CAPITOLUL III

METODE STATISTICO-FINANCIARE
APLICATE N STUDIUL EFICIENTEI ECONOMICE
N COMERTUL DE GROS


3.1 Probleme generale ale analizei economico-statistice la nivelul
firmei comerciale
3.1.1 Continutul si tipurile analizei economico-statistice si financiare la nivelul firmei
3.1.2 Analiza economico-calitativa bazata pe descompunerea rezultatelor
si pe comparatie
3.1.3 Analiza cantitativa pe baza interdependentelor dintre fenomene
3.1.4 Analiza statistico-financiara si rolul acesteia n fundamentarea deciziilor la
nivelul firmei comerciale
3.2 Analiza rentabilitatii la nivelul firmei comerciale
3.2.1 Consideratii generale privind rentabilitatea
3.2.2 Metode statistice de calcul si analiza a ratei rentabilitatii pe baza bilantului
contabil si a contului de profit si pierdere
3.2.3 Analiza informatiilor financiar-contabile din contul profit si pierdere pentru
evaluarea eficientei firmei comerciale de gros
3.2.4 Metode de analiza a eficientei utilizarii capitalului pe baza ratelor rentabilitatii
financiare si economice
3.2.5 Metode de analiza a eficientei utilizarii stocurilor
3.3 Analiza financiar-contabila a patrimoniului la nivelul firmei
3.3.1 Consideratii generale
3.3.2 Analiza patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului firmei
3.3.3 Analiza patrimoniului net (propriu) si a surselor financiare
3.3.4 Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei
3.3.5 Analiza gradului de ndatorare a firmei
3.3.6 Analiza eficientei financiare pe baza ratelor financiare

3.1 Probleme generale ale analizei economico-statistice la nivelul
firmei comerciale
3.1.1 Continutul si tipurile analizei economico-statistice si financiare
la nivelul firmei
Analiza economico-statistica este o modalitate de cercetare a fenomenelor si
proceselor economice, bazata pe descompunerea unui fenomen n partile sale componente.
Tinnd seama de specificitatea domeniului analizat se cerceteaza fiecare parte componenta,
se stabilesc relatiile de cauzalitate, factorii care le genereaza, se formuleaza concluzii si se
contureaza cadrul activitatii viitoare.
Analiza economico-statistic a cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de
vedere economic si social, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.
n analiza economico-statistica un loc important l ocupa relatiile structural-
functionale de genul celor cauza -efect, care vizeaza nu numai activitatea economica ci si
pe cea tehnica, sociala, administrativa etc.
Complexitatea relatiilor cauza-efect este amplificata n analiza fenomenelor
economico-sociale, datorita eterogenitatii acestui domeniu. Aspectele principale ale
analizei relatiilor de cauzalitate sunt :
acelasi efect poate fi produs de cauze diferite;
aceeasi cauza poate produce efecte diferite;
efecte diferite se pot combina conduc nd la o rezultanta a complexului de actiuni
sau forte;
complexitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci si
calitatea lui etc.
Criteriile de clasificare ale analizei economico-statistice se prezinta astfel:
a) Dupa raportul ntre momentul n care se efectueaza analiza si momentul
desfasurarii fenomenului, distingem:
- analiza post-factum (analiza activitatii sau analiza realizarii obiectivelor);
- analiza previzionala sau analiza prospectiv a bazata pe modele de prognoza.
b) Din punct de vedere al urmaririi nsusirilor esentiale sau al determinarilor
cantitative ale fenomenelor, distingem:
- analiza calitativa presupune abordarea sistemica a fenomenelor, cercetarea
cibernetica, care conduce n final la elaborarea de modele n care sunt surprinse
elementele, factorii si legaturile de interdependenta ale fenomenelor;
- analiza cantitativ a presupune cercetarea fenomenului prin determinari numerice
exprimate n unitati concrete de masura (fizice si valorice). n cadrul analizei
cantitative se folosesc pe scara tot mai larga metodele matematice moderne.
c) Dupa nivelul la care se desfasoara analiza distingem:
- analiza microeconomica se desfasoara la nivelul firmeisi al elementelor sale ca
sistem.
Analiza microeconomica studiaza comportamentul individual al firmelor n
activitatea economica precum si rezultatele obtinute.
- analiza macroeconomica studiaza fenomenele la nivelul: ramurilor economice,
economiei nationale sau al economiei mondiale, opernd preponderent cu indicatori
globali sau agregati.
d) Dupa modul de urmarire n timp a fenomenelor, se disting:
- analiza statica reliefeaza relatiile dintre elementele si factorii care determina o
anumit a pozitie a fenomenului analizat la un moment dat.
- analiza dinamica cerceteaza fenomenele economice n schimbarea lor , relevnd
evolutia acestora ntr-o perioada de timp.
e) Dupa specificul studierii fenomenelor distingem:
- analiza economico-statistic a apeleaza la metodele si modelele statistice clasice,
dar adaptate la specificul activitatii desfasurate (procedeul agregarii duce la
determinarea indicatorilor de nivel n expresie absoluta referitori la: volumul
capitalului, volumul fortei de munca, volumul cheltuielilor etc. ; metodele cercetarii
selective ca: determinarea volumului esantionului, alegerea procedeului de selectie ,
aprecierea erorilor de sondaj etc.);
- analiza economico-financiara n care se regasesc corelatiile n activitatea
economica (de exploatare, financiara si exceptionala);
- analiza financiara are n vedere fluxurile financiare care se formeaza la nivelul
unei firme, modul de gestionare a patrimoniului si de plasare a capitalurilor.
f) n functie de delimitarea obiectivului analizat, distingem:
- analiza pe ramuri, analiza pe unitati organiza torice (firme, grupuri de firme etc);
- analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitate etc. ). [vezi 77; pag. 53]
Analiza trebuie sa aiba n vedere delimitarea obiectului analizei n timp si spatiu,
calitativ si cantitativ, determinarea elementelor, factorilor si cauzelor ce determina
fenomenul analizat (masurarea influentelor diferitelor elemente sau diferitilor factori n
vederea aprecierii ct mai exacte a rezultatelor etc).
Analiza statistico-economica la nivelul firmei vizeaza n principal:
- prospectarea cererii de marfuri si servicii, n concordanta cu concurenta si
conditiile acesteia, materializate n preturile de desfacere a produselor identice sau
similare;
- prospectarea ofertei, pentru identificarea acelor furnizori interni si externi care
asigur a cele mai avantajoase conditii de procurare a mijloacelor de productie
necesare.
n functie de legatura dintre cerere si oferta, fiecare agent economic efectueaza
studii si analize care vizeaza atragerea si dirijarea capitalului n activitati viitoare eficiente.
- studierea conditiilor proprii de utilizare a veniturilor si a resurselor materiale si
umane n vederea identificarii eventualelor rezerve. O firma moderna nu poate sa-si
desfasoare activitatea n mod eficient daca sistemul informational nu este astfel
organizat nct sa permita factorilor decizionali adoptarea unor decizii n special
cu caracter operativ al caror rezultat sa fie eliminarea aspectelor negative,
valorificarea rezervelor existente, sporirea permanenta a eficientei si toate acestea
n conditiile adaptabilitatii rezultatelor obtinute la cerintele pietei [vezi 90; pag. 31-32].

3.1.2 Analiza economico-calitativa bazata pe descompunerea rezultatelor
si pe comparatie
Analiza calitativa se bazeaza n mare masur a pe abstractia stiintifica si are ca obiect
de baza stabilirea elementelor si factorilor care explica un fenomen economic, relatiile de
conditionare dintre fiecare factor si fenomenul analizat, precum si dintre factorii de
influenta.
Construirea modelelor referitoare la fenomenele economice revine analizei
calitative.
n cadrul metodelor si procedeelor utilizate n analiza activitatii firmelor comerciale un loc
important l ocupa diviziunea fenomenelor si a rezultatelor economice.
Fenomenele si rezultatele economice pot fi descompuse astfel:
a) Diviziunea feno menelor si rezultatelor economice dupa locul lor de formare
prin aceasta metoda se stabileste sectorul de activitate, magazinul unde s-a format
un rezultat pozitiv sau negativ sau unde efectul obtinut nu corespunde conditiilor
create. (ex. profitul firmei care apare ca sold ntre venituri si cheltuieli, iar acestea,
la rndul lor, pot fi divizate n functie de activitatile de unde provin, - activitatea
comerciala (de baza) sau alte activitati;
b) Descompunerean timp reflecta evolutia fenomenelor cercetate ntr-o anumita
perioada de timp si eventualele abateri de la tendinta generala;
c) Descompunerea fenomenelor sau rezultatelor economice pe elemente sau parti
componente ajuta la aprofundarea fenomenului analizat. (ex. defalcarea
volumului total al desfacerilor pe grupe si subgrupe si sortimente de marfuri
permite cunoasterea structurii ofertei, masura n care aceasta corespunde din punct
de vedere calitativ si cantitativ cererii de marfuri a populatiei). Comparabilitatea
datelor este necesara n orice analiza economic a.
n acest sens, practica economica are n vedere cel putin doua aspecte, si anume:
- comparabilitatea datelor tine seama de rata inflatiei, pentru a asigura un continut
real al indicatorilor statistici;
- alegerea bazei de comparatie sau de raportare.
Baza de comparatie este constituita din: realizarile proprii din perioadele
precedente, prevederile (planul intern al firmei), normele impuse pe plan intern si
internationaletc.
n activitatea practica, n cadrul oricarei analize se utilizeaza mai multe tipuri de
comparatii ca:
- comparatii n timp presupun analiza aceluiasi fenomen, nsa n diferite momente
sau intervale de timp ale evolutiei sale. (ex. c ompararea vnzarilor din luna curenta
cu cele realizate n luna precedenta va duce la aparitia unei diferente , care va indica
o crestere sau o scadere a volumului vnzarilor de marfuri);
- comparatii n spatiu care pot fi efectuate ntre rezultatele unor verigi
organizatorice interne ale firmei; ntre rezultatele obtinute de firma analizata si
rezultatele medii de ramur a; ntre rezultatele proprii si cele ale concurentei etc.;
- comparatii mixte acele comparatii care se bazeaza pe cele doua caracterist ici de
diviziune a fenomenelor n spatiu si timp;
- comparatii cu caracter special pentru care intervin alte criterii n afara de timp
si spatiu.
O alta metoda calitativa are la baza generalizarea si evaluarea rezultatelor care
presupune reunirea ntr-un ansamblu concret a concluziilor rezultate din studiul factorial
cauzal al fenomenelor, retinndu-se aspectele esentiale pentru procesul decizional. Aceasta
se realizeaza n studiile de fezabilitate si de evaluare precum si n alte situatii.
3.1.3 Analiza cantitativa pe baza interdependentelor dintre fenomene
Comensurarea actiunii fiecarui element sau factor asupra rezultatului (efectului)
analizat are menirea de a da finalitate de marime si sens legaturilor cauzale, a reliefa
factorii cu actiune mai importanta asupra rezultatelor si a aprecia masura n care au fost
utilizate resursele firmei. Pentru separarea influentelor factorilor se pot folosi diferite
metode, n functie de forma matematica pe care o mbraca relatiile dintre factori. Una
dintre aceste metode este analiza factoriala, bazata pe metoda corelatiei si regresiei si pe
metoda indicilor.
O alta metoda este metoda balantelor (input output) care se aplica n cazurile n
care ntre elementele fenomenului analizat exista relatii de suma si diferenta. Legaturile
balantiere oglindesc cantitativ interdependenta elementelor fenomenului analizat. Analiza
lor permite evidentierea cauzelor care au determinat modificarea unui rezultat, comparnd
elementele balantei(valori efective cu cele din baza de referinta).
De exemplu, folosind indicatorii balantei, circulatiei marfurilor, desfacerile de
marfuri se determina conform relatiei:
D = Si + I A S
f
, (3.1)
unde: Si = stoc initial, I = intrari, A = alte iesiri, S
f
= stoc final,
iar D
1
D
0
=
D f i f i i
S A I S S A I S + + ) ( ) (
0 0 1 1
0 0 1

Influentele elementelor balantiere se determina prin simpla comparare a
indicatorilor realizati fata de perioada de baza si anume:
( ) ( )
0 1 0 1
; ; ;
0 1 0 1 f f S A i i i S
S S A A I I S S
f i
(3.2)
Alaturi de metodele prezentate anterior , n analiza economica se folosesc o serie de
metode bazate pe teoria probabilitatii, ca de exemplu: metoda Bayers, teoria firelor de
asteptare. n prezent, cercetarile operationale , lanturile Markov etc. capata o utilizare
tot mai mare n analiza economica, deoarece permit alegerea celor mai oportune si mai
eficiente solutii din punct de vedere economic.
n final, nu trebuie sa uitam metodele de analiza bazate pe legaturile structurale.
Caracteristica acestora consta n aceea ca modificarea unui element atrage dupa
sine modificarea unui alt element din structura fenomenului analizat. Modificarile ce apar
n structura fenomenelor economice analizate sunt reflectate de factorul structural.
Cunoasterea actiunii acestui factor prezinta importanta deoarece influenteaza asupra
ntregului sistem al indicatorilor economico-financiari ai firmei (modificarea greutatii
specifice a diferitelor grupe de marfur i n volumul total al desfacerilor influenteaza asupra
productivitatii muncii personalului comercial, asupra stocului mediu de marfuri, asupra
nivelului rentabilitatii etc.).
Influenta factorului structural asupra rezultatului economic se determina folosind
metoda substituirii n lant , n cazul marimilor absolute sau al indicilor.
Analiza complexa a ntregii activitati, folosindu-se mijloacele moderne de
prelucrare a informatiei, se poate efectua conform urmatoarei scheme bloc (figura 3. 1)

Figura 3.1 Schema bloc a analizei activitatii economice a firmei comerciale

Schema bloc trebuie utilizata n cadrul analizei periodice a activitatii desfasurate de
firma comerciala.

Ioan Cardula, Analiza activitatii economice, Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1982.
4. Cererea de marfuri si nivelul
servirii consumatorilor
2. Utilizarea capacitatii
de desfacere a retelei
3. Utilizarea si salarizarea
personalului
6. Venituri si rentabilitate
7. Amortizarea fondurilor fixe,
viteza de rotatie a mijloacelor
circulante, situatia financiara
1. Desfaceri
intrari, stocuri
5. Cheltuieli
de circulatie
Analiza oricarei firme, indiferent de profil, este, fara ndoiala, etapa cea mai
delicata a demersului aceluia care realizeaza diagnosticarea si evaluarea, ntruct asupra
firmei actioneaza diversi factori externi, uneori foarte greu de identificat, iar structurile
umane, comerciale, administrative, financiare etc. sunt puternic influentate de trecut.
Concluziile formulate n urma analizei sunt consemnate n fisa sintetic a a diagnosticului
comercial, avnd caracter fundamental n aprecierea existentei unui goodwill (supraprofit)
si deci, implicit , a unei parti importante din valoarea firmei.
3.1.4 Analiza statistico-financiara si rolul acesteia n fundamentarea deciziilor
la nivelul firmei comerciale
Analiza statistico-financiara are rolul de a sintetiza rezultatele diferitelor tipuri de
analize economico-financiare, genernd o imagine complexa asupra situatiei firmei,
precum si asupra mediului n care aceasta actioneaza. Este foarte importanta stabilirea, nca
de la nceput, a obiectivului principal pe care l are firma. O l unga perioada de timp,
specialistii au considerat, att teoretic ct si practic, ca obiectivul principal al activitatii
unei firme este acela de a realiza profit; ulterior au fost formulate alte teorii referitoare la
principalul obiectiv, si anume:
teoria viabilitatii firmei care propune alegerea unui palier moderat de profit cu
rolul nsa de a asigura continuitatea activitatii firmei si o constanta n ceea ce
priveste parametrii statistico-financiari ai acesteia;
teoria cresterii valorii firmei care presupune dezvoltarea afacerii pe principiul
reinvestirii profitului n firma si plafonarii acestuia la un nivel moderat, care sa
duca la consolidarea firmei si asigurarea unui profit multumitor pe termen lung;
teoria satisfacerii nevoilor clientilor aceasta are n vedere realizarea unui nivel
superior de profit prin intermediul cresterii gradului de compatibilitate ntre
cerintele clientilor si caracteristicile ofertei firmelor.
Astfel, este foarte importanta stabilirea unor criterii de construire a modelelor de
analiza statistico-financiara, astfel nct realizarea unei analize complete si eficiente sa se
efectueze n conditiile optime si sa poata pune n evidenta aspectele pozitive, dar mai ales
pe cele negative (defavorabile). De aceea, trebuie avute n vedere urmatoarele criterii:
corelarea functiilor firmei cu atributiile conducerii;
abordarea sistemica a firmei sub aspect structural;
abordarea firmei n dinamica;
evidentierea relatiilor firmei cu mediul extern si surprinderea dinamicii acestuia;
criteriul celor 5M, oameni (Men), bani (Money), marfuri (Marchandise), materiale
(Materials), piata (Market);
alte criterii.
Analiza statistica evidentiaza situatia unei firme prin indicatorii de eficienta,
construiti ca raporturi ntre rezultatele obtinute si resursele utilizate (avansate sau
consumate), privite n ansamblu sau pe componente. Astfel se pot determina eficacitatea,
economicitatea si eficienta unei activitati economice, ca raport ntre efect/efort, adica
dintre efectul obtinut si efortul depus de firma.
n contextul economiei de piata, asistam la deplasari structurale de anvergura din
punct de vedere economic si financiar, atentia fiind polarizata n mod deosebit de finantele
microeconomice, de gestiunea financiara a firmelor comerciale. n analiza si controlul
activitatii lor, prin mijloace economice si financiare, se apreciaza ca esential este de a lua
n considerare trei mari dimensiuni:
a) profitabilitatea (rentabilitatea),
b) modul de gestiune a activelor,
c) modul de finantare a activelor.
Acestora li se adauga o a patra dimensiune, menita a pune n evidenta capacitatea
firmei comerciale de a-si onora obligatiile pe termen lung si pe termen scurt fata de
creditorii sai, fiind, n acelasi timp, si expresia modului de nfaptuire a echilibrului
economico-financiar.
Sunt diferite puncte de vedere n ceea ce priveste modul de construire a
indicatorilor n cauza, parerile convergnd unanim spre utilizarea metodei ratelor, lucru
acceptat att de teorie ct si de practica statistico-financiara.
Termenul de rata provine de la latinescul ratio si nseamna un raport ntre doua
marimi coerente, cu mare valoare informationala.
Analiza statistica si financiara prin intermediul ratelor presupune luarea n
considerare a unor indicatori selectivi, cu o mare putere de sintetizare si generalizare a
fenomenului analizat. n literatura americana de specialitate se ntlneste opinia utilitatii
structurarii acestor rate n:
rate ale lichiditatii;
rate ale rentabilitatii;
rate ale cresterii;
rate ale capacitatii de finantare;
rate ale valorii firmei;
rate ale gestionarii activelor.
Din aceasta structura reiese faptul ca, n managementul american, se acorda
prioritate lichiditatii firmei comerciale, respectiv capacitatii sale de a-si onora obligatiile
pe termen scurt, ca expresie concentrata a modului n care se nfaptuieste echilibrul
economico-financiar, precum si a modului de gestionare a activelor, ca factor cauzal al
gradului de lichiditate.
Nu putem confunda metoda ratelor cu un raport matematic. Fundamentele
economice ale metodei ratelor se gasesc n teoria economica referitoare la eficienta
economica, adica la necesitatea de a compara efortul efectuat pentru o activitate cu efectele
obtinute sau invers.
Nici o decizie, n orice domeniu de activitate, nu poate fi luata fara un calcul de
eficienta economica.
Ratele exprima un raport de eficienta economica. Se pot distinge doua categorii de
rate.:
rate ale activitatii care apar fie prin raportul efect / efort, ceea ce exprima efectul
obtinut pe o unitate de efort, fie prin raportul efort / efect, adica efortul realizat pe o
unitate de efect;
rate de structura se construiesc fie pentru eforturi (efort / efort), fie pentru efecte
(efect / efect).
n acceptiunea cuprinzatoare a managementului si marketingului, ct si pentru
informarea din mediul financiar extern (banci, organe fiscale, parteneri n afaceri viitoare),
un rol important, prin capacitatea de reflectare a performantelor, revine ratelor profitului,
ca parte integranta a unui larg sistem de rate economico-financiare.

3.2 Analiza rentabilitatii la nivelul fi rmei comerciale
3.2.1 Consideratii generale privind rentabilitatea
Rentabilitatea reflecta capacitate firmei de a produce profit, oglindind ntr-o forma
sintetica eficienta ntregii activitati a firmei.
Rentabilitatea poate fi analizata sub doua aspecte, si anume:
- prin prisma profitului, privit ca un indicator de volum;
- prin rata profitului (rata rentabilitatii), care exprima eficienta folosirii principalelor
resurse angajate n obtinerea profitului.
Esential pentru conversia factorilor productiei asupra rentabilitatii este:
a) relatia rentabilitate (profitabilitate) si dezvoltare durabila, ce trebuie inclusa n
politica firmelor ca variabila obligatorie, att prin mecanisme economice, ct si
administrative, atunci cnd la cele economice nu se obtine reactia necesara, de
compatibilitate cu cerintele dezvoltarii durabile.
Evident, nu trebuie exclusa bucla-profitul ca premisa pentru realizarea de
tehnologii care, n relatia om-natura, sa protejeze n totalitate pe cea din urma; asadar, nu
se pune problema obtinerii unui profit mare si cu orice pret, ci pe baza de activitate
corelata cu asigurarea conditiilor ecologice normale.
b) relatia rentabilitate -eficienta economica, rentabilitatea constituind o componenta
de baza a eficientei economice.
Rentabilitatea reprezinta principala forma de manifestare a eficientei economice, iar
profitul, ca fundament al rentabilitatii, se prezinta n cadrul diverselor metode de analiza a
rentabilitatii sub mai multe forme si anume: profitul din activitatea de exploatare, profitul
din activitatea financiara, profitul din activitatea exceptionala, profit brut, profit impozabil,
profit net. Informatiile necesare pentru analiza rentabilitatii se regasesc n contul de profit
si pierdere, n bilantul contabil si n anexele sale, precum si n alte documente ale
contabilitatii financiare si de gestiune ale unei firme de gros.
Rata rentabilitatii este un indicator relativ, care permite cuantificarea eficientei
economice a activitatii unei societati comerciale.
Modelele utilizate pentru a exprima rata rentabilitatii au rol informativ diferit, dar,
n acelasi timp, oglindesc eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice pe o perioada
de timp.
n cea mai mare parte, modelele utilizate n activitatea practica se bazeaza pe
folosirea indicilor care permit descompunerea pe factori geometrica si analitica a
variatiei ratei rentabilitatii, stabilirea sensului si a marimii influentei acestor factori.
Indicatorii care exprima efectul (profitul, cifra de afaceri, rezultatul exploatarii si
cheltuielile de exploatare etc.) si efortul (activele imobilizate si activele circulante,
capitalul etc.) se pot utiliza pentru a determina rata rentabilitatii.
Caracterizarea uzuala a gestionarii capitalului se poate face, n principal, prin rata
rentabilitatii economice (R
e
), a veniturilor (R
v
), a activului (R
ea
), a resurselor consumate
(R
c
) etc. Literatura de specialitate prezinta si alte metode de analiza, derivate din cele
mentionate, considerate ca fiind principalele instrumente folosite n diagnosticarea
rentabilitatii.
Rentabilitatea activitatii economico-financiare nu reprezinta unicul criteriu de
apreciere a rezultatelor. Cu precadere n sectorul distributiei, la aceasta trebuie conectati si
indicatorii sociali referitori, n primul rnd, la calitatea satisfacerii cerintelor
consumatorilor. Maximizarea profitului constituie premisa realizarii obiectivului strategic,
de perspectiva, al oricarei firme: sporirea valorii patrimoniale, asigurarea remunerarii
capitalului, cresterea capacitatii concurentiale.
3.2.2 Metodestatistice de calcul si analiza a ratei rentabilitatii pe baza
bilantului contabil si a contului de profit si pierdere
Cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, determinarea la
momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite n activitatea
firmelor, presupun diagnosticarea statistico-financiara printr-un sistem de rate de eficienta.
Rata de rentabilitate evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale
firmelor, permitnd compararea performantelor comerciale ale acestora.
Rata rentabilitatii este o marime relativa, care exprima gradul n care capitalul total,
respectiv capitalul permanent sau capitalul propriu, aduc profit.
n general, ratele de rentabilitate se determina ca raport ntre efectele economice si
financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor. Ratele de rentabilitate masoara
rezultatele obtinute n raport cu activitatea firmelor (rentabilitate comerciala) cu mijloacele
economice (rentabilitate economica) sau financiare (rentabilitate financiara).
Rata rentabilitatii economice arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori
diferite n functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat cu
rata medie a dobnzii pe piata bancara, astfel:
cnd nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobnzilor , nseamna
ca firma comerciala nregistreaza pierderi,;
cnd nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobnzilor , nseamna ca firma
comerciala si utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de
prghie, prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobnzii
la capitalul mprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.
Totodata, n literatura de specialitate, cu transpunere n cea anglo-saxona, rata
rentabilitatii economice, ca rata a profitabilitatii economice, se calculeaza n trei
modalitati:
a) 100
pr
b
e
C
P
R sau 100
pr
c
e
C
P
R (3.3)
b) 100
t
c
co
A
P
R (3.4)
(numita si rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat)
c) 100
e
e
e
A
P
R (3.5)
unde:
b
P = profitul brut,

pr
C = capitalul propriu,

c
P = profitul curent al exercitiului,

e
P = profitul din exploatare,

e
A = active de exploatare,

t
A = activ total.
Rata rentabilitatii financiare sau profitabilitatii exprima raportul dintre profitul
financiar si capitalul propriu al firmei, ca atare modelul simplu este:
100
pr
f
f
C
P
R
p
c
(3.6)
Denumita si rata rentabilitatii capitalului propriu, se mai calculeaza dupa relatia:
100
pr
net
f
C
P
R
p c
(3.7)
unde:
net
P = profit net,

f
P = profit financiar.
Daca se folosesc modelele multiplicative
f
R , se determina dupa relatiile:
100

,
_

i
n
t
i
pr
t
f
P
P
V
P
C
V
R
p
c
(3.8)
respectiv:
( )
,
_

1
1
]
1

+
100
1
i
pr
d e e e f
c
C
D
R R R R R
p c
(3.9)
unde:
t
V = venituri totale,

i
P = profitul impozabil,

d
R = rata dobnzii,
D = datorii financiare,

i
c = cota de impozitare a profitului
Rata rentabilitatii financiare indica si remunerarea potentiala a actionarilor.
Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita n mod curent rentabilitate a
costurilor, exprima legatura cost-profit, n esenta raportul efect-efort, care
reprezinta efortul resurselor consumate, dimensionate prin costuri, conform relatiei:
100 100

c v q
P
Che
P
R
e
r
c
(3.10)
sau
100 100 100

q c
q c q p
c
c v
c
P
R
c
r
(3.11)
unde: Che = cheltuieli pentru exploatare,

q c = valoarea cheltuielilor de exploatare (costuri totale),

q p = valoarea veniturilor realizate.

Din formula de mai sus rezulta factorii cu influenta directa asupra rentabilitatii
resurselor consumate, si anume: structura cifrei de afaceri, costul marfurilor si serviciilor si
pretul lor de vnzare.

Ratele de rentabilitate la firma COMAT S.A. (1999-2001)
Tabelul 3.1
Indicatori (%) 1999 2000 2001
Rata rentabilitatii economice ( )
e
R 12,08 57,85 54,74
Rata rentabilitatii capitalului avansat (ocupat)
o
c
R 9,30 10,49 2,31
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu ( )
p c
f
R
-10,96 -10,72 -11,48
Rata rentabilitatii resurselor consumate ( )
c
r
R 18,37 14,4 4,22


Daca se compara rata rentabilitatii economice a firmei COMAT S.A. cu rata
medie a dobnzii pe piata bancara, confor m datelor furnizate de Banca Nationala a
Romniei, n Buletinul informativ pe 2001 (2000 rata medie a dobnzii era 46, 23%;
2001 rata medie a dobnzii era 38,83%), se constata ca nivelul ratei rentabilitatii
economice a firmei COMAT S.A. este inferior nivelului ratei dobnzilor pe piata
bancara, deci firma analizata a nregistrat pierderi n aceasta perioada.
Modelul multiplicativ al ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu pentru
anul 1999 si 2001 este:
% 58 , 5 100
7 , 114
53
7 , 1751
7 , 114
949
7 , 1751

,
_

o p
c
f
R
% 19 , 53 100
7 , 336
55 , 327
2 , 3145
7 , 336
615
2 , 3145
1

,
_

p
c
f
R
Rata financiara din 2001 ( ) % 19 , 53
1

f
R o devanseaza pe cea din 1999
( ) % 58 , 5
0

f
R de 9,5 ori, ceea ce nseamna o diferenta procentuala de 47,61%. Aceasta
situatie se explica prin cresterea veniturilor totale de 1,8 ori, cu 1393,5 mii USD, profitului
impozabil de 2,9 ori, cu 222 mii USD si a profitului net de 6,18 ori, ceea ce reprezinta
275 mii USD; n schimb, capitalul propriu s-a diminuat cu 35,2%, scadere echivalenta cu
334 mii USD.
Coeficientul (marja) cheltuielilor financiare reflecta ponderea pe care
cheltuielile financiare ale exercitiului o detin n cifra de afaceri, conform relatiei:
Cheltuieli financiare

f
c
R
CA
100

(3.12)
unde: CA = cifra de afaceri
Pentru a-i aprecia nivelul, se compara cu rata medie a dobnzii pe piata bancara, iar
evaluarea se face astfel:
- cnd marja cheltuielilor financiare este mai mare dect rata medie a dobnzilor,
nseamna ca firma comerciala are o politica financiara deficitara iar creditele
contractate sunt scumpe;
- n dinamica, valorile nalte ale acestui indicator demonstreaza regresul rezultatelor
si indicatorilor de rentabilitate ca urmare a unei politici financiare deficitare.
Rata profitului brut, respectiv net apreciaza contributia diferitelor stadii ale
activitatii firmei la formarea rezultatului si se determina conform relatiei:
100
CA
P
R
r
v
sau 100
CA
P
R
n
v
(3.13)
Aceasta se ntlneste si sub denumirea de rata a rentabilitatii comerciale.
Rata rentabilitatii resurselor avansate si consumate
100
+

c f
b
a
A A
P
R
c
(3.14)
unde:
f
A = active imobilizate,

c
A = active circulante.

Ratele de rentabilitate la firma COMAT S.A. (1999-2001)
Tabelul 3.2
Indicatori
(%)
1999 2000 2001
Rata rentabilitatii resurselor avansate si consumate ( )
c
a
R 6,39 15,60 17,56
CA
P
r
6,62 14,96 11,94 Rata profitului brut,

respectiv net ( )
v
R
CA
P
n
3,06 -18,96 11,63
Coeficientul cheltuielilor financiare ( )
f
c
R
6,12 2,90 2,78

Rata profitului brut, respectiv net, releva proportia pe care profitul o detine n
totalul ncasarilor firmei comerciale. Rata profitului exprima totodata eficienta politicii
comerciale si de preturi promovata de firma.
Daca se compara rata profitului cu rata profitului pe economie, atunci se desprind
urmatoarele concluzii:
a) cnd rata profitului firmei este superioara sau la nivelul ratelor profitului pe
economie, nseamna ca firma ocupa o pozitie buna n ceea ce priveste performanta;
b) cnd rata profitului firmei este inferioara ratei profitului pe economie, firma trebuie
sa actioneze asupra politicii de preturi si de distributie.
Astfel, rata profitului pe economie, publicata de Banca Nationala a Romniei, este
prezentata n tabelul 3.3.

Rata profitului pe economie si la firma COMAT S.A. (1999-2001)
Tabelul 3.3
Indicatori
(%)
1999 2000 2001
Rata profitului pe economie (%) 3,9 3,5 3,2
Rata profitului firmei COMAT S.A. 6,62 14,96 11,94

data estimata
Sursa: Buletinele informative 1999-2001.
Putem aprecia ca firma COMAT S.A. ocupa o pozitie buna n ceea ce priveste
performanta, ratele profitului firmei fiind net superioare, n raport cu cele pe economie
(de aproape 2 ori, n 1999 si de 4 ori, n 2001).
n ceea ce priveste coeficientul cheltuielilor financiare realizat de firma COMAT
S.A., se observa ca acesta nregistreaza un regres n perioada analizata, de la 6,12% n
1999, la 2,78% n 2001.
Modelele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilitatii dau informatii diferite,
oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a firmei comerciale. Ritmul n
care se modifica ratele rentabilitatii reflecta performanta economica a firmei, eficienta
utilizarii capitalului avansat, gradul de realizare a productiei vndute, cresterea capacitatii
firmei de a-si plati datoriile.
Situatia centralizata a ratelor de rentabilitate
la firma COMAT S.A. (1999-2001)
Tabelul 3.4
Indicatorii
rentabilitatii
(%)
1999 2001
Indice
2001
1999
100

Ritmul de
crestere
(scadere)
(%)
Modificarea
absoluta
(%)
Rata rentabilitatii
economice
12,08 54,74 452,02 352,02 42,63
Rata rentabilitatii
financiare a capitalului
propriu
5,58 53,26 954,48 854,48 47,68
Rata rentabilitatii
resurselor consumate
18,37 4,22 22,97 -77,02 -14,15
Rata rentabilitatii
economice a resurselor
avansate si consumate
6,39 17,56 274,80 174,80 11,17
Rata rentabilitatii
capitalului avansat
(ocupat)
9,30 2,31 24,83 -75,16 -6,99
Rata profitului (rata renta-
bilitatii comerciale ) -brut
- net

6,62
3,06

11,94
11,63

180,36
380,06

80,36
280,06

5,32
8,57

Pe ansamblu, putem aprecia ca ratele de rentabilitate au avut o evolutie crescatoare,
nregistrnd o crestere n perioada curenta (2001), fata de perioada de baza (1999),
exceptie facnd rata rentabilitatii resurselor consumate si rata rentabilitatii capitalului
avansat.
Analiza factoriala a indicatorilor ratei rentabilitatii prin calculul ratelor pe rmite
stabilirea variatiei acesteia pe seama factorilor de influenta, care sugereaza modificari sub
forma de cresteri sau scaderi.
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu
Rata rentabilitatii financiare reflecta influenta urmatorilor factori:
modificarea generata de variatia volumului capitalului propriu de care s-a folosit
firma:
% 033 , 3 03033 , 0 05584 , 0 08617 , 0
949
53
615
53
0
0
1
0

pr
n
pr
n
C
P
C
P

modificarea generata de variatia profitului net:
% 6 , 44 446 , 0 08617 , 0 5326 , 0
615
53
615
55 , 327
1
0
1
1

pr
n
pr
n
C
P
C
P

Cresterea rentabilitatii financiare a capitalului propriu cu 47,633% s-a realizat pe
seama capitalului propriu (care detine 6,36%) si a profitului net (care are o pondere de
93,64%). Indiferent de aceasta crestere nregistrata, capacitatea firmei COMAT S.A. de a
obtine profit net pe seama capitalului propriu este nesemnificativa.
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor avansate si consumate
Rentabilitatea resurselor avansate si consumate este determinata de:
modificarea activelor financiare:
( ) ( )
00415 , 0 06413 , 0 05998 , 0
1793
7 , 114
1917
7 , 114
0 0
0
1 1
0

+

+
c f
r
c f
r
A A
P
A A
P

sau -0,415%;
modificarea profitului brut:
( ) ( )
11565 , 0 059989 , 0 175639 , 0
1917
7 , 114
1917
7 , 336
1 1
0
1 1
1

+

+
c f
r
c f
r
A A
P
A A
P

sau 11,565%.
n aceasta modificare, un rol pozitiv l are modificarea profitului cu un procent de
11,56%, n timp ce modificarea activelor financiare aduce o influenta negativa de -0,415%.
Analiza factoriala a rate i rentabilitatii economice
Rentabilitatea economica este dependenta de variatia a doi factori:
variatia capitalului propriu de care s-a folosit societatea comerciala
COMAT S.A.:
0658117 , 0 1211801 , 0 1869918 , 0
949
115
615
115
0
0
1
0

pr
b
pr
b
C
P
C
P
sau 6,5847%;
modificarea rezultatului exercitiului naintea impozitarii (profitului brut):
360488 , 0 186991 , 0 547479 , 0
615
115
615
7 , 336
1
0
1
1

pr
b
pr
b
C
P
C
P
sau 36,0488%.
Cresterea absoluta a ratei rentabilitatii economice, cu 42,63% n 2001 fata de 1999,
se datoreaza modificarii n sens pozitiv a rezultatului exercitiului naintea impozitarii
(pr ofitului brut) , cu un procent de 36,048%.
O alta influenta este data de marirea capitalului propriu cu 6,58%, respectiv a
datoriilor financiare (mprumuturi si credite bancare).
Rata rentabilitatii veniturilor se calculeaza ca raport ntre nivelul absolut al
profitului neimpozabil (P) si veniturile totale realizate , aferente unei perioade de
gestiune (V), dupa relatia:
100
V
P
R
v
(3.15)
si caracterizeaza eficienta ntregii activitati a societatii comerciale n cursul unui exercitiu
financiar.
Deoarece veniturile realizate se disting pe trei categorii (exploatare, financiare,
exceptionale), relatia anterioara poate fi scrisa astfel:

i
i
i
v
i v
v
V
V
V
r
V r
R
%
100
%
(3.16)
unde: ( ) %

i
V = structura veniturilor pe categorii,

v
r = rata rentabilitatii pe categorii de venituri.
Rata rentabilitatii economice a activului ( )
ea
R caracterizeaza eficienta elementelor
patrimoniale materiale angajate n activitatea societatii comerciale. Se porneste de
la faptul ca ntregul capital utilizat de firma, ntr -o forma sau alta, direct sau
indirect, are o contributie importanta la obtinerea profitului. Se determina ca raport
ntre valoarea absoluta a profitului (P) si totalul activului patrimonial (A) sau ca un
produs ntre viteza de rotatie a activului ( )
a
v si rata rentabilitatii veniturilor ( )
v
R
dupa relatiile:
100 100
,
_

V
P
A
V
R v
A
P
R
v a ea
(3.17)
Daca avem n vedere elementele de activ, atunci:
V
A A
V
P
V
A
R
R
e i v
ea
+
: 100 (3.18)
n care:
ac
c
a
i
v V
A
R V
A
i
1
;
1
; (3.19)
unde:
ai
R = randamentul activelor imobilizate,

ac
v = viteza de rotatie a activelor circulante.
Rezulta deci:
ac ai
v
ea
v R
R
R
1 1
+
(3.20)
Avnd n vedere relatia anterioara, factorii care influenteaza si determina
dimensiunea ( )
ea
R pot fi: randamentul activelor imobilizate (R), viteza de rotatie a
activelor circulante ( )
ac
v si rata rentabilitatii veniturilor.
Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent - se calculeaza ca raport
ntre valoarea absoluta a profitului brut ( )
b
P si capitalul permanent (capitalul
propriu plus mprumuturile pe termen mediu si lung) dupa relatia:
100
p
b
fkp
K
P
R (3.21)
(Deoarece firma COMAT S.A. nu dispune de mprumuturi pe termen mediu si
lung, capitalul propriu este egal cu capitalul permanent.)
n structura contului de profit si pierdere nu apare notiunea de profit brut, de aceea,
n activitatea practica, s-a folosit profitul naintea impozitarii sau rezultatul exercitiului
financiar nainte de stabilirea datoriilor fiscale, respectiv a dobnzilor si impozitului pe
profit.
Orientarea plasamentelor de capital se bazeaza pe corelatia dintre
fcp
R ,
fkp
R si rata
dobnzilor (d).
n consecinta, pentru calculul
fcp
R (prezentata anterior) se poate folosi profitul net
la care se adauga dobnda platita pentru capitalul mprumutat pe termen mediu si lung,
care reprezinta costul capitalului sau/si impozitul pe profit.
Legatura dintre
fcp
R si
fkp
R se exprima prin relatiile:
( )
p
i
fkp fkp fcp
C
C
d R R R + (3.22)
( ) ( )
i
p
i
fkp fkp fcp
c
C
C
d R R R + 1 (3.23)
unde:
i
C = capitalul mprumutat,
Analiza ratei rentabilitatii la S.C. COMAT S.A. folosind datele furnizate de bilantul
contabil si de contul de rezultate 121 Profit si pierdere, pentru 1999-2001.
Veniturile si cheltuielile n perioada de baza si n perioada curenta
pe tipuri de activitati
Tabelul 3.5
mii USD
Venituri (V) Cheltuieli
Structura
veniturilor
Structura
cheltuielilor
Raportul de coordonare
fata de grupa exceptionala
pentru:
Venituri Cheltuieli
Felul
activitatii
1999 2001 1999 2001

0
V
1999

1
V
2001

0
C
1999

1
C
2001
per.
baza
per.
curenta
per.
baza
per.
curenta
A 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
Exploatare 1746 2839 1475 2724 0,9967 0,9026 0,901038 0,96991 459,5 9,5 26,3 442,2
Financiara 1,9 7,7 106 78,34 0,0011 0,0024 0,06475 0,02789 0,5 0,03 1,9 12,71
Exceptionala 3,8 298,5 56 6,16 0,0022 0,0950 0,034208 0,00219 1 1 1 1
TOTAL
1751,7
0
v
3145,2
1
v
1637
0
C
2808,5
1
C
1

0
V
1

1
V
1

0
C
1

1
C
- - - -

Din analiza rezultatelor din tabelul 3.5 privind veniturile si cheltuielile, rezulta:
ponderea cea mai mare o detin veniturile si cheltuielile din activitatea de
exploatare, n scadere pentru venituri (de la 0,9967 la 0,9026) si n crestere pentru
cheltuieli (de la 0,901038 la 0,96991);
activitatii financiare i revine ponderea cea mai mica, att n cazul veniturilor ct si
al cheltuielilor, n usoara crestere de la 0,0011% (1999) la 0,0024% (2001) pentru
venituri si n scadere de la 0,06475% (1999) la 0,02789% (2001) n cazul
cheltuielilor;
raportul de coordonare a veniturilor si cheltuielilor aferente celor trei tipuri de
activitati, fata de activitatea exceptionala, ne sugereaza ca, n 1999, veniturile din
exploatare devanseaza de 459,5 ori pe cele exceptionale, iar cele din activitatea
financiara sunt devansate de 2 ori de cele exceptionale;
n anul 2001, veniturile din exploatare, fata de 1999, au crescut cu 1093 mii USD,
dar acestea le devanseaza pe cele exceptionale numai de 9,5 ori, deoarece acestea
din urma au crescut cu 294,5 mii USD;
n 1999 si 2001, cheltuielile aferente exploatarii si activitatii financiare le
devanseaza pe cele exceptionale (de 26,3 ori si respectiv de 1,9 ori n 1999 si
(de 442,2 ori si respectiv 12,71 ori n 2001).
Profitul (nainte de impozitare) si rata rentabilitatii veniturilor
pe forme de activitate, ntre 1999 si 2001
Tabelul 3.6
mii USD
Profitul (P)
P = V C
Rata rentabilitatii (%)
(P/V)
Felul
activitatii
0
P
1
P
0
v
R
1
v
R
'
v
0
R
A 1. 2. 3. 4. 5.
Exploatare 271 115 15,52 4,05 14
Financiara -104,1 -70,64 -54,79 -917,40 -13,15
Exceptionala -52,2 292,34 -1374 97,94 -130,53
TOTAL
114,7
o
P
336,7
1
P
6,55
0
v R
10,71
1
v R
-129,67
'
v
0
R

unde:

1
1 '
0 0
V
V
R R
v v
(3.24)
Apreciem ca la nivelul societatii comerciale rezulta o crestere a rentabilitatii
veniturilor cu 4,16% (10,71 - 6,55), care se explica prin influenta a doi factori: modificarile
n structura veniturilor pe forme de activitate, ca factor cantitativ, fluctuatia rentabilitatii
veniturilor, pe forme de activitate, ca factor calitativ.
Rata rentabilitatii n functie de venituri pe forme de activitate :
100
V
P
R
V
(3,25)
100
0
0
0
V
P
R
V
(vezi tabelul 3.6)
100
1
1
1
V
P
R
V

Rata rentabilitatii n functie de venituri pe total firma:
% 55 , 6 100
7 , 1751
7 , 114
100
0
0
0

V
P
RV
% 71 , 10 100
2 , 3145
7 , 336
100
1
1
'
1

V
P
RV
% 67 , 129 100
1
1
0
'
0

V
V
RV RV (vezi tabelul 3.6)
) , (
*
V
R V R se descompune n urmatorul sistem de indici:
% 6351 , 1
55 , 6
71 , 10
:
0
0
1
1 ) , (
0
1
*
var . 10

V
P
V
P
R
R
I
V
V
R V R
I
V
str
sau 163,51%
797 , 19 55 , 6 : 67 , 129 :
0
0
1
1
0
0
'
) (
0
*
. . 0 / 1

V
P
V
V
R
R
R
I
V
V
V
V R
I
str Modif
sau -1979,7%
082 , 0 67 , 129 : 71 , 10 :
1
1
1
1
'
) (
0
0
1
. 0 / 1

V
V
R
V
P
R
R
I
V
V
V
R R
I
V
fixa str
sau 8,2%
Influenta schimbarilor n structura venituriloreste:
% 12 , 123 %) 55 , 6 ( % 67 , 129
0 0
'
+ V V R R
Influenta rentabilitatii pe categorii de venituri este:
% 95 , 118 %) 67 , 129 ( % 71 , 10
'
0 1
+ + V V R R
( ) ( )
' '
0 1 0 0 0 1
v v v v v v R R R R R R +
( ) [ ] ( ) [ ] 671 , 129 71 , 10 55 , 6 67 , 129 55 , 6 71 , 10 + +
% 9 , 118 % 12 , 123 % 16 , 4 +
Cresterea rentabilitatii veniturilor constituie o rezultanta a activitatii de exploatare a
societatii comerciale. Eficienta folosirii elementelor materiale din activul bilantier se
masoara prin rata rentabilitatii economice a activului (R
ea
). Pentru aceasta vom folosi
datele din Tabelul 3.7.
Determinarea ratei rentabilitatii economice a activului
Tabelul 3.7
Perioada
Indicatori
Unitatea
de masura
Formula
de calcul 1999 2001
Active imobilizate (A
i
) mii USD - 850 592
Active circulante (Ac) mii USD - 943 1314
Conturi de regularizare si
asimilate
mii USD - - 11
Total Active (A) mii USD A = A
i
+ A
c
1793 1917
Venituri totale (V) mii USD V
i
1751,7 3145,2
Profitul naintea impozitarii (P)
sau pierdere
mii USD P = V
i
+ C
i
114,7 336,7
Viteza de rotatie a activelor (va) % va = V : A
97,69
98
1,6406
164
Rata rentabilitatii veniturilor (R
V
) % R
V
= P : V 6,54 10,71
Rata rentabilitatii economice a
activului (R
ea
)
%
Rea = P : A
R
ea
= V/A*P/V
6,397
6,40
17,56

La nivelul firmei, rentabilitatea medie economica a activului ( ea R ) n 1999, 2001
va fi:
% 57 , 17 71 , 10 6406 , 1
1
1
1
1
1

V
P
A
V
Rea
% 40 , 6 54 , 6 98 , 0
0
0
0
0
0

V
P
A
V
Rea
% 729 , 10 54 , 6 6406 , 1
0
0
1
1
'
0

V
P
A
V
R ea
Determinarea modificarilor relative (r) si absolute ( ) ale ratei rentabilitatii
economice a activului din perioada analizata (curenta) fata de perioada de baza se
realizeaza prin folosirea indicilor calculati ca raport a doua medii, n care rentabilitatea
medie este considerata indicator derivat influentat de viteza de rotatie a activelor (v
a
) si rata
rentabilitatii veniturilor (V), deci putem scrie ca ) , ( V v R se descompune:
- calculul indicilor de grup:
% 54 , 274 sau 7454 , 2 40 , 6 : 57 , 17 ) 54 , 6 98 , 0 ( : ) 71 , 10 6406 , 1 (
:
0
0
0
0
1
1
1
1 ) , (
0 / 1
0
1

1
]
1

1
]
1

V
P
A
V
V
P
A
V
R
R
I
ea
ea
V v Rea

% 40 , 167 sau 6740 , 1 4958 , 10 : 57 , 17 ) 71 , 10 98 , 0 ( : ) 71 , 10 6406 , 1 (
:
1
1
0
0
1
1
1
1
'
) (
0 / 1
0
1

1
]
1

1
]
1

V
P
A
V
V
P
A
V
R
R
I
ea
ea
v Rea

% 76 , 163 sau 6376 , 1 4092 , 6 : 4958 , 10
:
0
0
0
0
1
1
0
0
'
) (
0 / 1
0
0

1
]
1

1
]
1

V
P
A
V
V
P
A
V
R
R
I
ea
ea
V Rea

2,74 = 1,6740 * 1,6376
Modificarile relative: R = I 100, adica:
% 54 , 174
) , (
0 / 1

V v Rea
R
% 40 , 67
) (
0 / 1

v Rea
R
% 76 , 63
) (
0 / 1

V Rea
R
Modificarile absolute ()
% 17 , 11 40 , 6 57 , 17
0 1
) , (
0 / 1
ea ea
V v R
R R
ea

% 85 , 6 72 , 10 57 , 17
0 1
'
) (
0 / 1
ea ea
v R
R R
ea

% 32 , 4 40 , 6 72 , 10
0 0
'
) (
0 / 1
ea ea
V R
R R
ea

11,17 % = 6,85 % + 4,32 %
Se observa o crestere a rentabilitatii activelor cu 11,17% ca efect al accelerarii
vitezei de rotatie a ntregului activ cu 6,85 % si al cresterii rentabilitatii veniturilor cu
4,32%. Viteza de rotatie a activului este considerata factor calitativ si detine o pondere
mare n rentabilitatea totala de 61%, n timp ce veniturile, n special cele din exploatare,
detin o pondere de 39%.
Daca facem analiza structurii activului, elementele care au contribuit la cresterea
vitezei de rotatie pot fi:
cresterea investitiilor n curs de executie;
scaderea soldului conturilor de creante;
investitii puse n functiune care functioneaza la parametrii proiectati etc.
Daca luam n considerare cele doua subgrupe de activ (active imobilizate si active
circulante) , atunci R
ea
se determina dupa relatia (3,26):
100
V
A A
R
R
C i
V
ea
+
(3.26)
n care:
ac
C
ai
i
v V
A
si
R V
A 1 1
(3.27)
unde: R
ai
= rentabilitatea activelor imobilizante
v
ac
= viteza de rotatie a activelor circulante
C
ac
i
ai
A
V
v
A
V
R

atunci:
ac ai
V
ea
v R
R
R
1 1
+
(3.28)
n conformitate cu relatiile de mai sus, factorii care influenteaza R
ea
sunt:
- eficienta (randamentul) activelor imobilizate (R
ai
);
- viteza de rotatie a activelor circulante (v
ac
);
- rata rentabilitatii veniturilor (R
V
).
Pe baza datelor din tabelul 3.7, rezultatele sunt:
Influenta randamentului activelor imobilizate :
% 615 , 2 40 , 6
943
7 , 1751
1
592
2 , 3145
1
55 , 6
1 1
0
0 1
0

+

+
ea
ac ai
V
R
v R
R

Influenta vitezei de rotatie a activelor circulante
% 3052 , 6 0158 , 9 7105 , 2 0158 , 9
943
7 , 1751
1
592
2 , 3145
1
55 , 6
1 1 1 1
0 1
0
1 1
0

+

+
ac ai
V
ac ai
V
v R
R
v R
R

Influenta rentabilitatii veniturilor
% 8595 , 14 7105 , 2 57 , 17
1 1
1 1
0
1

+

ac ai
V
ea
v R
R
R
Modificarea totala a ratei rentabilitatii economice a activului din perioada curenta
fata de perioada de baza este aceeasi ca n modelul anterior de 11,2723%, aceasta
nsumnd influenta factorilor mentionati, adica:
11,17 % = 2,615 % + (-6,3052 %) + 14,8595 % 100% = 23% 56% + 133%.
Acest model permite masurarea influentei vitezei de rotatie a activului cu
elementele sale componente asupra rentabilitatii acestei parti a bilantului contabil. Se
constata ca:
influenta exercitata de randamentul activelor imobilizate este mica (2,615%), cu
ponderea de 23%;
viteza de rotatie a activelor circulante determina o scadere cu 6,3052%, careia i
corespunde o pondere de 56%;
rentabilitatea veniturilor este consistenta (14,859%), comparativ cu factorii
anteriori, si detine ponderea cea mai mare 133%.
Dupa cum se precizeaza n literatura de specialitate
*
, se foloseste indicatorul
Rentabilitatea activelor totale (Rat) calculat ca raport ntre profitul net (dupa scaderea
impozitului) si total active. Considernd ca impozitul pe profit este de 68% pentru
societatea comerciala analizata, rentabilitatea activelor totale n perioada analizata are
valoarea de:
% 94 , 11 100
1917
68 , 0 7 , 336

at
R
Legat de acest indicator, trebuie precizata situatia firmelor care nchiriaza active
fixe n sisteme de LEASING, prin intermediul carora se obtine profit fara ca valoarea
acestor active sa figureze n activul bilantier pe perioada contractului de nchiriere.
Pentru a asigura comparabilitatea datelor si o mai buna cuantificare a eficientei
activitatii firmelor, la valoarea activului pentru calculul indicatorului rentabilitatea
activelor totale trebuie sa se adauge si valoarea ramasa a acestor active fixe.

*
Paul Halpern si colaboratorii Finante manageriale, Editura Economica, 1998, pag.111.
Analiza rentabilitatii la societatea analizata nu se poate realiza pe produse sau
categorii de produse, datorita eterogenitatii marfurilor precum si a serviciilor prestate.
Evolutia rezultatului exercitiului este oscilanta n perioada 1999-2001, n sensul ca n anul
2000 s-au nregistrat pierderi, iar n restul anilor s-a nregistrat profit net cu valori cuprinse
ntre: 328 mii USD (2001) si 53 mii USD (1999) cu o amplitudine a variatiei de
275 mii USD. Pierderile nregistrate se datoreaza faptului ca firma a fost supusa procesului
de privatizare la care s-au adaugat ritmul de crestere al inflatiei si alte elemente de natur a
conjuncturala.

3.2.3 Analiza informatiilor financiar-contabile din contul profit si pierdere
pentru evaluarea eficientei firmei comerciale de gros

Scopul analizei statistico-financiare pe baza informatiilor din contul de profit si
pierdere este de a evalua performantele unei firme n contextul obiectivelor si strategiei pe
care aceasta si le-a stabilit. Astfel, firma concentreaza o complexitate de operatii
economice si financiare, care se reflecta n documentele contabile de sinteza, sub forma
fluxurilor si stocurilor.
Trebuie mentionat ca indicatorul rezultatul exercitiului, existent n contul de
profit si pierdere, caracterizeaza toate laturile activitatii economice si financiare ale unei
societati comerciale. Marimea acestui indicator este direct influentata de strategiile de
aprovizionare (forma de aprovizionare, structura si ritmicitatea intrarilor) si vnzare, de
asigurarea si eficienta folosirii resurselor materiale si umane, de politica financiara.
Maximizarea profitului constituie premisa realizarii obiectivului strategic de
perspectiva al oricarei firme sporirea valorii patrimoniale.
Identificarea posibilitatilor de crestere a profitului necesita o investigare
aprofundata a acestuia , n dinamica, n raport cu obiectivele stabilite si cu realizarile
firmelor concurente. Ca orice fenomen economic, profitul poate fi analizat structural si
factorial, tinnd seama de formele de activitate ale firmei.
Analiza structurala a profitului
Analiza structurala a profitului net se poate face prin doua metode: metoda
balantelor si metoda marjelor.
1. Analiza structurala a profitului prin metoda balantelor presupune descompunerea
n elemente componente a rezultatului exercitiului dupa impozitare. Rezultatul net
al exercitiului nu este omogen, n compozitia sa intrnd rezultatele din activitati
diferite.
Pentru a explica modificarea rezultatului exercitiului dupa impozitare, folosind
metoda balantei n cadrul societatii comerciale COMAT S.A., se utilizeaza indicatorii
prezenti n tabelul 3.8, cu valori pentru anul 1999 si 2001.
Modificarea profitului net al societatii, n anul 2001, fata de 1999, este analizata cu
ajutorul metodei substitutiei, pornind de la urmatoarea relatie:
( )
p ex p n
I R RC I RBE P + (3.29)
Totodata, fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de
analiza sunt generate, n principal, de trei domenii de activitate. (figura 3.2): de exploatare,
financiara, exceptionala.











Figura 3.2 Structura rezultatelor pe principalele domenii de activitate

Asadar, rezultatul exercitiului (profit sau pierdere) se obtine ca diferenta ntre
veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data ncasarii sau platii aces tora.
[vezi 93, pag. 84-85]
Rezultatul exercitiului naintea impozitarii, respectiv profitul brut sau pierderea, se
determina pe baza rezultatelor din diferite activitati. Avnd la baza datele din contul profit
si pierdere, n figura 3. 3, se prezinta modul de formare a rezultatului exercitiului naintea
impozitarii.









Figura 3.3 Rezultatul exercitiului naintea impozitarii
Rezultatul
exercitiului
naintea
impozitarii
(profit brut
sau pierdere)
Rezultatul curent
al exercitiului
Rezultatul
exceptional
al exercitiului
Rezultatul
din activitatea
de exploatare
Rezultatul
din activitatea
financiara
Rezultatul
din
exploatare

Rezultatul
financiar
Rezultat curent

Rezultatul
exceptional
- Impozit pe profit
- Rezultatul net al
exercitiului
Rezultatul exercitiului naintea impozitarii ( )
b
P se determina prin nsumarea
rezultatului curent si a rezultatului exceptional, astfel:
( ) ( ) ( )
exc exc f f ex ex ex c b
C V C V C V R R P + + + + (3.30)
unde:
ex
V = venituri din exploatare,

ex
C = cheltuieli din exploatare,

f
V = venituri financiare,

f
C = cheltuieli financiare,

exc
V = venituri exceptionale,

exc
C = cheltuieli exceptionale,
sau conform relatiei: ( ) ( )
exc f ex exc f ex t t b
C C C V V V C V P + + + + (3.31)
Rezultatul exercitiului dupa impozitare ( )
n
P , respectiv profitul net sau pierderea, se
determina ca diferenta ntre rezultatul total si impozitul pe profit, conform relatiei:
p b net
I P P (3.32)
unde:
p
I = impozitul pe profit,
Daca avem n vedere rezultatul curent al exercitiului ( )
c
R relatia de calcul va fi:
f ex c
R R R + (3.33)
deci: ( ) [ ]
p exc f ex net
I R R R P + + (3.34)
unde:
f
R = rezultatul financiar, ( )
f f
C V
exc
R = rezultatul exceptional al exercitiului.
ex
R = rezultatul din exploatare
Determinarea profitului prin metoda balantei
Tabelul 3.8
mii USD
Nr.
crt.
Indicatori 1999 2001
Modificarea
relativa
2001/1999
(%)
1. Venituri totale, din care: 1751,7 3145,2 179,55
- venituri din exploatare 1746 2839 162,60
- venituri financiare 1,9 7,7 405,26
- venituri exceptionale 3,8 298,5 7855,26
2. Cheltuieli totale, din care: 1637 2808,2 171,54
- cheltuieli pentru exploatare 1475 2723,71 184,65
- cheltuieli financiare 106 78,34 73,90
- cheltuieli exceptionale 56 6,16 11
3. Rezultatul din exploatare 271 115,29 42,43
4. Rezultatul financiar -104,1 -70,64 67,86
5. Rezultatul curent al exercitiului 166,9 44,36 26,57
6. Rezultatul exceptional -52,2 292,34
7. Rezultatul brut al exercitiului 114,7 336,7 293,54
8. Impozitul pe profit 61,7 9,15 14,82
9. Rezultatul net al exercitiului 53 327,55 618,01
Descompunerea pe factori a rezultatului exploatarii ( )
ex
R
Se porneste de la relatia

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R 1 care nglobeaza doi factori de influenta:
- veniturile din exploatare ( )
ex
V
- cheltuieli din exploatare la 1 USD venituri din exploatare

,
_

ex
ex
V
C

a) Descompunerea geometrica se bazeaza pe urmatorii indici:

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R
I
;
0 / 1

=
( )
ex ex
V R
I
0 / 1

,
_

ex
ex
ex
V
C
R
I
0 / 1

,
_

,
_

0
0
0
1
1
1
0
1
1
1
ex
ex
ex
ex
ex
ex
ex
ex
V
C
V
V
C
V
R
R
=

,
_

,
_

0
0
0
0
0
1
1
1
ex
ex
ex
ex
ex
ex
V
C
V
V
C
V

,
_

,
_

0
0
1
1
1
1
1
1
ex
ex
ex
ex
ex
ex
V
C
V
V
C
V
100 I R

b) Descompunerea aritmetica (analitica)

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R ;
0 / 1

=
( )
ex ex
V R
0 / 1

+

,
_

ex
ex
ex
V
C
R
0 / 1

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R ;
0 / 1

,
_

,
_

0
0
0
1
1
1 0 1
1 1
ex
ex
ex
ex
ex
ex ex ex
V
C
V
V
C
V R R
( )

ex ex
V R
0 / 1

,
_

,
_

0
0
0
0
0
1
1 1
ex
ex
ex
ex
ex
ex
V
C
V
V
C
V

,
_

ex
ex
ex
V
C
R
0 / 1

,
_

,
_

0
0
1
1
1
1
1 1
ex
ex
ex
ex
ex
ex
V
C
V
V
C
V

a) Sistemul de indici va fi:

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R
I
;
0 / 1

=
,
_

2839
71 , 2723
1 2839 :
,
_

1746
1475
1 1746
271
29 , 115
= 0,42542

( )
ex ex
V R
I
0 / 1
=
,
_

1746
1475
1 2839 : 271
271
65 , 440
= 1,626

,
_

ex
ex
ex
V
C
R
I
0 / 1
= 115,29 : 440,65 = 0,2616

,
_

ex
ex
ex ex
V
C
V R ;
0 / 1
= 115,29 271 = -155,71 mii USD
( )
ex ex
V R
0 / 1
= 440,65 271 = 169,65 mii USD

,
_

ex
ex
ex
V
C
R
0 / 1
= 115,29 440,65 = -325,36 mii USD
-155,71 = 169,65 + (-325,36)
Descompunerea profitului net pe factori de influenta prin metoda indicilor
Se porneste de la relatia (3.33 si 3.34) pentru cuantificarea influentei factorilor
asupra modificarii profitului net.
( )

53
55 , 327
7 , 61 7 , 114
15 , 9 7 , 336
0 0
1 1
0
1 ;
0 / 1
Ip RBE
Ip RBE
Pn
Pn
I
Ip RBE Pn
6,18
( )
( ) ( )
0 0 1 1
;
0 / 1
Ip RBE Ip RBE
Ip RBE Pn
327,55 53 = 274,55 mii USD
A) Modificarea profitului net pe seama influentei rezultatului brut al exploatarii
(RBE)
( )

53
0 , 275
7 , 61 7 , 114
7 , 61 7 , 336
0 0
0 1
0 / 1
Ip RBE
Ip RBE
RBE Pn
5,188679 sau 518,8679%
( )
( ) ( )
0 0 0 1 0 / 1
Ip RBE Ip RBE
RBE Pn
275,0 53 = 222 mii USD
din care:
A.1 datorita modificarii rezultatului curent al exercitiului ( )
c
R
( )

+
+

9 , 166
36 , 44
0
1
0 0
0 1
0 / 1
c
c
exc c
eec c R Pn
R
R
R R
R R
I
c
0,26579 sau 26,57%
( )

0 1
0 / 1 c c
R Pn
R R
c
44,36 166,9 = -122,54 mii USD
Modificarea relativa de 73,421% (26,579% - 100) si absoluta de -122,54 mii USD
este determinata de:
A.1.1 Modificarea rezultatului din exploatare
( )
271
29 , 115
0
1
0 0
0 1
0 / 1

+
+

ex
ex
f ex
f ex R Pn
R
R
R R
R R
I
ex
= 0,42542
( )
271 29 , 115
0 1
0 / 1 ex ex
R Pn
R R
ex
-155,71 mii USD
A.1.1.1 datorita modificarilor veniturilor din exploatare ( )
ex
V
( )
271
1364
1475 1746
1475 2839
0 0
0 1
0 / 1

ex ex
ex ex
V Pn
C V
C V
I
ex
= 5,0332
( )
( ) ( )
0 1 0 0 0 1
0 / 1 ex ex ex ex ex ex
V Pn
V V C V C V
ex
+ 1364 271 = 1093 mii USD
A.1.1.2 datorita modificarii cheltuielilor din exploatare ( )
ex
C
( )
1364
29 , 115
1475 2839
71 , 2723 2839
0 1
1 1
0 / 1

ex ex
ex ex C Pn
C V
C V
I
ex
= 0,08452
( )
( ) ( )
0 1 1 1
0 / 1 ex ex ex ex
C Pn
C V C V
ex
115,29 1364 = -1248,71 mii USD
Se verifica relatiile:

2 1 1 1 1 1 1 1
A A A 0,4254 08452 , 0 0332 , 5
( ) 71 , 1248 1093 71 , 55
2 1 1 1 1 1 1 1


A A A mii USD
A.1.2 modificarea rezultatului financiar ( )
f
R
( )
1 , 104
64 , 70
0
1
0 1
1 1
0 / 1

+
+

f
f
f ex
f ex R Pn
R
R
R R
R R
I
f
= 0,67857829
( )
( ) ( ) + +
0 1 1 1
0 / 1 f ex f ex
Rf Pn
R R R R -70,64 (-104,1) = 33,46 mii USD
A.1.2.1 datorita modificarii veniturilor financiare ( )
f
V
( )

1 , 104
3 , 98
106 9 , 1
106 7 , 7
0 0
0 1
0 / 1
f f
f f V Pn
C V
C V
I
f
0,9443
( )
( ) ( )
0 0 0 1
0 / 1 f f f f
V Pn
C V C V
f
-98,3 (-104,1) = 5,8 mii USD
A.1.2.2 datorita modificarii cheltuielilor financiare ( )
f
C
( )

3 , 98
64 , 70
106 7 , 7
34 , 78 7 , 7
0 1
1 1
0 / 1
f f
f f C Pn
C V
C V
I
f
0,71862
( )
( ) ( )
0 1 1 1
0 / 1 f f f f
C Pn
C V C V
f
-70,64 (-98,3) = 27,66 mii USD
Se verifica relatiile:
7186 , 0 9442 , 0 6785 , 0
2 2 1 1 2 1 2 1


A A A
66 , 27 8 , 5 46 , 33
2 2 1 1 2 1 2 1
+

A A A mii USD
A.2 datorita modificarii rezultatului exceptional ( )
exc
R
( )

+
+

2 , 52
34 , 292
0
1
0 1
1 1
0 / 1
exc
exc
exc c
exc c R Pn
R
R
R R
R R
I
exc
-5,60038
( )
( ) ( ) ( ) 2 , 52 34 , 292
0 1 0 1 1 1
0 / 1
+ +
exc exc exc c exc c
R Pn
R R R R R R
exc
= 242,14 mii USD
A.2.1 datorita modificarii veniturilor exceptionale ( )
exc
V
( )

2 , 52
5 , 242
56 8 , 3
56 5 , 298
0 0
0 1
0 / 1
exc exc
exc exc V Pn
C V
C V
I
exc
4,6456
( )
( ) ( ) ( ) 2 , 52 5 , 242
0 0 0 1
0 / 1 exc exc exc exc
V Pn
C V C V
exc
190,3 mii USD
A.2.2 datorita modificarii cheltuielilor exceptionale ( )
exc
C
( )

5 , 242
34 , 292
56 5 , 298
16 , 6 5 , 298
0 1
1 1
0 / 1
exc exc
exc exc C Pn
C V
C V
I
exc
1,2055
( )
( ) ( ) 5 , 242 34 , 292
0 1 1 1
0 / 1 exc exc exc exc
C Pn
C V C V
exc
49,84 mii USD
Se verifica relatiile:
2055 , 1 6190 , 4 600 , 5
2 2 1 2 2


A A A
84 , 49 3 , 190 16 , 242
2 2 1 2 2
+ +

A A A mii USD
B) Modificarea profitului net sub influenta impozitului pe profit ( )
p
I
( )

275
55 , 327
7 , 61 7 , 336
15 , 9 7 , 336
0
1
1
1
0 / 1
p
p I Pn
I RBE
I RBE
I
p
1,1911
( )
( ) ( ) 275 55 , 327
0 1
1 1 0 / 1 p p
I Pn
I RBE I RBE
p
52,55 mii USD
Rezulta, ca:
( )
( )
( )
19111 , 1 1887 , 5 18 , 6
0 / 1 0 / 1
;
0 / 1

p p
I Pn
RBE Pn
I RBE Pn
I I I
( ) ( ) ( )
55 , 52 222 55 , 274
0 / 1 0 / 1
;
0 / 1
+ +
p p
I Pn RBE Pn I RBE Pn

Din analiza efectuata se poate observa o crestere a profitului net n 2001, fata de
1999, de 6,18 ori, adica cu 518%, ceea ce nseamna 274,55 mii USD. Aceasta crestere se
datoreaza rezultatului brut al exercitiului, care nregistreaza o crestere destul de
semnificativa de 2,93 ori, adica cu 222 mii USD, n conditiile n care impozitul pe profit a
scazut cu 85%, respectiv cu 52,55 mii USD, fapt ce a condus la cresterea profitului cu
19,1%, adica cu 52,55 mii USD.
Veniturile din exploatare, n 2001, au crescut cu 62,60%, fata de 1999, situndu-se
sub ritmul de crestere al cheltuielilor de exploatare (84,65%), care devanseaza veniturile de
1,136 ori.
Rezultatul din exploatare a nregistrat o scadere cu 155,71 mii USD respectiv cu
57,6%, n anul 2001/1999.
Aceasta scadere a fost evidentiata si de influenta negativa a cheltuielilor de
exploatare, acestea din urma ducnd la diminuarea rezultatului exploatarii cu 1248,71 mii
USD. Influenta nefavorabila a cheltuielilor de exploatare, n 2001, se datoreaza n special
cresterii pretului la energie, la materiale si la transport.
n ceea ce priveste rezultatul financiar, n 2001, aceasta a nregistrat o valoare
negativa, activitatea financiara a S.C. COMAT S.A., soldndu-se cu o pierdere
cuantificata de -70,64 mii USD, n situatia n care, n 1999, aceasta valoare negativa se
amplifica, fiind de -104,1 mii USD. Aceasta situatie se explica daca avem n vedere ca
toate cheltuielile financiare au fost reprezentate de cheltuielile din diferente de curs valutar;
n 2001, devalorizarea monedei nationale fiind semnificativa.

Modelprevizional de elaborare a contului de profit si pierdere
Informatii de previziune :
o baza de calcul o constituie datele din contul de profit si pierdere din anul 2001
(tabelul 3.9) al S.C. COMAT S.A.;
o perioada de previziune vizeaza urmatorii doi ani: 2002, 2003, folosindu-se
cursul mediu al dolarului furnizat de INS 2001;
o se stabileste drept obiectiv strategic al firmei consolidarea pozitiei pe piata si
sporirea profitului;
o pe baza studiului de mar keting se estimeaza ca, n perioada de previziune,
exista premizele majorarii cifrei de afaceri n anul 2002 cu 25%, iar n
urmatorul an cresterea ar fi de 18%;
o prin masuri de reorganizare a activitatii, se prevede o crestere anuala a
productivitatii muncii (sub forma ncasarilor medii pe un angajat) cu 20%, iar a
salariilor cu 10%;
o n fiecare an sunt prevazute investitii finantate, din surse proprii, pentru
achizitia de mijloace fixe, care reprezinta 2% din cifra de afaceri anuala;
o ntruct firma comerciala de gros nu apeleaza la mprumuturi pe termen mediu
si lung, se estimeaza ca, n anul 2002, se va lichida pierderea nregistrata n anul
1999, iar n anul 2003, rezultatul financiar va fi pozitiv si va creste cu 7% din
rezultatul exploatarii anului 2002;
o veniturile si cheltuielile exceptionale si mentin aceeasi proportie din anul 2001.

Contul de profit si pierdere previzional
Tabelul 3.9
mii USD
Anul Nr.
crt.
Indicatori
2001 2002 2003
1. Cifra de afaceri 2819 3524 4158
2. Venituri din exploatare 2839 3549 4188
3. Venituri exceptionale 298,5 373,15 440,33
4. Cheltuieli din exploatare 2723,71 3405 4018
5. Cheltuieli exceptionale 6,16 7,70 9,09
6. Productivitatea muncii 6,19 7,43 8,91
7. Rezultatul exploatarii 115 144 170
8. Rezultatul exceptional 292,34 365,45 431,24
9. Venituri financiare 7,7 78,34 6
10. Cheltuieli financiare 78,34 78,34 4
11. Rezultatul financiar -70,64 - 10
12.
Rezultatul brut al
exercitiului (7 + 8 + 11)
336,7 509,45 611,24

Pentru anul 2002, calculele sunt urmatoarele :
o Cifra de afaceri = 2819 1,25 = 3524 mii USD
Investitie anuala = 3524 2% = 70,48 mii USD
o Cheltuieli din exploatare = 2723,71 1,25 = 3405 mii USD
o Venituri din exploatare = 2839 1,25 = 3549 mii USD
o Venituri exceptionale = 15 373 3549
2839
5 298
,
,
mii USD
o Cheltuieli exceptionale 70 7 3405
71 2723
16 6
,
,
,
mii USD
o Productivitatea muncii 6,19 1,2 = 7,43 mii USD/angajat
Pentru anul 2003, calculele sunt urmatoarele:
o Cifra de afaceri = 3524 1,18 = 4158 mii USD
o Venituri exploatare = 3549 1,18 = 4188 mii USD
o Cheltuieli exploatare = 3405 1,18 = 4018 mii USD
o Venituri exceptionale 33 440 4188
2839
5 298
,
,
mii USD
o Cheltuieli exceptionale 09 9 4018
71 2723
16 6
,
,
,
mii USD
o Rezultatul financiar = 144 7% = 10 mii USD.
2. Analiza structurala a profitului net prin meto da marjelor
Marja reprezinta o diferenta dintre cifra de afaceri si costuri, pe diverse trepte de
constituire a lor. Marja arata masura n care cifra de afaceri acopera diferite costuri care
apar succesiv n ciclul de exploatare, respectiv cel financiar, si asigura un rezultat net.
Metoda marjelor este folosita pentru a determina rezultatul exercitiului financiar (figura 3.4).

Cifra de afaceri

Costuri pentru exploatare Marja costurilor pentru exploatare

Cheltuieli financiare
si exceptionale
Marja
costurilor totale

Impozit
pe profit
Rezultatul
exercitiului

Figura 3.4 Determinarea rezultatului exercitiului prin metoda marjelor

Stabilirea rezultatului exercitiului financiar, pentru anii 1999 si 2001, prin metoda
marjelor la S.C. COMAT S.A., se bazeaza pe datele din Tabelul 3.10.

Determinarea rezultatului exercitiului financiar prin metoda marjelor
Tabelul 3.10
Modificari 2001/1999
Nr.
crt.
Indicatori
1999
mii USD
2001
mii USD
mii USD %
1. Cifra de afaceri 1732 2819 1087 63
2. Costuri pentru exploatare 1475 2723,71 1248,71 85
3. Marja costurilor pentru exploatare (1-2) 257 95,29 -161,71 -63
4. Costuri financiare si exceptionale 162 84,5 -77,5 -48
5. Marja costurilor totale [1 - (2 + 4)] 95 10,8 -84,2 -87
6. Impozit pe profit 61,7 9,15 -52,55 -9,85
7. Rezultatul exercitiului 53 327,55 274,55 5,18

Din analiza indicatorilor absoluti si derivati din 2001/1999 rezulta:
cifra de afaceri a crescut de 1,63 ori, cu 1087 mii USD,
costurile din activitatea de exploatare detin o pondere nsemnata n cifra de afaceri,
n crestere de la 85,16% (1999) la 96,61% (2001).

n aceasta situatie, se considera cifra de afaceri egala cu venitul total.

Aceste costuri au spor it cu 85%, adica n valoare absoluta cu 1248,71 mii USD,
crestere justificata de nivelul rezultatului exercitiului n 2001 de 327,55 mii USD,
comparativ cu 1999 (53 mii USD).
marja costurilor pentru activitatea de exploatare a scazut de la 257 mii USD (1999)
la 95, 29 mii USD (2001), cu -161,71 mii USD, ceea ce constituie o reducere
procentuala cu -63%. Aceasta se explica prin cresterea accentuata a costurilor
pentru exploatare n 2001 (2723,71 mii USD), valoare apropiata de cifra de afaceri
a aceluiasi an (2819 mii USD).
Daca n 1999 ponderea marjei n cifra de afaceri era de 14,83%, n 2001 avea
valoarea de 3,38%, deci s-a redus de aproape cinci ori fata de 1999.
costurile financiare si exceptionale au scazut cu 48%, adica cu -77,5 mii USD,
aceeasi tendinta de scadere fiind si n privinta locului ocupat n cifra de afaceri: de
la 9,35% (1999) la 2,99% (2001);
marja costurilor totale scade de la 95 mii USD (1999) la 10,8 mii USD (2001),
adica cu -84,2 mii USD, ceea ce reprezinta -87%.

ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI

Analiza factoriala a profitului presupune stabilirea factorilor care determina nivelul
si dinamica acestuia. Avnd n vedere multitudinea de forme sub care se prezinta profitul
(sau pierderea), n analiza factoriala se aprofundeaza urmatorii indicatori: rezultatul
exercitiului naintea impozitarii (profitul brut total); rezultatul exploatarii (profit sau
pierdere), rezultatul aferent cifrei de afaceri.
1. Analiza factoriala a rezultatului exercitiului naintea impozitarii
Analiza are la baza datele din tabelul 3.11, folosind modelul 3.35:
1000
1

r t b
p V P (3.35)
100

i i
r
pr V
p , deci
1000
1
100

i i
t b
pr V
V P (3.36)
unde: V
t
= venituri totale
r
p = profitul mediu la 1000 mii USD venituri totale
V
i
= structura veniturilor pe categorii
Pr
i
= profitul brut la 100 mii USD venituri pe categorii.
Indicatorii economico-financiari la COMAT S.A., n 1999/2001
Tabelul 3.11
mii USD
Nr.
crt.
Indicatori 1999 2001
1.
Venituri totale,
din care:
1751,7 3145,2

0
V (%)

1
V (%)
- venituri din exploatare 1746 99,67 2839 90,26
- venituri financiare 1,9 0,11 7,7 0,24
- venituri exceptionale 3,8 0,22 298,5 9,5
2. Cheltuieli totale,
din care:
1637 2808,2
- cheltuieli din exploatare 1475 2723,71
- cheltuieli financiare 106 78,34
- cheltuieli exceptionale 56 6,16
3. Rezultatul exercitiului naintea impunerii 114,7 336,7
4. Rezultatul exploatarii 271 115
5. Rezultatul financiar -104,1 -70,64
6. Rezultatul exceptional -52,2 292,34
7. Profit mediu la 1000 mii USD venituri totale 65,47 107,05
8. Profit mediu la 1000 mii USD venituri din
exploatare
155,21 40,50
9. Profit mediu la 1000 mii USD venituri
financiare
-54789,47 -9172,72
10. Profit mediu la 1000 mii USD venituri
exceptionale
-13736,84 979,36

n 2001, fata de 1999, pe baza tabelului 3.11, constatam urmatoarele:
rezultatul exploatarii se concretizeaza sub forma de profit, care scade cu 58%, de la
271 mii USD(1999) la 115 mii USD (2001),
rezultatul financiar se prezinta sub forma de pierdere: a scazut cu 33,46 mii USD
de la 104,1 mii USD (1999) la 70,64 mii USD (2001),
rezultatul exceptional a fost nerentabil n 1999 (-52,2 mii USD) si rentabil n 2001
(292,34 mii USD); crestere cu 240,14 mii USD.
Rezultatele exercitiilor pe forme de activitate determina marimea profitului la
1000 USD, tinnd seama de activitatile de exploatare, financiare si exceptionale. Vom
considera ca profitul brut (P
b
) poate fi considerat o variabila complexa, ale carei variatii se pot
descompune pe factori de influenta: veniturile totale (V
t
) si profitul mediu la 1000 mii USD (pr).
( )

0 1
,
0 / 1
Pb Pb
pr V Pb
t
336,7 114,7 = 222 mii USD
Descompunerea pe factori de influenta a profitului brut (Pb) se prezinta astfel:
A) Descompunerea geometrica
( ) pr V Pb
t
I
,
0 / 1
=
( )
t
V Pb
I
0 / 1

( ) pr Pb
I
0 / 1
(3.37)
1000
1
1000
1
0
1
0 0
1 1

r p t
p t
V
V
Pb
Pb r
=
1000
1
1000
1
0 0
0 1

r p t
p t
V
V
r

1000
1
1000
1
0 1
1 1

r p t
p t
V
V
r

1000
1
47 , 65 7 , 1751
1000
1
05 , 107 2 , 3145
7 , 114
7 , 335

=
1000
1
47 , 65 7 , 1751
1000
1
47 , 65 2 , 3145




1000
1
47 , 65 2 , 3145
1000
1
05 , 107 2 , 3145



6837 , 114
6936 , 336
935 , 2
=
6837 , 114
9162 , 205


9162 , 205
4936 , 336


2,935 = 1,7955 1,6351

B) Descompunerea analitica
B1. Influenta modificarii veniturilor totale:
( )
( )
( ) USD mii 23 , 91
1000
1
47 , 65 7 , 1751 2 , 3145
1000
1
1000
1
1000
1
0 0 1 0 0 0 1 0 / 1

pr Vt Vt pr Vt pr Vt
t
V Pb
(3.38)

B2. Influenta modificarii profitului mediu la 1000 mii USD venituri totale
( )
( )
( ) USD mii 77 , 130
1000
1
47 , 65 05 , 107 2 , 3145
1000
1
1000
1
1000
1
0 1 1 0 1 1 1 0 / 1

pr pr Vt pr Vt pr Vt
pr Pb
(3.39)
Rezulta, deci, ca:
( ) ( ) ( )
77 , 130 23 , 91 222
0 / 1 0 / 1
,
0 / 1
+ +
pr Pb V Pb pr V Pb
t t
mii USD
Rezultatul brut al exercitiului corespunde profitului brut al firmei care, n
2001/1999, a fost mai mare de 2,9354 ori, ceea ce reprezinta o crestere relativa cu 193,54%
si absoluta cu 222 mii USD. Aceasta crestere se datoreaza veniturilor care au fost mai mari
cu 79,55%, contribuie cu 130,77 mii USD si detine o pondere de 59% n sporul total al
profitului brut
Sporul absolut al profitului brut
( )
77 , 130
pr
Pb mii USD pe seama influentei
exercitate de modificarea profitului mediu la 1000 USD venituri totale se poate
descompune la rndul sau astfel:
datorita modificarii structurii veniturilor pe categorii:
( )
( )
1000
1
0
'
0 / 1
1


pr pr V
t
V Pb
i
(3.40)
unde: 29418989 , 1
100
0 1
'

pr V
pr mii UDS
( )
( ) 202 84 , 201
1000
1
47 , 65 29418989 , 1 2 , 3145
0 / 1


i
V Pb
mii USD
datorita modificarii profitului brut la 1000 mii USD venituri pe categorii:
( )
( ) ( ) ( )
USD mii 333 USD mii 25 , 333
1000
1
29418989 , 1 05 , 107 2 , 3145
1000
1 '
1 1 0 / 1

pr pr Vt
i
pr Pb

Se verifica relatia: 130,77 -202 + 333 mii USD.
Se observa ca modificarea structurii veniturilor pe categorii a dus la scaderea
profitului mediu la 1000 mii USD venituri totale cu -202 mii USD, scadere ce a fost
contracarata de cresterea profitului brut la 1000 mii USD venituri pe categorii cu
333 mii USD.
nsa, chiar daca profitul mediu la 1000 mii USD venituri financiare si exceptionale
a nregistrat scaderi n 1999, acestea nu au influentat semnificativ profitul mediu la
1000 mii USD venituri totale, datorita ponderii scazute, pe care o detin aceste venituri n
totalul veniturilor (0,11% respectiv 0,22%). Deci, putem concluziona ca veniturile totale au
influenta favorabila asupra profitului brut total, desi ritmul de crestere a cheltuielilor
devanseaza ritmul de crestere a veniturilor.

(3.41)
2. Analiza factoriala a profitului brut din activitatea de exploatare
Analiza factoriala a profitului brut din activitatea de exploatare se bazeaza pe
modelul:
e a t
t
t e
pr e A
Ve
Pe
A
Ve
A P

(3.42)
Cuantificarea influentei factorilor se realizeaza cu ajutorul datelor din tabelul 3.12:

Analiza factoriala a profitului brut din activitatea de exploatare
Tabelul 3.12
mii USD
Nr.
crt.
Indicatori 1999 2001
1. Active ( )
t
A 1793 1917
2. Venituri din exploatare ( )
e
V 1746 2839
3. Venitul mediu la 1 USD active ( )
A
e 0,97 1,48
4. Rezultatul din exploatare (profitul brut din exploatare) ( )
e
P 271 115
5. Profitul mediu la 1 USD venituridin exploatare ( )
re
p 0,155 0,040

A) Descompunerea geometrica
( )
e A t
pr e A Pe
I
,
,
0 / 1

=
( )
t
A Pe
I
0 / 1

( )
A
e Pe
I
0 / 1

( )
e
pr Pe
I
0 / 1

(3.43)
0 0 0
1 1 1
0
1
e A t
e A t
pr e A
pr e A
Pe
Pe
=
0 0 0
0 0 1
e A t
e A t
pr e A
pr e A

0 0 1
0 1 1
e A t
e A t
pr e A
pr e A

0 1 1
1 1 1
e A t
e A t
pr e A
pr e A

155 , 0 97 , 0 1793
040 , 0 48 , 1 1917
271
115


=
155 , 0 97 , 0 1793
155 , 0 97 , 0 1917



155 , 0 97 , 0 1793
155 , 0 48 , 1 1917



155 , 0 48 , 1 1917
040 , 0 48 , 1 1917



5775 , 269
4864 , 113
42 , 0 =
5775 , 269
2209 , 288

2209 , 288
7598 , 439

7598 , 439
4864 , 113

0,42 = 1,06915 1,52577 0,25806

B) Descompunerea analitica
Modificarea rezultatului din exploatare:
( )
156 271 115
0 1 0 / 1
Pe Pe
e A t e
pr e A P
mii USD
Profitul din activitatea de exploatare din 2001, fata de 1999, a scazut cu 58%;
aceasta scadere echivaleaza n valoare absoluta cu 156 mii USD. Aceasta reducere a fost
influentata pozitiv si negativ de factorii determinanti, dupa cum urmeaza:
activul total contribuie cu 6,915%, adica cu 18,64 mii USD,
eficienta activului total influenteaza pozitiv si constant cu 52,577%, adica cu
151,54 mii USD,
profitul mediu din activitatea de exploatare anihileaza influenta pozitiva a primilor
doi factori, deoarece conduce la o scadere cu 74%, careia i corespunde valoarea
absoluta de 326,27mii USD.
Cuantificarea influentei factorilor asupra modificarii rezultatului din exploatare
B1. Modificarea rezultatului din exploatare ca urmare a modificarii valorii
activelor:
( )
( )
( ) USD mii 64 , 18 155 , 0 97 , 0 1793 1917
0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
0 / 1


e A t t e A t e A t
A P
pr e A A pr e A pr e A
t e

B2. Modificarea rezultatului din exploatare ca urmare a modificarii venitului mediu
la 1 USD active:
( )
( )
( ) USD mii 54 , 151 155 , 0 97 , 0 97 , 0 48 , 1 1917
0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
0 / 1


e A A t e A t e A t
e P
pr e e A pr e A pr e A
A e

B3. Modificarea rezultatului din exploatare ca urmare a modificarii profitului
mediu la 1 USD venituri din exploatare:
( )
( )
( ) USD mii 27 , 326 155 , 0 040 , 0 48 , 1 1917
0 1 0 1 0 1 1 1 1 1
0 / 1


e e A t e A t e A t
pr P
pr pr e A pr e A pr e A
e e

Venitul mediu la 1 USD active a determinat o crestere a rezultatului din exploatare
cu 151,54 mii USD, ca urmare a cresterii acestuia de l a 0,97 (1999) la 1,48 n 2001.
Aceasta crestere a fost determinata de cresterea valorii activelor n 2001, comparativ cu
1999, cu 18,64 mii USD.
Profitul mediu la 1 USD venituri din exploatare, de 326,27 mii USD, a avut un rol
negativ ca urmare a scaderii n 2001, comparativ cu 1999, de aproximativ 2,4 ori.

3. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta partea principala a veniturilor din exploatare, iar
rezultatul aferent cifrei de afaceri este componenta cea mai importanta a rezultatului
exploatarii.
(3.44)
(3.45)
(3.46)
Modelul folosit n analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri este:
1000
1

a
p CA P (3.47)

unde:
a
p = profitul mediu la 1000 mii USD cifra de afaceri (rata medie a rentabilitatii
comerciale)
a
p = profitul aferent cifrei de afaceri
n analiza profitului aferent cifrei de afaceri, potrivit modelului prezentat, se
folosesc datele din tabelul 3.13.

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri
Tabelul 3.13
mii USD
Nr.
crt.
Indicatori 1999 2001
Dinamica
2001/1999
(%)
1. Cifra de afaceri (CA) 1732 2819 162,73
2. Profitul aferent cifrei de afaceri ( )
a
p 271 115 42,43
3. Rata rentabilitatii comerciale (R
v
) () 156,46 40,79 26,07

Din datele prezentate , reiese o scadere a profitului n 2001 cu 156 mii USD, adica:
( )
USD mii 156 271 115
0
,
0 / 1
1

a a
R CA P
p p
v
,
Aceasta scadere este determinata de cifra de afaceri (CA) si rata rentabilitatii comerciale
(R
v
), astfel:
modificarea profitului pe seama cifrei de afaceri:
( )
( )
1000
1
1000
1
1000
1
0 0 1 0 0 0 1 0 / 1
p CA CA p CA p CA
CA P
(3.48)
( ) USD mii 07 , 170
1000
1
46 , 156 1732 2819
modificarea profitului pe seama ratei rentabilitatii:
( )
( )
1000
1
1000
1
1000
1
0 1 1 0 1 1 1 0 / 1
p p CA p CA p CA
v
R P
(3.49)
( ) USD mii 07 , 326
1000
1
46 , 156 79 , 40 2819
Rezulta:
( ) ( ) ( )
( ) 07 , 326 07 , 170 156
0 / 1 0 / 1
,
0 / 1
+ +
v v
R P CA P P CA P

Deci scaderea ratei rentabilitatii comerciale este factorul principal care a determinat
scaderea profitului. Primul factor, cifra de afaceri, are o influenta pozitiva asupra
profitului, cresterea acesteia, n 2001, cu 1087 mii USD fata de 1999 determinnd o
crestere a profitului cu 170,07 mii USD.
Dar, n general, o crestere a cifrei de afaceri poate avea o influenta pozitiva, dar si
una negativa. Putem aprecia ca o crestere a cifrei de afaceri poate determina, n mod direct,
cresterea profitului dar, daca pentru fiecare 1 USD cifra de afaceri suplimentar se
cheltuieste mai mult, aceasta crestere a cifrei de afaceri duce la scaderea profitului (cazul
nostru).
Deci, pentru a creste profitul, nu este suficienta numai o crestere a cifrei de afaceri,
ci trebuie avute n vedere si cheltuielile aferente acestei cresteri a cifrei de afaceri.
Trebuie mentionat faptul ca acest gen de analiza este destinat si util ndeosebi
managerilor de firme si mai putin utilizatorilor externi.
Daca se iau n considerare factorii de influenta a profitului:
rata profitului, calculata n raport cu cifra de afaceri ( )
CA P
a
r
/
;
rata cifrei de afaceri n raport cu productia vnduta ( )
v
P CA
r
/
;
productivitatea muncii calculata n raport cu productia vnduta ( )
v
P
W ;
numarul mediu de salariati ( ) T ,
poate fi construit si analizat urmatorul model multiplicativ tetrafactorial al profitului
aferent cifrei de afaceri:
T W r r T
T
P
P
CA
CA
P
P
v v a
P P CA CA P v
v
CA
a CA
a

/ /
(3.50)
61 , 271 197 08121 , 3 85996 , 2 15646 , 0 197
197
607
607
1736
1732
271
1999

CA
a
P mii USD
98 , 114 159 73584 , 4 74369 , 3 04079 , 0 159
159
753
753
2819
2819
115
2001

CA
a
P mii USD
Pentru ca firma comerciala sa fie eficienta trebuie ca dinamicile factorilor mai
calitativi sa devanseze dinamicile factorilor mai putin calitativi, astfel:
T
P
W
P CA
r
CA P
r
I I I I
v v a
> > >
/ /
, conditia de eficienta a firmei:
CS I I
CS W
, > cheltuieli salariale.
807 , 0 53 , 1 3090 , 1 26 , 0
197
159
08121 , 3
73584 , 4
85996 , 2
74369 , 3
15646 , 0
04079 , 0
< < < > < <
Putem concluziona ca, n 2001/1999, pe total, activitatea firmei COMAT S.A. nu
a fost eficienta.
Singura conditie de eficienta ndeplinita este devansarea cheltuielilor salariale (ce
cresc cu 12%) de catre modificarea productivitatii muncii (ce creste cu 53%).
3.2.4 Metode de analiza a eficientei utilizarii capitalului
pe baza ratelor rentabilitatii financiare si economice
Notiunea de capital poate fi abordata n diverse moduri. Referitor la semnificatiile
notiunii de capital, Bernard Colasse face urmatoarele precizari: cuvntul capital are
numeroase semnificatii, care pot fi precizate avndu-se n vedere informatiile contabile si
bursiere. Printre indicatorii care pot fi retinuti ca masura a capitalului, enumeram: activul
total, activele fixe, capitalurile permanente, capitalurile proprii, capitalizarea bursiera,
activul real compus din active fixe si stocuri etc.

n functie de modul de dobndire (constituire), din punct de vedere financiar,
capitalul unei firme este format din capitaluri proprii si datorii (mprumuturi si credite
pe termen mediu si lung).
Capitalurile proprii sunt capitalurile care acopera riscul firmei.
n adoptarea deciziilor statistico-financiare de catre diversi utilizatori de informatii
din cadrul firmei comerciale si din afara acesteia, indicatorii eficientei utilizarii
capitalurilor prezinta o importanta deosebita.
Eficienta utilizarii capitalurilor unei firme poate fi privita din unghiuri foarte
diferite, n functie de interesele carora trebuie sa le raspunda. Principalii interesati n
cunoasterea eficientei folosirii capitalului si, n general, a eficientei activitatii firmei sunt:
actionarii actuali sau potentiali;
cei care conduc firma;
cei care acorda mprumuturi firmei (banci, organismele financiare, alte firme etc.);
statul;
salariatii;
alte firme.
n vederea analizei eficientei utilizarii capitalului propriu, vom folosi datele din
bilantul contabil si contul de profit si pierdere al S.C. COMAT S.A., pe 1999(0) si
2001(1).

Colasse, B. La rentabilit dentreprise, Paris, Dunod, 1977, pag. 28.

Pentru aceasta, vom calcula rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu ( )
cp
f
R ,
bazata pe modele multiplicative, astfel:
100

,
_

b
net
c
b
a
c a
pr
f
P
R
R
P
P
R
CA
P
C
CA
R
cp
(3.52)
sau 100

,
_

CA
R
A
CA
C
A
R
net
t pr
t
f
cp
(3.53)
unde:
pr
C
CA
- cifra de afaceri la 1 USD capital propriu;

CA
Pr
- profitul mediu la 1 USD cifra de afaceri;

b
net
P
R
- raportul dintre profitul net si cel brut;

Pr
c
R
- raportul dintre rezultatul curent si rezultatul aferent cifrei de afaceri;

c
b
R
P
- raportul dintre rezultatul brut total si rezultatul curent al exercitiului;

pr
t
C
A
- rata ndatorarii globale;

t
A
CA
- cifra de afaceri la 1 USD active totale;

CA
R
net
- profitul net la 1 USD cifra de afaceri.
0558 , 0
7 , 114
53
9 , 166
7 , 114
271
9 , 166
1732
71 , 2
949
1732
1999

,
_

cp
f
R sau 5,58%
5319 , 0
7 , 336
55 , 327
36 , 44
7 , 336
115
36 , 44
2819
115
615
2819
2001

,
_

cp
f
R sau 53,19%
0558 , 0 0306 , 0 9659 , 0 8893 , 1
1732
53
1743
1732
949
1732
1999

,
_

cp
f
R sau 5,58%
5319 , 0 161 , 0 4705 , 1 117 , 3
2819
55 , 327
1917
2819
615
1917
2001

,
_

cp
f
R sau 53,19%
Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii poate fi analizata si prin
folosirea coeficientului de elasticitate. Pentru rata rentabilitatii capitalurilor proprii,
coeficientul de elasticitate reflecta sensibilitatea profitului net (ca variabila rezultativa) la
variatia capitalului propriu (ca variabila independenta) si poate fi exprimat ca un produs al
coeficientilor de elasticitate ai factorilor, conditia fiind ca abaterile sa fie diferite de zero,
iar coeficientii de elasticitate sa fie pozitivi.
Folosind modelul urmator de analiza, putem exprima coeficientul de elasticitate al
ratei rentabilitatii capitalurilor proprii astfel:
6275 , 0
18 , 5
06915 , 0
6275 , 0
3519 , 0
06915 , 0
3519 , 0
18 , 5
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
1
0

CA
CA CA
P
P P
A
A A
CA
CA CA
C
C C
A
A A
C
C
P
P
net
net net
t
t t
pr
pr pr
t
t t
pr
pr
net
net
(3.54)
Relatia de mai sus o putem scrie simplificat astfel:
3 2 1
e e e e (3.55)
2549 , 8 0744 , 9 1965 , 0 72 , 14
unde: e = coeficientul de elasticitate al profitului net fata de capitalul propriu;
e
1
= coeficientul de elasticitate al activului total fata de capitalul propriu;
e
2
= coeficientul de elasticitate al cifrei de afaceri fata de activul total;
e
3
= coeficientul de elasticitate al profitului net fata de cifra de afaceri.
1) Coeficientul de elasticitate al profitului net fata de capitalul propriu (-14,72)
reflecta scaderea eficientei utilizarii capitalurilor proprii n perioada 2001, fata de 1999.
Exista o relatie inversa (elastica) ntre capitalul propriu si profit. Desi a scazut capitalul
propriu, cresterea profitului este explicata de utilizarea de surse atrase.
Rezulta ca, la o scadere cu 1% a capitalului propriu, profitul net a crescut cu
14,72%.
2) Coeficientul de elasticitate negativ nregistrat de activele totale fata de
capitalul propriu reflecta o legatura inversa mai putin intensa dect n cazul anterior,
inelastica, ceea ce explica o reactie mai redusa a valorii activelor totale fata de modificarea
capitalului propriu.
Valoarea de -0,196 arata ca, la o scadere cu 1% a capitalului propriu, activul total a
nregistrat o crestere de +0,19%.
3) Coeficientul de elasticitate al cifrei de afaceri fata de activul total este de
9,07, rezultnd o legatura directa, elastica, ntre modificarea cifrei de afaceri si modificarea
n acelasi sens a valorii activelor totale. Valoarea coeficientului este > 1, ceea ce arata ca,
la o majorare cu 1% a activului total, cifra de afaceri a crescut cu 9,07%. Rezulta o crestere
a eficientei utilizarii activului total, care se reflecta semnificativ n majorarea ratei
rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii, de la 5,58% la 53,19%.
4) Coeficientul de elasticitate al profitului net fata de cifra de afaceri reflecta o
legatura directa, elastica, ce arata ca, la o crestere cu 1% a cifrei de afaceri, profitul net a
crescut cu 8,25%; aceasta valoare ntareste rezultatul analizei factoriale a ratei rentabilitatii
financiare a capitalurilor proprii.
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii prin
folosirea coeficientului de elasticitate poate fi redata si prin relatia:
c
net
e
c e net
R
P
R
R
CA
R
CA
P
R
R
R
R
R
R
R
R
(3.56)
Relatia de mai sus, scrisa simplificat, devine:
3 2 1
e e e e
unde: e = coeficientul de elasticitate al profitului net fata de cifra de afaceri;
e
1
= coeficientul de elasticitate al rezultatului exploatarii fata de cifra de afaceri;
e
2
= coeficientul de elasticitate al rezultatului curent fata de rezultatul exploatarii;
e
3
= coeficientul de elasticitate al profitului net fata de rezultatul curent al exercitiului.
( ) ( ) ( ) 0552 , 7 2755 , 1 9172 , 0 25 , 8
7342 , 0
18 , 5
5756 , 0
7342 , 0
6275 , 0
5756 , 0
6275 , 0
18 , 5
0
0 1
0
0 1
0
1 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
0
0 1
+ +

c
c c
net
net net
e
e e
c
c c
e
e e
net
net net
R
R R
R
R R
R
R R
R
R R
CA
CA CA
R
R R
CA
CA CA
R
R R

legatura elastica
puternica
legatura inelastica
slaba si inversa
legatura elastica
redusa directa
legatura inelastica
puternica, inversa

Marimea negativa si subunitara a coeficientului de elasticitate al rezultatului curent
fata de rezultatul exploatarii releva influenta negativa exercitata de nregistrarea unei
pierderi, ca urmare a faptului ca veniturile financiare au fost mult mai mici n raport cu
cheltuielile financiare. Coeficientul de elasticitate al rezultatului exploatarii fata de cifra de
afaceri subunitar si negativ denota ndeosebi influenta negativa exercitata de alti factori
care nu au fost inclusi n model.

(3. 57)
3.2.5 Metode de analiza a eficientei utilizarii stocurilor
Stocurile, n cadrul societatilor comerciale de gros, detin o pondere importanta n
cadrul activelor circulante aferente ciclului de exploatare. Pentru a caracteriza eficienta
utilizarii stocurilor , se poate folosi un sistem de indicatori asemanator celui avut n vedere
pentru analiza eficientei utilizarii capitalului propriu. Dezvoltam doua modele pentru
analiza venitului din exploatare si a rezultatului exploatarii.
A.) Calculul veniturilor din exploatare la 1000 mii USD stocuri se bazeaza pe
folosirea modelului 3.58 si 3.59:
1000 1000

,
_

e
e
t
e
t
e
Q
V
S
Q
S
V
(3.58)
unde:
e
e
Q
V
= raportul dintre veniturile din exploatare si productia exercitiului si reflecta
evolutia veniturilor din vnzarile de marfuri, subventiilor de exploatare si
altor venituri din exploatare, comparativ cu productia exercitiului;

t
e
S
Q
= raportul dintre productia exercitiului si stocuri.
1000 1000

,
_

CA
V
S
CA
S
V
e
t t
e
(3.59)
unde:
CA
V
e
= raportul dintre veniturile totale fata de cifra de afaceri
Pentru cei doi ani supusi analizei, vom folosi modelele 3.58 si 3.59 dupa cum
urmeaza:
1000 1000
0
0
0
0
0
0

,
_

e
e
t
e
t
e
Q
V
S
Q
S
V

( ) 1000 876 , 2 8418 , 10 63 , 2421 1000
607
1746
721
607
1000
721
1746

,
_

1000 1000
1
1
1
1
1
1

,
_

e
e
t
e
t
e
Q
V
S
Q
S
V

( ) 1000 84468 , 2 17429 , 2 18 , 6185 1000
998
2839
459
998
1000
459
2839

,
_

1000 1000
0
0
0 0
0

,
_

CA
V
S
CA
S
V
e
t
o
t
e

( ) 1000 0080 , 1 4022 , 2 63 , 2421 1000
1732
1746
721
1732
1000
721
1746

,
_

1000 1000
1
1 1
1 1
1

,
_

CA
V
S
CA
S
V
e
t t
e

( ) 1000 0070 , 1 1416 , 6 18 , 6185 1000
2819
2839
459
2819
18 , 6185
,
_

.
Pentru firma analizata, veniturile din exploatare, n 2001, au ca sursa principala
vnzarile de marfuri si nu alte surse. Cifra de afaceri depaseste de sase ori valoarea
stocurilor, remarcndu-se o crestere mai rapida a acesteia (n 1999 depasea doar de 2,4 ori
valoarea stocurilor).
B.) Calculul rezultatului exploatarii la 1000 USD stocuri cu ajutorul mode-
lelor 3.60 si 3.61
1000 1000

,
_

CA
R
Q
CA
S
Q
S
R
e
e t
e
t
e
(3.60)
unde:
e
Q
CA
= raportul dintre cifra de afaceri si volumul total de activitate
productiva al societatii comerciale de gros sau ponderea ncasarilor fata de
volumul total de activitate.
1999: 1000
1732
271
607
1732
721
607
1000
721
271

,
_

( ) 1000 156466 , 0 853377 , 2 841886 , 0 866 , 375
2001: 1000
2819
115
998
2819
459
998
1000
459
115

,
_

( ) 1000 04079 , 0 824649 , 2 174291 , 2 54 , 250
1000 1000

,
_

CA
R
V
CA
S
V
S
R
e
e t
e
t
e
(3.61)
n raport cu primul model, acest al doilea model pune n evidenta, n plus, influenta
veniturilor din exploatare la 1 USD stocuri si influenta ponderii cifrei de afaceri n totalul
veniturilor din exploatare.
n cazul acestei relatii se obtin rezultatele:
1999: 1000
1732
271
1746
1732
721
1746
1000
721
271

,
_

( ) 1000 156466 , 0 991981 , 0 421636 , 2 866 , 375
2001: 1000
2819
115
2839
2819
459
2839
1000
459
115

,
_

( ) 1000 04079 , 0 992955 , 0 185185 , 6 54 , 250
3.3 Analiza financiar-contabila a patrimoniului la nivelul firmei
3.3.1 Consideratii generale
Analiza situatiei financiare si patrimoniale are drept obiectiv principal cunoasterea
modului de realizare a principalilor indicatori financiari cuprinsi n bugetul de venituri si
cheltuieli, precum si cunoasterea patrimoniului firmei.
Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de
vedere al existentei componentei materiale si al rezultatelor obtinute. n acelasi timp, este o
premisa si o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al
firmei; constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile valorice pe care le implica
si le degaja.
Literatura de specialitate da mai multe interpretari patrimoniului, dar acesta, n
esenta, se refera la ansamblul drepturilor si obligatiilor cu substanta economica ale
unei societati comerciale, precum si ale oricarui subiect de drept privat

Avnd un activ si
un pasiv, patrimoniul este supus tuturor operatiunilor la care participa subiectul caruia i
apartine, ndeplinindu-si obligatiile si exercitndu-si drepturile (Societatile comerciale ,
supliment nr. 6/1995, revista Tribuna Economica).
Pentru completarea sau adncirea analizei, se folosesc anexele la bilant, care sunt
grupate n doua categorii: formulare comune, generale , pentru mai multe ramuri si
formulare specifice activitatii comerciale, precum si datele din contabilitatea analitica si,
uneori, din documentele primare.
n sens larg, analiza statistico-financiara constituie un instrument managerial care
ajuta conducerea firmei sa nteleaga trecutul si prezentul, n vederea fundamentarii
viitoarelor obiective strategice de mentinere si de dezvoltare a firmei, ntr -un mediu
concurential.
Prin intermediul analizei statistico-financiare se ncearca diagnosticarea starii de
sanatate financiara a firmei la ncheierea exercitiului contabil.
Analiza statistico-financiara urmareste, totodata, sa puna n evidenta punctele tari si
slabe ale gestiunii financiare si sa ofere elemente de explicitare a cauzelor dific ultatilor
existente, dar si sa evalueze capacitatea firmei de a-si asigura finantarea dezvoltarii si de a
satisface exigentele actionarilor sai si al celorlalte colectivitati, interesate de buna sa
functionare.

D. Marculescu (coordonator ), Analiza economico-financiara a ntreprinderii, Bucuresti, Tribuna

Economica, 1994.
3.3.2 Analiza patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului
bilantului firmei

Analiza structurii patrimoniului are ca obiectiv dinamica acestuia precum si a
raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite n situatia
mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata n cursul unei perioade de
timp. Aceasta analiza se poate realiza pe baza datelor din tabelul 3.14.

Analiza patrimoniului
Tabelul 3.14
mii USD
Nr.
crt.
Indicatori 1999 % 2000 % 2001 %
1. Active imobilizate 850 47 737 50 592 31
2. Active circulante
din care:
943 53 734 50 1314 69
- stocuri 721 40,5 552 37 459 24
- creante 214 12 140 9 763 40
- disponibilitati 8 0,5 42 3 74 3
- alte active circulante - - - - 18 1
3. Conturi de regularizare si asimilate - - 16 1 11 1
TOTAL ACTIV
1793 100 1487 100 1917 100
4. Capital social 879 49 879 43 879 24
5. Diferente de reevaluare - - (-235) - (-417) -
6. Rezerve 39 2 28 2 37 2
7. Alte fonduri 31 2 23 2 116 6
8. Pierderi - - -294 -20 - -
9. Capitalul propriu (4+6+7-8) 949 53 401 27 615 32
10. mprumuturi 96 5 86 6 239 12
11. Furnizori si conturi asimilate 340 19 195 13 840 44
12. Alte datorii 408 23 805 54 223 12
TOTAL PASIV
1793 100 1487 100 1917 100

Pe baza datelor din tabelul 3.14 se formuleaza concluzii referitoare la pozitia firmei
fata de situatia generala a ramurii din care face parte si a concurentei.
Analiznd structura elementelor patrimoniale de activ si de pasiv, se observa
urmatoarele:
n cadrul activului, ponderea cea mai mare o detin activele circulante, de la 53% n
1999, la 69% n 2001, iar activele imobilizate detin un procent apropiat de activele
circulante, cu exceptia anului 2001, cnd nregistreaza o scadere;
n ceea ce priveste activele circulante, cum era si firesc, ponderea cea mai mare o
detin stocurile, cu tendinta de scadere de la 40,5% n 1999, la 24% n 2001, paralel
cu o crestere semnificativa a creantelor, de la 12% n 1999, la 40% n 2001;
n cadrul elementelor de pasiv, capitalul social detine aproape o jumatate din totalul
pasivului, n 1999, dar n scadere la 43% n 2000 si, respectiv 24% n 2001, datorita
devalorizarii monedei nationale si, implicit, a cresterii cursului mediu al dolarului,
valoarea absoluta a capitalului social a scazut, scadere evidentiata prin diferente de
reevaluare si consemnata n contul 105 Diferenta de reevaluare. Aceasta diferenta
este consemnata n pasivul bilantier cu semnul minus. Daca avem n vedere
diferentele de reevaluare, vom constata ca ponderea elementelor de pasiv se
modifica prin scadere la posturile de capital si de datorii comerciale si la posturile
de capital (furnizori si creditori);
cresterea cea mai spectaculoasa au nregistrat-o mprumuturile si alte datorii, si
anume: mprumuturile au crescut de la 5% n 1999, la 12% n 2001 iar alte datorii
de la 23% n 1999, la 54% n 2000, ca apoi sa nregistreze o scadere spectaculoasa,
ajungnd, n 2001, la 12%, ca urmare a privatizarii S.C. COMAT S.A. n 2000 si,
deci, a unei noi politici duse de echipa manageriala care a preluat nt reaga
activitate;
ponderea cea mai mare o detin capitalul propriu de 53%, n 1999, cu tendinta
vizibila de scadere n anii urmatori, pna la 32% n 2001.

Modificarile (absolute si relative), indicele mediu al dinamicii
si ritmul mediu (de crestere sau scadere) ntre 1999-2001
Tabelul 3.15
mii USD
Modificari
Absolute () Relative (%) Indicatori
2000/1999 2001/1999 2001/2000 R
2000/1999
R
2001/1999
R
2001/2000

Indicele
mediu al
dinamicii
Sporul
mediu
Active imobilizate -113 -258 -145 -13,29 -30,35 -19,67 83,45 -129
Active circulante -209 317 580 -22,16 39,34 79,02 118,04 186
- stocuri -169 -262 -93 -23,44 -36,34 -16,84 79,78 -131
- creante -74 549 623 -34,55 256,54 445 188,82 275
- disponibilitati 34 66 32 425 825 76,19 304,13 33
- alte active circulante - 18 18 - - - - 9
Conturi de regularizare - 11 -4 - - -31,25 - 6
Rezerve -11 -2 9 -28,20 -5,13 32,14 97,40 -1
Alte fonduri -8 85 93 -25,81 274,19 404,3 193,44 43
Capital propriu -548 -334 214 -57,74 -35,19 53,36 80,50 -167
mprumuturi -10 143 153 -10,42 148,96 177,91 157,78 72
Furnizori -145 500 645 -42,65 147,05 330,77 157,18 250
Alte datorii 397 185 -582 97,30 -45,34 -72,29 73,93 -93
Analiza n dinamica a elementelor de activ si pasiv, n intervalul 1999-2001,
sugereaza urmatoarele:
activele imobilizate au scazut, n medie, cu 129 mii USD, ceea ce reprezinta un
regres relativ egal cu 16,55%;
activele circulante au crescut, n medie, cu un spor absolut de 186 mii USD si
relativ cu 18,04%, pe seama cresterii creantelor cu 88,8% si, respectiv, cu 275 mii
USD, n timp ce stocurile au scazut;
stocurile existente n depozitul firmei au scazut cu o medie anuala n valoare de
131 mii USD, careia i corespunde un regres egal cu 20,2%;
relatiile cu furnizorii si achitarea datoriilor fata de acestia au determinat cresterea
disponibilitatilor banesti cu 33 mii USD, cu o modificare relativa echivalenta cu
204,13%;
rezervele, ca sursa de finantare, s-au diminuat n medie cu 1000 USD, ceea ce, n
valoare absoluta, reprezinta 2,6%;
capitalul propriu al firmei a scazut, n medie, cu 167 mii USD si i corespunde o
modificare relativa cu 19,5%;
valoarea mprumuturilor a crescut, n medie, de 1,5778 ori, ceea ce nseamna un
spor absolut egal cu 72 mii USD si relativ cu 57,8%;
datoriile comerciale fata de furnizori au crescut, n medie, cu 1,5718 ori, cu un spor
absolut si relativ echivalent cu 250 mii USD, adica cu 57,18%;
alte datorii au fost platite la termen, plata care reprezinta o scadere medie absoluta
cu 93 mii USD si relativa cu 26,07%.

3.3.3 Analiza patrimoniului net (propriu) si a surselor financiare

Principalele probleme abordate n cadrul unei astfel de analize sunt urmatoarele:
analiza statistica a mijloacelor economice din patrimoniul firmei,
analiza integritatii patrimoniului firmei comerciale,
analiza surselor financiare de acoperire a activelor (mijloacelor economice):
capitalurile, fondul de rulment, sursele asimilate celor proprii, surse atrase etc.
[86; p. 354].
Patrimoniul net reprezinta averea firmei la un moment dat. Analiza lui presupune
determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite prin prisma
elementelor componente, potrivit datelor din tabelul 3.16.
Analiza patrimoniului net
Tabelul 3.16
Perioada Nr.
crt.
Elemente de calcul
Precedenta (2000) Curenta (2001)
Diferenta
1. Active imobilizate 737 592 -145
2. Active circulante 734 1314 +580
3. Conturi de regularizare si asimilate 16 11 -5
TOTAL ELEMENTE DE ACTIV 1487 1917 +431
DATORII TOTALE 1086 1302
4. Patrimoniu net 401 615 +213

ntruct mprumuturile sunt o componenta a capitalului permanent, se poate
determina patrimoniul net, dar fara a-l considera propriu, lundu-se n calcul numai
datoriile curente. n acest caz, mprumuturile mentionate devin sursa de finantare a
patrimoniului net.
Pe baza rezultatelor din tabelul 3.16, se observa o crestere a patrimoniului net n
perioada curenta, fata de perioada precedenta, cu 214 mii USD, determinata, n principal,
de majorarea elementelor de active circulante, exceptie facnd stocurile. Putem aprecia,
totusi, ca averea firmei a scazut si ca nu exista posibilitatea (cel putin scriptica) de a
acoperi datoriile pe care le are.
Pe baza bilantului, se mai pot calcula si alti indicatori, care reflecta raportul dintre
elementele activului, precum:
Rata actiunilor imobilizate:
Active imobilizate
( ) AC R
i
A
=
Active circulante
100
(3.62)
masoara gradul de investire a capitalului n cadrul firmei analizate.
( ) % 13 , 90 100
943
850
1999
AC R
i
A

( ) % 40 , 100 100
734
737
2001
AC R
i
A
.
Continutul diferit al componentelor activelor imobilizate, precum si reactia acestora
la actiunea factorilor tehnici, economici, juridici, implica utilizarea unor rate
complementare, ca:
rata imobilizarilor corporale, calculata conform relatiei:
Imobilizari corporale
ic
R =
Activ total
100
(3.63)
% 47 100
1793
845
1999

ic
R
% 31 100
1917
583
2001

ic
R
imobilizarile corporale ce revin la
100 elemente din activul total
reprezinta 47% n 1999 si 31%
n 2001.
rata rentabilitatii necorporale, calculata conform relatiei:
Imobilizari necorporale
IN
R =
Activ total
100
(3.64)
n anul 1999, firma COMAT S.A. nu a avut imobilizari necorporale, nsa n 2001
acestea reprezentau 2,46 mii USD. Deci, % 13 , 0 100
1917
46 , 2
2001

IN
R
rata imobilizarilor financiare, care exprima intensitatea legaturilor si relatiilor
financiare pe care firma analizata le-a stabilit cu alte unitati economice, mai ales cu
ocazia operatiilor de creditare externa, se calculeaza conform relatiei:
Imobilizari financiare
IF
R =
Activ total
100
(3.65)
% 27 , 0 100
1793
5
1999

IF
R
% 36 , 0 100
1917
7
2001

IF
R
Imobilizarile financiare care revin la 100 USD din activul total reprezinta o pondere
redusa de 0,27% n 1999 si 0,36% n 2001.
rata stocurilor se determina ca raport ntre stocul mediu de materii prime, materiale,
obiecte de inventar etc. si activul total, conform relatiei:
Stocuri
S
R =
Activ total
100
(3.66)
% 40 100
1793
721
1999

S
R
% 24 100
1917
459
2001

S
R
Totodata, nivelul stocurilor se modifica sub influenta factorilor conjuncturali si a
conditiilor piete i.
Aprecierea evolutiei n timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesita
corelarea cu nivelul activitatii, admitndu-se, ca relatie minima de echilibru structural,
relatia:
st CA
I I >
63 , 0 62 , 1
721
459
1732
2819
0
1
0
1
> > >
St
St
CA
CA

Se observa ca indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri de
2,5 ori. Aceasta nseamna ca firma COMAT S.A. obtine venituri din vnzarile de
marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie a marfurilor
este corespunzatoare.
Analiza statistica a gestiunii financiare a firmei presupune si analiza rezultatelor
obtinute prin utilizarea mijloacelor economice si a capitalurilor firmei. O astfel de analiza
poate fi efectuata cu ajutorul unor indicatori sintetici de baza, care reflecta eficienta
utilizarii mijloacelor patrimoniale si a capitalurilor firmei, astfel:
cifra de afaceri la 1000 mii USD patrimoniu si capital;
profitul realizat la 1000 mii USD patrimoniu si capital;
numarul de rotatii ale activelor totale, imobilizate si circulante;
valoarea productiei vndute la 1000 mii USD patrimoniu si capital;
indicatorii sintetici ai eficientei investitiilor etc. [86; p.390].
n functie de scopul analizei, acesti indicatori pot fi determinati n mai multe variante,
respectiv numitorii raporturilor considerate pot fi reprezentati de indicatori cum sunt: activele
totale ale firmei, activele imobilizate, activele circulante, capitalul propriu etc.
rata cifrei de afaceri n raport cu patrimoniul si capitalul propriu
( ) 100 100
+

AT
CA
AC A
CA
AT R
i
CA
(3. 67)
( ) 100
pr
pr CA
C
CA
C R (3.68)
productia vnduta ce revine la 1000 mii USD patrimoniu si capitalul propriu:
( ) 1000 1000
+

AT
Q
AC A
Q
AT R
i
Q
(3.69)
( ) 1000
pr
pr Q
C
Q
C R (3.70)

Indicatorii (ratele) complementare n perioada 1999-2001
Tabelul 3.17
mii USD
Indicatori (%) 1999 2001
Dinamica (%)
2001/1999
- rata cifrei de afaceri n raport cu patrimoniul 96,59 147,05 152,24
- rata cifrei de afaceri n raport cu C
pr
182,50 458,37 251,16
- productia ce revine la 1000 mii USD
patrimoniu
338,53 392,80 116,03
- productia ce revine la 1000 lei C
pr
639,62 1224,39 191,42

3.3.4 Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei
Problematica lichiditatii si solvabilitatii este complexa, fiind tratata diferit n
literatura de specialitate, crendu-se uneori confuzii.
Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n
bani, aceasta putnd fi si un criteriu de grupare a posturilor n bilant.
Deci, lichiditatea ar fi un raport ntre elementele de activ, n sensul ca se poate
stabili ct din valoarea activului se afla sub forma lichida, n conturile de disponibilitati
banesti si ct pot sa devina lichide imediat (ex.: creantele, stocurile de produse finite etc.)
Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti,
respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. n acest caz, intervine comparatia
dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii. Astfel, s-au
construit diferiti indicatori, care includ ambele notiuni, utilizate n scopuri diferite. n
studiile de bonitate efectuate de banci, n cazul solicitarii de credite se folosesc indicatorii:

disponibilitati + mijloace care devin lichide
- lichiditatea patrimoniala =
datorii curente
> 1 (3.71)

capitalul propriu (C
pr
)
- solvabilitatea patrimoniala =
capitalul propriu (C
pr
) + credite bancare(C
sc
)
(3.72)

Se apreciaza ca valoarea minima trebuie sa fie 0,3, iar peste 0,5 situatia poate fi
considerata normala, lundu-se n considerare si raportul dintre rata rentabilitatii financiare
a capitalului permanent si procentul de dobnda.
n cadrul studiilor de evaluare economica, n special n cazul transmiterii dreptului
de proprietate, se folosesc indicatorii:

Active circulante (A
c
)
a) solvabilitatea generala =
datorii curente(D
c
)
(3.73)

Se admite ca valoarea sa minima admisa poate varia ntre [1,2-1,8]
Active circulante (A
c
) stocuri (S)
b) solvabilitatea imediata =
Obligatii (datorii curente) (D
c
)
(3.74)

Intervalul care poate fi acceptat ca fiind satisfacator este [0,65-1].
total active (At)
c) solvabilitatea globala =
datorii totale (D
t
)
(3.75)

totalul capital propriu (C
pr
) d) rata solvabilitatii sau rata
de autofinantare a activelor
=
total active (A
t
)
(3.76)

Firma poate fi solvabila chiar daca la un moment dat, din lipsa de lichiditate, nu
prezinta capacitate de plata. Solvabilitatea este generata de o activitate eficienta, iar lipsa
capacitatii de plata si a lichiditatii pot avea caracter temporar, daca firma se bazeaza pe o
solvabilitate generala [vezi 93, p. 39].

Indicatorii de solvabilitate n exercitiul financiar (1999-2001)
Tabelul 3.18
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Formula
de calcul
(1999) (2000) (2001)
1. Solvabilitate generala S
g
= A
c
/D
c
943/96 = 9,82 734/86 = 8,53 1314/239 = 5,49
2. Solvabilitate imediata S
i
= (A
c
-S)/D
c
222/96 = 2,31 182/86 = 2,12 855/239 = 3,57
3. Solvabilitate globala S
g1
= A
t
/D
t
1793/844 = 2,12 1487/1086 = 1,37 1917/1302 = 1,47
4. Rata solvabilitat ii RS = Cpr/At 949/1793 = 0,53 401/1487 = 0,27 615/1917 = 0,32

Pe baza rezultatelor din tabelul 3.18, analiza solvabilitatii firmei ntre anii
1999-2001 sugereaza urmatoarele aspecte:
solvabilitatea generala depaseste limitele minime admise de 8 ori, n 1999, de 7 ori
n 2000 si de 4,5 ori n 2001.
Nivelul ratelor de solvabilitate generala reflecta posibilitatea componentelor
patrimoniale curente de a se transforma, ntr -un termen scurt, n lichiditati, pentru a
satisface obligatiile de plata exigibile.
solvabilitatea imediata devanseaza intervalul de valori considerat satisfacator de:
3,6 ori (n 1999), 3,8 ori (n 2000) si 5,5 ori (n 2001).
Capacitatea de rambursare la un moment dat, tinnd seama de ncasarile existente,
asigura interfata elementelor lichide ale activului cu obligatiile exigibile ale pasivului.
solvabilitatea globala este supraunitara n perioada analizata (1999-2001), si
anume: 2,12 (1999); 1,37 (2000) si 1,47 (2001), deci firma este solvabila n cei trei
ani de analiza.
La modul global de analiza, cuantumul datoriilor depaseste valoarea activelor fixe
si circulante, iar securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung, precum si marja de
creditare a firmei sunt asigurate. Marimea si evolutia indicatorilor de solvabilitate arata ca
firma depaseste limita superioara de acceptabilitate, cu conditia asigurarii disponibilitatilor
banesti necesare onorarii obligatiilor pecuniare n exercitiile financiare viitoare.
Rata solvabilitatii, n raport cu activele, indica solvabilitatea firmei si este utilizata
de catre banci pentru evaluarea riscului, avnd n Romnia un coeficient mediu cuprins
ntre [0,4-0,8]. Acest indicator se situeaza n limite normale n 1999 si este sub limita
minima pentru 2000 si 2001.

Solvabilitatea firmei COMAT S.A. n perioada 1999 si 2001
















3.3.5 Analiza gradului de ndatorare a firmei
n activitatea pe care o desfasoara pentru finantarea pe termen scurt sau lung, firma
apeleaza la mprumuturi bancare. Studierea gradului de ndatorare a firmei reprezinta, n
primul rnd, o problema de gestiune interna, prin care trebuie sa se asigure utilizarea
conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobnzilor
aferente.
Analiza gradului de ndatorare urmareste punerea n evidenta a evolutiei acestuia,
ntr -o anumita perioada, n vederea adoptarii politicii financiare care sa asigure
independenta necesara. Ca instrumente operationale, teoria si practica economica utilizeaza
urmatorii indicatori:
mprumuturi totale (It)
rata generala a ndatorari =
capital propriu (C
pr
)
> 1 (3.77)
Prezinta importanta, n special, n activitatea bancara, n vederea acordarii de noi
credite, n conditii asiguratorii de recuperare.
10,47
9,47
8,47
6,47
5,47
4,47
3,47
2,47
1,47






y
x
0 1999 2001
datorii financiare (termen lung si mediu)
rata datoriilor financiare =
capitalul propriu
(3.78)
Caracterizeaza ndatorarea pe termen mediu si lung si se accepta ca nivel maxim
normal 0,5.
credite pe termen scurt (C
cs
) rata de ndatorare a
activitatii de exploatare
=
active circulante (A
c
) disponibilitati (D
s
)
(3.79)
Caracterizeaza gradul de participare a creditului la finantarea activelor circulante.
mprumut pe termen mediu si lung (I
ml
) rata capacitatii de rambursare
a datoriilor financiare
=
capacitatea de autofinantare (C
aut
)
(3.80)

Exprima perioada n care urmeaza a fi rambursate creditele contractate si prezinta
importanta, n primul rnd, n faza de contractare a mprumuturilor, ntruct normele
bancare pot sa impuna un numar de ani pentru rambursarea teoretica a datoriilor financiare.
capitaluri proprii (Cpr)
rata independentei financiare =
capitaluri permanente (C
per
)
(3.81)
Acest raport oglindeste masura n care firma si utilizeaza fondurile proprii si exprima
gradul sau de independenta fata de creditorii permanenti. Rata trebuie sa fie superioara sau cel
putin egala cu 0,5, datorita conditiilor impuse de normele bancare, n relatiile de credit cu
firma.
cheltuieli financiare (C
hf
) rata de prelevare a cheltuielilor
financiare
=
excedent brut de exploatare (Pb)
(3.82)
Aceasta pune n evidenta capacitatea de plata a costului ndatoririi, separnd
firmele sanatoase de cele falimentare. Daca raportul este mai mare dect 0,6, firma
analizata se confrunta cu dificultati de gestiune financiara, riscnd sa intre n stare de
faliment.
Indicatorii de ndatorare n exercitiul financiar (2000-2001)
Tabelul 3.19
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Formula
de calcul
2000 2001
1. Rata generala a ndatoririlor R
gi
= I
t
/C
pr
1086/401 = 2,71 1302/615 = 2,11
2.
Rata de ndatorare a activitatii de
exploatare
R
iet
= C
SC
(A
c
-D
S
) 86/692 = 0,12 239/1240 = 0,19
3. Rata independentei financiare R
if
= C
pr
/C
per
401/487 = 0,82 615/854 = 0,72
4.
Rata de prelevare a cheltuielilor
financiare
R
pc
= C
hf
/P
b
45/198 = 0,2 78/120 = 0,65

Nota: Deoarece firma analizata nu dispune de credite pe termen lung si mediu, relatiile 3.78 si
3.80 nu s -au putut exemplifica
Denumita si coeficient total de ndatorare sau rata levierului, rata generala a
ndatorarii (R
gi
) reflecta modul n care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii
firmei. Valorile supraunitare de 2,71 (2000) si 2,11 (2001) indica o lipsa a autonomiei
financiare a firmei si arata, n acelasi timp, ca angajamentele sale pe termen lung si scurt
nu sunt garantate de capitalurile proprii. Rata levierului fiind supraunitara, firma depinde n
cea mai mare parte de creantierii sai, iar banca nu poate acorda, n continuare, mprumuturi
n conditii de garantie sigura. Rata independentei financiare (R
if
) este complementara cu
rata datoriilor financ iare, masoara ponderea capitalurilor proprii n ansamblul resurselor
permanente. n 2000 si 2001, R
if
este favorabila si tinde catre 1, ceea ce nseamna ca este
apropiat capitalul propriu, ca valoare, de capitalul permanent. n acelasi timp, ponderea
capitalului propriu n capitalul permanent este destul de mare, cu valori cuprinse ntre 72%
(2000) si 82% (2001).
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arata, totodata, ponderea cheltuielilor
financiare n rezultatul brut al exploatarii (excedentul brut de exploatare). n 2001, se
apropie de limita minima (0,6) , iar n 2000 este sub aceasta limita (0,22); se poate
concluziona ca gradul de ndatorare atentioneaza firma n 2001.


3.3.6 Analiza eficientei financiare pe baza ratelor financiare
Echilibrul economico-financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care
se stabilesc anumite proportionalitati n cadrul si ntre diferite fluxuri financiare.
Ca premisa, trebuie avute n vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de
resurse materiale (n sens general) si posibilitatile de finantare. Prin exprimarea sintetica a
multiplelor corelatii implicate n echilibrul economico-financiar, literatura de specialitate
utilizeaza urmatorii indicatori:
fond de rulment (Fdr)
rata de finantare a stocurilor =
stocuri (S)
> 1 (3.83)

datorii pe termen mediu si lung
rata de ndatorare la termen =
capitalul propriu
(3.84)

rata datoriilor = 1 rata de autofinantare (3.85)

capital permanent (C
per
)
rata stabilitatii financiare =
pasivul total (P)
(3.86)

credite pe termen scurt, mediu si lung (C
sc
)
rata independentei financiare =
capitaluri proprii (C
pr
)
(3.87)

La societatea comerciala analizata, rezultatele se prezinta n tabelul 3.20.

Indicatorii (ratele) financiare n exercitiul financiar (1999-2001)
Tabelul 3.20
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Formula
de calcul
(1999) (2000) (2001)
1. Rata datoriilor S
d
= I R
aa
0,47 0,73 0,68
2.
Rata stabilitatii
financiare
R
sf
= C
per
/P 104,5/1793 = 0,58 487/1487 = 0, 33 854/1917 = 0,44
3.
Rata independentei
financiare
Rif = Csc/Cpr 96/949 = 0,10 86/101 = 0,22 239/615 = 0,39

Structura financiara a firmei, reliefata pe baza ratelor, are rolul de a aprecia politica
financiara prin evidentierea stabilitatii, autonomiei si independentei financiare a firmei.
Rata datoriilor este un indicator relativ calculat ca marime relativa de structura,
adica:
A
C A
A
C
R R
p p
aa d

1 1 (3.88)
1 +

+
A
C
A
C A
R R
p p
aa d
(3.89)
si arata ponderea elementelor de activ, mai putin capitalul propriu n total active.
Cnd R
d
nregistreaza o valoare mica, nivelul relativ al datoriilor este mic si invers.
n cazul de fata,
aa d
R R < , n 1999 (0,47 < 0,53) rezultat pozitiv,
aa d
R R > , n 2000
(0,73 > 0,24) si 2001 (6,68 > 0,32) rezultat negativ, datoria firmei este mare comparativ cu
valoarea activelor patrimoniale.
Rata stabilitatii financiare (R
sf
), calculata ca o marime relativa de coordonare, arata
ponderea capitalului permanent n totalul pasivului bilantier. Cnd R
sf
are o valoare
mai mare si tinde catre 1, stabilitatea financiara a firmei este mare si invers.
n perioada analizata, R
sf
este n scadere de la 0,58 (1999) la 0,33 (2000) datorita
devalorizarii capitalului propriu de la un an la altul.
Rata independentei financiare (R
if
)

cuantifica ponderea creditelor pe termen scurt
(Csc), n raport cu capitalul propriu (Cpr); cu ct valoarea acestui indicator relativ
este mai mica, cu att independenta financiara a firmei este mai mica si invers.
A scazut independenta financiara a firmei de la 0,1 n 1999, la 0,39 n 2001, ceea ce
are repercusiuni asupra situatiei economice si financiare.

Influenta creantelor asupra rentabilitatii societatii comerciale de gros.

Creantele sau valorile n curs de decontare, ca element al activelor circulante,
reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu tertilor
(persoane fizice sau juridice), pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric
(bani, lucrari sau servicii). Pentru marfurile vndute clientilor prin reteaua de gros, firma
va ncasa echivalentul valoric al acestora pe o perioada scurta de timp (nu depaseste 1 an).
n relatiile contractuale cu partenerii de afaceri ai S.C. COMAT S.A., toti debitorii
mbraca forma creantelor comerciale legate de vnzarile de marfuri si servicii prestate si
poarta denumirea de clienti si valori asimilate sau efecte de primit. Alaturi de creante,
orice unitate patrimoniala are obligatii denumite si datorii (catre furnizori, sub forma
efectelor de platit, banci, salariatii proprii etc.).
ntre cele doua notiuni, creante si obligatii, exista o strnsa relatie: obligatiile
constituie opusul creantelor.
Raportul creante / obligatii se obtine prin relatia [vezi 6; p. 231]:
Creante C

o c
I
/

Obligatii
=
O
(3.90)

Calculul raportului creante / obligatii se face pe baza tabelului 3.20, astfel:
Calculul raportului creante/obligatii
Tabelul 3.21
1999 2000
Nr.
crt.
Indicatori
mii USD mii USD
Dinamica
2001/1999 (%)
1. Cifra de afaceri 1732 2819 162,75
2. Creante 219 787 359,36
3. Obligatii (datorii) 844 1301 154,14
4. Raportul I
c/o
0,259 0,605 2,336

Pe baza tabelului 3.21 se desprind urmatoarele concluzii privind activitatea firmei
COMAT S.A., n perioada 1999-2001:
creantele au crescut ntr -un ritm net superior n comparatie cu cel al cifrei de
afaceri, n timp ce ritmul de crestere al obligatiilor a fost inferior celui al cifrei de
afaceri, fapt ce influenteaza negativ fluxul de disponibilitati al firmei
S.C. COMAT S.A.;
raportul creante / obligatii este mai mare n anul 2001, fata de 1999, de 2,336 ori.


Alti indicatori specifici activitatii firmei sunt:
perioada de rambursare a datoriilor (T
d
), determinata ca un raport ntre capitalul
mprumutat si posibilitatile de autofinantare, conform relatiei:
Obligatii O

rd
P
CA
=
CA
(3.91)

gradul de ndatorare (G
i
), indicator ce se obtine ca raport ntre datorii si total activ,
astfel:
datorii totale
t
D

i
G
total activ
=
t
A
(3.92)
Prin acest indicator se evidentiaza gradul de dependenta fata de terti, numit si rata
datoriilor. Rata arata n ce proportie activele sunt procurate din fonduri mprumutate sau
atrase.
Indicatori specifici activitatii firmei
Tabelul 3.22
Nr.
crt
Indicatori 1999 2001
1. Perioada de rambursare a datoriilor ( )
rd
P 0,487 0,715
2. Gradul de ndatorare ( )
i
G 0,470 0,678

n final, plecnd de la bilantul contabil si contul de rezultate, n acest capitol s-au
prezentat avantajele si limitele indicatorilor de eficienta construiti pe baza documentelor
contabile de sinteza.
Pornind de la premisa ca acesti indicatori nu-si modifica semnificativ nivelurile de
la o perioada la alta, dect ca urmare a unor cauze obiective, s-a stabilit legatura dintre
indicatori si variatia n timp a eficientei economice n functie de modificarea factorilor de
influenta.