Cu privire la originea tiganilor au fost emise mai multe ipoteze dar cei care au reusit sa faca lumina au fost

lingvistii, stabilindu-se originea indiana a acestora (migratia tiganilor din India catre Europa facandu-se intre
secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri). Prezenta lor in ara !omaneasca este mentionata prima
oara intr-un document de cancelarie din "#$%. Inca de la primele atestari ale prezentei lor in teritoriile romanesti
tiganii au fost robi. Ei vor perpetua aceasta conditie sociala multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la
mi&locul sec. al XIX-lea. 'r fi fost aici interesanta prezentarea categoriilor de tigani (tagme) la inceputul
secolului al XIX-lea( aurari (rudari), caramidari, lingurari, ursari, zavragii, caldarari, netoti, vatrasi. In anii celui
de-al doilea razboi mondial tiganii au trait tristul episod al colonizarii in ransnistria unde au pierit un numar
insemnat.
'stazi tiganii sunt adusi in actualitate de problemele acute, in primul rand de ordin social, pe care ei le ridica in
fata societatii romanesti. (...) ) prima e*plicatie consta in modul concret in care s-a realizat emanciparea
tiganilor din principatele romane, la mi&locul secolului al XIX-lea. +ate fiind conditiile socio-politice ale
timpului, legislatia de emancipare s-a rezumat la latura &uridica si a avut in vedere intr-o prea mica masura
aspectele economice si sociale ale acestei populatii. +ezrobirea nu a insemnat si improprietarire, de aceea o buna
parte a tiganilor nu a fost integrata comunitatilor rurale. ,ulti dintre ei au ramas pe mai departe, c-iar in conditii
de sedentarizare, la indeletnicirile lor traditionale, ca o categorie socio-ocupationala distincta. Cei care s-au
integrat sub aspect economic, in epoca dezrobirii sau mai tarziu, prin improprietarire si legare de o ocupatie
agricola, si-au pierdut identitatea tigana si s-au asimilat din punct de vedere etnic populatiei ma&oritare. .tatutul
social inferior de azi al tiganilor se e*plica prin perpetuarea marginalitatii. C-iar daca de la dezrobire si pana
astazi s-au produs modificari insemnate in ce priveste aceasta populatie, nevoita sa-si abandoneze cele mai multe
din indeletnicirile sale traditionale si sa adopte ocupatii in cadrul oferit de economia moderna, marginalitatea sa
sociala s-a mentinut. iganii au ocupat locurile de munca cele mai prost platite, refuzate de restul populatiei.
/ivelul lor de instructie scazut si lipsa de predispozitie pentru meseriile moderne au determinat aceasta situatie.0
(V. 'c-im)
Potrivit unei cercetari din anul "112 (ale carei rezultate s-au publicat in volumul 0iganii intre
ignorare si ingri&orare0) populatia cu profil etnic rom este estimata la apro*imativ " milion in
!omania. Populatia de romi in marea ei ma&oritate nu detine nicio profesie (31,456 %$5
dintre barbati, $$,$5 dintre femei)6 doar "7,"5 sunt calificati in profesii moderne, iar #,15 in
profesii traditionale. /ivelul calificarii este e*trem de scazut, ma&oritatea ocupand pozitii
necalificate. +oar ",$5 au studii medii si superioare, 225 nu au mers deloc la scoala. In mai
mult de &umatate din familii nu e*ista niciun salariat. ) familie de tigani e compusa in medie
din 7,7 persoane (a se compara cu media pe tara care este de #," persoane de familie). 72,15
dintre romi se afla sub nivelul de subzistenta (fata de "75 pe ansamblul populatiei). !omii au
cel mai mare procent de mortalitate infantila( 7# la mie. !omii se casatoresc foarte devreme
mai ales in cazul fetelor( varsta medie a sotiei la prima casatorie este de "3 ani, fatza de 22 de
ani pentru cazul intregii populatii. 8aptul ca multe fete se marita la "#-"4 ani pare sa raspunda
si controversei de pe &.ro cu privire, daca nu la varsta 0optima0, cel putin la varsta 0naturala0
pentru inceperea vietii se*uale. 495 din numarul celor care s-au declarat romi au recunoscut
limba tiganeasca drept limba materna, mai mult de &umatate declarand insa limba romana ca
limba materna.
0Viata particulara a tiganilor se desfasoara cu totul altfel decat viata publica. In primul rand
este de remarcat solidaritatea tiganilor. Cu toate ca uneori se cearta si c-iar se bat, nu se fura
si nu se inseala intre ei. :n tigan este un rom sau un ;alo (rom < tigan, barbat6 ;alo < negru)
iar un individ apartinand oricarei alte natii este un ga&o sau parno (ga&o < individ care nu este
tigan6 parno < alb). :na dintre marile ciudatenii (in aparenta) ale comportamentului tiganului
este modul sau diferit (c-iar contradictoriu) de a se comporta fata de cei ce se c-eama rom si
cei ce sunt numiti ga&o. )ricat de galagiosi sunt tiganii si oricate pricini ar avea intre ei se
poate spune fara e*agerare ca intre ei sunt cu mult mai corecti decat in relatiile cu cei de alta
natie. :n ga&o este intotdeauna un individ fata de care un tigan nu are prea multe obligatii
morale. /ee*istand vreo consideratie pentru un ga&o, comportamentul unui tigan nu include in
aceasta directie niciun scrupul. ) neintelegere intre tigani este privita ca ceva grav, ceva la a
carei rezolvare iau parte toti membrii colectivitatii respective, pe cand o neintelegere a unui
rom cu un ga&o este privita ca ceva foarte firesc.0 (=. C-erata)
0.egmentul reprezentand populatia de romi aflata intr-o situatie ecomonica disperata
genereaza numeroase probleme pentru societate. ot mai multi romi aleg calea anomiei si a
deviantei sociale. Infractiunile si delictele comise de cetatenii proveniti din randurile romilor
sunt tot mai numeroase. !ata criminalitatii in randul acestei populatii este mare si tinde sa se
agraveze, mai cu seama in randul comunitatilor omogene de romi. Presa vorbeste de e*istenta
unor retele ale crimei organizate formate de oameni provenind din aceasta etnie (asa-numita
0mafie tiganeasca0) si de riscul ca romii bogati sa-i foloseasca pe conationalii lor saraci in
activitati infractionale. In general, comportamentul social al comunitatii rome pune probleme
in ansamblul societatii romanesti. =ipsa de respect fata de lege, ca si fata de normele nescrise
ale comportamentului civilizat, este o constatare la nivelul simtului comun0 (V. 'c-im)
In consecinta, asistam la o deteriorare a relatiilor dintre romi si restul populatiei. 'titudinea de
respingere fata de romi s-a accentuat in societatea romaneasca. ) anc-eta a a&uns la concluzia
ca 495 din populatie are sentimente foarte negative fata de romi, #45 are sentimente
nefavorabile, "15 are sentimente favorabile iar doar 25 foarte favorabile (daca intereseaza
parerea mea eu ma aflu intre cei "15, probabil datorita faptului ca am un prieten rom si
cunosc 0din interior0 o familie de romi... deloc atipica)
r>iau ?n corturi @i erau vestiAi pentru muzic>, nomadism @i prelucrarea metalelor. =a nord de
Balcani au dat peste un popor ce-a v>zut imediat ?n ei valoare economic>, o surs> ieftin> de
munc> @i de venit. +a, str>mo@ii no@tri i-au legat de p>mCnt @i i-au transformat ?n robi.
!omCnii au fost primii europeni care i-au persecutat cu adev>rat pe Aigani pe motive rasiale. '
urmat toat> Europa, culminCnd cu Ditler peste 799 de ani. 'u f>cut Aiganii prin Europa
n>zdr>v>nii nemaiv>zute pCn-atunci. Pe la "4"", de e*emplu, au ?nceput s> se dea drept neam
izgonit din propria cas> de turci pentru c> n-a vrut s> se lepede de credinAa cre@tin>. .au drept
egipteni pedepsiAi de dumnezeu pentru c> n-au a&utat .fCnta 8amilie cCt a poposit ?n Egipt
fugind de Irod.
Primul ora@ prostit oficial de Aigani a fost c-iar Bra@ovul, de unde au obAinut bani, mCncare @i g>zduire. 'u urmat
cCteva din :ngaria @i foarte multe din restul Europei, mai ales din 8ranAa, .pania, Eermania @i F>rile de Gos. 'u
obAinut prin minciun> c-iar permise de la regi sau alAi oameni importanAi, se spune c> o @atr> a avut audienA>
c-iar la Papa de la !oma. .-au stabilit peste tot pe unde au umblat. Hn .pania li s-a zis gitanos (de la egipteni) @i
s-au pus pe flamenco. 8rancezii le-au zis manouc-es (b>rbaAi) @i le-au iubit sIingul @i femeile. Englezii i-au
adoptat (@i ei, ca @i restul Europei) foarte greu din pricina modului nomad de viaA>, dup> multe torturi, deport>ri
@i e*ecuAii, darJ i-au acceptat ?n final.
+e curand, mai e*act in 7 octombrie 29"9, a avut loc in .pania, Barcelona, primul congres
international al femeilor tiganci, congres la care au participat peste #99 de femei din "# tari,
avand ca motto 0=as otras mu&eres0 Celelalte femei K
Congresul si-a propus si isi propune in continuare sa creze un spatiu de dialog tranformator,
aducand in dezabatere dificultatile sociale in care sau cu care se confrunta femeia tiganca in
lume, suferind marginalizare cel putin din trei motive - femeie, tiganca, fara studii6
)biectivele Congresului(
". In Congres femeile rome de baza au dreptul la opinie si opiniile lor sunt la fel de valoroase
ca punctele de vedere ale femeilor cadre universitare sau e*perAi ?n romi.
2. Promovarea unei imagini pozitive a romior @i femeilor de etnie rom> prin publicarea
discriminarilori acestora si dep>@irea situaAiilor in cauza6
3. Colectare de informaAii privind problemele care afecteaz> femeile rome @i a romilor, ?n
general.
4. 'profundarea problemei inegalit>Aii in familie @i promovarea egalit>Aii @i parteneriatul
?ntre b>rbaAi @i femei pentru a construi o societate mai egalitarist>.
5. Consolidarea, e*tinderea @i dezvoltarea unei reAele de femei rome pentru a promova
difuzarea celor mai bune practici pentru a dep>@i situaAiile de inegalitate.
6. .tabilirea contactelor cu alte reAele sau grupuri pentru a multiplica munca de con@tientizare
@i de cunoa@tere a romilor, ?n general, @i ?n special a femeilor rome, @i a rupe izolarea ?n care
se g>sesc.
7. !uperea t>cerii atunci cCnd e*ista situaAii de violenA> ?mpotriva femeilor @i promovarea
coe*istenAei pa@nice si imbogatitoare ?ntre b>rbaAi @i femei.
8. 'portul prin contributii de succes care sa ofere soluAii pentru problemele romilor.