DEFINIREA PUERICULTURII SI

PEDIATRIEI
Puericultura si pediatria sunt domenii de
activitate si totodata stiinte care au un obiect comun de
preocupare si studiu: copilul de la nastere la adoles-
centa (pana la varsta de 16-18ani).

PUERICULTURA(lat.puercopil;culturacrestere)
se ocupa de copilul sanatos;
este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se
asigura dezvoltarea somato-psihica normala si
ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice.

.


















Puericultura antenatala - se ocupa de
dezvoltarea intrauterina normala a
produsului de conceptie pana la
nastere.
PEDIATRIA(gr.pais,paidoscopil ;
iatreiatratament).
se ocupa cu descrierea, diagnosti-
cul si tratamentul bolilor copilului de
la nastere la 16-18ani.


Puericultura - alimentatie
- igiena
- buna dezvoltare
psihica
- stabilirea criteriilor
de dezvoltare fizica si psihica
- igiena mediului
copilului
- profilaxia
imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.
Pediatria - grupeaza bolile pe aparate
si sisteme
- exista boli caracteristice
copilariei : malformatii congenitale, afectiuni
legate de momentul nasterii, rahitismul carential
si vitamino-rezistent, convulsii febrile, boli
infecto-contagioase, etc.
- sunt boli care se
intalnesc si la varsta adulta insa la copil au
uneori manifestari si evolutie diferite : bronsita,
pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita
cronica.

Perioadele copilariei impartirea pe perioade
bine delimitate tine seama de particularitatile de
dezvoltare, de ritmul in care se desfasoara
acestea si de patologia specifica fiecarei
perioade.
- 1-28 zile nou-nascut
- 1-12 luni sugar
- 1-3 ani anteprescolar sau copil mic
- 3- 6-7 ani prescolar
- 6-7 -16 ani scolar
- 16-18 ani adolescent.

Morbiditatea infantila reprezinta
totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei
anumite perioade. Ea difera dupa grupele de
varsta, astfel :
> la nou-nascut ; afectiun legate de
traumatisme obstetricale sau incompatibilitate
feto-materna de Rh.
> la sugar : boli acute ale aparatului
respirator in sezonul rece si ale aparatului
digestiv in sezonul cald.
> la anteprescolar : cele de la sugar si boli
infecto-contagioase de etiologie virala.

> la prescolar: creste incidenta bolilor
infecto-contagioase caracteristice
colectivitatilor, apar noi probleme
legate de intoxicatii, accidente. Este
varsta imprudentei. Cazurile de
bronhopneumonie devin mai rare,
crescand incidenta pneomoniilor ca
urmare a imbunatatirii mecanismelor
de aparare antiinfectioasa, procesele
infectioase fiind mai bine delimitate.
la scolar : patologie mai complexa,
incluzand afectiunile intalnite la adulti;
persista incidenta bolilor infecto-
contagioase, ca rezultat al contactului
din colectivitati, apare R.A.A., sunt
mai frecvente accidentele de
circulatie, se contureaza mai bine
bolile psihice. Mai bine reprezentata
este patologia renala, hepatica,
sangvina.
Mortalitatea infantila =
nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total
nascuti vii in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt,
in principal, bolile acute grave ale
aparatului respirator, digestiv, malfor-
matiile congenitale incompatibile cu
viata.
PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid

Produs de conceptie( ou, zigot)
diviziuni celulare succesive
Embrion
factori teratogeni- determina
malformatii congenitale la nou-nascut

Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)

Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9
luni, pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartea
fatului.


Factorii teratogeni :
- tulburari utero-placentare si hormonale materne;
- infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita,
rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.
- infectii bacteriene : sifilis, TBC.
-infectii parazitare : toxoplasmoza.
- factori endocrini : diabetul zaharat
- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli
autoimune.
- factori mecanici
- factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,
progesteron.
-factori chimici - radiatii X, U.V.


Durata totala a sarcinii: 280 zile.
Eliminarea produsului de conceptie
inainte de 6 luni = avort
- 28-37 saptamani = nastere prematura
- 37-40 saptamani = nastere la termen
- dupa 280 zile = postmatur.

Factori care influenteaza evolutia fatului in
viata intrauterina :
Varsta mamei
Starea de boala a mamei ( boli acute sau
cronice decompensate )
Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-
rea de greutati )
Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-
tatia, dezechilibrul in principii nutritive );
Iradierea
Unele medicamente : tetraciclina,
chinina
Conditiile de igiena ale sarcinii
Factori psihici, stresul familial sau
social
Factori de mediu
Ereditatea
Incompatibilitatea feto-materna de Rh.

PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani
de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37,la
temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
instalarea respiratiei pulmonare;
modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la
cord caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei
pulmonare;
instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a
aparatului digestiv;
aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
incetarea functiei cordonului ombilical.



CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou-nascutului la termen
normoponderal se situeaza intre 3000 si
3500 g. Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de
nou-nascut subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
Lungimea este intre 48-52 cm.
Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiind
cu 3 cm mai mare decat cel toracic, care
masoara 31 cm.
Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)
Caractere morfologice :
Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare
icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala).
Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera
tegumentele la nastere.
Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe
tegumentele aripilor nazale si fetei.
Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.
Dispare dupa prima saptamana de viata.
Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-
lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.
Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).
La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt
moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele
calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului
osos.
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg
deschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni
Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti si
masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.
La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
Caracterele fiziologice :
Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia
pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este
viguros.
Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o
masa verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.
Musculatura membrelor este hipertona.
Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa
nastere, cand si pulsatii;e lui se opresc. Toate functiile
indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de
aparatele si organele nou-nascutului care intra in activitate.

Crizele fiziologice ale nou-nascutului :
1. Involutia cordonului ombilical consta din uscarea treptata a bontului
ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere.
Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70.
2. Icterul fiziologic al nou-nascutului apare la 2 3 zile dupa nastere prin
virarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu
sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine
buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate
hepatica functionala tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu necesita tratament.
3. Scadera fiziologica in greutate datorita aportului redus de lichide si calorii si a
eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max.
10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand la
greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
4. Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al
baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului descuamatie fina, furfuracee ce are
loc in prima saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului datorita aportului scazut de lichide din
primele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind
38. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.
Examenul clinic al nou-nascutului :
Se vor nota in foaia de observatie:
scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
starea generala ulterioara a nou-nascutului;
aspectul cordonului ombilical;
tegumentele: culoare, leziuni, modificari (
cianoza, echimoze, edeme, pete);
craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile(
bosa sero-sangvina,cefalhematomul);
restul sistemului osos cu eventuale malformatii (
polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital).
toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
exam. cordului;
exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;


eliminarea meconiului;
exam. organelor genitale externe;
exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe
arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de
viata;
exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei
bucale;
exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta
congenitala.
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE
NOU-NASCUTULUI
Aparat respirator: n.n are ritm respirator
neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii superficiale,face
tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.
Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.
TA=70-80 mmHg.
Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1)
Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupa
nastere.
Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza.
Termoreglarea: se face cu dificultate.
EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-
NASCUTULUI
Cuprinde :
1. Aprecierea starii de alerta
2. Examinarea nervilor cranieni
3. Examinarea motilitatii
4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este
influentata de varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In
perioada de veghe, n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular al
grupelor flexoare este crescut la toategrupele.
Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc
intotdeauna in acelasi fel.
Ele informeaza despre functia generala a SN.
A. Reflexe de pozitie si miscare:
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de
examinat.Se executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat
n.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor
si degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DE
IMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.
Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.
Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n.
Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate
ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau
centrala.Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.
3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duce
la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia
mersului.
4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitiei
capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii
ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la
2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii
sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul
induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o
parte. Ca urmare se produce extensia bratului si
membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata
copilului; flexia bratului si a membrului inferior de
parte opusa.
5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita
miscari alternante de mers cand plantele ating planul
mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.
6.


6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata
dorsala a piciorului vine in contact cu marginea
mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in
contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si
are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.
7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit
ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si
picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul
copilului acesta va flecta membrele inferioare.

B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la
zgomot.
C. Reflexe optice:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn
determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.
D. Reflexe alimentare:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in
apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie
corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta
de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn :
acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschide
gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7luni.
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI
LA NASTERE
Cuprinde:
evaluarea starii n.n la nastere;
aprecierea gradului de maturitate in functie de durata
gestatiei
identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:
1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in
categoria de n.n cu risc.


SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are
loc la 60 de minute dupa expulzie
chiar in sala de nasteri si cuprinde
urmatorii parametrii:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.
In functie de simptomatologia pe
care o prezinta, n.n primeste o
nota(scor).

SISTEMUL SCORULUI APGAR:
Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.


Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar
in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila
a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa
expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca
este necesar ( pana depaseste nota 6 ).
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii
se impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre
tactile( frictiuni usoare pe plante sau regiunea
interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.

4. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2:
-nn care nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la
dezobstructia cailor aeriene.
Peste 50% din prematurii cu varsta
gestationala cuprinsa intre 25-26
saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund
foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare
scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere
indica un viitor neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica
risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti
copii supravietuiesc au risc de paralizie
cerebrala.
NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si
chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii de
aceeasi varsta.
Important:-anamneza corecta
-masuri de supraveghere diferentiata a
nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in
serviciul cu posibilitati superioare de asistenta
medicala(unitati medicale de tip tertiar).
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de
alerta personalul medical de neonatologie si obstetrica
asupra unor posibile evenimente patologice ce pot
apare in evolutia acestei categorii de nn.


Cauze de aparitie a nn cu risc:
Cauze materne:
- varsta mamei: -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei
(stress, activitate fizica prelungita si grea).
- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli
renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocito
penie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica,
infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea
trimestru de sarcina,alte nasteri premature,
ruptura prematura de membrane amniotice.
Cauze fetale:
-gestatii multiple
-sdr. de insuficienta placentara
-macrosomie
-pozitii fetale anormale
-boli congenitale de cord
-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la
nastere
-acidoza
-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare,
atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,
omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).

-oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta
placentara,agenezie renala,hipoplazie
pulmonara).
Conditii legate de nastere si expulzie:
-prematuritate
-febra,hipertensiune materna
-travaliu precipitat
-prolabare de cordon
-prezentatie anormala
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).
Conditii imediate perinatale:
-prematuritate,postmaturitate
-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere
-paloare
-soc neonatal
-infectia lichidului amniotic.
In functie de varsta gestationala si greutatea la
nastere, nn cu risc se clasifica astfel:

PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si
varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar
nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste
40 saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.
PREMATURITATEA
Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau
egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g
-gradul II GN 2000-1500 g
-gradul III GN 1500-1000 g
-gardul IV GN sub 1000 g.
Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.
-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic
decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a
corpului.


Caractere morfologice:
- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada
prin transparenta venele superficiale; lanugo
abundent.
- Tesut adipos subcutanat neformat;
- Fontanelele larg deschise si suturile craniene
dehiscente
- Unghiile nu ajung la marginea libera a
falangelor
- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.

- Pavilioanele urechilor au aspect si
structura membranoasa; sunt aproape
plisabile (nu au scheletul cartilaginos
format).
- La prematurii gravi, datorita absentei bulei
lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu
fruntea incretita (aspect de batran).
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE
ALE PREMATURULUI:
1. Respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale
scazute, a musculaturii respiratorii slabe si
ineficiente, a imaturitatii centrului respirator
- tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de
surfactant
- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente
si secretii si, astfel, la bronhopneumonie de aspiratie
- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului
respirator.
2. Circulatorii:
-tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)
- tendinta la insuficienta cardiaca
-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.
3. Digestive:
- capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi,
crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi),
impunand mese mici cantitativ si la intervale mai
dese.
-reflex de supt redus sau absent ( in functie de
gradul prematuritatii)
reflex de deglutitie slab sau absent, impunand
alimentatia prin gavaj
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand
dificila digestia lipidelor.
4. Hepatice:
- deficit constant si prelungit de glucuronil-
transferaza hepatica, ceea ce face ca icterul
fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai
prelungit
- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce
la diminuarea saponificarii si emulsionarii
grasimilor alimentare, contribuind la digestia
dificila a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este
scazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si la
aparitia de edeme.
6. Hematologice:
- anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere,
datorita depozitelor de fier scazute la nastere.
- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu
ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur): fact. II,
VII,X.
7. De termoreglare:
- mare instabilitate termica (poikiloterm)
- centrul termic imatur
- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in
calorii in primele zile de viata si slabei activitati
musculare
- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului
adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in mod normal,
functioneaza ca un manson.
- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin
scaderea presiunii coloid-osmotice
- hipoglicemie
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9. Imunitare:
- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru
germeni
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile
de aparare
- activitate fagocitara slaba a leucocitelor
- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi,
complement seric, properdina
- tendinta la diseminare a focarelor infectioase
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazuta
- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee
si cianoza
- hipotonie musculara marcata
- reflexe slabe, abia schitate sau absente.
DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la termen,
dar care are greutatea la nastere egala sau
mai mica de 2500 grame. (SGL= small for
gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu
GN mica.
Factorii materni si sindromul
insuficientei placentare reprezinta cauzele
determinante ale dismaturitatii.


Dintre factorii fetali:
boli genetice
anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala
incluziilor citomegalice).

Dismaturul se deosebeste de
prematur prin:
durata normala a sarcinii la
dismatur
lungime peste 47cm. la nastere
la dismatur.
nu are caracterele morfologice
pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de
varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
pielea de pe palme incretita (miini
de spalatoreasa)
vernix caseosa redus
lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii
este peste 300 de zile atunci prognos-
ticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea
celor 42 saptamani de gestatie sa se
efectueze operatia cezariana.
MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000
grame.Greutatea mare la nastere constitu-
ie factor de risc atat pentru mama cat si
pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
primitive: transpozitia de vase mari
secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet
gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in
caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:
risc crescut de traumatism obstetrical
(hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de
plex brahial) creste riscul de mortalita-
te perinatala si neonatala
asfixie severa
hipoglicemie postnatal (acesti copii nu
rezista regimului hipocaloric tranzitoriu
care urmeaza pensarii cordonului
ombilical).
RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN
SALA DE NASTERE
Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere
de catre o echipa de personal medico-sanitar
antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn
poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De
aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie
pregatite atat echipamentul cat si personalul
medical capabil sa intervina eficient. Orice
nastere este o expectativa armata.
Se parcurg 3 etape (in maxim 30
secunde),intotdeauna succesiv in
aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene
superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara
parcurgerea celor 3 etape, dar
succesiunea lor este obligatorie.
A. Permeabilizarea cailor respiratorii:
pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este
plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge
de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru
prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire,
scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.
Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate
declansa prima respiratie. Nou-nascutul se va
pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara
extensie.
Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin
aspiratia CRS.
Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).
B. Initierea respiratiei:
Stimulare tactila- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana
examinatorului.
Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste
echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.
C. Mentinerea circulatiei:
Masaj cardiac extern
Medicamente.
Aplicarea intarziata sau
inadecvata a acestor masuri de
reanimare le va scadea eficienta,
hipoxia prelungita fiind la originea
leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune
pozitiva:
In orice apnee care nu raspunde la stimulare
tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se
intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se
mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la
C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica
totdeauna unui nn care este deja ventilat
(de circa 15-30secunde) si nu raspunde
adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la
ventilatie+masaj cardiac extern, se vor
administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:
Vene periferice
Vena ombilicala (cea mai folosita cale de
administrare a medicamentelor).
Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare
neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda
ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului
cardiac extern efectuat timp de 1 minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.
Medicamente utilizate:
adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica
demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie
(paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca
inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de
resuscitare: - sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace
la minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea
administrarii.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
Elementul esential ce deosebeste
copilul de adult este procesul de crestere
si dezvoltare.
Copilul nu este un adult in miniatura.
Spre deosebire de adult,copilul reprezinta
un grup biologic complex si in rapida
transformare: nn, sugar, prescolar, scolar,
puber, adolescent.Fiecare etapa prezinta
particularitati morfo-functionale,
imunologice, patologice.
La sfarsitul adolescentei cresterea
este incheiata. Individul este
considerat adult.
Studuil cresterii si dezvoltarii se
numeste auxologie.
Starea de deplina sanatate a
copilului rezulta din suma: organism
sanatos + minte cercetatoare + perso-
nalitate stabila.
CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide
(accelerari de ritm):
intrauterin
postnatal, astfel: - la inceput, o scurta
perioada de crestere si dezvoltare
accelerata;
-urmeaza un ritm mai
lent dar continuu, de-a lungul intregii
copilarii.
o faza finala de accelerare- la pubertate.
urmeaza apoi o incetinire progresiva pana
la oprirea cresterii.
La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza
propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de
crestere a organelor si sistemelor.
Cele care urmeaza tipul cresterii staturale:
muschi,cord,ficat,rinichi.
Creierul are propria curba de crestere si
dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viata
cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU
insa si maturitatea.
Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada
prepubertara, scade apoi progresiv.
Aparatul reproducator atinge apogeul
cresterii la debutul pubertatii.
CRESTEREA este:
Cantitativa prin hiperplazia (multipli-
carea) celulara;
- prin hipertrofia celulara( este
legata de sinteze proteice)=cresterea de
volum celular.
Calitativa diferentiere celulara(speciali-
zare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII:
1. LEGEA ALTERNANTEI:
segmentele corpului nu cresc toate
in acelasi timp, ci alternativ (mem-
brele superioare nu cresc in
acelasi timp cu cele inferioare).
2. LEGEA PROPORTIILOR: pentru
fiecare perioada a copilariei exista
un anumit ritm de crestere (mai
accelerata la 0-3 ani, mai lenta
intre 5-7 ani).
3. LEGEA ANTAGONISMULUI
MORFOLOGIC SI PONDERAL: in
perioada de crestere acumulativa,
diferentierea celulara este redusa
si, la fel, si invers.
4. LEGEA CRESTERII INEGALE:
fiecare segment al corpului are
propriul sau ritm de crestere.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FACTORI GENETICI:
Fiecare din cele 100.000 de gene
(mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza
o anumita parte a embrionului si fatului. Nu
toate genele sunt active de la nastere.
Patologia acestor gene determina o serie
de afectiuni: aneu-ploidii,deletii,
translocatii, inversiuni.
Ereditatea conditioneaza partial
talia definitiva si dimensiunile
copiilor la diferite varste, ca si
ritmul menstruatiei si momentul
instalarii ei.
Copii cu talie mare provin din
parinti care au si ei talie mare.
Factorii genetici au rol in deter-
minarea inteligentei.
FACTORII DE MEDIU:
PRENATAL: pot modifica planul genetic
al viitorului organism. Ei actioneaza din
momentul fertilizarii:
1. NUTRITIA: - deficite vitaminice
- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-
tarea.
2. FACTORII MECANICI: anom. de
implantare,oligohidramnios,bride amnio-
tice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,
citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern,
sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-
nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).
7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-
tibilitate de grup sangvin si Rh.
8. ALTI FACTORI: variatii regionale si
sezoniere, rangul nasterii, rasa.
POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi
care actioneaza si intrauterin:
1. FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:
Sezonul influenteaza cresterea si
dezvoltarea:- primavara-crestere
staturala
- toamna-crestere
ponderala.
2. NUTRITIA: subnutritia cronica are
cele mai nocive consecinte.
3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI,
CULTURALI,POLITICI: actioneaza
prin nutritie, igiena, asistenta medica-
la, conditii de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil
asupra cresterii si dezvoltarii prin
tonifierea musculaturii, intarirea
articulatiilor, ameliorarea oxigenarii,
facilitarea termogenezei.
5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie
asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineraliza-
rea sheletului;
-h. sexuali au act. anabolizanta.

EVALUAREA CRESTERII SI
DEZVOLTARII
Se face prin compararea parametrilor
fizici ai copilului cu cei ai altor copii
sanatosi de aceeasi varsta, sex si din
aceeasi zona geografica. Masuratorile au
stabilit curbe dinamice derivate matematic
si numite percentile sau deviatii
standard. Curbele au aspect gaussian
(de clopot). Media va grupa cel mai mare
numar de copii, iar extremele reprezinta
limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de
evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt:
maturitatea scheletica si dentara,
talia,greutatea,perimetrul cefalic,
starea de nutritie,fontanelele.
VARSTA OSOASA: este cel mai fidel
indicator al cresterii. Evaluarea ei
foloseste radiografii ale mainii: se
determina nr. si dimensiunile centrilor
epifizari la varste cronologice date.


Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate
fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la
varsta de 18 luni.
- forma de romb.

FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.
DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare
incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii
dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata
(incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei
mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an cca. 8 dinti.
La 12-18 luni apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar;
se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei
primare ( de lapte).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu
molarul de 6 ani, fundatie a intregii
dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se
schimba progresiv dintii de lapte. Molarul
al 3-lea (de minte) apare dupa pubertate,
la orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA este fenomen
normal.Este precedata de hipersalivatie,
prurit local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-
ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul
pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an
copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de
la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la
diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in
intensitate dupa varsta de 13 ani la
fete si 15 ani la baieti si inceteaza la
17-19 la fete, iar la baieti poate
continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta din lung. Nn,1/3
la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor
dimensiunilor;
- este un indicator valoros
al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa
nastere 5-10% din GN.
Cresterea in greutate: - --
-750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
In al 2-lea an spor mediu lunar de
200-250 g.
Dupa varsta de 2 ani, sporul
ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
Debutul exploziei cresterii ponderale
pubertare coincide cu cel al cresterii
in lungime.
Formule de evaluare a cresterii in
greutate: form. Herman( pt. copilul
peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).
Perimetrul cranian(PC) reflecta, in
primii 2-3 ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si
10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la
nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.
Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt.
posologia medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.
PUBERTATEA: - este perioada
dezvoltarii caracterelor sexuale
secundare si a maturizarii biologice a
organelor sexuale. Sfarsitul ei
marcheaza debutul in adolescenta
(aici cresterea in lungime inceteaza).
- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la
baieti.
- debutul e influentat de factori
genetici( modelul parintilor), de fact.
climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia
menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la
baieti.
Apoi apar succesiv:
- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea
pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se
modifica morfologic coapsele si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana,
axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se
pigmenteaza scrotul, se schimba vocea,
se dezvolta musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine
din timpul pubertatii sunt determinate de
axul hipotalamo-hipofizo-gonadal care va
determina acea sexualizare psihica,
proces care va determina intregul
comportament sexual al individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescen-
ta: implica o serie de modificari fizice,
sexuale, la care se adauga adaptari cogni-
tive,emotionale, socioculturale.(cresterea
treptata a independentei,noi motivatii si
comportamente, apar simtul datoriei si al
responsabilitatii).
DEZVOLTAREA
PSIHOMOTORIE
Cuprinde: comportamentul motor+
comportamentul cog nitiv+ comporta-mentul
verbal+comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:
la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor
flexori; reflexul de apucare prezent;
reactioneaza global la stimuli; urmareste cu
privirea jucaria in miscare.
La 2 luni: reactioneaza la sunete;
zambeste persoanelor familiare;
gangureste; urmareste cu privirea.
La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi
recunoaste mama;se joaca cu miinile;
emite sunete voioase.
La 4 luni: sade sprijinit perioade
scurte;intoarce capul spre persoana
care vorbeste; rade in hohote daca e
stimulat.
La 5 luni: deosebeste persoanele
straine de cele cunoscute.
La 6 luni: se intoarce de pe spate pe
abdomen; trece jucaria dintr-o mana
in alta; sta mult timp in sezut usor
sprijinit.
La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se
uita dupa jucaria care i-a scapat;
emite silabe sporadice; cauta
contactul familial.
La 8 luni: isi recunoaste numele;
exprima bucurie; plange cand e
certat.
La 9 luni: sustinut de axile face
miscari de mers; se ridica singur in
picioare; apuca obiectele cu 2 degete.
La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege
interdictia.
La 11 luni: merge tinandu-se de
mobila;intelege ordine simple(per. co-
municarii preverbale);primul cuvant.
La 12 luni: merge tinut de o mana; arata
parti de corp;are vocabularul format din 2
cuvinte cu sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:
La 15 luni: merge bine; se asaza si se
ridica singur de pe podea;are vocabular
activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.
La 18 luni: incepe sa alerge; urca si
coboara trepte sustinut; aduce, la cerere,
un obiect familiar; spune 8-10 cuvinte;
cere olita la timp.
La 21 luni: merge inapoi; form. propo-
zitii din 2 cuvinte.
La 24 luni: urca si coboara singur
scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa
treburi casnice mici.
La 27 luni: pune intrebari; stie si-si
pronunta prenumele; isi vorbeste
singur cand se joaca.
La 30 luni: prinde si arunca mingea;
cunoaste sensul pluralului.
La 36 luni: foloseste alternativ picioa-
rele la urcat; pedaleaza; pune
intrebari; se apropie de alti copii.
La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte;
executa miscari cu dificultate crescan-
da(sarit, catarat); se adapteaza la
programul zilnic fixat de adulti.
catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-
panite fara dificultate; apare gandirea
logica.
In per.scolara: odata cu detasarea de familie
copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in
afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar
situatii conflictuale intre parinti si copii.
La pubertate si adolescenta: insidios, apar
modificari comportamentale, ce vor defini
comportamentul tanarului; efect.actiuni
independente, creste spiritul de initiativa, se
dezvolta capacitatea de sinteza si
abstractizare;apare interesul pt.sexul opus
Este per. de efort educational maxim, cu
imprimarea unei discipline in munca si gandire.
NUTRITIE SI ALIMENTATIE
PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor
fizico-chimice de asimilare si dez-
asimilare a alimentelor in orgs.
prin care se asigura nevoile de
crestere si dezvoltare corespunza-
toare varstei, o activitate fizica si
intelectuala adecvata, promovand
o buna stare de sanatate.
NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-
lor se exprima in kilojouli(kj) sau
kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura
necesara pt.a creste temp. unui
litru de apa de la 14,5C la 15,5C
1 kcal = 4,184 kj.
Surse de energie principale pt.
orgs. sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil
treb. sa acopere cheltuielile zilnice
necesare pt.: metab. de intretinere+pt.
proc. de termoreglare+pt. activitatile
fizice +pt.nevoile de crestere.
METAB. DE INTRETINERE= METAB.
BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni 100 kcal/kg/zi
- copil mic 90 kcal/kg/zi
- prescolar 80 kcal/kg/zi
- scolar 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
- 1-3 ani 1300 kcal/zi
- 4-6 ani 1700 kcal/zi
- 7-9 ani 2200 kcal/zi
- 10-12 ani baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.
Accelerarea cresterii in per. prepu-
bertara necesita un aport caloric supli-
mentar.
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi
cresterea ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar det.
stimularea sistemului enzimatic al lipido-
genezei, ceea ce va duce la hipertrofia si
hiperplazia celulelor adipoase in perioada
de sugar. Aceasta va determina obezitate
precoce, cu prognostic nefavorabil.

Ratia alim. hipocalorica va
deprima sistemul nervos simpatic,
copilul va economisi energia pt.
nevoile de intretinere si termoge-
neza. Aceasta va fi urmata de
diminuarea pana la oprire a
cresterii ponderale si staturale cu
aparitia malnutritiei.
NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers
proportionala cu varsta:
- la embrion apa reprez. 90% din
greutatea corporala
- la copil 70-75%
- la adult 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid
decat la adult. Ca urmare, si necesarul de
apa/ unitate de greutate este mult mai
mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).
Nevoile de lichide depind de varsta si de
continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se
realizeaza prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza
la suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei
cu pierderi urinare care depasesc 40-50%
din vol. de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive,
lipsa de aport).
ROLUL APEI IN ORGANISM:
intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra
reactiile biologice;
intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,
tamponare;
realizeaza solutii;
reprez. calea de transport a numeroase
substante;
intervine in termoreglare;
face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.
NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni
de viata este exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera
sugarului un aport proteic ideal
d.p.d.v. cantitativ si calitativ.
Laptele de vaca are un aport
proteic crescut dar utilizare
digestiva scazuta.
In alimentatia diversificata se
recom. ca 50% din prot. din alim.
sa fie de orig. animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
La sugarul alim. exclusiv la san(in
primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.
Rolul proteinelor in organism:
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si
tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzi-
melor;
asigura forta fizica si intelectuala;
intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand
apararea orgs. impotriva infectiilor;
mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul
acido-bazic;
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co,
Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
pot deveni sursa energetica
(neeconomica insa).
Deficitul aportului proteic:
- incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enz.,h.,Ig.
- apar edeme hipoproteice si
malnutritia proteica.
Excesul de aport proteic:
- tulb. digestive( diaree de putrefactie);
- suprasolicitarea functiei renale(cata-
bolismul proteic crescut va det. form. de
uree in cantitate mare ce treb. eliminata
renal, solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic
si este neurotoxic in cant. mare; daca
amoniemia este crescuta timp indelungat
va determina un coeficient de inteligenta
scazut la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor
incarca, ulterior, cu grasimi.
NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.
animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de
trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati,
AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic,
acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot
fi sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind
exogena.
Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica
scazuta 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica
medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare 9
kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb
usor digestiv. De aceea intra in
compozitia unor preparate dietetice
pentru sugari.
Rolul lipidelor in organism:
principala sursa de energie pt. orgs.
participa la formarea unor celule si tesuturi
(membrane celulare, tes. nervos);
intra in structura unor hormoni,
prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
rol in mentinerea integritatii tegumentelor
si fanerelor;
transporta taurina care este absolut
necesara integritatii fotoreceptorilor;
favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
rol antitoxic.
Minimum de lipide in ratia alimentara:
1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din
ratia calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar
in perioada de sugar pt. ca este nece-
sar pt. dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie
determina: oprirea cresterii;lez.trofice
ale pielii,fanerelor si mucoaselor,lez.
oculare; creste adezivit. plachetara.
Excesul de lipide in alimentatie
determina: obezitate; steatoza
hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati carenta
de vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali formare
de calculi biliari.
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din
aportul caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-
toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre
alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.

Fibrele alimentare sunt reprezentate
de celuloza, hemiceluloza, pectine,
lignina. Ele intra in alimentatia
sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare
favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza
biliara, diabet, obezitate,cardiopatie
ischemica,apendicita, diverticulita, cc.
de colon.
ROLUL glucidelor in orgs.:
principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot.,
glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-
tate, diabet zaharat, carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTE
MINERALE:
Este mai mare in perioadele de
crestere ale organismului,efort fizic,
stari febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte
matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului
acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-
lular;
- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-
bazic,a pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-
poroza, mineraliz. deficitara a dintilor.

FOSFOR: - este constituent principal al
oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste,
viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din
organism este dependenta de
vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7
la nastere si creste la 2 la adult, raport
ce nu se regaseste in majoritatea
surselor alimentare.
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a
unor enzime celulare, citocrom C, ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-
9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4
luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24
mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se
constituie in ultimele luni de sarcina. Ele
acopera nevoile sugarului in primele 3-
4luni de viata. De aceea prematurii nu au/
au rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de
ou,lapte,legume,fructe.
Carenta de Fe anem. hipocroma,
microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si
osoasa.
- deficitul de fluor carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-
musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in
celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400
mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,
diaree.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al
unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in
colostru;
- are efect protector impotriva
acrodermatitei enteropatice descrisa la
sugarii intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.
energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu
iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si
tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si
dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat,
galbenus de ou,morcov,spanac,
varza,ardei.
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic,
ca factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,
ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub
actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org.
de reproducere, ale glendelor endocrine,
muschi, SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol: - in formarea colagenului, substantei
intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se
distruge prin preparare termica a alim.
Deficit scorbut. Excesul oxalurie.
VITAMINA B1: - rol in asigurarea
functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-
cere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de
oxidoreducere; in functionarea SNC, a
aparat. vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,
fasole, mazare verde,spanac,rosii.
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-
reducere.
- surse: cereale, legume
verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-
croma.
VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 anem.pernicioasa.
ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viataalimentatia
este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-
lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim.
cu lapte exclusiv matern in primele
4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in
primele 4 luni de viata cu laptele altei
specii, de obicei un lapte adaptat, avand
ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4
luni de viata cu lapte de mama+ un
preparat de lapte adaptat, atunci cand
secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea
terptata de la o alim. exclusiv lactata la o
alim. variata. Sugarul primeste si alim.
nelactate, de consistenta semisolida, ca o
etapa de trecere spre o alim. completa.
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de
mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata.
Cuprinde toate principiile nutritive
necesare dezvoltarii somatice si
cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si
antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile
nutritionale ale copilului.

4. Creaza o legatura afectiva
fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte
importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei
protein-calorice.
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3
variante: colostru,lapte de tranzitie
si lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de
sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-
100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi
progresiv. Compozitia se modifica
treptat spre laptele de tranzitie si apoi
matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi
si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in cant.
mai mare decat laptele matur; Ig.asig.
aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in
perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la
ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza,
fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si
saruri minerale.
LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa
nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe
parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai
mamei. Laptele de mama este mai
apos la inceputul suptului(atenueaza
senzatia de sete a sugarului) si mai
bogat in grasimi la sfarsitul suptului
(da senzatia de satietate sugarului).
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip
albuminos.
PROTEINELE din laptele de mama:-
nu sunt influentate de variatiile
aportului alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a
fi variabil in functie de momentul
lactatiei.

Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat
(este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp.
in dezvoltarea creierului si meta-
bolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in
digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol bacteriostatic
- in absorbtia Feprotectia
sugarului alimentat la san impo-
triva anemiei feriprive in primele
6 luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este
max. in colostru.

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor,
IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in
colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a
nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat
si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora
saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele
matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a
diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in
apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza rol
bactericid asupra E.coli si
Salmonelei.
Glucidele (hidratii de carbon) din
laptele uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid
(glucoza+galactoza). Reprezinta
principalul constituent osmotic al
laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea
antiinfectioasa. Reprez. factor de
crestere pt. Lactobacilul bifidus.
Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%),
colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati
cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp.
este acidul linoleic. Acesta este in
cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele
de vaca.El intervine in maturarea SN a
copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na este in cantitate mai mica in laptele
matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica
decat in laptele de vaca, dar sunt in raport
optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m.
si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de
l.v., dar cu absorbtie foarte buna.

Vitaminele din laptele de mama:
- variaza in raport cu aportul lor in
alimentatia mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate
suficienta pt. a proteja nn. de infectiile
cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate
insuficienta pt. a proteja sugarul de
aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care
este hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l
cantitate suficienta pt. a proteja sugarul
alim. natural impotriva rahitismului.
Vitamina K in cant. mica in colostru.
De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn.,
in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni
aparitia bolii hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 in cant. mica in l.m.
- B2, B12 in cant. suficienta in l.m.
Vitamina Cacopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2
si F2; subst.exogene excretate prin
lapte.
FACTORI DE PROTECTIE
ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI
MATERN:
Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,
factor antistafilococic( inhiba
cresterea Staf. auriu); subst. cu rol
antiviral; factori bifidus( favoriz.
coloniz. intestin. gros al sugarului
alim. la san cu lactobacilul bifidus).
Tehnica alimentatiei
naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca
din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-
ca a viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi
pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai
naturale si nn este sanatos,atunci acesta va
fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere.
Cu cat copilul este mai precoce pus la san
cu atat va creste in timp durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la
ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-
la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in
cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul
mamei dupa cele 5 min.(contact mama-
copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va
mari la 20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa meto-
dala cerere.Se favorizeaza secretia
lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele
singur.
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8
mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7
mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este
aceeasi la toate mesele. De aceea, pt.
aprecierea secretiei lactate a mamei se
face media cant. de lapte primite/24 ore.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in
scutece curate;
- mama spala miinile si sanul cu
apa si sapun la fiecare supt.
- in primele zile lehuza va alapta
stand in pat, apoi in pozitie sezand cu
picioarele sprijinite pe un scaunel.
- pozitia sugarului: cu capul, gatul si
spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele
sugarului.
Se stoarce putin sanul si se indepar-
teaza primele picaturi ce pot fi conta-
minate cu germeni.Se atinge obrazul
copilului cu sanul - apare reflexul de
orientare pt. supt - mama va introduce
mamelonul in gura copilului.
Sanul este tinut de mana libera a
mamei intre index si medius pt. a nu
se obstrua narinele sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in
brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt.
a-l ajuta sa eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit
lateral stang si apoi drept pt. a favori-
za evacuarea stomacului si reaparitia
senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza
ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-
re completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale
Alimentatia naturala este obligatorie in
primele 3 luni de viata si este optima daca
dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau
treptat.
Ablactarea treptata este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o masa de
diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre copil si
de catre mama.
Ablactarea brusca
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a
mamei sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate medica-
mentoase:antagonisti de prolactina
(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar
activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli
psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat,
tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt.,
trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-
te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor,
ragade mamelonare sangerande,inf.acute
tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide,
nitrofurantoin).


C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la
AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd.
icteric cu BI crescuta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos precipita in
flocoane mari;
-necesita un
timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in
proteine decat l.m. Excesul de prot.
este transformat la niv. ficatului
determinand hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pt. excretia
incarcaturii osmotice mari(uree)
determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- imp.este lactoglobulina ea este
puternic antigenica. Este incriminata in
alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in
l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele
proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina
dezv. la nivelul colonului a unei flore de
putrefactie bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai
redusa decat in l.m. l.v. se va zahara
5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant.
mai mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v.
determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det.
absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-
re-are un continut microbian
crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m.
fac din l.v. un aliment nerecoman-
dabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim
trimestru,daca nu poate fi alimentat
natural,va fi alimentat cu o formula
de lapte adaptata pt. sugari (lapte
dietetic pt. sugari).
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele
situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala
care nu-si pot permite o alaptare
prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de
compozitia l.m.(prin interventia com-
plexa a producatorului),form. de lapte
nu vor fi niciodata identice ca rezulta-
te cu cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care
sufera importante transformari.
Laptele adaptat se prezinta sub forma de
pulbere (granule),se prepara instant (fara
preparare termica),nu necesita nici un fel
de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri
minerale, are osmolaritatea mai mica
decat a l.v.,protejand functia renala
redusa a sugarului mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu
lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente
in cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
TIPURI DE FORMULE
DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon,
NAN1.
- partial adaptate:difera de
prep. adaptate prin compozitia in
glucidese adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza):
Milumil1, Similac.

FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate
preparate medicament-se folosesc in
diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in
lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,
Morinaga NL33.

- preparate din soia(lipsesc lactoza si
prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de
proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri:
Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
TEHNICA ALIMENTATIEI
ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a
alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand
sugarul este in deplina stare de
sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce
treptat,prin tatonarea tolerantei
digestive.

Alimentatia artificiala a sugarului impune
respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in
ceea ce priveste pastrarea,prepararea si
manipularea vaselor necesare prepararii
laptelui praf (biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.
naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt.
ca exista riscul aspirarii laptelui in caile
respiratorii si exista posibilitatea aparitiei
otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie
plina cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca
integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de (o parte
lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu
5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti
lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de (3 parti
lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca
integral ( cand nu se poate adm. un
preparat de lapte adaptat).
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele
situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile
de viata.
apoi sporul ponderal este sub 150
g/sapt.

Inainte de a trece la alim. mixta sau
artificiala se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese
administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi
corectati (dieta saraca in lichide, program
de odihna pt. mama,reducerea starii de
incordare a mamei, negolirea sanilor dupa
fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu
este capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece
la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se
completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza
o masa de san cu una de lapte
praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia
lactata scade si mai mult ( laptele
stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu
lingurita si nu cu biberonul, pt.a
mentine secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic
si alimentat la san se incepe la 6
luni.
Pt. sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 3,5-4
luni.
Reguli pt.diversificarea
alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in
perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou pro-
gresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive;
alimentul nou se adm. cu
lingurita;
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment nou
apar semne de intoleranta digestiva
(diaree, varsaturi), atunci se suprima
acel aliment 1- 2 saptamani, pana la
refacerea digestiva si apoi se va
incerca reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui
aliment nou daca sugarul il refuza.
Exista riscul anorexiei psihogene la
sugar.
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale,
continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8
saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva
picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri,
caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.

- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere,
banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe
(zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se
poate adauga fie fainos indulcit cu
zahar, fie 1-2 lingurite de branza de
vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de
lapte cu una de fructe.
NU se dau copilului sub 1 an :
zmeura, capsuni, fragi. Sunt
alergizante.
masa de fructe se adm. imediat
ce este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se
inactiveaza vitaminele.
Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4
luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina,
pastarnac, spanac,dovlecei, rosii,
ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat
strecurata, apoi se adauga fainos si
ulei vegetal;
- piure de legume + unt
si lapte (dupa varsta de 5 luni).
Fainoasele: - au valoare energetica
mare.
!!! Faina de griu, orz, secara
contine gluten - o proteina
alergizanta pt. mucoasa intestinala
a sugarului (putand produce un
sdr.celiachiform).De aceea se va
introduce in alim. sugarului dupa
varsta de 8 luni!!!
Carnea: - are continut crescut in
aminoacizi esentiali, saruri minerale,
vitamine.
- carnea de pui sau vita se adm de
la 5 luni, in supa de zarzavat sau
piureul de legume, de 3-4 ori pe
saptamana (sub forma de carne fiarta
si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni perisoare de carne,
ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni peste alb: salau,
pastrav,stiuca.
- dupa 1 an chiftelute de carne
preparate in ulei.
- dupa 3 ani carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni galbenus de ou fiert
tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an albusul de ou (este
alrgizant).
- dupa 5 luni branza de vaci ( in
piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza
de vaci.
- dupa 5 luni iaurt preparat in casa si
zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in
trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI
IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA
NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile
dupa nastere cand se produce furia laptelui.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate
apuca mamelonul in gura; se form. un cerc
vicios.
Se recomanda golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost
pregatit in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin
proba suptului. Se va accepta ca fiind reala
numai daca se coreleaza cu o curba
ponderala nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a
copilului: vor determina supt
imposibil. Se va adm. lapte de
mama cu biberonul sau cu
lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de
supt sau de deglutitie vor fi hraniti
prin gavaj sau cu biberonul cu
lapte de mama ( este cel mai bun
lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in
cantitati mici de lapte nemodificat(
aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor.
Apare la sugarii lacomi, care inghit
aer in timpul suptului.
4. Varsaturile apar tot la sugarii
lacomi cu reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de
origine organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe
plan inclinat la 30; antispastice.

5. Colicile abdominale: - sunt dureri
abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident,
congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san):
sunt scaune moi,de culoare galben-
verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul
mesei sau imediat dupa supt +/- eritem
fesier.Apare numai la sugarii alimentati
natural.Curba ponderala este
ascendenta.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA
ARTIFICIALA SI MIXTA:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei
uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii
necorespunzatoare a laptelui de vaca
sau a prepararii inadecvate a laptelui
praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in
concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza
prezentei lactoglobulinei in laptele de
vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei
defectuoase a cazeinei din laptele de
vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita
excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin
suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoile energetice in aceasta
perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile
necesare activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1
ou la 2-3 zile; 50 g carne de
pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine
vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei
vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume,
produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2
gustari/zi.
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-
30% lipide, 55-60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3
prot. de orig. animala si 1/3 prot. de
orig. vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse
lactate, carne (de pasare,vita,porc,
peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile)
fierte sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt,
smantana, margarina,frisca,uleiuri
vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse:
piine,produse de panificatie,paste
fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2
gustari.
ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15%
proteine, 30% lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu
trebuie sa lipseasca
carnea,ouale,lactatele si
cruditatile.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in
functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia
calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia
calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70%
prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox.
200g/zi); lapte (500ml/zi); branza
(50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale,
cartofi, alte legume,fructe,zaharuri
rafinate (in proportie mica).
Se va respecta un program fix de
servire a meselor, cu atmosfera
calma, fara discutii in timpul
meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2
gustari zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta:
consumul de alcool, tutun, cafea,
condimente.