BILETUL 1.

Stilul stiintific
1.Autor, titlu
In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este
extras fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.
Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica. l indica un text de specialitate din
domeniul istoriei! Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.
2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ.
Discursul este nonfictional "poate fi identificat conform predominantei cu#intelor cu sens denotati# si in conformiate cu
sfera de referinta a cu#intelor$.
In text sunt folositi termeni cu sens denotati#!corpul omenesc, familie, mo%tenirii ling#istice& mo%teniri
sufixele&romne%ti& etc.
Discursul are functie referentiala.l transmite informatii stiintifice pe baza unui text informati#.'rimul enunt poate fi
considerat un argument! Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse (...) au putut stabili un numr de *+, "o sut %aizeci$
de termeni romne%ti care sunt de origine geto-dac.
.rmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. de notat faptul ca exemplificarea argumentului se face
atat prin recursul la termenii romanesti de origine geto-daca& cat si prin obser#atiile facute in legatura cu termenii care
#or sporii prin cercetari ulterioare care ne #or arata si alte aspecte a mostenirii ling#istice...
.ltimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre legatura termenilor romanesti cu originea geto-
daca! /i s-au pstrat de la daco-ge0i %i cte#a nume de ape! n primul rnd Dunrea, care deri# dintr-un
Dunaris dacic& apoi 1rge%ul din 1rgessos "la 2erodot diformat! 3rdessos$& 4rza#a, al crei nume se regse%te
n ora%ul dacic 4erzobis& Some%ul! o inscrip0ie latin din 0inuturile udate de acest ru #orbe%te de Samus& este
sigur c romanii au pstrat #ec5iul nume, auto5ton. 1cela%i lucru cu 3ltul, 1luta n iz#oarele latine, %i cu Tisa.
!. Sfera de utili"are#
Discursul este rele#ant pentru stilul stiintific si are rele#ant in domeniul istoriei si criticii literare.
$.Elementele situatiei de comunicare Emitator%&eceptor%'esa(
)*onform relatiei E%& (Emitator%&eceptor(Beneficiar
mitatorul este specializat, respecti# o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare. 6eceptorul nu
este prezent explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat, respecti# tot o persoana abilitata in
domeniul istoriei si criticii literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii care sunt interesati de
aceasta tema.
6elatia emitator-receptor este determinata de emitator prin numirea publicului-tinta "se adreseaza in special
tinerilor, dupa cum reiese din titlul fragmentului$.
)*onform efectului mesa(ului
7esa8ul #izeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care informatia este corecta stiintific si in masura
in care este corect argumentata.
)*onform functiei mesa(ului (scop
9unctia mesa8ului este de informare, concentrata pe un subiect precis! legatura dintre termenii romanesti si
originea geto-dac.
7esa8ul are si functie educati#a! in masura in care textul este folosit in procesul in#atarii in orele de limba, dar
si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema.
)*onform incarcaturii emotionale a mesa(ului
7esa8ul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. /eutralitatea discursului este tipica textului
stiintific.1utorul #izeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.
+.*aracteristici ale stilului#
a. Corectitudine: textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu regulile grmaticale si semantice.
b. Claritate!descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea unor cu#inte al caror sens este consacrat si
prin e#itarea termenilor prea specializati.
c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata stiintific.
d. Accesibilitate: limba8ul poate fi inteles de specialisti dar si de ele#i:studenti familiarizati cu terminologia,
sau oricare alt cititor cu o monima specializare.
e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotati# "raport, limba, cercetari, termeni,
origine etc.$
f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.
*
BILETUL 2. Stilul stiintific
1.Autor, titlu
In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras
fragmentul, Paradoxul romnesc
Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica, specialitatea istorie.
2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ.
Discursul este nonfictional "poate fi identificat conform predominantei cu#intelor cu sens denotati# si in
conformiate cu sfera de referinta a cu#intelor$.
In text sunt folositi termeni cu sens denotati#! paradox, istorie, cultural, european, geografia,
latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, caracter etc
Discursul are functie predominant referentiala.l formuleaza argumente referitoare la modul in care poate fi
interpretata paradoxul roman.'rimul enunt poate fi considerat un argument! Primul paradox al domeniului
romn se refer! la po"i#ia sa $n spa#iul cultural european %eografia &i istoria au plasat 'omnia $ntre
(uropa central!, (uropa r!s!ritean! &i )alcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute $ntr*o mare slav!
&i ungar! .rmatorul enunt are un caracter explicati#.Spa#iul romn s*a format astfel la frontiera a trei "one
culturale diferite &i, asemeni oric!rui spa#iu de frontier!, &i le*a apropiat, diferen#iindu*se $n acela&i timp de
fiecare din ele +,
.ltimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani! 'omnii
&i*au creat propria lor cultur!, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare "on! vecin!, minim care
f!cea posibil contactul cu aceasta &i care a servit, $n acela&i timp, tocmai pentru a o diferen#ia de celelalte
"one vecine -atorit! unei asemenea arte au reu&it ei s! echilibre"e caracterul, altminteri divergent, al
acestor numeroase influen#e
!. Sfera de utili"are#
Discursul este rele#ant pentru stilul stiintific si are rele#ant in domeniul istoriei si criticii literare.
$.Elementele situatiei de comunicare Emitator%&eceptor%'esa(
)*onform relatiei E%& (Emitator%&eceptor(Beneficiar
mitatorul este specializat, respecti# un specialist in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrarii
Paradoxul romnesc. 6eceptorul poate fi specializat si: sau nespecializat. Specificul unor texte de acest gen
este ca se adreseaza unuipublic larg , care nu trebuie sa fie neaparat specializat.
)*onform efectului mesa(ului
7esa8ul #izeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care este corecta stiintific.
)*onform functiei mesa(ului (scop
9unctia mesa8ului este de informare concentrata pe un subiect precis! paradoxul domeniului romn. In acest
context intrbarile esentiale ale mesa8ului informati# actualizate aici sunt!Ce. "paradoxul roman$, Cum. "ca
tablou al romanilor in care si-au format propria cultura si caracter$.
7esa8ul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul in#atarii, dar si in masura in
care un receptor nespecializat doreste sa cunoasca problema.
)*onform incarcaturii emotionale a mesa(ului
7esa8ul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. /eutralitatea discursului este tipica textului
stiintific.1utorul #izeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.
+.*aracteristici ale stilului#
a. Corectitudine: din punct de #edere gramatical si lexical textul este corect alcatuit.
b. Claritate!descriere clara, logica, coerenta, ea se obtine prin folosirea unor cu#inte al caror sens este
consacrat si prin e#itarea termenilor prea specializati.
c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema demonstrata stiintific.
d. Accesibilitate: limba8ul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de ele#i:studenti familiarizati cu
terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare.
e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotati# " istorie, cultural, geografia,
latinitate, cultura, arte, caracter etc)
f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.
;
BILETUL +. Stilul stiintific
1. Autor, titlu "se afl n partea dreapt 8os$ ,i tem- "despre ce e #orba n text$
n subsolul textului este numit autorul <asile 'r#an %i titlul nceputurile vieii romane la gurile Dunrii.
Titlul sugereaz c textul ar putea fi de specialitate %i c apar0ine unei sfere %tiin0ifice "sensul sintagmei din
titlu, nceputurile vieii romane la gurile Dunrii, care sugereaz o plasare a unui e#eniment istoric -
instaurarea #ie0ii romane n spa0iu - la gurile Dunrii - %i n timp - nceputurile$. important de remarcat faptul
c tema fragmentului citat care se refer la modul de lectur a istoriei indic faptul c a#em de-a face cu un
text de escort, un text explicati#.
2. Tipul de discurs "text nonfic.ional, (ustificativ Discursul este nonfic0ional "poate fi identificat conform
predominan0ei cu#intelor cu sens conotati#: denotati# %i n conformitate cu sfera de referin0 a cu#intelor$. n
text sunt folosi0i termeni cu sens denotati#! istorie, popor, c!r#i*, via#! Discursul are func0ie predominant
referen0ial. l formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi interpretat istoria #ec5e. Din acest
punct de #edere fragmentul dat poate fi considerat o defini0ie a tipurilor de lectur a istoriei! $nv!#a#ii care
scriu istoria popoarelor sunt de dou! feluri: unii, care din copil!rie &i pan! la b!trne#e au tr!it tot $ntre
c!r#i, iar al#ii, care au tr!it &i via#a cea de toate "ilele, cu luptele, neca"urile, ur#eniile &i frumuse#ile ei,
cunoscnd $n came &i oase oameni #ii de toate felurile .rmtoarele enun0uri au un caracter explicati#. le
enumera atributele fiecrui tip de cititor, respecti# cititorul care interpreteaz istoria numai prin intermediul
altor lecturi %i cel care coreleaz #ia0a cu textele citite. .ltimul enun0 este fa#orabil celui de-al doilea tip de
cititor. Considernd fragmentul o prefa0 la un model de lectur %i interpretare a istoriei se poate afirma c
autorul #a citi istoria conform celui de-al doilea model.
!. Sfera de utili"are Sfera de referin0 a termenilor este cea la intersec0ia dintre domeniul strict %tiin0ific %i cel
literar. C5iar dac discursul are rele#an0 n domeniul &tiin#elor umaniste, stilul este tangent la domeniul
eseisticii %i al literaturii.
$. Elementele situa.iei de comunicare E&'
*onform rela.iei E%& (/eneficiar mi0torul este specializat, respecti# un specialist n domeniul istoriei,
Ideea specializrii este sus0inut de titlul lucrrii - nceputurile vieii romane la gurile Dunrii %i de tem -
modul n care este citit %i interpretat istoria. 6eceptorul poate fi specializat, nespecializat, sau n curs de
specializare "ele#i, studen0i$.
= *onform efectului mesa(ului 7esa8ul #izeaz ca efect acordul cu informa0ia n msura n care este corect
%tiin0ific.
= *onform func.iei mesa(ului (scop 9unc0ia mesa8ului este de informare concentrat pe un subiect precis!
cum se cite&te &i se interpretea"! istoria ntrebrile esen0iale ale mesa8ului informati# actualizate sunt! Ce.
(istoria), Cnd. (de la $nceputuri/, Pentru cine. (pentru speciali&i,$nv!#a#i), Cum. " citirea istoriei numai din
c!r#i0 corelarea lecturii cu via#a) 9unc0ia educativ! este prezent n msura n care textul este folosit n
procesul n#0rii n orele de istorie sau este folosit de di#er%i receptori interesa0i de subiect.
= *onform 0nc-rc-turii emo.ionale a mesa(ului 7esa8ul este neutru din punctul de #edere al implicrii
afecti#e a autorului, prin datele furnizate. 'rin tonalitate ns textul tinde ctre emo0ional, gra0ie figurilor de
stil prezente n text %i gra0ie construc0iei ample a frazei.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
*. Corectitudine: din punct de #edere gramatical %i lexical textul este corect alctuit.
;. Claritate: descriere clar, logic, coerent, ob0inut prin folosirea unor cu#inte al cror sens este consacrat
%i prin e#itarea termenilor prea specializa0i.
>. Obiectivitate: con0inutul textului se refer la o problem aflat la grani0a dintre subiecti# %i obiecti#, dup
cum indic %i fragmentul citat n care discursul este construit pe dou moduri posibile de lectur.
?. Accesibilitate1 limba8ul poate fi n0eles de speciali%ti, dar %i de ele#i: studen0i familiariza0i cu terminologia,
sau oricare alt cititor cu o minim specializare (sate, ora&e, #!ri, biserici, $nv!#a#i)
@. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosi0i cu sensul propriu (istorie, popoare, r!spunsuri)
+. Sens unic "oper nc5is$! receptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autor.
>
BILETUL 1$. Stilul (uridic%administrativ
ETA2E
1. Autor, titlu "se afla in partea dreapta de 8os$ si tema "despre ce este #orba in text$.
Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor 8uridice, autorul este institutia care elaboreaza legea.
Titlul din subsolul textului specifica domeniul de aplicare, Convenia European a Drepturilor Omului.
Titlul sugereaza ca textul apartine stilului 8uridic-administrati#. Tema face referire la drepturile
omului.1ceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea pre#ede trei
tipuri de drepturi! dreptul la respectarea vie#ii sale private &i de familie, dreptul la libertatea de gndire, de
con&tiin#! &i de religie si dreptul la libertatea de exprimare
Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. le #izaza relatiile din #iata pri#ata a omului
"relatiile de familie$, si relatiile din #iata publica.
2.Tipul de discurs "text nonfictional, descriptiv$
)*onform specificului discursului
Discursul este nonfictional "poate fi identificat conform predominantei cu#intelor cu sens denotati# si in
conformitate cu sfera de referinta a cu#intelor$. In text sunt prezente cu#inte cu sens denotati#! autorit!#i,
lege, gndire, con&tiin#!, religie.
!.Sfera de utili"are
Textul apartine stilului 2uridico*administrativ, utilizat in relatii administrati#e, oficiale, de natura 8uridica.
$.Elementele situatiei de comunicare E&' "emitator-receptor-mesa8$
%conform relatiei E%& "/eneficiar$
mitatorul este specializat! institutia care da legile. Ideea specializarii este sustinuta de titlu Convenia
European a Drepturilor Omului, si de termenii de specialitate! lege, penal, securitate nationala, societate
democratica, autoritatilor publice etc 6eceptorul este si el specializat, respecti#, cel care aplica legea, dar si
nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea.
%conform efectului mesa(ului
Acordul cu informatia este prezent in masura in care legea este 8ustificata de un anumit context social.
%*onform functiei mesa(ului (scop
Texul are functie de informare! are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in sfera #ietii pri#ate si #ietii
publice. Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informati#!Ce. "drepturile omului$, -e ce.
"sunt importante! fiindca orice cetatean poate a#ea acces liber si neingradit la informatiile de interes public$.
Textul are si functia de populari"are, prin promo#area legii in randul cetatenilor.
3unctia educativa consta in a sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respecti# cunoastearea
anumitor informatii de interes public.
%*onform incarcaturii emotionale a mesa(ului
7esa8ul este preponderent denotati#, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afecti#a.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
4 Are formule fixe: fiecare paragraf incepe cu un numar.
;. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului.
>. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca
numeste situatia si comportamentul.
?. 5ocabular pronuntat speciali"at: lege, art.
+. 3olosirea cliseelor ! In acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului, respecti#,
paragraful care defineste continutul articolului "A, B, *,$.
2A&TI*ULA&ITATI LI345ISTI*E
Lexicale# Termeni de specialitate! lege, penal, securitate nationala, societate democratica.
7onosemantism si neologisme.
'orfolo6ice# Substanti#e abstracte
6eflexi# impersonal si 9orme impersonale.
Sintactice! nunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dez#oltate, independente,
enuntiati#e cu nuanta imperati#a, in ceea ce pri#este aplicabilitatea. 'redomina coordonarea.
Stilistice! Clisee!art 6,7,481 paragrafe 4,9
?
BILETUL 17. Stilul pu/licistic
ETA2E
1. Autor, titlu "se afl n partea dreapt 8os$ %i tem- "despre ce e #orba n text$
Textul are n subsol autorul, :onathan Scheele, %i titlul Conferin#a domnului :onathan Scheele;itlul trimite la
condi0iile unei comunicri eficiente, foarte pu0in sau deloc cunoscute #orbitorilor. Tema este definirea Ce
$nseamn! s! fii european
2. Tipul de discurs "text su/iectiv%reflexiv, nonfic.ional Din informa0ia din subsolul textului rezult tipul de
text! conferin0 "con#orbire$, adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul %tiin0ei, artei,
politicii etc., cu inten0ia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. 9unc0ia discursului este conati#.
Textul este nonfic0ional "poate fi identificat conform predominan0ei cu#intelor cu sens denotati# %i n
conformitate cu sfera de referin0 a cu#intelor$. Textul nu are elemente de confesiune. ste un text care se
apropie de domeniul %tiin0ific, prin tematic %i prin modul de construire a discursului. Cn acest sens poate fi
considerat un text reflexi#.
l prezint dialogul din punctul declan%rii lui, lundu-se n seam capacit0ile interlocutorilor,
disponibilit0ile acestora, apreciindu-se ca #aloare fundamental n comunicarea de acest tip, respectul. 'rimul
enun0 sugereaz faptul c tema articolului urmeaz dup o alt inter#en0ie Am fost invitat s! vorbesc despre
Ce $nseamn! s! fii european 5! m!rturisesc c!
nu $mi este u&or s! dau un r!spuns, pentru c! sunt de2a european: e o stare fireasc!,
pe care nu simt nevoia s! o definesc +<, Demonstra0ia porne%te de la alegerea interlocutorilor,
de la declinarea pozi0iilor acestora, care, obligatoriu, au opinii diferite, au aceea%i disponibilitate intelectual,
au un fond de referin0 comun "#alori, reguli, principii$. Se anticipeaz din enun0urile de nceput ale articolului
condi0ia esen0ial a efortului coloc#ial, acela de a ob0ine un ade#r diferit de cel de la care s-a pornit. 6egulile
notate ntr-un limba8 aflat la grani0a beletristic: publicistic #izeaz personalitatea #orbitorilor, dimensiunea
moral a acestora, for0a de a renun0a la #anit0i %i mici orgolii. 'entru a con#ige, se apeleaz la exemple
alegorice (pentru a defini calitatea de european prin $mp!rt!&irea unui set de valori) Tran%ant, se nume%te ca
#irtute cardinal fundamental a dialogului facultatea de a #edea, coroborat, n #iziunea autorului pu0in la
istoria =niunii (uropenei 'ericolele intuite care ar amenin0a spa0iul public, n cazul ignorrii regulilor
formulate, sunt #orbria %i discursul toren0ial. 1rticolul este construit dup structura discursului argumentati#.
!. Sfera de utili"are Textul este la intersec0ia dintre stilul beletristic (eseistic) %i stilul publicistic 1par0ine
stilului publicistic prin tem %i prin faptul c este un articol, prin efectul de con#ingere "persuasiune$ %i
apar0ine stilului beletristic prin maniera subiecti# de tratare a temei.
$. Elementele situa.iei de comunicare E&' "emi0otor-receptor-mesa8$
o *onform rela.iei E%& (/eneficiar"emi0tr-receptor$ 6ela0ia emi0tor-receptor este traductibil n termenii
autor-cititor. 1ici emi0torul este specializat, problema comunicrii fiind o problem constant a sa.
6eceptorul nu trebuie s fie neaprat specializat, dimpotri#, prin modul de construire a discursului reflexi# se
poate presupune c autorul #izeaz un public-0int nespecializat n domeniu, dar interesat de ceea ce nseamn
a fii european. Se poate spune, de asemenea, c textul citat este o in#ita0ie la a n0elege ceea ce inseamn s fii
european.
o *onform efectului mesa(ului. 7esa8ul #izeaz ca efect principal persuasiunea receptorului. 'rimul efect ar
fi cel de a con#inge un receptor neini0iat sau slab ini0iat c definitorie pentru cunoa%terea a ceea ce inseamna a
fii european st la baza valorii. Titlul este construit ca s pregteasc terenul pentru persuasiune. fectul de
persuasiune este ns gndit de la nceputul discursului prin punerea problemei!pentru a defini calitatea de
european prin $mp!rt!&irea unui set de valori 'rintr-un astfel de enun0, autorul incepe sa defineasc din
punctul su de #edere ceea ce inseamn a fii european. 1stfel citit, primul enun0 are efect de captare a aten0iei,
fiindc el creeaz un ni#el de a%teptare. .n alt efect ar fi acordul l poate #eni de la receptorii specializa0i.
= *onform func.iei mesa(ului (scop Textul are func0ie de informare ntrebri definitorii pentru mesa8ul
informati#! Cine. ":onathan Scheele$, Ce. "definitia europeanului$, -e cnd., Pn! cnd., -e ce. (=niunea
a ap!rut din nevoia de a nu mai avea niciodat! un r!"boi mondial Planul,
visul a fost integrarea voluntar! a economiilor (uropei att de strns, $nct r!"boiul
sa nu mai fie o op#iune >i a reu&it, iar succesul se traduce $ntr*o valoare european!
@
clar! &i palpabil!: pacea ?ntre statele membre nu au mai existat r!"boaie dup! 47@8) 9unc0ia educativ! este
reprezentat de prezentarea unei perspecti#e asupra #alorii de a fii european.
o *onform 0nc-rc-turii emo.ionale a mesa(ului 7esa8ul este emo#ional n msura n care textul este o
mpletire ntre e#ocare %i argumentare. Textul face apel la afecti#itate, dar %i la ra0iune.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
*. Corectitudine: enun0urile sunt alctuite corect din punct de #edere gramatical.
;. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor %i a ideilor& ea se ob0ine prin
folosirea unor cu#inte al cror sens este consacrat %i prin e#itarea termenilor prea specializa0i.
>. Obiectivitate: enun0urile se refer la o dimensiune fundamental a existen0ei umane! europeni"area&
tendin0a spre subiecti#itate este prezent prin mrcile morfologice "#erbe la persoana a II-a singular$.
?. Accesibilitate: n text este prezent un limba8 specializat (statele membre, =niunea (uropean! etc), ns
familiar cititorilor %i asculttorilor.
@. Sens multiplu "oper desc5is$! este o sec#en0 cu rol n formarea #orbitorilor, care poate trimite spre alte
sensuri %i poate genera alte opinii.
+. Aesa2ul are dou! dimensiuni fundamentale, informativ! &i educativ!: atitudinea informati# este realizat
prin discurs reflexi#, iar atitudinea educati# este realizat prin tonul adresrii.
89&'A :IS*U&SULUI 2UBLI*ISTI*
1rticol - text informati# "cu func0ie predominant referen0ial, dar poate a#ea %i func0ie conati#a$. l poate fi
argumentati#, demonstrati#, reflexi#, eseistic.
+
1. Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, in#estigatii, cercetari,
caractere te5nice etc, cu alte cu#inte, in lucrarile stiintifice& comunicarea este lipsita de incarcatura afecti#a&
accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limba8ului este cogniti#a&
*U2&I3:E# articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, sa#anti, persoane creditabile in
domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
*A&A*TE&ISTI*I#
*. are functie exclusi# referentiala&
;. trasmite informatii stiintifice, te5nice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deducti#e,
argumentate&
>. respecta proprietatea termenilor&
?. se folosesc multe neologisme&
@. conform tipului de discurs: nonfictional, argumentati#, descripti#, explicati#.
+. conform relatiei (*' "emitator-receptor$. mitatorul poate fi specializat "c5imis, sociolog,
psi5olog, medic etc.$. 6eceptorul este specializat sau nespecializat. 6elatia emitator-receptor poate
fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
D. conform efectului mesa2ului: 1cordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul
stiintific.
A. conform functiei mesa2ului (scop): informare, educare, publicitar "functie colaterala intalnita la
textele de escorta de tip prefete, cu#ant inainte$.
B. conform incarcaturii emotionale a mesa2ului: critic, polemic, neutru.
*,. folosirea cu#intelor monosemantice&
D
**. claritatea exprimarii "pusa in e#identa printr-o structura adec#ata a propozitiei:frazei$, precizie,
corectitudine&
*;. utilizarea sensului propriu al cu#antului&
*>. un grad mare de tranziti#itate&
*?. fiecare domeniu stiintific isi are propriul #ocabular& termenii utilizati sunt monosemantici. Eexicul
stiintific include numeroase neologisme si cu#inte deri#ate cu prefixe si pseudoprefixe "antebrat ,
contraofensi#a$ sau compuse cu sufixoide si prefixoide "biolog, geografie etc.$ 1cestora li se
adauga utilizarea unor abre#ieri, simboluri, semne con#entionale, formule stereotipe. Dintre
compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim! analiza stiintifica "filozofica, economica,
politica, botanica, etc$& studiul& comunicarea& referatul& eseul&
2A&TI*ULA&ITATI LI345ISTI*E#
Lexicale# terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide&
'orfolo6ice#Substanti#e abstracte, pluralul autorului&
Sintactice# Coordonarea si subordonarea&
Stilistice#fara figuri de stil si digresiuni.
3ota; Tot de stilul stiintific tine si limba2ul tehnic "terminologie cu caracter orientat practic$, limba2ul religios
"terminologie ar5aica, solemna, conser#atoare si cu incarcatura emoti#a$, limba2ul poetic "terminologie
accesibila si cu te5nici persuasi#e$.
3ota;
%Informatiile din stilul stiintific se transmit prin di#erse tipuri de texte "argumentati#, descripti#, informati#,
explicati#, in8octi#$.
-1rgumentarea este un demers prin care se 8ustifica o afirmatie. Textele argumentati#e afirma sau neaga,
#alorizeaza sau nu, fa#orizeaza ca ade#arate sau false, idei, con#ingeri, atitudini. Intr-un text stiintific
argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text 8urnalistic ea are functie conati#a.

2. Stilul oficial ((uridic% administrativ
A. STILUL <U&I:I*
*U2&I3:E# domeniul legislati# "articole de lege, Constitu0ia, Codul penal, Codul muncii etc$, texte
elaborate de organul 8udiciar.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI#
-func0ie referen0ial&
-enun0uri cu form impersonal
-con0inut normati#&
-enun0uri clare, lipsite de ambiguitate&
-folosirea unui in#entar lexical cu termeni clar defini0i&
-folosirea cli%eelor formale&
-utilizarea unor cli%ee care indic atitudinea necesar "se completeaz
cu ma8uscule, se scrie numai n c5enarul albastru, se #a completa, se
scrie cu litere de tipar etc$&
-respect proprietatea termenilor&
-folose%te terminologia de specialitate&
-folose%te neologisme&
-n raport cu realitatea, mesa8ul este preponderent denotati#&
-conform rela#iei (*' "emitator-receptor$beneficiar. mi0tor - specializat, adic organul legislati#& n acest tip
de text, emi0torul d receptorului instruc0iuni n legtur cu modul n care trebuie n0eles textul. Instruc0iunile
sunt realizate prin mi8loace lexicale "trebuie, e obligatoriu, e interzis$ sau prin mi8loace formale "art. *,;$.
&eceptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea, dar %i nespecializat - cel care #rea s
cunoasc legea.
A
-conform efectului mesa2ului: 1cord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul 8uridic. mi0torul
poate controla efectul mesa8ului asupra receptorului "tip de discurs unde func0ia perlocu0ionar este
controlabil$.
*conform func#iei mesa2ului: informare, educare.
*conform $nc!rc!turii emo#ionale a mesa2ului: neutru, pro5ibiti#.
2A&TI*ULA&IT=>I LI345ISTI*E
Lexicale#terminologie specifica
'orfolo6ice#substanti#e pro#enite din infiniti#e lungi& -Substanti#e abstracte& -<erbul Fa trebuiF, #erbul Fa
puteaF& -9olosirea infiniti#ului cu #aloare de imperati#& -<erbe la diateza reflexi#-pasi#a, preferinta pentru
anumite #erbe, locutiuni si expresii& -9orme impersonale& -xpresii #erbale impersonale.
Sintactice#Coordonare sisubordonare& - constructii infiniti#ale& -fraze coordonate&
Stilistice#clisee& -elipsa, #erbele copulati#e& -fara figuri de stil si digresiuni.
B. STILUL A:'I3IST&ATI5
*U2&I3:E# domeniul legislati#, administrati#, texte elaborate de organul administrati#.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI#
= enun0uri cu form impersonal
= con0inut normati#
= enun0uri clare, lipsite de ambiguitate
= in#entar lexical cu termeni clar defini0i
= prezen0a cli%eelor
= respect proprietatea termenilor
= folose%te terminologia de specialitate
= are un numr mai mare de formule fixe dect stilul 8uridic "cerere, telegram etc.$
= obiecti# %i impersonal
= accesibil, clar %i precis
= conform rela#iei (*' beneficiar. mi0tor - specializat adic organul legislati#. 6eceptorul este de
obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.
= conform efectului mesa2ului: 1cord, fiindc autorii sunt institu0ii creditabile n domeniul
administrati#, "act oficial$
3ot-; n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesa8ului #izeaz acordul: dezacordul:
aprobare: dezaprobare: respingere: informare.
= conform scopului! func0ie conati#.
= conform $nc!rc!turii emo#ionale a mesa2ului: neutru, pro5ibiti#.
2A&TI*ULA&IT=>I LI345ISTI*E
B
Lexicale#Terminologie specific!
ade#erin0,
adres, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemniza0ie
'orfolo6ice#substanti#e pro#enite din infiniti#e lungi& -<erbul Fa trebuiF, #erbul Fa puteaF&
-9olosirea infiniti#ului cu #aloare de imperati#& -<erbe la diateza reflexi#-pasi#a, preferinta pentru
anumite #erbe, locutiuni si expresii& -9orme impersonale& -xpresii #erbale impersonale.
Sintactice# - constructii infiniti#ale& -fraze coordonate&
Stilistice -fara figuri de stil
!. Stilul pu/licistic
Stilul pu/licistic este propriu ziarelor si re#istelor destinate marelui public& este stilul prin care publicul este
informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu e#enimentele sociale si politice,
economice, artistice etc. 7odalitatile de comunicare sunt! monologul scris "in presa si publicatii$, monologul
oral "la radio si tele#iziune$, dialogul oral "dezbaterile publice$, dialogul scris "inter#iuri consemnate scris$&
16TIC3E.E, C63/IC1, 6'36T1G.E, 93IET3/.E, I/T6<I.E, 71S1 63T./D1, STI61,
1/./T.E '.4EICIT16
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
*. are func0ie de mediatizare a e#enimentelor&
;. con0ine informa0ii economice, politice, sociale&
>. influen0eaz opinia public "discurs persuasi#$&
?. n conformitate cu strategiile persuasi#e, discursul se poate adresa ra0iunii sau afecti#it0ii&
@. strategia persuasi# se bazeaz pe argumente! A.persuasiunea adresat- ra.iunii aduce argumente
de specialitate, de tip cauz-efect& "cauze-situa0ie de analizat %i: sau problem-solu0ii-rezultate:
modalit0i de aplicare a solu0iilor$& B.persuasiunea adresat- afectivit-.ii aduce argumente de
popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai
produsului, tradi0ie, gri8a fa0 de destinatar.
+. dimensiunea persuasi# 0ine de publicitar&
D. are func0ie conati#&
A. exprim atitudini&
B. orientat spre maxim accesibilitate %i actualitate.
*,. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limba8ului cotidian&
**. recepti#itatea la termenii ce denumesc notiuni noi " neologisme $, preocuparea pentru ino#atia
ling#istica "creatii lexicale proprii$, utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor&
titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cu#ant, constructii retorice "repetitii, interogatii,
enumeratii, exclamatii etc.$, utilizarea larga a sinonimelor& tendintele de aglomerare sintactica&
tendinta eliminarii con8unctiilor copulati#e .
*;. utilizarea unor mi8loace menite sa atraga publicul "exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc$
*,
3ot-;
*. .nele forme se apropie de stilul coloc#ial, artistic sau %tiin0ific, prin faptul c mbin informa0ia cu
o prezentare: comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune %i o anumit implicare subiecti# a
autorului.
;. Con0inutul reflect realitatea imediat %i este completat cu mi8loace extraling#istice de tipul!
fotografie, caricatur, 5art, sc5em, statistic, tabel.
2A&TI*ULA&I=>I LI345ISTI*E
Lexicale# ste e#itat limba8ul profesional "el se folose%te n publica0iile de specialitate$. Termenii noi sunt
explica0i prin analogie! raporturi de asemnare: diferen0iere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte,
fenomene, fiin0e etc. .tilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru
oreferire nemi8locita la continut.
'orfolo6ice#9olose%te preponderent diateza acti#
Sintactice# Construit cu propozi0ii enun0iati#e ct mai accesibile %i mai simple. 9ormulri eliptice care s
impresioneze %i s atrag aten0ia.
Stilistice# Detaliile sunt precise %i eloc#ente. Stilul cel mai sensibil la ino#a0ie. Se utilizeaza uneoriprocedee
artistice "asemanatoare cu stilul beletristic$.
$. Stilul artistic ( /eletristic
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limba8ului "expresi#a, sugesti#a$&
"artistic$ se foloseste in operele literare.
*U2&I3:E# operele literare n proz, #ersuri %i operele dramatice& tot aici pot fi incluse eseurile, 8urnalele,
memoriile, amintirile.
*A&A*TE&ISTI*I#
*. libertatea pe care autorul %i-o poate lua n raport cu normele limbii literare&
;. contrastul dintre sensul denotati# %i sensul conotati# al cu#intelor "n special n poezie, prin modul
neobi%nuit n care se folosesc cu#intele$&
>. caracterul indi#idualizat al stilului&
?. unicitate %i ino#area expresiei&
@. bog0ie lexical - din punct de #edere statistic&
+. sensuri multiple ale aceluia%i cu#nt&
D. nglobeaz elemente din toate stilurile func0ionale, dar %i din afara limbii literare "ar5aisme,
regionalisme, elemente de argou, elemente de 8argon$&
A. mesa8ul are func0ie poetic, centrat asupra lui nsu%i, asigurndu-i acestuia o structur care l face
perceptibil la ni#elul formei %i adesea u%or de fixat n memorie. 'rin func0ia poetic, un mesa8 nu
mai e un simplu instrument, un #e5icul pentru informa0ie, ci un text interesant n sine! plcut,
frumos, obsedant, amuzant etc. 'regnan0a mesa8ului e produs de simetrii, repeti0ii, rime, ritm,
sensuri figurate etc. 9unc0ia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea& e prezent
n #orbirea curent, n expresii %i locu0iuni populare, n sloganuri, pro#erbe etc.
B. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta
cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente&
*,. o mare complexitate, data fiind di#ersitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are
propriul stil&
**. bogatia elementelor lexicale "cu#inte din fondul principal lexical, termeni regionali, ar5aici,
neologisme, termeni de 8argon sau argou etc$&
**
*;. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni&
*>. cu#intele sunt utilizate cu functia lor conotati#a&
*?. relieful enuntului poate fi intarit c5iar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
*ALIT=>ILE 4E3E&ALE ALE STILULUI#
*. Claritate: exprimarea clar a gndurilor %i a sentimentelor.
;. Proprieti: utilizarea mi8loacelor ling#istice adec#ate pentru exprimarea gndurilor %i
sentimentelor.
>. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.
?. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enun0urilor.
@. Puritatea: utilizarea mi8loacelor ling#istice admise de limba literar.
2A&TI*ULA&IT=>I LI345ISTI*E
Lexicale# Polisemantism1 Sensul conotativ1 5arietate lexical!
'orfolo6ice# 5alori expresive ale p!r#ilor de vorbire1 A!rcile subiectivit!#ii
Sintactice# Di#ersitatea raporturilor de subordonare& In#ersiuni, dislocri topice
Stilistice# 'rezen0a
procedeelor artistice
+. Stilul colocvial
Stilul colocvial "familiar$ se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in #iata de zi cu zi.
*U2&I3:E "sfera de utilizare$ - rela0ii interpersonale n planul #ie0ii cotidiene.
*A&A*TE&ISTI*I#
*. conform specificului discursului# discurs fic0ional: stil artistic, discurs nonfic0ional: stil %tiin0ific&
;. recurge la elemente suprasegmentale "ton, gestic, mimic$&
>. are o mare ncrctur afecti#&
?. regulile gramaticale pot fi nclcate&
@. pot fi folosite elemente de argou sau 8argon&
+. sunt folosite particularit0i regionale sau socio-profesionale&
D. se realizeaza dez#oltarea spontana, neintentionata a limbii.
A. un anume grad de afecti#itate&
B. folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului&
*,. utilizarea mi8loacelor non-#erbale& oscilare intre economie si abundenta in exprimare. conomia se
manifesta prin intrebuintarea cliseelor ling#istice, a abre#ierilor de tot felul, dar mai ales prin
elipsa, ca urmare a #orbirii dialogate, precum si prin mi8loace extraling#istice "mimica, gestica$
care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. 1bundenta in exprimare este
materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, pro#erbelor, locutiunilor si expresiilor, prin
e#itarea cu#intelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
**. prezenta unor termeni regionali sau c5iar argotici&
*;. folosirea diminuti#elor, augmentati#elor, substanti#elor in #ocati# sau a #erbelor la imperati#&
*>. simplitate, dega8are si naturalete.
*?. conform rela.iei E%& (/eneficiar
mi0torul poate fi specializat sau nespecializat. 6eceptorul poate fi %i el specializat sau
nespecializat. In cadrul acestui stil, rela0ia emi0tor-receptor poate fi %i de rudenie.
*@. conform efectului mesa(ului Acord 1 Bdentificare 1 Bnternali"are
*+. conform func.iei mesa(ului (scop# Bnformare1 (ducare1 -ivertisment1 Publicitar
*;
*D. conform 0nc-rc-turii emo.ionale a mesa(ului # (mo#ional1Persuasiv1 Aanipulant 1Prohibitiv 1
Critic 1Polemic
*ALIT=>ILE 4E3E&ALE ALE STILULUI
Claritate
Proprietate
Corectitudine
Preci"ia
Puritatea
2A&TI*ULA&IT=>I LI345ISTI*E
Lexicale# Argou1 :argon1Ceologisme la moda1 Cuvinte tipice unor graiuri
'orfo%sintactice# 'ronume, ad8ecti#e, ad#erbe ne5otarate. 1proximari prin numerale si substanti#e. 'ronume
si #erbe cu specific regional& enunturi fragmentate. Izolari, in#ersiuni, elipse. Digresiuni, paranteze.
Stilistice# Diminuti#e. 1rgumentati#e. Cu#inte cu sens peiorati#. Superlati#e expresi#e. <ocati#e,
inter8ectii,imperati#e. Hicale.
Stilul artistic (beletristic)
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului
(expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi
incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.
CARACTERISTICI:
. libertatea pe care autorul i!o poate lua n raport cu normele limbii
literare;
". contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n
special n poezie, prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele);
#. caracterul individualizat al stilului;
$. unicitate i inovarea expresiei;
%. bog&ie lexical ! din punct de vedere statistic;
'. sensuri multiple ale aceluiai cuv(nt;
*>
). nglobeaz elemente din toate stilurile func&ionale, dar i din afara limbii
literare (ar*aisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de
jargon);
+. mesajul are func&ie poetic, centrat asupra lui nsui, asigur(ndu!i
acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i adesea
uor de fixat n memorie. ,rin func&ia poetic, un mesaj nu mai e un
simplu instrument, un ve*icul pentru informa&ie, ci un text interesant n
sine- plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. ,regnan&a mesajului e
produs de simetrii, repeti&ii, rime, ritm, sensuri figurate etc. .unc&ia
poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; e prezent
n vorbirea curent, n expresii i locu&iuni populare, n sloganuri,
proverbe etc.
/. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite
calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii,
sentimente;
0. o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si
faptul ca fiecare autor isi are propriul stil;
. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical,
termeni regionali, ar*aici, neologisme, termeni de jargon sau argou
etc);
". extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor
termeni;
#. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
$. relieful enuntului poate fi intarit c*iar si prin abaterea de la uzul
curent al limbii.
CALITILE !ENERALE ALE STILULUI:
*. Claritate: exprimarea clar a g(ndurilor i a sentimentelor.
;. Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprima!
rea g(ndurilor i sentimentelor.
>. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.
?. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enun&urilor.
@. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.
PARTICULARITI LIN!"ISTICE
Le#icale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical
$%rf%l%&ice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii
Sintactice: 1iversitatea raporturilor de subordonare; 2nversiuni, dislocri topice
*?
Stilistice: ,rezen&a
procedeelor artistice
Exemplu de text artistic
DDCu Bon Ainulescu a disp!rut o figur! foarte vie a mi&c!rii noastre literare, un temperament original,
amestec de boem &i dandi, purt!tor de steag al tendin#elor de $nnoire $n lirica romneasc!, dup! AacedonsEi,
>tefan Petic! &i Buliu S!vescu, $nainta&ii c!rora le*a adus uneori omagiul s!u Cimeni din c#i l*au cunoscut,
l*au au"it citindu*&i versurile pe scenele pe care ap!rea cu pl!cere sau numai l*au v!"ut trecnd $nf!&urat $n
marile lui &aluri colorate, nu va putea uita pe artistul independent $n persoana c!ruia s*au concentrat timp de
aproape patru decenii lo"incile modernismului literar1 monologul lui explo"iv f!cut din verv! paradoxal! &i
cinic! va lipsi de aici $nainte acelora care se obi&nuiser! s! vad! $n el un camarad sau un $nainta& 3ormula
lui literar! &i uman! era aproape $n $ntregime constituit! curnd dup! 4788 cnd, $n urma celor c#iva ani
petrecu#i la Paris, gustul s!u fusese definitiv cucerit de poe#ii simboli&ti &i de acei versificatori $n acela&i timp
rafina#i &i populari, de tipul lui Aristide )riand, care, $n fiecare sear!, risipeau spiritul lor scnteietor $n
renumitele taverne literare ale Aetropolei, la FChat Coir sau la FCoctambuleGII
"Tudor <ianu, Ion inulescu al posteritii
ETA2E
1. Autor, titlu "se afl n partea dreapt 8os$ ,i tem- "despre ce e #orba in text$
Cn subsolul textului este indicat numele autorului, Tudor <ianu %i titlul lucrrii de unde este extras fragmentul,
Ion inulescu al posteritii. 1ici trebuie remarcat faptul c titlul sintetizeaz con0inutul textului! un elogiu
adus poetului Ion 7inulescu.
Titlul sugereaz c textul ar putea fi la grani0a dintre %tiin0ific %i literatur& prima sintagm, Ion inulescu,
fixeaz subiectul lucrri, a doua sintagm, al posteritii, exprim o opinie subiecti#.
2. Tipul de discurs
Discursul este nonfic0ional "poate fi identificat conform predominan0ei cu#intelor cu sens denotati# %i n
conformitate cu sfera de referin0 a cu#intelor$.
Discursul are func0ie referen0ial. l transmite informa0ii %tiin0ifice pe baza unui text reflexi#. Textul este
construit ntr-o manier argu-mentati#. 'rimul enun0 are func0ie de ipotez. 9olosirea enumera0iilor
caracterizeaz persona8ul ntr-o manier elogioas! Cu Bon Ainulescu a disp!rut o figur! foarte vie a mi&c!rii
noastre literare, un temperament original,H amestec de boem &i dandi, purt!tor de steag al tendin#elor de
$nnoire $n lirica romneasc! .rmtorul enun0 este un argument. Construc0ia ampl a frazei %i construc0ia cu
subiectul nimeni %i predicatul nu va putea uita transform argumentul ntr-o tez& opinia autorului este unanim
acceptat! Cimeni din c#i l*au cunoscut, l*au au"it citindu*&i versurile pe scenele pe care ap!rea cu pl!cere
sau numai l*au v!"ut trecnd $nf!&urat $n marile lui &aluri colorate, nu va putea uita pe artistul independent
*@
$n persoana c!ruia s*au concentrat timp de aproape patru decenii lo"incile modernismului literar
numera0iile prin care sunt aduse exemplificrile completeaz portretul elogios! monologul lui explo"iv,
formula lui literar! & i uman!
!. Sfera de utili"are
Textul este la grani0a dintre stilul &tiin#ific %i stilul artistic 1r putea apar0ine stilului %tiin0ific prin tem %i
domeniul n care are rele#an0, respecti#, domeniul criticii literare 1r putea apar0ine stilului artistic prin
modalitatea de tratare a temei
$. Elementele situa.iei de comunicare E&'
? *onform rela.iei E%& (/eneficiar
mi0torul este specializat, un critic literar. 6eceptorul nu este numit explicit, dar se poate presupune c este %i
el specializat - respecti#, critic literar, dar %i nespecializat - ele# sau student, care pot folosi textul in
dimensiunea lui informati#
*onform efectului mesa(ului
7esa8ul #izeaz ca efect acordul cu informa0ia, n msura n care este recta %tiin0ific %i n msura n care sunt
aduse exemple credibile, iar instan0a de discurseste creditabil n domeniu "autor specializat$. *onform
func.iei mesa(ului (scop
9unc0ia mesa8ului este de informare, concentrat pe un subiect precis! imaginea n epoc %i imaginea pe care o
are posteritatea.
Cn acest context, ntrebrile esen0iale ale mesa8ului informati# actualizate aici sunt! Cine. (Bon Aiculescu),
Ce. "imaginea public, rolul poetului n dez#oltarea poeziei moderne$, Cum. "imaginea elogioas pe care o
propune autorul textului citat$.
Textul are %i func0ie persuasiv! a se concretizeaz n imaginea elogioasa sugerat c5iar din titlu
*onform 0nc-rc-turii emo.ionale a mesa(ului
7esa8ul este la grani0a dintre neutru &i estetic 7esa8ul este neutru v ui datele furnizate. /eutralitatea este
specific discursului %tiin0ific %i se manifest stilistic printr-o relati# absen0 a figurilor de stil. 1ici ns sunt
prezente figurile de stil, ceea ce confer textului un grad mare de subiecti#itate "criticul literar %i expune
propria sa opinie despre imaginea poetului$. De aceea, prin tonalitate %i implicarea autorului, mesa8ul este de
factur estetic& n acest context, autorul folose%te fraza ampl, enumera0ia! monologul lui explo"iv, formula
lui literar! &i uman!, ca modalitate de accentuare a unei idei c I. 7inulescu a fost un poet excep0ional.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
*. Corectitudine: textul este alctuit din enun0uri construite n conformitate cu regulile gramaticale %i
semantice.
;. Obiectivitate: con0inutul textului se refer la o problem real, din domeniul criticii literare, care nu se
modific n conformitate cu opiniile receptorului, dar care incit la comentariu.
>. Accesibilitate: limba8ul este accesibil speciali%tilor, dar %i ele#ilor: studen0ilor familiariza0i cu terminologia
"monolog, formul literar, poezie modernist$.
?. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosi0i cu sensul propriu.
@. Sens unic "oper nc5is$! receptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autor. n ceea ce pri#e%te
critica literar, sensul unic al textului poate fi discutabil. De aceea, ce conteaz n acest caz este felul n care
este receptat textul.
*+
Stilurile functi%nale:
. Stilul stiintific
". Stilul oficial (juridic!a'(inistrati))
#.Stilul *ublicistic
$. Stilul artistic (beletristic)
%.Stilul c%l%c)ial
Stilurile functi%nale. Stilul stiintific
3 3
*D
Stilul stiintific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene,
fapte, investigatii, cercetari, caractere te*nice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile
stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe
comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este
cognitiva;
CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori,
savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. 4extele stiintifice urmaresc sa
exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
CARACTERISTICI:
. are functie exclusiv referentiala;
". trasmite informatii stiintifice, te*nice, utilizate pe baza unor
rationamente logice, deductive, argumentate;
#. respecta proprietatea termenilor;
$. se folosesc multe neologisme;
%. conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv,
explicativ.
'. conform relatiei E-R (emitator!receptor). 5mitatorul poate fi specializat
(c*imis, sociolog, psi*olog, medic etc.). 6eceptorul este specializat sau
nespecializat. 6elatia emitator!receptor poate fi determinata de emitator
prin numirea publicului!tinta sau nedeterminata.
). conform efectului mesajului: 7cordul, fiindca autorii sunt persoane
creditabile in domeniul stiintific.
+. conform functiei mesajului scop!: informare, educare, publicitar
(functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant
inainte).
/. conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
0. folosirea cuvintelor monosemantice;
. claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr!o structura adecvata a
propozitiei8frazei), precizie, corectitudine;
". utilizarea sensului propriu al cuvantului;
#. un grad mare de tranzitivitate;
$. fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati
sunt monosemantici. 9exicul stiintific include numeroase neologisme si
cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva)
sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) 7cestora
li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale,
formule stereotipe. 1intre compozitiile pe baza textelor stiintifice,
*A
amintim- analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica,
etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;
PARTICULARITATI LIN!"ISTICE:
Le#icale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;
$%rf%l%&ice:Substantive abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: :oordonarea si subordonarea;
Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.
N%ta+ 4ot de stilul stiintific tine si limbajul te"nic (terminologie cu caracter
orientat practic), limbajul reli#ios (terminologie ar*aica, solemna, conservatoare
si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu te*nici
persuasive).
N%ta+
!Inf%r(atiile 'in stilul stiintific se trans(it *rin 'i)erse ti*uri 'e te#te
(ar&u(entati), 'escri*ti), inf%r(ati), e#*licati), in-%cti)).
!7rgumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. 4extele
argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate
sau false, idei, convingeri, atitudini. 2ntr!un text stiintific argumentarea are
functie referentiala, dar intr!un text jurnalistic ea are functie conativa.
Stilurile functi%nale. Stilul %ficial. /uri'ic si
a'(inistrati)
3 3
Stilul %ficial (-uri'ic.a'(inistrati))
A. STILUL /URIDIC
CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, :onstitu&ia, :odul penal, :odul
muncii etc), texte elaborate de organul judiciar.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
!func&ie referen&ial;
*B
!enun&uri cu form impersonal
!con&inut normativ;
!enun&uri clare, lipsite de ambiguitate;
!folosirea unui inventar lexical cu termeni clar defini&i;
!folosirea clieelor formale;
!utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz
cu majuscule, se scrie numai n c*enarul albastru, se va completa, se
scrie cu litere de tipar etc);
!respect proprietatea termenilor;
!folosete terminologia de specialitate;
!folosete neologisme;
!n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;
!conform relaiei E-R (emitator!receptor)beneficiar. 5mi&tor ! specializat, adic
organul
legislativ; n acest tip de text, emi&torul d receptorului instruc&iuni
n legtur cu modul n care trebuie n&eles textul. 2nstruc&iunile sunt
realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau
prin mijloace formale (art. ,"). Rece*t%rul este de obicei specializat !
cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat ! cel care vrea s
cunoasc legea.
!conform efectului mesajului: 7cord, fiindc autorii sunt persoane credi!tabile n
domeniul juridic. 5mi&torul poate controla efectul mesajului asupra receptorului
(tip de discurs unde func&ia perlocu&ionar este controlabil).
-conform funciei mesajului: informare, educare.
-conform $ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, pro*ibitiv.
PARTICULARITI LIN!"ISTICE
Le#icale:terminologie specifica
;,
$%rf%l%&ice:substantive provenite din infinitive lungi; !Substantive abstracte;
!;erbul <a trebui<, verbul <a putea<; !.olosirea infinitivului cu valoare de
imperativ; !;erbe la diateza reflexiv!pasiva, preferinta pentru anumite verbe,
locutiuni si expresii; !.orme impersonale; !5xpresii verbale impersonale.
Sintactice::oordonare sisubordonare; ! constructii infinitivale; !fraze
coordonate;
Stilistice:clisee; !elipsa, verbele copulative; !fara figuri de stil si digresiuni.
0. STILUL AD$INISTRATI"
CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul
administrativ.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
= enun&uri cu form impersonal
= con&inut normativ
= enun&uri clare, lipsite de ambiguitate
= inventar lexical cu termeni clar defini&i
= prezen&a clieelor
= respect proprietatea termenilor
= folosete terminologia de specialitate
= are un numr mai mare de formule fixe dec(t stilul juridic (cerere, telegram
etc.)
= obiectiv i impersonal
= accesibil, clar i precis
= conform relaiei E-R beneficiar. 5mi&tor ! specializat adic organul legislativ.
6eceptorul este de obicei specializat ! cel care trebuie s aplice legea.
= conform efectului mesajului: 7cord, fiindc autorii sunt institu&ii creditabile n
domeniul administrativ, (act oficial)
;*
N%t1+ n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz
acordul8 dezacordul8 aprobare8 dezaprobare8 respingere8 informare.
= conform scopului- func&ie conativ.
= conform $ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, pro*ibitiv.
PARTICULARITI LIN!"ISTICE
Le#icale:4erminologie
specific-
adeverin&,
adres, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemniza&ie
$%rf%l%&ice:substantive provenite din infinitive lungi; !;erbul <a trebui<, verbul
<a putea<; !.olosirea infinitivului cu valoare de imperativ; !;erbe la diateza
reflexiv!pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; !.orme
impersonale; !5xpresii verbale impersonale.
Sintactice: ! constructii infinitivale; !fraze coordonate;
Stilistice !fara figuri de stil
Stilurile functi%nale. Stilul *ublicistic
3 3
Stilul *ublicistic
Stilul *ublicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este
stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr!o anumita
directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.
>odalitatile de comunicare sunt- monologul scris (in presa si publicatii),
monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice),
dialogul scris (interviuri consemnate scris);
7642:?9@9, :6?A2:7, 65,?647B@9, .?2954?A@9, 2A456;2@9, >7S7
6?4@A17, S42657, 7A@A4@9 ,@C92:2476
CARACTERISTICI ALE STILULUI
;;
. are func&ie de mediatizare a evenimentelor;
". con&ine informa&ii economice, politice, sociale;
#. influen&eaz opinia public (discurs persuasiv);
$. n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa
ra&iunii sau afectivit&ii;
@. strategia persuasiv se bazeaz pe argumente- A.*ersuasiunea
a'resat1 ra2iunii aduce argumente de specialitate, de tip cauz!efect;
(cauze!situa&ie de analizat i8 sau problem!solu&ii!rezultate8 modalit&i
de aplicare a solu&iilor); 0.*ersuasiunea a'resat1 afecti)it12ii aduce
argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu
altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradi&ie, grija fa&
de destinatar.
'. dimensiunea persuasiv &ine de publicitar;
). are func&ie conativ;
+. exprim atitudini;
/. orientat spre maxim accesibilitate i actualitate.
0. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului
cotidian;
. receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ),
preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii),
utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri
eliptice, adeseori formate dintr!un singur cuvant, constructii retorice
(repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a
sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii
conjunctiilor copulative .
". utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice,
interogatii, imagini etc)
N%t1+
. @nele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiin&ific, prin fap!
tul c mbin informa&ia cu o prezentare8 comentare a acesteia, ceea ce,
uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului.
". :on&inutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace
extralingvistice de tipul- fotografie, caricatur, *art, sc*em, statistic,
tabel.
PARTICULARII LIN!"ISTICE
Le#icale: 5ste evitat limbajul profesional (el se folosete n publica&iile de
specialitate). 4ermenii noi sunt explica&i prin analogie- raporturi de asemnare8
diferen&iere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiin&e etc.
;>
@tilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului
sau pentru oreferire nemijlocita la continut.
$%rf%l%&ice:.olosete preponderent diateza activ
Sintactice: :onstruit cu propozi&ii enun&iative c(t mai accesibile i mai simple.
.ormulri eliptice care s impresioneze i s atrag aten&ia.
Stilistice: 1etaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inova&ie.
Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).
Stilurile functi%nale. Stilul c%l%c)ial
3 3
Stilul c%l%c)ial
Stilul c%l%c)ial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi
cu zi.
CUPRINDE (sfera de utilizare) ! rela&ii interpersonale n planul vie&ii cotidiene.
CARACTERISTICI:
*. c%nf%r( s*ecificului 'iscursului: discurs fic&ional8 stil artistic, discurs
nonfic&ional8 stil tiin&ific;
". recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);
#. are o mare ncrctur afectiv;
$. regulile gramaticale pot fi nclcate;
%. pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
'. sunt folosite particularit&i regionale sau socio!profesionale;
). se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
+. un anume grad de afectivitate;
/. folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
0. utilizarea mijloacelor non!verbale; oscilare intre economie si
abundenta in exprimare. 5conomia se manifesta prin intrebuintarea
cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa,
ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice
(mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind
sugerat. 7bundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin
utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea
cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
;?
. prezenta unor termeni regionali sau c*iar argotici;
". folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau
a verbelor la imperativ;
#. simplitate, degajare si naturalete.
*?. c%nf%r( rela2iei E.R (beneficiar)
5mi&torul poate fi specializat sau nespecializat. 6eceptorul poate fi i
el specializat sau nespecializat. 2n cadrul acestui stil, rela&ia emi&tor!
receptor poate fi i de rudenie.
*@. c%nf%r( efectului (esa-ului
%cord
&dentificare
&nternali'are
*+. c%nf%r( func2iei (esa-ului (sc%*):
&nformare
Educare
(ivertisment
Publicitar
*D. c%nf%r( 3nc1rc1turii e(%2i%nale a (esa-ului
Emoional
Persuasiv
Manipulant
Pro"ibitiv
)ritic
Polemic
CALITILE !ENERALE ALE STILULUI
;@
)laritate
Proprietate
)orectitudine
Preci'ia
Puritatea
PARTICULARITI LIN!"ISTICE
Le#icale: %r#ou; *ar#on;+eolo#isme la moda; )uvinte tipice unor #raiuri
$%rf%.sintactice: ,ronume, adjective, adverbe ne*otarate. 7proximari prin
numerale si substantive. ,ronume si verbe cu specific regional; enunturi
fragmentate. 2zolari, inversiuni, elipse. 1igresiuni, paranteze.
Stilistice: 1iminutive. 7rgumentative. :uvinte cu sens peiorativ. Superlative
expresive. ;ocative, interjectii,imperative. Dicale.
;+
Exemplu de text colocvial
Bubite -omnule Slavici,
Prin po&ta de ast!"i, am trimis o scrisoare -*lui librariu Socec, poftindu*l s!*mi r!spund! dac! binevoie&te a
piimi $n desfacere c!r#i didactice de ale noastre: etod nou, nvtorul copiilor, !egulile lim"ei rom#ne
de Aaiorescu etc, dndu*i de la mie nainte, rabat de I@J
Coi am avea pl!cere s! facem &i aceast! negustorie (de&i nu*i vreo pricopseal!), gndindu*ne la mul#imea ce
s*ar putea trece1 mai ales c! chiar acum suntem la corectura coalei B, edi#ia K5B, &i am putea trage cu
$nlesnire un num!r &i mai mare de exemplare
5! rog dar, $n puterea priete&ugului, drag! -*le Slavici, abate#i*v! $n treac!t pe la Socec, intra#i $n vorb! cu
el despre aceast! afacere, st!rui#i s! ne r!spund! ori da, ori ba &i totodat! comunica#i*mi &i -v re"ultatul
5! salut cu drag! inim!L
Salut!ri &i s!rut!ri din parte*mi -*lor (minescu, Cica, %aster
B Creang!
/.4. Acum un an am vorbit cu Socec chiar eu &i ne*a l!sat cu M8J* Poate s! lese cu I@J $n sfr&it, ori a&a,
ori a&a1 asta spre &tiin#a -*voastre
Aarfa, ce*i drept, e prostu#!1 dar am v!"ut &i mai proast! v!ri"!ndu*se la dnsul, dac! are noroc
BC "E. Torou0iu, $tudii %i documente literare&
ETA2E
1. Autor, titlu "se afl n partea dreapt 8os$ %i tem- "despre ce e #orba n text$
1utorul %i titlul sunt preciza0i n subsolul textului, I.. Torou0iu, $tudii %i documente literare. Titlul $tudii %i
documente literare sugereaz c textul apar0ine unor scrieri cu caracter %tiin0ific. Tema este perfectarea
#nzrii unor manuale prin intermediul librriei Socec. . ntre destinatar %i expeditor este att o rela0ie oficial,
ct %i o rela0ie de prietenie. 6ela0ia profesional reiese din cererea pe care expeditorul "I. C.$ i-o face
destinatarului "I. Sla#ici$, iar cea de prietenie din a doua parte, din formulele introducti# %i final %i din
tonalitatea scrisorii.
2. Tipul de discurs "text su/iectiv, reflexiv
*onform specificului discursului
Discursul este fic0ional sau nonfic0ional, conform predominan0ei cu#intelor cu sens conotati#: denotati# %i n
conformitate cu sfera de referin0 a cu#intelor.
Textul este denotati#. n text sunt folosi0i termenii cu sens denotati#! manual, librar, prietin etc.
!. Sfera de utili"are
Discursul este caracteristic pentru stilul colocvial (epistolar), fapt indicat de forma textului! formula de
adresare, Bubite -omnule Slavici, formula final, 5! salut cu drag! inim!L 1mbele formule sunt specifice
scrisorii familiale. C5iar %i cererea este formulat tot pe baza rela0iei de prietenie! 5! rog dar, $n puterea
priete&ugului, drag! -*le Slavici Ji rela0ia oficial este tangent la prietenie, fiindc se nscrie n apartenen0a
comun la un grup social! Salut!ri &i s!rut!ri din parte*mi -*lor (minescu, Cica, %aster, B, Creang!
;D
$. Elementele situa.iei de comunicare E&' @ *onform rela.iei E%& (/eneficiar
n stilul coloc#ial, specializarea emi0torului este facultati#! din con0inutul scrisorii rezult c emi0torul "I.
C.$ este specializat n domeniul scrierii manualelor. Ideea reiese din formulrile n care se folose%te pluralul
polite0ii! c!r#i didactice de ale noastre, noi am avea
= *onform efectului mesa(ului
7esa8ul #izeaz ca efect acordul cu informa0ia n msura n care sunt aduse argumente credibile. 6ela0ia
profesional dintre cei doi este bazat pe experien0a profesional comun.
= *onform func.iei mesa(ului (scop
9unc0ia mesa8ului este de informare1 autorul scrisorii prezint situa0ia distribuirii manualelor %i pre0ul la care
s-ar putea #inde.
= *onform 0nc-rc-turii emo.ionale a mesa(ului
7esa8ul este manipulant, n msura n care I.C. dore%te s-* con#ing pe Sla#ici s-l a8ute %i emo#ional, fapt
marcat prin enumerarea ac0iunilor pe care ar dori s le fac Sla#ici! v! rog, abate#i*v! $n treac!t, intra#i $n
vorb!, st!rui#i, comunica#i*mi, care creeaz un crescendo potri#it dorin0ei lui.
*A&A*TE&ISTI*I ALE STILULUI
*. Corectitudine: din punct de #edere gramatical %i lexical, textul este corect alctuit.
;. Subiectivitate: opiniile despre rela0ia profesional %i cea de prietenie dintre autorul I.C. %i I.Sla#ici.
Subiectiviatea este marcat %i prin expresiile participrii afecti#e.
>.Accesibilitate: limba8ul este accesibil
?.Proprietatea termenilor: termenii sunt folosi0i cu sensul propriu, denotati#.
;A