!

tefan Constantinescu
Aplica"ii SIG n
cartografia istoric!
INTRODUCERE IN TEORIA CULORILOR
Bibliografie
Michel Pastoureau
(Ed. Cartier)
O ISTORIE SIMBOLICA A EVULUI MEDIU OCCIDENTAL
ALBASTRU. Istoria unei culori
URSUL. ISTORIA UNUI REGE DECAZUT
Black: The History of a Color
Umberto Eco
(Ed. Rao)
Istoria frumusetii
Istoria uratului
Culoarea reflecta o anumita istorie culturala, iar interpretarea trebuie facuta in functie
de specificul perioadei respective.
A judeca o harta medievala, prin prisma viziunii actuale asupra culorilor, reprezinta o
abordare GRESITA!
Sensul culorilor poate fi adesea ambivalent, simbolistica jucand un rol crucial in
viziunea asupra lumii.
De cele mai multe ori colorarea hartilor era un proces realizat de alte persoane, nu
de cartograf, versiuni diferite cromatic aparand la zeci de ani distanta.
Rolul CULORILOR n elaborarea h!rtilor
Culoarea furnizeaz! informatia suport pentru h!rti.
SCOPUL unei culori pe o hart! este de a-l ajuta pe privitor s! stabileasc! deductii de
simboluri. Culoarea trebuie nteleas! ca un mijloc de vizualizare a unei variabile.
Aduce un surplus informational simbolului respectiv.
Culoarea NU reprezint! SCOPUL unei h!rti elaborate prin tehnici SIG!
O hart! poate comunica informatii f!r! a respecta reguli estetice, dar un privitor
neavizat, atunci cnd se uit! la o hart! va critica n primul rnd culorile!
Utilizarea culorilor n cartografie #i SIG. Pot exista dou! scenarii de abordare:
Tehnica FAST FOOD
Tehnica mediteranean!
Dac! adopt!m tehnica fast-food putem spune c! ora s-a ncheiat. Buna ziua!
Dac! suntem preocupati de intelegerea simbolismului culorilor, de schimbarea
perceptiei asupra acestora, de analiza evolutiei cromatice, atunci nseamn!
c! suntem adeptii rafinamentului mediteranean. Acesta tehnic! se poate
obtine doar cu eforturi indelungate, cu mult! lectur! si va fi in permanent!
schimbare. Improvizarea, noutatea, curajul experimentarii vor anula
suficienta, ducnd la elaborarea unui produs cartografic valoros.
Utilizarea culorilor pe o hart! implic!, n primul rnd, cunoasterea acestora.
Nu poti ajunge un mare buc!tar atta timp ct nu cunosti ingredientele!
O culoare nu vine niciodat! singur!; sensul ei este n asociere cu alte culori. Un ve"mnt ro"u e ro"u pentru c! se opune
unui alt ve"mnt albastru, negru, verde sau...unui altfel de ro"u (M. Pastoureau)
Culoarea este o construc"ie cultural! complex!. Pentru istoric culoarea este un fapt de societate [pt. cartograf?]
n simbolismul medieval acela#i lucru poate avea dou! semnifica"ii chiar opuse, n func"ie de contextul n care
este interpretat (leul poate uneori s!-l simbolizeze pe Christos, alteori pe Demon).
Culorile trebuie privite ntotdeauna prin asocierea cu celelalte. Singularitatea cromatic! implic! lips! de mesaj,
iar vechile h!rti nu erau deloc simple. Ele doreau s! transmit! ntotdeauna mai mult dect o prezentare a unui
spatiu geografic.
Culorile pot exprima aceia"i dualitate: pentru anumite perioade
negrul este culoarea regal! prin excelen#!, pentru altele ns!, el
reprezint! culoarea cavalerilor nv!lui#i n mister care vor s!-"i
ascund! identitatea [] Ro"ul care pe o tunic! sau un valtrap
exprim! curaj "i noble#e, este totodat! "i culoarea c!l!ilor sau
prostitoatelor. Galbenul este culoarea la"it!#ii "i este asociat cu
marginaliza#ii, cu nebunii, cu musulmanii, cu evreii, dar este
celebrat "i drept culoarea aurului, adic! a celui mai solar "i mai
pre#ios metal (Umberto Eco).
Spectrul #i ordinea spectral! a culorilor sunt necunoscute nainte de anul 1666,
atunci cnd Isaac Newton realizeaz! o schimbare major! de viziune.
Procesul de articulare ntre culorile primare #i cele complementare ncepe din sec.
XVII #i se definitiveaz! n sec. XIX
Opozi#ia culori calde/reci este pur conven#ional! "i func#ioneaz! diferit n func#ie de
epoci "i societ!#i
Un contrast puternic pentru noi azi putea forma n Evul Mediu un contrast slab "i invers
(M. Pastoureau).
Orice istorie a culorii este una social!, nainte de a fi tehnic!, arheologic!,
artistic! sau #tiin"ific!.
n orice proces prima func"ie a culorii este de a:
- Semnala
- Sublinia
- Clasa
- Ierarhiza
- Asocia
- Opune
Culorile Evului Mediu nu se oraganizeaz! n ordine spectral!:
Alb Galben Ro#u Verde Albastru Violet Negru
Violetul este ad!ugat uneori ca o a #aptea culoare ntre albastru #i negru
Culoarea Evului Mediu
Lucr!rile medievale sunt pline de lumin!, care parc! iese din obiecte. Nu exist! nuante ci
doar culori pure: rosu, albastru, auriu, argintiu, alb si verde. Nu exist! clarobscur ci doar
al!tur!ri care pun n valoare lumina (U. Eco)
LES TRES RICHES HEURES DU DUC DE BERRY
Frumusetea are nevoie de trei calit!ti:
- Proportie
- Integritate
- CLARITAS (claritate si luminozitate)
Dumnezeu este identificat cu LUMINA!
Toma dAquino
Liber Floridus (c. 1120)
Pietro Visconte (1321)
Cercet!rile antropologice ntreprinse de Brent Berlin si Paul Kay arat! c! numele de culori
nu apar n seturi arbitrare. Cea mai elementar! nomenclatur! distinge doar ntre
ntunecos" si luminos, toate culorile fiind clasificate conform acestei dihotomii simple.
Dac! o limb! con$ine si un al treilea nume de culoare, acesta este totdeauna rosu".
S-a constatat c! limbile cu o gam! de sase culori au denumiri pentru nchis, deschis, rosu,
verde, galben si albastru. Diferentieri ulterioare completeaz! seria culorilor de baz! cu
brun, purpuriu, roz, portocaliu si gri.
Dac! desenul tine de spirit, iar culoarea de simturi, atunci trebuie mai nti s!
desenezi, s! cultivi spiritul si s! poti conduce culoarea pe c!i spirituale (Matisse)
n sine, forma este un mijloc mai bun de indentificare dect culoarea, nu numai pentru c!
ea ofer! mult mai multe tipuri de diferente calitative, dar si pentru c! tr!s!turile
distinctive ale formelor snt mult mai rezistente la variatiile mediului.
(Rudolf Arnheim, Arta si perceptia vizuala, 1954)
La nceput albul era culoarea asociat! martirilor, apoi a fost nlocuit! de
ro#u.
Trecerea de la culoarea neagr! la alb, n hainele c!lug!rilor, este greu de
precizat; cistercienii = c!lug!rii albi.
Galii, al c!ror nume deriv! din grecescul gala (lapte), datorit! albului
str!lucitor al trupului lor, sunt un neam feroce din pricina climei n care
tr!iesc (U. Eco, 113).
ALBUL
Albul n contrast cu negrul si griul
Ro#ul #i negrul trebuie privite drept contrarii ale albului (M.P., 170).
Sec. XV-XVI: albul si negrul ncep s! nu mai fie privite ca niste culori. Ele
devin NONCULORI, pe care Newton le confirm! stiintific n sec. al XVII-lea.
Hrtia alb! si scrisul negru creaz! vizibilitate si elegant!. La nceput
hrtia produs! n Europa nu era alb! n totalitate. Se situa ntre galben,
bej, ocru si avea tendinta nnegririi n timp.
Prin evolutia sa negrul devine mai negru, iar albul mai alb, creste
contrastul odat! cu dezvoltarea tehnicilor de tip!rire. Culoarea n prezent
este SCUMP%. C!rtile ieftine sunt cele ALB/NEGRU.
n Evul Mediu mai alb dect albul este aurul. Albul este rezervat s!rb!torii Pa"telui "i a celor mai solemne s!rb!tori
(M. Pastoureau)
n realizarea simbolurilor heraldice sau n reprezent!ri
iconografice, galbenul trebuie nteles ca AURIU. Acesta
este n acela#i timp materie #i lumin!; el este #i culoare,
controlnd, stabiliznd, nchiznd-o n margini.
GALBENUL
ROSUL
Singura culoare valorizant! a Evului Mediu, rosul este nc!rcat!, ca de altfel oricare dintre culori, de un puternic
simbolism bivalent. n functie de context acesta poate fi tratat ca o culoare BUN% sau REA.
Cele mai importante nume de orase vor fi scrise pe h!rti cu ROSU, iar al doilea nivel ierarhic va fi marcat de
negru.
Cavalerii rosii sunt mnati de intentii rele, sunt proveniti din lumea de dincolo si sunt gata s! verse snge [...]
Antroponimia si toponimia confirm! acest caracter peiorativ al culorii rosii. Poreclele sunt de fiecare dat!
devalorizante (Rosu, Roscat) sau amintesc de cei ce poart! o marc! vestimentar! infamant! de aceiasi culoare
(c!l!ii, t!ietorii de lemne, prostituatele), fie caz frecvent n antroponimia literar! subliniaz! caracterul crud,
diabolic al celui nzestrat cu aceasta (M.P. 233).
VERDELE
Situat ntre albastru #i galben, verdele rezult! din interfe"ele lor cromatice.
Intr! cu ro#ul ntr-un joc simbolic de alternan"e. Trandafirul nflore#te printre
frunzele verzi. [] culoare mediatoare ntre cald #i rece, ntre sus #i jos,
este o culoare lini#titoare, uman!. [] verdele este c!ldu#. [] verdele
este #i trezirea apelor primordiale, trezirea la via"! [] apa m!rii are o
culoare verde pal. [] tot ce se refer! la zeii marini, pn! #i animalele ce
le erau jertite, purtau bentite verzi ca apa m!rii [] verdele este culoarea
longevit!"ii, a puterii, a nemuririi universal simbolizate de ramurile verzi.
Ro#ul este culoarea masculin!, verdele cea feminin! [] n Evul Mediu
verdele era reprezentat pe toga medicilor, deorece ace#tia foloseau
ierburile de leac. [] verdele a r!mas pentru cre#tini #i Speran"a. []
Steagul Islamului este verde [] n Evul Mediu verdele devine simbolul
smintelii #i emblema nebunilor. (Dic"ionar de simboluri, 1001-1006)
Semnific! ruptura, dezordinea, apoi rennoirea (M.P. , 22)
n Evul Mediu are leg!turi puternice cu albastrul, dar nu are nicio leg!tur!
cu galbenul (M.P. , 136)
Verdele este o culoare intermediar! ntre alb, negru #i ro#u (M.P.,
169-170)
Pietro Visconte (1320).
1489 Albino de Canepa
Dintre culori albastrul este cea mai adnc!; este cea mai imaterial! dintre acestea: natura nu-l nf!"i#eaz!, n
general, dect alc!tuit din transparen"!, adic! din vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al cristalului sau al
diamantului. Vidul este precis pur #i rece. Albastrul este cea mai rece dintre culori #i, n valoarea sa absolut!,
cea mai pur!, n afara vidului total al albului neutru.
n Evul Mediu albastrul era o culoare cald!, uneori cea mai cald!. (M.P. , 136)
n sec XI #i la nceputul sec XII albastrul este greu n"eles ca o culoare, fiind prea devreme pentru a investi n el
o dimensiune simbolic!. Albastrul nu va fi niciodat! o culoare liturgic!. (M.P. , 170)
ALBASTRUL
n perioada timpurie a Evului Mediu albastrul ca #i
verdele, erau considerate culori pe care nu se
punea mare pre", probabil pentru c! nu se
cuno#teau procedee pentru ob"inerea unui
albastru aprins #i str!lucitor #i deci imaginile
albastre ap!reau sp!l!cite sau #terse. ncepnd
din veacul al XII, albastrul devine o culoare
pre"ioas! (U. Eco,123)
Korean Manuscript Atlas https://www.monika-schmidt.com/landkarten/lk_gross/lv16811_e.htm
Culoare a m!surii, f!cut! din ro#u #i albastru n propor"ii egale, din
luciditate #i ac"iune cugetat!, din echilibru ntre p!mnt #i cer, sim"uri #i
spirit, patim! #i inteligen"!, iubire #i n"elepciune. [] se situeaz! la
opusul verdelui: ar semnifica nu trecerea, prim!vara, de la moarte la
via"!, adic! evolu"ia, ci trecerea autumnal! de la via"! la moarte,
involu"ia. [] violetul este culoarea tainei: n spatele lui se va s!vr#i
nev!zutul mister al rencarn!rii, sau cel pu"in al transform!rii. [] pe
monumentele simbolice ale Evului Mediu, Iisus Hristos poart! un
ve#mnt violet n timpul patimilor, adic! atunci cnd #i-a asumat deplin
ncarnarea, cnd, n clipa mplinirii sacrificiului, une#te total n el Omul,
fiu al p!mntului, pe care-l va r!scump!ra, cu Duhul ceresc, nemuritor,
n care se va ntoarce. []
Numeroase evanghelii, psaltiri, c!r"i de rug!ciuni anterioare Rena#terii
snt, pentru acela#i motiv, scrise cu litere de aur pe hrtie velin!
violet!. [] violetul este #i culoarea ascult!rii, a supunerii. []
culoare lini#titoare n care ardoarea ro#ului se ndulce#te. n acest sens
trebuie n"eles ve#mntul violet al episcopului. Aceast! culoare este
emblema m!surii, a cump!t!rii. (Dic"ionar de simboluri, 1013-1015)
VIOLETUL
Pagina de deschidere a atlasului Oliva din 1580
NEGRUL
n Antichitate si Evul Mediu coexistau NEGRUL BUN (umilint!, autoritate, demnitate
etc.) si cel R%U (lumea ntunericului, p!catului).
Asocierea cu Negrul poate transforma o culoare BUN% ntr-una REA, ca n cazul
Rosului.
Animale negre, asociate cu lumea ntunericului: pisica, corbul, ursul etc. Un animal
nocturn este automat NEGRU, chiar dac! el are o alt! culoare, deci este R%U:
bufni"a, lupul, vulpea.
Din sec. IX Negrul devine culoarea umilintei si a penitentei, culoare monastic! prin
excelent!.
Isaac Newton
Rembrandt: Lectia de anatomie
Caravaggio: Cina din Emmaus (1601-1602)
n sec. al XIII-lea s-a stabilit c! mai multe p!cate sunt asociate cu cte o culoare:
Mndria! ROSU
L!comia!VERDE
Invidia!GALBEN
Lenea!ALB
Furia #i zgrcenia!NEGRU
Ceea ce este uneori lipsit de culoare poate fi mai nsp!imnt!tor pentru omul
medieval dect ceea pe posed! prea mult! culoare. Dar lipsa de culoare nu nseamn!
ALB!
Dumnezeu este lumin!, din acest motiv nimic nu este suficient de frumos pentru a-L servi
(Sf. Denis). Culoarea este n primul rnd lumin! (CROMOFILIA). Pentru Sf. Bernard
lumina este n primul rnd material! si trebuie respins! (CROMOFOBIA).
Culorile heraldice (M. Pastoureau)
Or (galben) 45% n
heraldica francez!
Argent (alb) 55%
Gueules (rosu) 60%
Azur (albastru) 10-15%
Sable (negru) 15-20%
Sinople (verde) 5%
CONTEAZ% IDEEA DE
CULOARE, NU EXIST%
NUANTE!
!""# %&''() *'(+,
Substituirea culorii prin hasur! in cartografie
ISAAC NEWTON si spectrul culorii (1666)
Newton a descris culorile ca datorndu-se propriet!tilor razelor care alc!tuiesc
sursele luminoase; Goethe a subliniat contributia mediilor si suprafetelor fizice ntlnite de
lumin! n drumul ei de la surs! la ochiul privitorului; iar Schopenhauer a prev!zut, ntr-o
teorie fantezist! dar surprinz!tor de profetic!, functia reactiilor retiniene din ochi.
Johann Wolfgang von Goethe
(1749-1832)
Goethe nu se putea elibera de prejudecata aristotelic! n
sensul c! toate culorile snt mai ntunecate dect lumina si, de
aceea, nu pot fi continute n aceasta.
(Rudolf Arnheim, Arta si perceptia vizuala, 1954)
Goethe adopta ideea lui Aristotel, potrivit careia, culorile
se nasc din interactiunea lumin!-ntuneric.
Servicii web de alegere a schemelor de culoare
Exportarea paletei de culoare din COLORBREWER.
Extragerea paletei de culoare dintr-o imagine.
Alegerea culorilor potrivite n cartografie.
Trecerea de la o culoare la alta, folosind un num!r definit de pasi (Color Schemer).
Bazins
Baundaries
Elevation
Hot/Cold
Rivers streams
Land Cover
De preg!tit pentru s!pt!mna urm!toare:
Sistemele de clasificare RGB, CMYK, HEX, HSV, HSL
Conversia dintr-un sistem n altul.
Exportarea unor palete de culoare ntre diferite aplicatii SIG.
Materiale de parcurs: http://www.coloryourcarpet.com/History/ColorHistory.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
http://www.webexhibits.org/colorart/index.html