APARATUL URINAR

totalitatea organelor care particip la - formarea,

- colectarea
- eliminarea urinii ;
prin urin se elimin cea mai mare parte a produilor de catabolism.

Aparatul urinar este format din:
1. rinichi,
2. cile urinare extrarenale
(calice, bazinet, uretere, vezica urinar, uretra).
RINICHII
Organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte i de alta a coloanei vertebrale.
Rinichii prezint: - dou fee (anterioar i posterioar) ,
- dou margini (medial i lateral),
- doi poli (superior i inferior).
Marginea medial, concav, conine hilul renal:
- artera i vena renal,
- calicele, pelvisul,
- nervii renali.

Pe o seciune ce trece de la marginea extern spre marginea intern, pe suprafaa rinichiului se
observ dou regiuni:
CORTICALA RENALA :
- regiune mai palid, de culoare brun-glbuie ;
- glomerulii renali i tubii contori ( proximali, distali) dau corticalei un aspect fin granular.
MEDULARA RENALA :
- regiune mai nchis la culoare ;
- aspect striat longitudinal dat de orientarea anselor Henle i a tubilor colectori;
STRUCTURA MACROSCOPICA A RINICHIULUI
SCHEMA
Structura histologica a rinichiului:
Microscopic, rinichii sunt alcatuiti din doua componente:
A. parenchimul renal (componenta cea mai dezvoltata);
B. stroma renala.
A. PARENCHIMUL RENAL format :
- nefroni,
- caile urinare intrarenale.

Nefronul.
= unitatea structurala si functionala a rinichiului ;
- format din:
1. corpusculul renal (glomerulul renal, capsula Bowmann) ,
2. tubul urinifer ( tubul contort proximal, ansa Henle,
tubul contort distal).

Fiecare rinichi uman contine circa 800 000 - 1 200 000 nefroni.
SEGMENTELE UNUI NEFRON JUXTAMEDULAR, TUBII COLECTORI SI DUCTUL
PAPILAR
1. Corpusculul renal Malpighi
- forma rotund ovalara;
- raspanditi neomogen in corticala renala ;
- format din doua componente:
a. componenta vasculara :ghem de capilare = glomerulul renal,
b. componenta epiteliala: capsula epiteliala = capsula Bowman (il delimiteaza de restul
parenchimului renal),
c. componenta conjunctiva : mezangiul.
- prezinta :
un pol vascular locul prin care intra arteriola aferenta si iese arteriola eferenta;
un pol urinar locul in care capsula Bowmann se continua cu tubul urinifer.
CORPUSCULUL RENAL - SCHEMA
a. Componenta vasculara
Arteriola aferenta
- patrunde in corpusculul renal Malpighi prin polul vascular ;
- se divide in capilare care se anastomozeaza si apoi se reunesc formand arteriola eferenta.
Arteriola eferenta paraseste corpusculul renal tot prin polul vascular.
Peretele capilarelor glomerulare format:
- endoteliu continuu, fenestrat
- MB continua.
Capilarele glomerulului renal = capilare fenestrate, atipice, lipsite de periteliu.
b. Componenta epiteliala a glomerulului renal
= capsula Bowmann
- inveleste ghemul de capilare;
- capsula Bowmann este formata din doua foite:
- foita externa sau parietala;
- foita interna sau viscerala.
- cele doua foite ale capsulei Bowmann se continua una cu alta la nivelul polulul vascular al
glomerulului;
- intre cele doua foite se delimiteaza un spatiu numit camera glomerulara , in care se formeaza
urina primara.
Foita externa a capsulei Bowmann delimiteaza la periferie corpusculul renal de restul
parenchimului.

Este formata dintr-un:
epiteliu pavimentos simplu,
membrana bazala continua.

Foita externa (parietala) a capsulei se continua
- la polul vascular al corpuscului cu foita viscerala,
- la polul urinar cu TCP al nefronului.
Foita interna a capsulei Bowmann inveleste ghemul de capilare glomerulare.
Este formata din:
celule voluminoase = podocite,
membrana bazala continua in zonele in care vine in contact cu MB a capilarului
glomerular, fuzioneaza cu aceasta, rezultand membrana bazala glomerulara.
Podocitele
- celule voluminoase ;
- prezinta un corp celular ovalar/usor turtit;
- emit spre MB cateva prelungiri ca niste picioruse = procese primare
fiecare proces primar se ramifica si da nastere la numeroase
prelungiri = procese secundare ( procese podocitare, pedicule).
CAPILAR GLOMERULAR acoperit de FOITA VISCERALA A CAPSULEI BOWMAN
Membrana filtranta a urinii primare
Plasma sanguina, pentru a forma urina primara va strabate urmatoarele structuri histologice, care
formeaza membrana filtranta a urinii primare:
1. endoteliul fenestrat al capilarului glomerular;
2. MB a capilarului fuzionata cu MB a foitei interne a capsulei Bowmann = membrana bazala
glomerulara,
3. fantele de filtrare dintre procesele secundare podocitare;
4. spatiul labirintic subpodocitar ( spatiul de sub corpul podocitelor).

!!! Principala structura filtranta a plasmei este membrana bazala glomerulara.

c. componenta conjunctiva= mezangiul
= tesutul conjunctiv dintre ansele capilare ale glomerulului;
- greaca: - mesos = mijlociu
- angeion = vase;
- format din celule si matrice conjunctiva.
Rolul mezangiului :
1. suport al anselor capilare glomerulare,
2. sintetizeaza matricea extracelulara,
3. celulele mezangiale au rol contractil regleaza cantitatea de sange intraglomerular si
presiunea in ansele capilare ,

2. Tubul urinifer continua corpusculul renal este format din trei segmente:
- tubul contort proximal (TCP);
- ansa lui Henle (AH);
- tubul contort distal (TCD).

Tubul contort proximal
- incepe la polul urinar al corpuscului Malpighi ;
- peretele format dintr-un un singur rand de celule piramidale = nefrocite asezate pe o MB continua
reprezinta o prelungire a MB a foitei externe a capsulei Bowmann.
- la polul apical nefrocitele prezinta microvili ce formeaza "marginea in perie => confera
lumenului tubului un contur stelat in sectiune transversala;
- la polul bazal membrana nefrocitelor prezinta invaginatii profunde si neregulate unde se gasesc
mitocondriile asezate perpendicular pe membrana => confera un aspect striat polului bazal.

NEFROCITE -- SCHEMA
ZONA CORTICALA RENALA
( tub contort proximal PCT ; tub contort distal DCT)
Ansa Henle
Continua brusc TCP.
Este formata din doua portiuni descendenta si ascendenta.
Portiunea descendenta a ansei Henle ( = 15 um). Peretele format din celule turtite asezate
pe o MB.
Portiunea ascendenta, mai scurta, prezinta un lumen mai larg ( = 30 um).
Peretele format din celule cubice asezate pe o MB.
MEDULARA RENALA. COL.HE
1a ramura descendenta Henle
1b ramura ascendenta Henle
2 tub colector
3 vas sanguin
Tubul contort distal
- Continua, in corticala renala, partea ascendenta a AH.
- TCD este mai scurt decat TCP.
- Lumenul sau este mult mai larg decat al TCP.
- Peretele : un singur rand de celule cubice sau cilindrice care nu prezinta margine in perie.
TUBI CONTORTI DISTALI DCT
RAMURA DESCENDENTA HENLE - THL
Tubii colectori
Au lumenul mai larg, delimitat de 10-14 celule cubice cu citoplasma clara.
Tubii colectori sunt reprezentati de:
- canalele colectoare;
- tubii drepti Bellini;
- canalele papilare.
B. STROMA rinichiului
Rinichiul este invelit la exterior de o capsula conjunctiva fina = tesut conjunctiv dens fibros.
La nivelul hilului, din capsula renala se desprind septuri conjunctive fine se distribuie printre
elementele parenchimului renal.

CAILE URINARE EXTRARENALE sunt formate din:
- calice,
- bazinet,
- ureter,
- vezica urinara,
- uretra.
Caile urinare extrarenale sunt organe tubulare care prezinta un
plan de organizare comun :
de la interior exterior, peretele lor este format din trei structuri histologice:
- mucoasa,
- musculara
- adventicea.
Mucoasa urinara
Epiteliul care tapeteaza caile urinare extrarenale = uroteliu :
1. Stratul bazal un rand de celule cubice/cilindrice : o cantitate redusa de citoplasma, nucleul
este rotund, normocrom, situat central.
2. Stratul intermediar format din cateva randuri de celule polimorfe (rotunde, alungite, poliedrice,
cubice, in racheta de tenis, etc) = stratul polimorf.

3. Stratul superficial un rand de celule voluminoase, latite, cu unul/doi nuclei , citoplasma bogata,
mai clara, celule care acopera doua sau trei celule din stratul subiacent = celule umbeliforme
prezinta o ingrosare a membranei celulare denumita cuticula rol de bariera : impiedica trecerea
unor substante nocive din lumenul cailor urinare in tesutul conjunctiv subiacent si de aici in sange.

Grosimea epiteliului este variabila in functie de starea de plenitudine sau de vacuitate.
In stare de vacuitate a cailor urinare, epiteliul este format din trei sau chiar patru straturi
celulare,
In stare de plenitudine, cand se acumuleaza o cantitate mare de urina in lumenul acestor
organe, epiteliul devine bistratificat;

=> epiteliul urinar este un epiteliu plastic.
Corionul mucoasei urinare = corion aglandular format din tesut conjunctiv bogat in vase
sanguine, vase limfatice si filete nervoase.

Musculara este formata din fibre musculare netede organizate in straturi sau fascicule.
Este bine dezvoltata in portiunea terminala a cailor urinare extrarenale.

Adventicea formata din tesut conjunctiv lax bogat in fibre elastice si de reticulina cu numeroase
vase de sange, vase limfatice si filete nervoase.
URETERUL. Col.HE
Structura comparativa a uroteliului cand VEZICA URINARA este goala ( A) si plina (B).
Uretra prezinta particularitati structurale in functie de sex.

a. Uretra masculina are o functie dubla:
- este cale pentru eliminarea urinii ,
- in acelasi timp o cale pentru vehicularea lichidului spermatic.

Ea este formata din trei segmente:
uretra prostatica este prima portiune cu L = 3 cm, strabate glanda prostata;
uretra membranoasa cu L = 1 cm situata in grosimea perineului;
uretra spongioasa cu L= 12-13 cm situata in grosimea corpului spongios al penisului.
Mucoasa
epiteliu de tip paramalpighian in portiunile prostatica si membranoasa si
epiteliu cilindric stratificat in portiunea spongioasa.
Corionul tesut conjunctiv dens neordonat.

Musculara contine doua straturi de fibre musculare netede:
- intern cu dispozitie longitudinala ;
- extern cu dispozitie circulara.
b. Uretra feminina este rectilinie si are o L= 4 cm.
Mucoasa uretrei este formata dintr-un
- epiteliu de tranzitie in portiunea initiala;
- epiteliu de tip malpighian nekeratinizat in rest.
Corionul este redus cantitativ si nu contine glande.
Musculara formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri:
- un plan longitudinal intern,
- un plan circular - extern.
Adventicea se continua cu tesutul conjunctiv periuretral.

Urina este un mediu lichidian prin care organismul elimina un mare numar de "deseuri" metabolice.