Boli ale sistemului digestiv

Gastrita
Definitie
Gastrita este o afectiune raspindita. Se intimpla sa auzim pe cineva zicind ca are arsuri. Ei bine, acesta
este doar unul din semnele gastritei. Este important sa intelegem in ce constau simptomele acestei afectiuni,
pentru a putea face o diferenta intre o gastrita si alte boli ce afecteaza abdominal superior si anume: boli ale
vezicii biliare sau ale pancreasului.

Gastrita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice. Aceasta inflamatie duce la
aparitia de leziuni ce pot avea o evolutie variabila, de la autocicatrizare pina la complicatii grave cum ar fi
hemoragia sau perforatia.
Cauze
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite
medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele
steroidiene), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, inghitirea accidentala a unor
substante caustice, anumite boli infectioase, stresul.
Multe gastrite sint produse de microbul denumit Helicobacter pylori, care populeaza stomacul. Atunci
cind este prezent, acest microb poate duce la aparitia gastritei, a ulcerului gastro-duodenal si in timp, chiar a
cancerului gastric. Exista asa numita gastrita atrofica, care apare dupa ani de evolutie a unei gastrite cu
Helicobacter Pylori este un factor de risc major pentru aparitia cancerului gastric. Acesta este unul dintre
motivele pentru care gastrita nu este o afectiune de neglijat si trebuie tratata
Simptome
Adesea gastrita nu prezinta simptome. Alteori se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea
superioara a abdomenului, numita pirozis, sau prin greata, varsaturi si durere in capul pieptului. Durerile sint
accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substantele grase sau
acre, mincarurile grele, prajelile.
Tratament
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide
vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici -
ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va
ajuta la refacerea acesteia).
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament
antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor
iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).

Apendicita
Definitie
Apendicele este un sac de tesut, de forma unui deget, situat in partea dreapta inferioara a abdomenului. Desi se
ramnifica de la prima sectiune din intestinul gros, apendicele nu joaca nici un rol esential in eliminarea deseurilor
digestive.
Apendicele se poate infecta de la bacteriile care sunt prezente in tractul intestinal. Cand este infectat,
apendicele devine umflat si inflamat, cauzand dureri extreme specifice apendicitei. Simptomele pot include durere si
sensibilitate in apropierea zonei de centru, care se muta spre dreapta inferioara a abdomenului. Greata si varsaturile,
febra scazuta si constipatia sau diareea insotesc adesea durerea.
Apendicita este una dintre cele mai comune cauze de urgenta de interventie chirurgicala abdominala la copii.
Este mult mai frecventa la barbati decat la femei, si incidenta aceastei boli se intalneste varfuri la adolescenti si la tineri
adulti.
Un apendice inflamat este de obicei indepartat chirurgical, printr-o procedura de urgenta o numita
apendectomie. Intarzierea tratamentului ar putea cauza ruptura apendicelui, rezultand intr-o infectie grava.

Diabetul
Diabetul este o tulburare a metabolismului (metabolismul inseamna procesele prin care organismul nostru
utilizeaza mancarea digerata pentru crestere si pentru obtinerea energiei). Majoritatea alimentelor pe care le ingeram
sunt descompuse pana la glucoza, care este forma sub care exista zaharul in sange. Glucoza este principala sursa de
combustibil pentru organism.

Dupa digestie, glucoza trece in fluxul sangvin, acolo unde este folosita de catre celule pentru crestere i pentru
obtinerea energiei. Pentru ca glucoza sa poata patrunde in interiorul celulelor este nevoie de prezenta insulinei.Insulina
este un hormon produs de pancreas, care este o glanda de dimensiuni mari aflata in spatele stomacului.

Atunci cand mancam, pancreasul produce in mod automat cantitatea adecvata de insulina pentru a deplasa
glucoza aflata in sange, in interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totusi, pancreasul fie produce prea putina
insulina sau chiar deloc sau celulele nu raspund in mod adecvat la insulina care este secretata. Astfel, organismul pierde
principala sa sursa de combustibil, chiar daca sangele contine cantitati mari de zahar.
Ulcerul
Ulcerul este o excavatie (rana care este profunda, peste 2 mm)la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale (prima
portiune a intestinului). Boala ulceroasa se intilneste la orice varsta, dar incidenta maxima este la tineri. Cauze Stomacul
secreta acid clorhidric si pepsina; in acelasi timp exista mecanisme de aparare ale mucoasei impotriva agresiunii acide.
Ulcerul apare printr-un dezechilibru intre agresiunea acida si bariera antiacida (nu exista ulcer fara acid!). Implicati in
aparitia ulcerului sunt: acidul clorhidric, refluxul continutului duodenal in stomac, alcoolul, fumatul, stresul, unele
medicamente (antiinflamatoare de tipul aspirinei, diclofenacului, ketoprofenului, indometacinului, prednisonului).
Simptome Trebuie precizat faptul ca nu orice durere abdominala sugereaza ulcer.
Durerea ulceroasa are caractere tipice. Localizarea durerii este de obicei epigastrica (in 'cosul pieptului'); este de
intensitate variabila, de la arsura la torsiune. Una dintre caracteristicile importante este ritmicitatea durerii sau relatia cu
alimentatia (cunoscuta drept 'mica periodiciate'). Cu cat ulcerul este situat mai aproape de esofag, cu atat durerea apare
mai precoce dupa masa: in cazul ulcerului gastric durerea apare dupa 30-60 de minute de la ingestia de alimente, in
cazul ulcerului duodenal la 4-5 ore postprandial: in acest caz durerea imbraca aspect de 'foame dureroasa' si apare cel
mai frecvent noaptea, trezind pacientul din somn; acesta relateaza ameliorarea dupa ingestia de alimente.