(0, x
2
) | (0, x
2
) R
2
} .
Daca consideram u = (1, 0) V
1
si v = (0, 1) V
2
, u, v V
1
V
2
, dar u +v / V
1
V
2
.
Denit ia 1.19 Fie V
1
si V
2
doua subspat ii ale spat iului liniar (X, +, , K). Se numeste
suma subspatiilor V
1
si V
2
mult imea V denita prin
V = V
1
+V
2
= {v X | v
1
V
1
, v
2
V
2
: v = v
1
+v
2
} .
Teorema 1.7 Suma subspatiilor V
1
si V
2
ale spat iului liniar (X, +, , K), notata V, este un
subspat iu liniar al lui X.
Demonstrat ie. Observam ca V 6= deoarece
X
+
X
V.
Fie K si (u, v) V
2
astfel ncat u = u
1
+u
2
, v = v
1
+v
2
, u
1
, v
1
V
1
, u
2
, v
2
V
2
,
u +v = (u
1
+u
2
) + (v
1
+v
2
) = ( u
1
+v
1
) + ( u
2
+v
2
).
Dar V
1
, V
2
sunt subspat ii liniare rezulta u
1
+v
1
V
1
, u
2
+v
2
V
2
u+v V
si deci, conform relat iei (1.4), V este subspat iu liniar.
Denit ia 1.2 Fie V
1
, V
2
doua subspat ii ale spat iului liniar (X, +, , K). Daca V = V
1
+V
2
si V
1
V
2
= {
X
} atunci V se numeste suma directa a subspat iilor V
1
, V
2
si se noteaza
V = V
1
L
V
2
.
1.4 Subspat iu generat de un sistem de vectori
Denit ia 1.3 Daca f : I X este o funct ie denita pe o mult ime de indici I si cu valori
ntr-o mult ime X si daca f(i) = x
i
, i I, atunci notam f prin (x
i
)
iI
pe care-l numim
sistem de elemente din X.
8 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
Fie (X, +, , K) este un spat iu liniar S = (v
i
)
i=1,n
un sistem de vectori din X.
Denit ia 1.20 Spunem ca un vector v X este o combinat ie liniara a sistemului de
vectori S daca exista (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat
v =
1
v
1
+ . . . +
n
v
n
=
n
X
i=1

i
v
i
.
Exemplul 1.8

In spat iul liniar F(R, R) al funct iilor denite pe R cu valori n R consideram
sistemul de funct ii (f
0
(x) = 1, f
1
(x) = x, . . . , f
n
(x) = x
n
). Orice funct ie polinomiala
de grad mai mic sau egal cu n poate scrisa ca o combinat ie liniara de aceste funct ii,
p(x) =
n
X
i=0

i
f
i
(x) =
n
X
i=0

i
x
i
n care unii din coecient i
i
, i = 0, n pot nuli.

In schimb
funct ia f(x) = e
x
nu poate scrisa ca o combinat ie liniara de aceleasi funct ii.
Fie S = (v
i
)
i=1,n
un sistem de vectori din X. Notam cu [S] mult imea tuturor combinat i-
ilor liniare de vectori ai sistemului S,
[S] =
(
v X ; (
1
, . . . ,
n
) K
n
: v =
n
X
i=1

i
v
i
)
.
Teorema 1.8 Mult imea [S] X este un subspat iu liniar al lui X.
Demonstrat ie. Daca K, u, v [S] , (
1
, . . . ,
n
) K
n
: u =
n
X
i=1

i
v
i
si (
1
, . . . ,
n
)
K
n
:
v =
n
X
i=1

i
v
i
u + v =
n
X
i=1

i
v
i
+
n
X
i=1

i
v
i
=
n
X
i=1
[(
i
) v
i
+
i
v
i
] =
=
n
X
i=1
(
i
+
i
) v
i
[S] .
Denit ia 1.21 Subspat iul [S] , mult imea tuturor combinat iilor liniare de vectori ai sistemu-
lui S, se numeste subspat iul generat de vectorii sistemului S.
Denit ia 1.22 Un sistem de vectori din X, S = (v
i
)
i=1,n
se numeste sistem de gener-
atori pentru X daca subspat iul generat de S coincide cu X, adica [S] = X.

In acest caz
spunem ca S genereaza pe X.
Denit ia 1.23 Un K-spat iu liniar X se numeste nit generat daca pentru X exista un
sistem nit de generatori.

In cadrul acestui curs ne vom ocupa numai de spat ii nit generate.

1.5. DEPENDENT

A SI INDEPENDENT

A LINIAR

A 9
1.5 Dependent a si independent a liniara
Denit ia 1.24 Un sistem de vectori din X, S = (v
i
)
i=1,n
se numeste sistem liniar de-
pendent (vectorii v
1
, . . . , v
n
se numesc liniar dependent i) daca exista (
1
,
2
, . . . ,
n
)
K
n
, (
1
, . . . ,
n
) 6=
K
n astfel ncat

1
v
1
+
2
v
2
+ . . . +
n
v
n
=
X
.

In caz contrar sistemul de vectori S se numeste sistem liniar independent (vectorii

v
1
, . . . , v
n
se numesc liniar independent i).
Observat ia 1.8 Din denit ie rezulta ca sistemul de vectori S este liniar independent daca
si numai daca (
1
, . . . ,
n
) K
n
:
1
v
1
+
2
v
2
+. . .+
n
v
n
=
X
(
1
, . . . ,
n
) =
K
n.
Observat ia 1.8 este utilizata n practica pentru a verica daca un sistem de vectori este
liniar independent.
Exercit iul 1.1 Vectorii v
1
= (1, 0, 0), v
2
= (0, 1, 0), v
3
= (0, 0, 1) din R
3
sunt liniar inde-
pendent i deoarece

1
v
1
+
2
v
2
+
3
v
3
=
R
3
1
(1, 0, 0) +
2
(0, 1, 0) +
3
(0, 0, 1) =
R
3 (
1
,
2
,
3
) =
(0, 0, 0)
1
=
2
=
3
= 0.
Exercit iul 1.2 Vectorii v
1
= (1, 2, 1), v
2
= (2, 1, 0), v
3
= (4, 3, 2) din R
3
sunt liniar
dependent i deoarece

1
v
1
+
2
v
2
+
3
v
3
=
R
3
1
(1, 2, 1) +
2
(2, 1, 0) +
3
(4, 3, 2) =
R
3
(
1
+ 2
2
+ 4
3
, 2
1

2
+ 3
3
,
1
2
3
) = (0, 0, 0)

1
+ 2
2
+ 4
3
= 0
2
1

2
+ 3
3
= 0

1
2
3
= 0
. (1.5)
Sistemul (1.5), care este un sistem liniar omogen, are solut ii diferite de solut ia
banala daca si numai daca determinantul sistemului este zero. Se verica prin
calcul ca

1 2 4
2 1 3
1 0 2

= 0, deci vectorii sunt liniar dependent i.

Exemplul 1.9 Sistemul format numai din vectorul nul, (
X
) este liniar dependent deoare-
ce avem 1
X
=
X
, iar sistemul format dintr-un singur vector nenul, v 6=
X
este
liniar independent deoarece v =
X
, 6= 0 v =
X
.
Teorema 1.9 (Teorema de caracterizare a dependent ei liniare) Condit ia nece-
sara si sucienta ca un sistem de vectori din X, S = (v
i
)
i=1,n
sa e liniar dependent este
ca cel put in unul din vectori sa se poata exprima ca o combinat ie liniara de ceilalt i vectori.
10 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
Demonstrat ie. Necesitatea. Presupunem ca sistemul de vectori S = (v
i
)
i=1,n
este liniar
dependent. Rezulta ca exista (
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
, (
1
,
2
, . . . ,
n
) 6=
K
n, astfel ncat

1
v
1
+
2
v
2
+ . . . +
n
v
n
=
X
.
Presupunem, de exemplu,
j
6= 0, j {1, 2, . . . , n} . Atunci

j
v
j
=
1
v
1
. . .
j1
v
j1

j+1
v
j+1
. . .
n
v
n
,
j
6= 0
1
j

v
j
=
1
j

1
v
1
. . .
1
j

j1
v
j1

1
j

j+1
v
j+1
. . .
1
j

n
v
n
adica v
j
este o combinat ie liniara de ceilalt i vectori ai sistemului.
Sucient a. Daca v
j
este o combinat ie liniara de ceilalt i vectori ai sistemului S atunci
exista (
1
, . . .
j1
,
j+1
, . . . ,
n
) K
n1
v
j
=
1
v
1
+ . . . +
j1
v
j1
+
j+1
v
j+1
+ . . . +
n
v
n

1
v
1
+ . . . +
j1
v
j1
v
j
+
j+1
v
j+1
+ . . . +
n
v
n
=
X
.
Notam
k
=
k
, k = 1, n, k 6= j,
j
= 1 6= 0, (
1
,
2
, . . . ,
n
) 6=
K
n, rezulta ca vectorii
sistemului S sunt liniar dependent i.
Consecint a 1.2 Orice sistem de vectori care cont ine vectorul nul este liniar dependent.
1.6 Baza si dimensiune
Denit ia 1.25 Un sistem de vectori S = (e
i
)
i=1,n
din X se numeste baza n K-spat iul
liniar X daca satisface condit iile:
a) S este un sistem de vectori liniari independent i;
b) S este un sistem de generatori pentru K-spat iul liniar X.
Exemplul 1.10

In spat iul liniar K
n
consideram sistemul de vectori S = (e
i
)
i=1,n
unde
e
1
= (1, 0, . . . , 0) , e
2
= (0, 1, 0, . . . , 0) , . . . , e
n
= (0, 0, . . . , 0, 1) . (1.6)
Din orice relat ie de forma
1
e
1
+
2
e
2
+ . . . +
n
e
n
=
X
rezulta
i
= 0, i = 1, n deci
sistemul de vectori S = (e
i
)
i=1,n
este liniar independent.
Pe de alta parte, pentru orice x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) K
n
avem x = x
1
(1, 0, . . . , 0) +
x
2
(0, 1, 0, . . . , 0) + . . . + x
n
(0, 0, . . . , 0, 1) = x
1
e
1
+ x
2
e
2
+ . . . + x
n
e
n
, adica sistemul de
vectori S = (e
i
)
i=1,n
este un sistem de generatori pentru K
n
.
Sistemul de vectori S = (e
i
)
i=1,n
denit de (1.6) se numeste baza canonica (baza nat-
urala) din K
n
.
Teorema 1.10 (Teorema de caracterizare a bazelor) Condit ia necesara si sucienta
ca un sistem de vectori S = (e
i
)
i=1,n
din X sa e o baza n K-spat iul liniar X este ca orice
vector din X sa se exprime n mod unic ca o combinat ie liniara de vectori din S, adica
x X,

(
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
: x =
1
e
1
+
2
e
2
+ . . . +
n
e
n
. (1.7)
1.6. BAZ

A SI DIMENSIUNE 11
Demonstrat ie. Necesitatea. Presupunem ca sistemul de vectori S = (e
i
)
i=1,n
este o baza
n K-spat iul liniar X. Deoarece [S] = X rezulta ca
x X, (
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
: x =
1
e
1
+
2
e
2
+ . . . +
n
e
n
.
Demonstram ca descompunerea este unica prin reducere la absurd. Presupunem ca mai
exista o descompunere a lui x.
(
1
, . . . ,
n
) K
n
, (
1
, . . . ,
n
) 6= (
1
, . . . ,
n
):x =
1
e
1
+
2
e
2
+. . . +
n
e
n
. Prin
scadere obt inem
(
1

1
) e
1
+ (
2

2
) e
2
+ . . . + (
n

n
) e
n
=
X
.
Dar sistemul de vectori (e
i
)
i=1,n
este liniar independent rezulta
k
=
k
, k = 1, n, deci
unicitatea scrierii.
Sucient a. Presupunem ca
x X,

(
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
: x =
1
e
1
+
2
e
2
+ . . . +
n
e
n
.
De aici rezulta ca S este un sistem de generatori pentru X. Demonstram ca vectorii
sistemului S sunt liniar independent i. Pentru aceasta consideram o relat ie de forma

1
e
1
+
2
e
2
+ . . . +
n
e
n
=
X
care constituie o descompunere a vectorului
X
dupa vectorii sistemului S. Pe de alta parte
avem si urmatoarea descompunere a vectorului
X
dupa vectorii sistemului S de forma:

X
= 0 e
1
+ 0 e
2
+ . . . + 0 e
n
.
Cum descompunerea dupa vectorii din S este unica, rezulta
k
= 0, k = 1, n, adica
sistemul de vectori S este liniar independent. Deci S este o baza.
Denit ia 1.4 Scalarii care formeaza n-upla ordonata (
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
din descom-
punerea unica (1.7) a lui x X se numesc coordonatele vectorului x n baza S.
Daca se alege o alta baza, coordonatele unui vector se vor schimba (vor diferite de
cele din prima baza).
Teorema urmatoare demonstreaza ca ntr-un spat iu nit dimensional toate bazele au
acelasi numar de vectori.
Teorema 1.11 Fie X un K-spat iul liniar si e sistemul de vectori S = (e
i
)
i=1,n
o baza n
X. Au loc armat iile:
a) Orice alta baza din X este formata din n elemente.
b) Orice sistem de vectori liniar independent format din n elemente este o baza n X.
Denit ia 1.5 Fie X 6= {
X
} un K-spat iu liniar nit generat. Numarul de vectori ai unei
baze a lui X se numeste dimensiunea spat iului X si se noteaza dim
K
X.
Teorema 1.12 (Teorema de completare a unui sistem de vectori liniar indepen-
dent pana la o baza) Daca (e
i
)
i=1,n
este o baza n X
n
, sistemul liniar independent (w
i
)
i=1,p
se poate completa pana la o baza X
n
adaug and n p vectori din baza (e
i
)
i=1,n
astfel ncat
noul sistem obt inut sa e liniar independent. Completarea nu este unica.
12 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
1.7 Schimbarea coordonatelor unui vector la schimba-
rea bazei
Consideram X un K-spat iu liniar de dimensiune n si doua baze apart inand acestui spat iu,
B = (e
i
)
i=1,n
si B
0
= (e
0
i
)
i=1,n
. Un vector oarecare u X se poate descompune n raport cu
cele doua baze sub forma:(
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat n baza B vectorul u se poate
scrie sub forma
u =
n
X
i=1

i
e
i
= (
1

2
. . .
n
)

e
1
e
2
.
.
.
e
n

, (1.8)
Fie (
1
,
2
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat n baza B
0
vectorul u se poate scrie sub forma
u =
n
X
j=1

j
e
0
j
= (
1

2
. . .
n
)

e
0
1
e
0
2
.
.
.
e
0
n

. (1.9)
Vectorii bazei B
0
= (e
0
i
)
i=1,n
se pot descompune n raport cu vectorii bazei B dupa relat iile:
e
0
j
= (a
1j
a
2j
. . . a
nj
)

e
1
e
2
.
.
.
e
n

, j = 1, n. (1.10)

Inlocuind relat ia (1.10) n (1.9) rezulta

u = (
1

2
. . .
n
)

a
11
a
21
a
n1
a
12
a
22
a
n2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
1n
a
2n
a
nn

e
1
e
2
.
.
.
e
n

.
Din unicitatea descompunerii unui vector dupa vectorii bazei (Teorema 1.10) rezulta
(
1

2
. . .
n
) = (
1

2
. . .
n
)

a
11
a
21
a
n1
a
12
a
22
a
n2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
1n
a
2n
a
nn

sau, transpus,

2
.
.
.

a
11
a
12
a
1n
a
21
a
22
a
2n

a
n1
a
n2
a
nn

2
.
.
.

.
1.7. SCHIMBAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA SCHIMBAREA BAZEI13
Daca notam matricea de trecere de la baza B la baza B
0
A =

a
11
a
12
a
1n
a
21
a
22
a
2n

a
n1
a
n2
a
nn

,
obt inem scrierea matriceala

2
.
.
.

= A

2
.
.
.

(1.11)
Relat ia (1.11) se numeste formula matriceala de schimbare a coordonatelor unui
vector la o schimbare de baze.
Exercit iul 1.3

In R
3
consideram baza canonica e
1
=

1
0
0

, e
2
=

0
1
0

, e
3
=

0
0
1

si alta baza u
1
=

1
0
0

, u
2
=

1
1
0

, u
3
=

1
1
1

. Un vector oarecare x, dat prin x =

se scrie n prima baza x =

1
e
1
+
2
e
2
+
3
e
3
, iar n a doua x =
1
u
1
+
2
u
2
+
3
u
3
.
Deoarece u
1
= e
1
, u
2
= e
1
+e
2
si u
3
= e
1
+e
2
+e
3
, matricea de trecere de baza de la baza
(e
1
, e
2
, e
3
) la baza (u
1
, u
2
, u
3
) este

1 1 1
0 1 1
0 0 1

iar coordonatele vectorului x n raport cu

baza (e
1
, e
2
, e
3
) n funct ie de coordonatele vectorului n raport cu baza (u
1
, u
2
, u
3
) sunt
date de relat ia

1 1 1
0 1 1
0 0 1

Denit ia 1.26 Se numeste matricea schimbarii de baza sau matricea de trecere

de la baza B la baza B
0
matricea A a carei coloana j este formata din coordonatele
vectorului e
0
j
al bazei B
0
n raport cu vectorii bazei B, j = 1, n.
Teorema 1.13 Matricea A de trecere de la baza B la baza B
0
este inversabila.
14 CAPITOLUL 1. SPAT II LINIARE
Demonstrat ie. Fie X un K-spat iu liniar de dimensiune n si doua baze B = (e
i
)
i=1,n
si
B
0
= (e
0
i
)
i=1,n
. Exprimam vectorii bazei B cu ajutorul vectorilor bazei B
0
:
e
i
= (b
1i
b
2i
. . . b
ni
)

e
0
1
e
0
2
.
.
.
e
0
n

, i = 1, n. (1.12)
Tinand seama de relat iile (1.8), (1.12) si (1.9) obt inem
u = (
1

2
. . .
n
)

b
11
b
21
b
n1
b
12
b
22
b
n2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
b
1n
b
2n
b
nn

e
0
1
e
0
2
.
.
.
e
0
n

= (
1

2
. . .
n
)

e
0
1
e
0
2
.
.
.
e
0
n

de unde rezulta, daca notam cu B = (b

ij
)
i,j=1,n
,
(
1

2
. . .
n
) = (
1

2
. . .
n
) B
T
B

2
.
.
.

2
.
.
.

Inlocuind n relat ia (1.11)

2
.
.
.

= A

2
.
.
.

= A B

2
.
.
.

B A = I
n
unde I
n
= (
ij
)
i,j=1,n
, reprezenta matricea unitate de ordin n.
Printr-un rat ionament analog, folosind relat iile (1.9),(1.10) si (1.8), obt inem A B = I
n
,
deci matricea A este inversabila.
O justicare mai simpla este urmatoarea: deoarece descompunerea dupa vectorii bazei
este unica, rezulta ca sistemul (1.11) are solut ie unica pentru

2
.
.
.

dat i, deci det(A) 6= 0,

adica matricea A este inversabila.
Denit ia 1.27 Doua baze B = {e
1
, e
2
, ..., e
n
} si B
0
= {e
0
1
, e
0
2
, ..., e
0
n
} din spat iul vectorial
X
n
, se numesc baze la fel orientate daca determinantul matricei schimbarii de baza de la
baza B la B
0
este pozitiv. Daca acest determinant este negativ, cele doua baze se numesc
contrar orientate.