ASISTENTA KINETOTERAPEUTICA IN RECUPERAREA TANARULUI

IMOBILIZAT IN SCAUN CU ROTILE, DIN CAUZE NEUROLOGICE

Prof. univ. dr. Vasile MARCU
Asist. univ. drd. Irina STANESCU
Universitatea Craiova

Cuvinte cheie: asistenta kinetica, incapacitate, scaun cu rotile
Ke!ords: physical activity, disabilities, wheel chair

Rezumat
Este necesar sa se faca cercetare pentru a progresa in intelegerea problemelor legate de efectele
activitatii fizice asupra sanatatii si prevenirea imbolnavirilor la persoanele cu handicap.
Deoarece persoanele cu handicap au o speranta de viata mai mare, trebuie sa se acorde o atentie
sporita problemelor pe termen lung de sanatate si riscurilor de aparitie a handicapurilor secundare.
Ca urmare a unui proces de consens s-au definit recomandari specifice pentru cercetari ulterioare
privitoare la impactul exercitiilor asupra sanatatii si calitatii vietii persoanelor cu handicap.

Neurorecuperarea ot!u! "eera#e
Neurorecuperarea se bazeaza pe tratamentul prin miscare ca remediu, aplicat metodic, dozat, in
sedinte scurte, perseverent care va duce la normalizarea si stabilirea / restabilirea in grade variabile a
performantelor pierdute de bolnavi in cursul sindroamelor neurologice.
In cazul leziunilor NC, recuperarea va urmari mentinerea unei bune mobilitati, cu consolidarea
impulsurilor motorii, prin !inetoterapie analitica si facilitare neuromusculara.
"eabilitarea motorie va antrena la bolnavii cu handicapuri neurologice o mobilizare la maximum a
potentialelor functionale restante, care vor estompa disabilitatile, generand astfel o calitate noua vietii
cotidiene.
A fi diagnosticat cu o boala cronica neurologica reprezinta inceputul unei lungi etape de viata in
necunoscut, ea debuteaza cu speranta si implicare, amplificandu-se chiar spre exaltare si entuziasm,
urmata de o faza descendenta de acceptare si frustrare, iar in final resemnarea (#atcau, $.
!ntroducere in recuperarea bolnavului neurologic, Editura #irton %imisoara, &''(, p. &&"
In aceasta eventualitate, recuperarea va a)uta bolnavul sa castige cea mai buna posibila calitate a
vietii sale, anuland existenta izolata, singulara, intr-un scaun cu rotile.

Ipoteza
*oarte multi bolnavi au nevoie de tratament de reabilitare, mai ales cei care apartin diferitelor boli
neurologice. Exista numeroase sechele de boli neurologice in care aplicarea sistematica si precoce a
programelor intense de recuperare este pe primul plan.
In realizarea cercetarii de fata propunem o serie de metode si tehnici de recuperare care se bazeaza
pe capacitatile fizice si functionale restante, prin intermediul carora pacientul trebuie sa fie invatat si
antrenat sa se adapteze la viata activa. +stfel verificam ipoteza conform careia reabilitarea motorie va
antrena la bolnavii cu handicapuri neurologice o mobilizare la maximum a potentialelor functionale
restante, care vor estompa disabilitatile, generand astfel o calitate noua vietii cotidiene.
copul recuperarii consta in reeducarea oricarei infirmitati, in reducerea invaliditatii si incapacitatii de
munca si, mai ales, in creearea unei noi stari de echilibru.

Su$!ect!
In cercetare au fost inclusi &, subiecti selectionati, cu varste cuprinse intre &- si ,- de ani, de
patologie neurologica asemanatoare, luand in seama faptul ca nu sunt deplasabili, dar manevrabili si
cooperanti.
ubiectii au fost supusi unei testari initiale globale si o reevaluare dupa aplicarea metodelor si
tehnicilor !inetice propuse.

Meto%e %e cercetare
#etodele utilizate in cercetare au fost testarile initiale si finale, urmarindu-se urmatorii parametrii.
spasticitatea dupa scala +sh/ord, mobilitatea si libertatea de miscare in articulatiile mari ale
membrului inferior, calculand ulterior coeficientul functional de mobilitate, pentru a exprima importanta
pentru functia articulara a segmentelor de mobilitate si obtinerea unei forme de deplasari adecvate.
Dupa calcularea coeficientului functional de mobilitate initial si final, s-a folosit testarea posturii din
decubit dorsal, decubit ventral, intoarcerile, sezand si in picioare pentru a determina nivelul de
stabilitate si mobilitate controlata.
+m tinut seama in alcatuirea planului de tratament de cateva etape, care trebuie sa fie compatibile cu
nevoile pacientului si cu scopurile propuse.
&. Examinarea restantelor functionale0
,. +naliza si interpretarea rezultatele aprecierii0
1. tabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt, duratele aproximative ale etapelor si momentele de
reevaluare0
2. *ormarea unui plan de actiune adecvat0
-. %ratamentul propriu-zis al pacientului0
3. "eevaluarea pacientului care inseamna totodata si eficienta tratamentului propus0 eliminarea unor
obiective care nu pot fi atinse sau care au disparut si adaugarea unor noi obiective.
+lti factori pe care ii consideram importanti, trebuie inclusi in evaluarea tinerilor imobilizati in scaun cu
rotile.
greutatea corpului0
statutul senzorial0
prezenta edemelor0
integritatea pielii0
interesul fata de timpul liber si stilul de viata0
utilizarea scaunului cu rotile0
cat timp petrece zilnic in scaunul cu rotile0
resursele financiare.

Or"a!zarea cercetar!!
In cadrul !inetoterapiei trebuie deosebite elementele de baza, respectiv tehnicile de lucru care sunt
alfabetul terapiei prin miscare. 4rin asamblarea unor tehnici ale !inetologiei se realizeaza exercitiul
fizic.
5nele exercitii fizice, daca sunt prfectionate si standardizate, devin procedee. 5n complex de exercitii
sau procedee fizice vor forma o metoda, care are un scop precis.
%ratamentul !inetoterapeutic se bazeaza nu pe un antrenament muscular, ci pe o educare si
reeducare a modalitatilor de miscare.
In cadrul schemelor utilizate s-au folosit tehnicile de facilitare initiere ritmica, inversare lenta cu
opunere si stabilizarea ritmica.
4entru cercetarea de fata am utilizat schemele 6abat cu trei tehnici de facilitare neuromusculara
proprioceptiva.
chemele cuprind doua diagonale de miscare, fiecare cu cate doua perechi de scheme antagoniste.
inainte-stanga/inapoi dreapta cu inapoi-dreapta/inainte-stanga0
inainte-dreapta/inapoi-stanga cu inapoi-stanga/inainte-dreapta.
In cadrul acestor scheme au fost aplicate tehnicile de facilitare initiere ritmica 7 !# 8, inversare lenta cu
opunere 7 !$% 8, stabilizare ritmica 7 &# 8.
*iecare schema nu a fost o miscare analitica, ci este data de actiunea sinergica a unor grupe de
muschi responsabile de realizarea lantului respectiv.

Rezu#tate &! !terpretarea #or
In lucrare sunt prezentate rezultatele partiale ale asistentei !inetice, interpretarea lor exprimand stadiul
actual de cercetare.
+m urmarit pe langa determinarea gradului de incapacitate, existenta bloca)ului articular, existenta
spasticitatii si eventualele deformari.
+nalizand amplitudinea de miscare la membrele inferioare, dupa aplicarea tehnicilor si metodelor
!inetice propuse, s-a apreciat gradul de incapacitate pentru intreg organismul, care marcheaza
obiectivele prioritare in continuarea programului de recuperare.
-a dovedit din experiment ca procentul de evaluarea al spasticitatii a fost foarte mic, dar subiectii cu
aceleasi articulatii aproape la fel de spastice, stiu acum sigur cum sa descompuna miscarile, astfel
incat posturile adoptate din decubit, sezand, intoarcerile sau stand cu spri)in la barele paralele sa fie
adoptate cu mai multa siguranta si usurinta.

Coc#uz!!
"eeducarea functionala si reintegrarea sociala, utilizate corect in tratamentul bolnavilor neurologici
reprezinta in zilele noastre o sfera de preocupari largi, complexe si sustinute.
copul a fost si este de a reda acestor bolnavi posibilitatea de a se autoingri)i, de a se deplasa, de a
se incadra cu deficitul lor restant in societate, de care nu trebuie sa fie izolati. +ceasta presupune, pe
langa facilitarea masurilor educationale, sociale etc. si antrenarea sau compensarea functiilor
deficitare prin mi)loacele !inetoterapeutice indicate.
In procesul recuperator nu exista program tipizat, acesta variind de la individ la individ, motiv pentru
care trebuie sa se tina seama de toate elementele neuro-psiho-motrice si fiziologice ale individului, pe
langa gama de mi)loace !inetoterapeutice.
%oate metodele moderne de !inetoterapie folosite in afectiunile de cauze neurologice pot avea mare
valoare, dar nici una nu poate reprezenta totul pentru toti pacientii.
"ecuperarea in paraplegii si tetraplegii nu trebuie considerata nici un moment ca o lupta pierduta
dinainte, ci ca o activitate bazata pe reducerea incapacitatii si, mai ales, bazata pe capacitatile fizice si
functionale restante, prin intermediul carora pacientul trebuie sa fie invatat si antrenat sa se adapteze
la viata activa.

A$&tract
"esearch is re9uired to advance the understanding of issues related to the effect of ph:sical activit:
on health and disease prevention among people /ith disabilities.
+s people /ith disabilities live longer, the need for addressing long term health issues and risc! for
secondar: disabilit: must receive greater attention. +s a conse9uence of the consensus process,
specific recommendation for future research regarding the impact of exercise on the health and 9ualit:
of life of persons /ith disabilities /ere defined.

B!$#!o"ra'!e
+"ENI, C., 'ratat de neurologie, Editura #edicala, ;ucuresti,&'<'
;+CI5, C.0 DE#E%E", +., Anatomia si fiziologia sistemului nervos, Editura tadion, ;ucuresti&'<=
>+""I?N, . @., (hysical )edicine and #ehabilitation ( second edition ", Editura $ippincott Ailliams
B Ail!ins, 4hiladelphia, ,==1
>?$5, #., D+NI$+, $., 'ratat de neuropsihologie, Editura #edicala, ;ucuresti, ,===
#+"C5, C., #I$E+, #.0 D+N, #., &port pentru persoane cu handicap, Editura %riest, ?radea, ,==&
#+"C5, C.0 *I$I#?N, $., (sihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura 5niversitatii din
?radea, ,==1