Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea De Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Programul de masterat BANCAS




PRETUL OPTIUNILOR CALL SI PUT IN VALUTA
The Pricing of Call and Put Options on Foreign Exchange
J . Orlin Grabb
University of Pennsylvania, December 1982



Studenti:
Paun Georgiana
Sandu Elisabeta-Alexandra
Secareanu Mirabela-Elena



Ianuarie 2014
CUPRINS

1. Notatii si ipoteze
2. Notiuni introductive
3. Relatii de baza
4. Ecuatii de pret pentru optiuni CALL si PUT
5. Concluzii

















1. NOTATII SI IPOTEZE

Contractele, fie ele spot sau forward, titluri de valoare cu discount sau optiuni pe
contracte, sunt implicit gratuite. De asemenea se considera nule costurile de tranzactionare,
taxele, contraolele la schimburi sau factori similari.
Simbolurile utilizate sunt notatiile standardizate ale lui Smith (1976), cu exceptia unor
mici variatii.
Notatii:
S(t) - Pretul activului suport la momentul t;
F(t,T) - Pretul forward al contractului emis la momentul t cu scadenta la momentul T;
T- Maturitatea;
C(t) - prima unei optiunii call de tip americana raportata la o unitate de moneda straina
C*(t) prima unei optiuni call de tip americana raportata la o unitate de moneda nationala
c(t) prima unei optiuni call de tip europeana raportata la o unitate de moneda straina
c*(t) prima unei optiuni call de tip europeana raportata la o unitate de moenda nationala
P(t) prima unei optiuni put de tip americana raportata la o unitate de moneda straina
P*(t) prima unei optiuni put de tip americana raportata la o unitate de moneda nationala
p(t) pretul unei optiuni put de tip europeana raportata la o unitate de moneda straina;
p*(t) pretul unei optiuni put de tip europeana raportata la o unitate de moneda nationala;
B(t, T) pretul unei obligatiuni cu discount expirmata in moneda straina la maturitate (t+T);
B*(t,T) - pretul unei obligatiuni cu discount expirmata in moneda nationala la maturitate
(t+T);
X pretul de exercitiu al unei optiuni exprimat in moneda straina;
X* - pretul de exercitiu al unei optiuni exprimat in moneda nationala;
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
In aceasta lucrare sunt abordate ecuatii de stabilire a preturilor pentru optiunile CALL
si PUT, atat europene cat si americane in valuta.
O optiune CALL americana este o garantie emisa de o persoana, care confera
titularului sau dreptul de a cumpara o anumita cantitate dintr-un activ la un pret de pornire (de
ecrcitare) la sau inainte de o data (la expirare sau la maturitate).
O optiune CALL europeana e la fel ca si call-ul american , cu exceptia faptului ca
aceasta poate fi exercitata doar la scadenta.
O optiune PUT americana este o garantie emisa de o persoana , care confera
titularului sau dreptul de a vinde o anumita cantitate dintr-un activ la un pret de exercitare, la
sau inainte de o anumita data.
O optiune PUT europeana este la fel ca si put-ul american cu exceptia faptului ca
poate fi exercitata numai la maturitate ( scadenta).
Optiunile in valuta pot fi folosite pentru hedging sau pentru speculatie. In consecinta
se observa un interes deosebit in stabilirea pretului corect, si asta pentru ca tranzactionarea
optiunilor in valuta este frecventa. Dupa 1983, Bursa de valori din Philadelphia a deschis o
piata pentru actiuni CALL si PUT americane in 5 monede straine: marca germana,lira
sterlina,francul elvetian , dolarul canadian si yen-ul japonez. Pretul de exercitare pentru
fiecare optiune se stabileste ca pretul in dolari americani pe o unitate de moneda straina si
numarul de unitati de moneda straina reprezinta o jumatate din dimensiunea contractului
corespunzator contractului futures tranzactionat pe Piata Monetara Internationala a schimbului
din Chicago. Dimensiunile contractelor pe optiuni sunt:
12.500 lire;
62.500 marci germane;
62.500 franci elvetieni;
6.250.000 yeni japonezi;
50.000 dolari canadieni;
In continutul lucrarii,autorul s-a inspirat din lucrarea lui Merton din 1973 din cea a lui
Smith din 1976, care revizuieste cateva principii elementare in ceea ce priveste pretul
optiunilor pe piata.

3. RELATII DE BAZA

1. Se considera doua portofolii strategice la momentul t, cand rata spot este S(t):
A. (1) Cumpararea a c(S(t), X, t, T) de optiuni call europene cu un pret de exercitiu X si
cu maturitate T, expirmate in moneda straina
(2) Cumpararea X obligatiuni cu discount cu maturitate T, expirmate in moneda
nationala, la pretul B(t, T)
Investitita totala in moenda nationala = c + XB
B. (1) Cumpararea de obligatiuni cu discount in valuta, cu maturitate T, expirmat in
moneda nationala astfel: S(t)B*(t, T).
La maturitate, cursul S(t, T) va fi fie mai mare decat X sau mai mare sau egal decat X.
Obligatiunile vor avea valorile: B(t+T, 0) = 1 expirmat in moneda nationala si B*(t+T,
0) = 1 exprimat in moneda straina. Optiunea call va avea valoarea c(S(t+T), X, T, 0) =
max(0, S(t+T) X).

A B
S(t+T) < X X S(t+T)
S(t+T) > X S(t+T) S(t+T)

In orice caz, pay-off-ul pentru strategia A va fi intotdeauna la fel de bun sau chiar mai
bun decat in cazul strategiei B. Prin urmare, costul strategiei A trebuie, la echilbrul economic,
sa fie cel putin la fel de mare ca cel al strategiei B. Astfel, c + XB > SB* sau c > SB* - XB.
Intrucat o optiune call americana, trebuie sa fie cel putin la fel de valoroasa ca un call
european (pentru ca are aceleasi caracteritici, si in plus poate fi executata in orice moment),
astfel avem:
(1) C(S(t), X, t, T) c(S(t), X, t, T) S(t)B*(t, T) XB(t, T)
Deoarece o optiune americana poate fi exercitata in orice moment, si trebuie sa aiba o
valoare cel putin la fel de mare ca pretul de exercitare avem urmatoarea inegalitate:
(1A) C(S(t), X, t, T) max(0, S(t) X, S(t)B*(t, T) XB(t, T))

2. Teorema Paritatii Ratei de dobanda este considerata a fi:
(2) F(t, T) = S(t) x B*(t, T)/B(t, T)
Substituind S(t)B*(t, T) in ecuatia (1), vom obtine relatia:
(3) C(S(t), X, t, T) c(S(t), X, t, T) B(t, T)[F(t, T) X ]

3. Se considera 2 portofolii strategice
A. (1) Cumpararea in moneda nationala de optiuni put (p(S(t), X, t, T) cu pret de
exercitare X.
B. (1) Emisiunea de obligatiuni cu discount denominate in valuta B*(t, T) si vanzarea
monedei straine pentru S(t)B*(t, T).
(2) Cumpararea a X obligatiuni cu discount in moneda nationala la pretul B(t) fiecare
pentru o suma totala in moneda nationala XB(t).
(3) Cumpararea optiuni call europene (c(S(t), X, t, T)) cu pret de exercitare X.
Investitia totala in moneda nationala = c SB* + XB
La maturitate, cursul la vedere S(t+T) va fi: S(t+T) < X sau S(t+T) X. In fiecare caz
intrucat p(S(t+T), X, T, 0) = max(0, X S(t+T)), strategiile vor avea urmatoarele pay-off-uri:
A B
S(t+T) < X X - S(t+T) X - S(t+T)
S(t+T) > X 0 0
Intrucat, fiecare strategie are aceleasi pay-off-uri fiecare ar trebui sa coste la fel la
echilibru. Prin urmare:
(4) P(S(t), X, t, T) = c(S(t), X, t, T) S(t)B*(t, T) + XB(t, T)
Astfel, pretul put-ului european este determinat prin pretul call-ului european,
cursurile la vedere si preturile obligatiunilor cu discount denominate in 2 valute.
4. Utilizand teorema paritatii ratei de dobanda (ecuatia (2)) si inlocuind in ecuatia (4)
obtinem
(5) p(S(t), X, t, T = c(S(t), X, t, T) + B(t, T)[X F(t, T)]
Pretul put-ului european difera de pretul call-ului printr-un factor care reprezinta
diferenta dintre pretul de exercitiu si cursul forward.

4. ECUATII DE PRET PENTRU OPTIUNI CALL SI PUT
In continuare se deriveaza ecuatiile de pret pentru call-uri si put-uri americane si
europene. Pentru a putea face acest lucru, se impun cateva ipoteze. Prima ipoteza este aceea
ca C are urmatoarea forma generala C=C(S(t)B*(t, T), B(t, T), X, T).
O astfel de functie, va fi supusa conditiilor de limita:
(A) C(S(t+T), 1, X, 0) = max(0, S(t+T) X);
(B) C(0,B(t, T), X, T) = 0;
(C) C(S(t)B*(t, T), B(t,T), X, T) max(0,S(t) X)
Prima conditie de limita este legata de valoarea finala a optiunii call, care trebuie sa fie
mai mare de 0 sau cat pretul de exercitare.
A doua conditie spune ca atunci cand cursul de schimb este 0, optiunea de cumparare
are valoarea 0.
A treia conditie spune ca valoarea unui call american nu poate fi niciodata mai mica
decat pretul imediat de exercitare. Aceasta a treia conditie, nu este valbila in cazul optiunilor
call europene.
V este un portofoliu compus dintr-o optiune, b unitati din G si e unitati din B.
V = C + bG + eB
Daca un portofoliu V nu se investeste , atunci la echilibru ar trebui sa produca un
randament zero.
Dinamica portofoliului este dV = dC + dbG + edB. Alegem b, e ca fiind b =

si
e =

, atunci Dv = (

) dT, unde reprezinta elementele implicand derivata a doua.

(6) V = C -

, atunci rezulta:
(7)

Urmarim o functie C(G, B, X, T) care sa rezolve ecuatiile (6) si (7). Astfel s-a folosit
functia:
(8)

Unde N(d) este distributia normala standard si

si


Astfel, pe scurt, randamentul arbitrajului simplu ca valoare a unei optiuni call
americane este:
(9)

Valoarea unei optiuni call europene difera de valoarea unui call american prin faptul
ca nu are restrictia C, ci doar restrictiile A si B. Prin urmare, conditia de a nu exista
oportunitati de arbitraj pe call european:
(10)

Ecuatia de pret pentru call-ul american in valuta, ecuatia (9) difera de formula Black-
Sholes pentru pretul optiunilor pe piete comune in 2 aspecte. Primul se refera la faptul ca sunt
2 rate de dobanda, ci nu una. Aceste rate sunt exprimate in preturi curente ale obligatiunilor
cu discount B(t, T), B*(t, T). In modelul Black-Sholes banii sunt purtatori de dobanda, dar nu
un castig net cunoscut initial. Prin urmare, nu avem dobanda daca o optiune call este
achizitionata si nu exista nicio posibilitate de a primi dobanda daca optiunea a fost exercitata.
Pentru o optiune in valuta situatia este totusi diferita, pentru ca in primul rand primesti
diferenta de schimb valutar daca optiunea este exercitata si apoi poti primi dobanda
respectivei monede.
Cel de-al doilea aspect face referire la faptul ca modelul Black-Scholes presupune o
rata de dobanda constanta si exclude asadar, covariatia intre fluctuatiile preturilor pietei si
fluctuatiile ratelor de dobanda. In timp ce acest lucru poate fi o simplificare pentru piata de
capital, pentru piata valutara nu este indicat, unde fluctuatiile ratelor de dobanda induc miscari
simultane ale ratelor spot si forward.
5. CONCLUZII
Aceasta lucrare a abordat o serie de restrictii cu privire la preturile optiunilor in
moneda straina si moneda nationala si a analizat ecuatii exacte de pret pentru call-uri si put-
uri europene si americane. Prin arbitrajul simplu se asigura faptul ca optiunile call americane
vor avea o valoare cel putin egala cu imediatul lor pret de exercitare. Cand aceasta restrictie
nu e este obligatorie, ipoteza unui proces de difuzie ne permite sa creem un hedging mai putin
riscant care nu utilizeaza averea si prin urmare are valoarea 0 la echilibru.
Ecuatiile optiunilor put se obtin imediat din ecuatiile call ca un set de relatii derivand
din optiunea call pe o moneda cu un pret de exercitiu exprimat intr-o alta moneda, este de
asemenea, o optiune put pe cealalta moneda cu pretul de exercitiu exprimata in prima
moneda.