Aglosia reprezint absena congenital a limbii.

Este o malformaie rar i, de

obicei, se asociaz i cu alte malformaii ale tubului digestiv. Copilul care prezint
aglosie nu poate supravieui din cauza imposibilitii lui de a se alimenta.

Microglosia este o anomalie congenital i const ntr-o limb mic i scurt, din
cauza lipsei poriunii sale anterioare.

Macroglosia const ntr-o mrire global de volum a limbii i poate fi congenital
sau dobndit. Forma congenital apare ca urmare a unei hiperplezii musculare
sau fibroase. Forma dobndit poate s apar n hipotiroidismul congenital,
neurofibromastoz. Macroglosia motenit se traduce printr-o cretere a
diametrelor limbii, fr afectarea ocluziei bucale. n macroglosia important limba
depete arcurile maxilare i fanta labial. Se asociaz cu scurgerea permanent
a salivei din gur, perturbarea dezvoltrii arcurilor dentare, tulburri de
alimentaie i tulburri de vorbire. O dat cu creterea n vrst a sugarului i cu
apariia dentiiei temporare, decalajul de cretere dintre limb i celelalte
structuri dispare.

Ankiloglosia (fren lingual scurt) este cea mai frecvent malformaie a limbii i se
caracterizeaz prin inseria unui fren scurt pn aproape de marginea anterioar
a limbii. Aceast malformaie nu se nsoete de tulburri de supt i mai trziu de
vorbire. Secionarea frenului se va face n jurul vrstei de 8-10 luni.

Limba fisurat este o anomalie congenital i se caracterizeaz prin preena pe
faa dorsal a acesteia a unor anuri transversale neregulate, cu o adncime de
civa milimetri, a operite de o mucoas eritematoas. Limba apare mrit de
volum, iar pe marginile laterale sunt vizibile amprentele dinilor. Afeciunea nu
presupune tulburri de alimentaie i de vorbire.

Limba geografic este o afeciune constituional cu evoluie cronic i const n
tulburri trofice ale mucoasei linguale. Limba georgrafic este apanajul vrstelor
mici. Leziunile linguale apar, iniial, sub forma unor insule circulare, de culoare alb
cenuie, uneori proeminente i bine delimitate de mucoasa sntoas. Aceste
formaiuni se extind spre periferie, iar n centrul lor, prin descuamare rmne o
plac roie, catifelat, care se extinde treptat. Prin extinderea n suprafa a
descuamrii papilare i regenerarea unor papile se realizeaz aspectul migrator al
leziunii. Acest proces de descuamare-regenerare evolueaz n cicluri de 3-7 zile. n
urma acestor leziuni, limba ia aspect de hart georgrafic. Afeciunea are o
evoluie benign i nu necesit tratament.

Limba neagr este o melanoglosie rar, caracterizat printr-o tumefiere a
papilelor filiforme. Aspectul de limb neagr i proas poate surveni i n cursul
tratamentelor cu antibiotice pe cale oral sau n cursul hemoragiilor bucale din
hemofilie.

Evoluia merge spre involuie spontan a leziunilor n sptmni sau luni de zile.

Limba romboid se caracterizeaz prin prezena n mijlocul feei dorsale a limbii a
unei proeminene de form rombic sau oval, unde mucoasa de nveli a leziunii
pare depapilat. Aceast afeciune este rar i nu necesit tratament.

Afeciuni dobndite ale limbii

Limba ncrcat se caracterizeaz prin acoperirea limbii de un strat alb-glbui,
format din resturi alimentare i bacterii care se acumuleaz printre papilele
filiforme, hipertrofiate ale limbii. Apare n stri febrile, anorexie, respiraie oral,
diete hidrice prelungite, sindroame de deshidratare.

Limba roie descuamat apare n cursul scarlatinei i n stadii tardive ale unor
stri febrile.

Limba roie atrofic se caracterizeaz prin atrofierea complet a papilelor, limba
aprnd neted i roie. Apare n anemia hipocrom, n stadii de malabsorbie, n
pelagr.

Glosita apare n cazul dizolvrii n cavitatea bucal a unor medicamente (aspirin)
sau a ingestiei voluntare sau accidentale a unor substane toxice sau alcaline
caustice. Tratamentul este local, de urgene i const n ndeprtarea toxicului de
la nivelul cavitii bucale prin splare cu cantiti mari de ap.

Subglosite difteroide (boala Riga) reprezint o glosit traumatic, ce se ntlnete
la sugari dup erupia incisivilor mediani inferiori, la malnutriie, n convalescena
unor boli, n sindroame comiiale. La nivelul limbii apar leziuni de tip ulcerativ.
Evoluia subglositei difteroide este benign.

1. Sialadenita reprezint o boal caracterizat prin inflamarea i mrirea n volum a uneia sau mai multor
glande salivare. Patologia aceasta poate fi acut, cronica sau recurenta. Patologia aceasta poate fi acut,
cronica sau recurenta i asociaz de obicei simptome ca: durere, sensibilitate local, nroirea zonei
(eritem local) i edematiere instalat treptat. Cauzele infeciei sunt de obicei virale sau bacteriene.

2. Ageuzia reprezint pierderea simului gustativ. Atunci cnd percepia gustativ este doar redus i
nu absent, tulburarea poart denumirea de hipogeuzie. Ageuzia poate fi testat prin plasarea pe fata
dorsal a limbii a unor substane care s aib cele patru gusturi elementare ( srat, dulce, amar, acru ).

Ageuzia este frecvent ntlnit ca simptom tranzitoriu n afeciuni inflamatorii ale tractului respirator
superior, adesea alturi de anosmie (pierderea simului mirosului). Foarte des, pierderea senzaiei
gustative se datoreaz de fapt anosmiei, ntruct simul olfactiv este responsabil pentru diferentiarea
unui numr mare de arome.

Tulburrile neurologice pot fi de asemenea responsabile pentru instalarea ageuziei. Fibre nervoase
aferente care conduc senzaiile gustative ajung de la papilele gustative de pe suprafaa limbii la nervii
cranieni VII (facial) i IX (glosofaringian), ce le transmit la nivelul trunchiului cerebral i creierului unde
sunt procesate.

Leziunile nervului facial pot duce la afectarea simului gustativ n cele dou treimi anterioare ale limbii,
alturi de slbiciune muscular facial (ex. paralizie Bell), cu sau fr hiperacuzie.

Lezarea nervului glosofaringian poate afecta percepia gustativ din treimea posterioar a limbii. De
multe ori, lezarea nervului glosofaringian implica i afectarea nervilor cranieni X, XI i XII, i astfel ageuzia
se poate asocia cu disfonie, disfagie, pareza coardelor vocale, anestezia palatului moale, uvulei,
faringelui i laringelui, i slbiciunea muchilor sternocleidomastoidian (SCM) i trapez.

Anosmia i ageuzia mai pot fi cauzate de scderea acut a nivelelor de zinc.

3. Hipergeuzia caracterizeaz prin hipersensibilitatea papilelor gustative, adic tot timpul pacientul
crede c desertul este prea dulce, cafeaua este prea tare, ardeiul prea iute etc.















Analizatorul cutanat

1. Micoza
Este frecventa micoza cutanata
Infectiile fungice cutanate pot fi provocate de:
- Dermatofiti(produc infectarea tegumentara superficiala si a anexelor cutanate)
- Levuri din genul Candida(pot afecta si mucoasele)
Micozele sunt boli provocate de cioperci parazite care se gasesc pe piele, pe firul de par si pe mucoase.
Micozele generalizate pot produce moartea
Micozele pot ataca unele organe interne (plamanii)
Micozele sunt boli contagioase
Simptome (apar mai ales intre degete):
- Cojirea pielii
- Roseata
- Scaderea parului
- Inflamatii
- Iritatii
- Mancarimi
- Crapaturi
- Supuratii pe limba, pe fundul gatului, tegumente ale articulatiilor, membrelor.
- Aspect microscopic caracteristic
Cauze:
- Ciuperci microscopice patogene( Tinea pedis, Tinea facies, Candida albicans)
Aceste ciuperci microscopice sunt favorizate de caldura, umiditate, incaltaminte prea stramta si
imunitate scazuta
Micoza se transmite de la aminale de companies au perosane bolnave.
Tratament:
- Antimicotice
- Tratamentele pot dura in 9-12 luni.
Cele mai frecevente micoze sunt:
Tricofita(pilomicosa)
- Produsa de Tricophyton sp.
- Plagi mici, cu contur neregular, izolate sau adunate, acoperite de scuame uscate sau grase si cu peri
scurti si albiciosi in care sunt localizati parazitii.
- Pot aparea si pe pielea fara par
- Da nastere la epidemii
Epidermofitia(epidermomicoza)
- Este produsa de Epidermophyton sp.
- Placi rosiatice cu contur neregulat, cu bubute purulente la periferie.
Pitiriazis
- Este produsa de Malassezia furfur
- Pete cafenii sau albe la nivelul trunchiului
- Apare mai ales la persoanele care transpira abundent
Candidoza
- Este produsa de Candida albicans(ciuperca saprofita in conditii normale, dar acre devine patogena in
anumite conditii)
- Apare mai rara la nivelul pielii si mai des la nivelul mucoasei(buzala, genitala)
- Manacrimi foarte puternice
- Aparitia unei secretii grunjoase albe(sparii ciupercii)
In functie de agentul patogen deosebim:
Pilomicozele:
- Se localizeaza pe pielea capului indeosebi la copii
- Placi de dimensiuni variabile, cu mici cojite alte, in care parul este rupt
- Pot cuprinde unghiile, cu inflamare rosie a pielii din jurul unghiei si faramitarea lamei ungheala
Epidermomicozele
- In zona inghinala sau la degetele si talpile picioarelor
- Pete rosii cu vezicule caracteriztice pe margine
Keratomicozele
- Placi brune net delimitate, cu o usoara descuamare la inghine sau subsori, pe piept, spate, gat
Micozele profunde
- Sunt rare
- Noduli profunzi, care se sparg, formand fistule prin care se scurge un puroi amestecat cu sporii
ciupercii
2. Acneea
Acneea este o dermatoza(boala a pielii)
Acneea afecteaza 80% din adolescenti.
Acneea este o inflamatie foliculara de origine seboreica(inflamatia purulenta a foliculului pilo-sebaceu)
Acneea poate fi considerata o piodermita
Simptome:
- Leziuni ale fetei, trunchiului(mai ales pe spate), pielii capului.
- Comedoane/papule(puncte) = astuparea unor glande sebacee
- Cosuri, care apar sub forma unor pustule purulente dureroase
Cause:
- Secretia crescuta de sebum-seboree(blocheaza canalele de excretie a glandelor sebacee si apar
punctele negre) pe fond hormonal(acnee poliforma juvenila=acneea vulgara)
- Instalarea si multiplicarea bacteriei Propioni bacterium acnes in foliculul pilos (produce inflamatia si
aparitia cosurilor purulente si a nodulilor rosii)
Factori agravanti: igiena precara, stresul, consumul de cafea, tutunul.
Tratament:
- Tratamentul poate dura 6-8 luni si apoi boala poate recidiva.
Acneea rozacee
- Intalnite pe fata la femei de peste 40 de ani
- Mici dilatatii vasculare si basicute cu puroi ce apar pe un fond de roseata permanent
3. Herpesul
Cea mai cunoscuta viroza este herpesul.
Herpesul este o boala virotica ce apare in boli infectioase precum pneumonie, gripa, meningita sau in
intoxicatii alimentare
Herpesul este o boala infectioasa virotica avand eruptii veziculare grupate
Herpesul poate fi de 2 tiputi:
Tipul I localizat la nivelul fetei si mucoasei bucale
Tipul II- localizat la nivel genital
Herpesul labial se localizeaza pe marginea buzelor si a narilor
Infectia poate fi primara sau recurenta
Herpesul genital se repeta lunar
Exista un tip de virus herpetic care afecteaza corneea si poate duce la aparitia de macule(pete).
Simptome:
- Leziuni purulente ale buzelor sau ale organelor genitale anexe.
- Vezicule transparente cu lichid(initial vlar careapoi se tulbura) si baza eritematoasa
- Basiculete se rup usor lasand eroziuni cu marginile in arcuri de cerc
- Veziculele se transforma in cruste bune-cenusii care vor disparea fara sa lase cicatrice.
- Senzatii de arsura
- Durere(intepaturi dureroase)
- Mancarime
- Ulceratii
- Aparitie de cruste
- Eruptie cutanata(herpes generalizat)
- Simultan se tumefiaza si ganglionii limfatici regionali
Cause:
- Infectie virala cu virusurile Herpes simplex 1 si 2(virus herpetic)
Tratament:
- Evitarea stresului, a tulburarilor digestive si a bolilor febrile.
- Automedicatie pt herpexul buzelor
- Tratament antiviral recomandat de medic pt herpexul genital.
4. Piodermite:
Piodermitele sunt inflamatii acute ale pielii.
Piodermita este afectiunea pielii si a mucoaselor provocata de bacterii patogene
Piodermitele sunt infectii bacteriene supurative
Piodermitele se tarteaza cu antibiotice
Piodermita poate fi produsa de bacterii piogene(producatoare de puroi):
1) Stafiloccoci (pe fondul unei imunitati scazute), care determina:
Stafilodermii, care pot avea diferite forme:
Foliculita superficiala
- Inflamatii superficiale(noduli mici, rosii, foarte durerosi) localizate la suprafata tegumentului, in jurul
unui orificiu folicular
- Se poate transforma in furuncul
- Basici mici pline cu puroi galben-verzui
Foliculita profunda
- Inflamatii(noduli mici, rosii, foarte durerosi) localizate la nivelul firelor de par din nas, gene
Sicozis
- Extinderea infectiilor pe arii cutanate
- Abcese tumorale
Furuncul
- Nodul inflamator, in evolutie purulent, cu ulceratii, dureros
Hidrosadenita
- Inflamatie a glandelor sudoripare
- Abcese adanci ce se vindeca greu
2) Streptoccoci -hemolitici, care determina:
Streptodermii, care pot avea diferite forme:
Impetigo(bubele dulci)
- Apararitia de bule purulente si de pustule pline cu un lichid initial clar, care ulterior devine tulbure.
- Acestea se usuca sua se rup si sunt inlocuit de o crusta galbuie care se vindeca fara cicatrice.
Ectima
- Piodermita pustulo-ulceroasa, de dimensiuni mai mari decat impetigo, mai profunda
- Caracterizata prin aspect ulceros
- Lasa cicatrice
Zabala
- Produsa de bacterii sau de ciuperci
- Se caracterizata printr-o crapatura mica localizata la coltul buzelor, unde pielea prezinta o coloratie
albastruie si se zemuieste usor
- Leziunea este dureroasa
- Uneori leziunea se acopera cu o crusta
Intertrigo streptocicic(opareala)
- Apara in special la sugari
- Pielea este rosu aprins si suprafata se zemuieste usor
- Formeaza cruste galbene.
Erizipel
- Infectie a plexului limfatic dermic
- Eruptie rosiatica, bine determinata, lucioasa, dureroasa la nivelul gambei sau a fetei.
Granulom piogen
- Tumorete la nivelul degetelor mainilor, buze, varful limbii, usor sangerande la lovire.
Exista piodermite care:
- Pot ataca tesuturile din jurul dintilor(paradont), gingia, periostul dintelui
- Piodermita se intalneste in general dupa varsta de 40 de ani
- Slabirea progresiva a fixarii dintilor, ducand la mobilitatea lor
- Resorbtia marginii osoase a maxilarului
- Roseata inflamatorie a ingiilor
- Dezlipirea acestor dinti cu fomarea de pungi gingivale
- Depunerea de tartru(piatra) dentar
- Profilaxia consta in ingrijirea minutioasa a dintilor