Anchiloza este suprimarea mibilitatii articulare prin organizarea
exudatelor din cavitatea articulara inflamata sau prin sudarea extremitatilor osoase vecine, dupa avizarea chirurgicala. I TITLUL LUCRARII DEFINITIE Anchiloza de sold: ie!de!ea co"le#a a "isca!ilo! din a!#ic$la#ia co%o&'e"$!ala( II ETIOPATO)ENIE In general alterarile cartilaginoase constituie un proces metabolic care incepe dupa 40 de ani si care adesea nu poate fi asimilat cu imbatranirea. In producerea leziunii cartilaginoase caracteristic anchilozelor sunt incriminati urmatorii factori: a) Factor mecanici - alterarea cartilagiului poate fi produsa de o suprasolicitare datorita unei repartitii anormale a presiunii articulare, o hiperpresiune in anumite puncte. b) Factori traumatici - traumatismele importante ce determina fracturi, luxatii sau subluxatii antreneaza alterari ale cartilagiuluisau repartitii noi de presiuni articulare c) Imbatranirea - odata cu inaintarea in varsta se produc perturbari endocrine, in conditiile acestei vitalitati scazute aparitia artrozelor este marcata, la aceasta contribuind si o vascularizatie scazuta d) Factori inflamatori cronici - dupa unele inflamatii sau infectii, cartilagiul articular poate fi alterat dezorganizat, inlocuit printrun tesut cicatricial !"#$ osteoarticular% - poliartrita reumatoida determina frecvent leziuni la nivelul coxofemural care evolueaza cronic, progresiv prin stadiile de sinovita si capsulita si interesarea ligamentoasa, leziuni candrale si osteocandrale. - procese inflamatorii urmate de ofibroza si atrofie musculara determina o mobilitate redusa in perioada de recuperare,aparitia unui puseu agraveaza situatia si de multe ori se instaleaza anchiloza - coxita care determina o anchiloza de cele mai multe ori, in flexie este uneori bilaterala determinand suprimarea mersului - leziuni infectioase articulare & artrita nespecifica sau specifica, tuberculoza panacocica, osteomielita, plagi articulare, reumatismul poliarticular anchilozant, toate duc la pierderea completa a mobilitatii articulare dand anchiloza la sfarsit, sinoviala si capsula articulara sunt ingrosate si aderente la tesuturile vecine cu osificari. 'artile moi din (ur !piele, muschi, vase, nervi% sunt atrofiate si retractate - anchiloza de sold poate fi urmarea unei artoza coxofemurale sau a unei malformatii congenitale la care se adauga tulburarile statice, traumatismele plus tulburarile vasculare sau endocrine. III ANATOMIA PATOLO)ICA "esutul cartilaginos normal este foarte activ, la nivelul sau avand loc urmatoarele procese: - sinteza de A)* si a proteinelor - formarea substantei fundamentale care contine din abundenta mucopolizaharide - fabricare fibrelor de colagen. In artroze metabolismului cartilagiului este diminuat, sintezele amintite fiind deficitare. +ezulta organizarea exsudatelor din cavitatea articulara inflamata, osteoscleroza articulara, osteofibroza articulara marginala, alterari morfologice cartilaginoase. I*( SIMPTOMATOLO)IE Anamneza pacientului ,om cere subiectului date privitoare la conditiile in care a aparut anchiloza !aici includem varsta, profesia si locul de munca%. Apoi trecem la depistarea unor tratamente efectuate anterior, la efectele acestora asupra pacientului si rezultatele obtinute dupa care trecem la inspectarea starii pacientului in momentul prezentarii la control. -aptul ca pacientul are dureri, trebuie mentionat caracterul durerii initiale, evolutia ca si influenta diferitelor tratamente. In ceea ce priveste durerea pentru care se prezinta la medic trebuie precizati urmatorii parametrii: - severitatea durerii - calitatea durerii - perioada de producere a durerii - cauzele agravante - factorii ce usureaza durerea. Starea prezenta E%a"en$l clinic o+iec#i, - trebuie facut sistematic si foarte minutios - in pozitia culcat prin palpare atenta vom localiza sediul durerilor: anterioare inghimale externe trohanteriene - apoi vom aprecia daca durerea este de tip inflamator sau de tip mecanic. .asuram apoi cu atentie lungimea comparabila a membrelor inferioare: - in timpul mersului schiopateaza - in picioare: pozitie vicioasa, spri(ininduse pe membrul inferior sanatos si tinand in usoara flexie membrul bolnav. )aca examinam atent bolnavul observam: - atrofia musculara, coborarea pliului fesier - decubit dorsal & limitarea miscarilor. #olnavul nu prezinta simptome generale. *( CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIA)NOSTICULUI a) Examen clinic - durerea & la inceputul mersului, la effort prelungit - deficit de mobilitate - deficit de stabilitate - tulburari de postura si mers - redoare articulara. b) Examen radiologic - osteofitoza, osteoscleroza, deformarea capului articular ca semn de debut c) Examen de laborator - ,/0 negativ - leucograma, electroforeza & normale - lichid sinovial & absent 1a examenul subiectiv: - bolnavul urca si coboara greu scarile, nu poate pune picior peste picior - mers leganat. *I( DIA)NOSTICUL )iagnosticul se face in functie de examenul radiologic. *II( E*OLUTIA BOLII 2ste lenta si progresiva. *III( PRO)NOSTIC - vital & este bun - functional & rezervat I-( TRATAMENTUL "ratamentul urmareste insanatosirea ad integrum, adica in totalitate asemenea stari initiale. )e aceea se folosesc toate metodele de recuperare: - hidroterapia - masa( - 3inetoterapia - electroterapie - medicatii, regim alimentar, reglarea starii psihice si ridicarea moralului, integrarea in societate - efectuarea tuturor metodelor ii a(uta pe bolnavi sasi continue viata si sasi a(ute familia in toate impre(urarile. Tratamentul profilactic $orectia tulburarilor statice ale soldului si a tulburarilor de la distanta. Tratamentul curativ "ratamentul de baza este cel ortopedic care isi propune sa reduca incarcarea articulatiei si saI mareasca functia. #olnavul trebuie sfatuit sasi mena(eze soldul prin evitarea mersului excesiv, necesitatea unor perioade de relaxare in timpul zilei, evitarea ortostatismului. Tratamentul igieno-dietetic "rebuie prescris bolnavului un regim hipocaloric si sa i se explice ca un tratament medicamentos nu poate da rezultate atata timp cat persista un proces ponderal. #olnavul trebuie sa evite mersul pe un teren accidentat, uracrea si coborarea scarilor4 postura de baston in mana opusa soldului afectat4 evitarea ortostatismului. Evolutia starii psihice 2ste foarte important sal convingem pe pacient sa nu se dea in laturi de la nici un tratament. )aca ii face rau tratamentul respectiv se intrerupe imediat, dar trebuie incercat orice pentru binele sau. Medicatia antiinflamatoare, antalgica $onstituie un ad(uvant al masurilor ortopedice. "ratamentul de fond este tratamentul cu antialgice si antiinflamatoare, aspirina, fenilbutazona, indometacin. In cazul unor puseuri severe se recomanda infiltratii intraarticulare cu xilina si cortizon, saruri de aur care la inceputul bolii au efect terapeutic, miorelaxante, administrarea de clorozoxazona. Tratament chirurgical $hirurgia ortopedica poate rezolva total sau partial: - durerea - deficitul de vascularizatie a capului femural - suprafata portanta - vectorii de presiune si tractiune - stabilitatea - mobilitatea articulara. Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele osteotomii pana la prote(area totala. Interventiile recuperatorii ale soldului pot fi precoce, corectoare asa cum sunt: buterul, osteoplastic, osteotomia, artroplastiile si artrodeza4 se mai pot face alungiri de tendoane. Fizioterapia 2ste ramura medicinii generale care foloseste ca scop terapeutic agentii fizici, naturali sau artificiali. ,arietatea mare a acestor agenti fizici si modul lor diferit de aplicare si actiune a dus la dezvoltarea mai multor ramuri: electroterapia, hidroterapia, masa( si mecanoterapie, 3inetoterapia si gimnastica medicala, balneoterapia, helioterapia, talasoterapia, pneumoterapia si inhalatiile. In afara acestora, fizioterapia include toate procedeele care folosesc agenti fizici artificiali !electricitatea, apa, masa(ul%. #alneologia care in trecut se limita la invatatura despre bai, se ocupa astazi cu toti factorii din statiunile balneoclimaterice folosite in scop terapeutic !ape minerale, namoluri, clima%. #alneologia este legata de o serie de specialitati: hidroterapia, chimia balneochimica, microbiologia, climatologia. idroterapia Baia .ine#o#e!ae$#ica sau baia cu miscari este o baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. /e efectueaza intro cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple 5 cu apa la temperatura de 67 0 68 0 $elsius si mai rar 69 0 . #olnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de : min., este lasat linistit. )upa aceea tehnicianul executa !sub apa% la toate articulatiile, toate miscarile posibile. "ehnicianul sta la dreapta bolnavului. /e incepe cu degetele membrului inferior de parte opusa, apoi pe rand se imprima miscari si celorlalte articulatii4 se trece la membrul inferior de aceeasi parte. .anevrele se continua apoi la membrele superioare, intai cel de partea opusa, apoi cel de aceeasi parte, porninduse tot de la degete. 1a urma se trece la mobilizarea trunchiului si la miscari in articulatiile capului si ale coloanei cervicale. "oate aceste miscari se executa intro perioada de timp de : min. )upa aceea bolnavul sta in repaos, dupa care este invitat sa repete, singur miscarile imprimate de tehnician. )urata baii este de ;060 min., dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca. /e poate executa si pe segmente limitate in vane mici corespunzatoare. Mod de actiune -actorii pe care se bazeaza efectele baii 3inetoterapeutice sunt: factorul termic si factorul mecanic. .obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corporale, conform legii Arhimede. Baile c$ 'lo!i de "$se#el sa$ de "en#a Mod de preparare: se ia o cantitate de :00 g <000 g flori de musetel sau 600 g & :00 g foi de menta necesare pentru pregatirea unei bai complete. /e face infuzie !se oparesc% intro cantitate de 6 & : l de apa fierbinte, se strecoara printro panza deasa, iar lichidul obtinut este turnat in apa baii, care capata culoarea ceaiului si un miros placut. Mod de actiune. /ubstantele aromatice din baie au un efect sedativ asupra sistemului nervos. Elecroterapie C$!en#$l diadina"ic 'rin acest curent se obtine o inlaturare rapida a durerilor, o actiune trofica marcata mai ales asupra celulitelor, efect dinamogen asupra musculaturii striate si un efect resorbtiv al edemelor si exudatelor. Tehnica de aplicare $urentul diadinamic se aplica pe tegument prin intermediul electrozilor. Alegerea lor si modul de aplicare depind de scopurile urmarite. Avem gri(a sa umezim bine materialul spongios elastic sau tesatura hidrofila cu care lucram. Inainte de a da drumul la aparat trebuie sa controlam ca toate butoanele sa fie puse la 0, sa corespunda tensiunea cu cea aretelei electrice cu care lucram, sa aiba legatura cu pamantul. #olnavul simte o usoara furnicatura si fine intepaturi: a% In mod obisnuit, daca medicul nu prescrie o alta medicatie, vom incepe cu difazatul fix !).-.% de <00 timp de <:;0 sec., durata necesara pentru adaptare, dupa care conductibilitatea electrica tegumentului a(unge la un maxim4 b% +educem cu <; mA intensitatea si trecem la un curent monofazat fix !..-.% de :0, timp de <:;0 sec. In acest interval de timp crestem intensitatea cat se poate de mult, pana aproape de pragul senzatiei neplacute. 2ste faza de adaptare a sensibilitatii4 c% 1a sfarsitul celo 6040 sec. se poate trece la curent diadinamic modulat cu lunga perioada !'.1.%, fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie deosebita intensitatii curentului. = alta metoda este aceea de trece direct la un curent cu perioada scurta !'./.% timp de 60 sec., in care timp reglam intensitatea pana la un maxim tolerabil si apoi trecem la curentul modulat cu '.1. )urata tratamentului este un factor important in terapia cu diadinamice. In general nu este nevoie sa se prelungeasca o sedinta peste 4: min. In aplicatiile curente obisnuite se fac 79 sedinte, urmate de o pauza de 7<0 zile dupa care eventual se poate incepe o a doua serie de 79 sedinte. Undele sc$!#e /U(S(0 Tehnica de aplicare 'entru ca rezultatele sa fie cat mai bune, in terapia cu unde scurte trebuie sa efectuam procedura cu multa atentie. 1a aplicare >./. trebuie sa se urmareasca: bolnavul, electrozii si aparatul. #olnavul este culcat pe o canapea de lemn cu saltea de burete de cauciuc. $anapeaua sau patul sa nu aiba piese mari metalice, deci evitam canapelele cu arcuri, cele cu somiere sau paturile de fier. "inand seama de faptul ca >./. trec peste tesatura de bumbac, lana sau na?lon, nu este cazul sa dezbracam complet bolnavul atunci cand lucram pe regiuni limitate si cu doze slabe. /e recomanda dezbracarea atunci cand administram doze puternice, care ar putea provoca o transpiratie abundenta. "egumentele trebuie intotdeauna sterse, deoarece picaturile de apa supraincalzite ar putea sa dea arsuri. "rebuie inlaturate toate obiectele metalice de pe bolnav, deoarece decentreaza campul electric si ar putea provoca arsuri la locul de contact al metalului cu tegumentul !ceas, chei, inele, bratari etc.%. Aparatele gipsate pot sa ramana pe bolnav tinand seama de faptul ca razele trec prin ele. #olnavul este rugat sa pastreze aceeasi pozitie in tot timpul procedurii, deoarece la fiecare miscare se modifica rezonanta, aparatul se dezacordeaza si scade intensitatea curentului din circuitul bolnavului, diminuanduse astfel efectul. Ul#!as$ne#$l /U(U(S(0 Tehnica de aplicare 2ste important sa se cunoasca modul in care se executa corect prescriptia medicala. 1a tehnica de aplicare, vom urmari in timpul procedurii manipularea proiectorului !capul emitator% si manevrarea aparatului. In capul emitator este asezat cristalul piezoelectric care genereaza undele ultrasonice. Aceste sunt proiectate in linie dreapta sub forma unui fascicul, perpendicular cu suprafata de emisie a localizatorului. )eoarece propagarea >.>./. se face numai in solide si lichide, este necesar ca, intre proiector si tegument, sa nu existe nici un srat !nici chiar subtire% de aer, care ar putea sa opreasca transmiterea undelor spre bolnav. 'entru aceasta este nevoie de un contact intim intre suprafata emitatoare a proiectorului si tegument, care se realizeaza fie printro solutie vascoasa !cum este cea de ulei de parafina: gelatina <0@ sau glucoza%, fie un strat de apa degazeificata, fie cu vaselina simpla sau un alt unguent. "ratamentele se pot efectua aplicand capul emitator: <% prin contact direct asupra tegumentului, cand folosim o solutie vascoasa4 ;% la distanta, sub apa, indirect, cand intre tegument si proiector exista un sttrat de apa de o grosime de cativa cm !regiunea bolnava si proiectorul fiind suspendat intrun vas cu apa%. $easul semnalizator ne indica durata procedurii care va fi intre 6<0 min. /e incepe in general cu sedinte de scurta durata, care pot sa fie prelungite in functie de toleranta si reactia bolnavului. /e va evita mersul in gol al aparatului. )ozele utilizate sunt date de intensitate si durata procedurilor. /e folosesc in general doze mici. #olnavul nu are voie sa inregistreze subiectiv nici un fel de senzatie. )aca apare durerea periostala, se va reduce intensitatea sau se trece la >.>./. cu impulsuri. Incepem de obicei cu intensitate mica !0,<0,; ABcm ; % si durata scurta !64 min.%, pentru ca in masura in care aceste doze sunt bine tolerate, sa crestem intensitatea in mod normal pana la doza totala pe suprafata capului de <0<: A si la o durata medie de :7 min., aceste cifre putand sa fie depasite de la caz la caz. *umarul si ritmul sedintelor sunt variabile. In ma(oritate se fac sedinte la ;6 zile, in afara cazurilor particulare. *u este necesar sa se depaseasca de 47 sedinte, atunci cand nu se constata nici o ameliorare. In procesele cronice se fac aplicatii locale in serii de <0<: sedinte zilnic sau la ; zile, urmate de o pauza de ;6 saptamani. 'entru cresterea eficacitatii >.>./. este bine sa se asocieze si alte proceduri fizioterapice, in care caz se va face o singura proceduraBzi. In asociere cu >./., intensitatea >.>./. va fi redusa la C<B6 din doza. Alegerea frecventei potrivite are importanta, pentru ca sa se poata introduce energia ultrasonica la diverse profunzimi. = frecventa de :00900 D0z permite patrunderea pana la o profunzime de peste 7 cm. -recventa de <000 D0z a(unge la cca 67 cm, iar frecventa peste <:00 D0z are o actiune superficiala sub 6 cm profunzime. Masa!ul in anchiloza de sold .asa(ul este o combinatie de manipulatii, de prelucrari mecanice multiple, aplicate sistematic asupra organismului, cu mana sau cu aparate special construite, I scopuri terapeutice sau igienice. Aceste prelucrari, care se executa in ma(oritatea cazurilor cu a(utorul mainilor !manipulatii%, constau din diferite forme de neteziri, apasari, framantari, stoarceri, frictiuni, vibratii, scuturari sau lovituri usoare sau mai puternice numite manevre de masa(. .asa(ul trebuie adaptat la o caracteristica anatomica a regiunii, evolutia bolii starea prezenta a bolnavului, sexul, varsta si starea psihica a bolnavului. Ac#i$nea 'iziolo1ica a "asa2$l$i 2ste flexoral gambei pe coapsa, rotator. 2i sunt strabatuti de vena si artera femurala. Tehnica "asa2$l$i in anchiloza de sold In primul rand inainte de inceperea masa(ului ne vom asigura ca nu exista contraindicatii, atat in ce priveste leziunile cutanate, indiferent ca este vorba de o plaga infectata, un furuncul sau o infectie tumorala necunoscuta de bolnav, ce pot fi tumori benigne sub forma de lipom sau pot ascunde un cancer al pielii, o metastaza. In acest caz recomandam bolnavului sa se adreseze unui medic pentru precizarea diagnosticului. Inainte de efectuarea masa(ului maseurul se va spala pe maini si va avea gri(a sa se execute masa(ul numau pe o piele ingri(ita. 'entru executarea in bune conditii a masa(ului sunt necesare: <% o banca sau o bancheta confectionata din lemn sau metal, cu o rezematoare mobila pentru cap, si care trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: - lungimea <,E: cm - inaltimea 8;8: cm - latimea 707: cm ;% un scaun cu o speteaza scurta, pentru a manipula usor asupra cefei, umerilor si asupra partii superioare a spatelui si toracelui4 6% cateva scaune rotative pentru pacienti si maseuri. $a regula de igiena de care trebuie sa tina seama maseurul inafara de spalatul pe maini mai sunt: taierea unghiilor, fara ceasuri si inile pe mana in timpul executarii masa(ului, spalarea mainilor dupa fiecare masa(4 cearceaful folosit de client sa fie individual si curat etc.. Tehnica "asa2$l$i co%o&'e"$!al #olnavul este asezat in decubit ventral si incepem mai intai cu articulatia opusa cu netezirea cu ambele palme de o parte si de alta a muschilor fesieri pana la creasta iliaca. = alta netezire este metezirea pieptene care se face pe muschii fesieri, care sunt bine dezvoltati. /e face apoi framantarea cu o mana pornind de la partea inferioara a fesierilor paravertrebralilombari pana la " <;