14 mai,2012, luni. Ferma de taurine STEMaximovca.(prima zi).

Am fcut cunotin cu felul cum snt pstrate nutreurile care se gsesc pe

teritoriul fermei i anume a silozului de porumb. Nutreul murat reprezentat de
silozul de porumb, este depozitat n silozuri de suprafa. Dimensiunile silozului de
suprafata,exprimata in metri, este de 35*15*2.5. In baza cunostintelor acumulate,
am incercat sa determinam calitatea nutretului murat.Am stabilit temperatura
aproxi- mativa introducind mina in masa nutretului.A fost destul de greu ,deoarece
silozul era tasat foarte bine. Aciditatea am stabilit o aproximativ gustind putin
din proba de nutret.(NU)Avea miros placut, de legume acre.Gradul de maruntire 3
4cm. Culoarea verde bruna. Distribuirea nutretului se efectuiaza mecanizat de
trei ori pe zi,cu ajutorul disribuitoarelor de nutret KTU 10 si Alimix. Datorita
posibilitatilor pe care le ofera aceasta masina, putem distribui animalelor nutret
mixt sau amestecat.Poate distibui nutretul pe ambele parti laterale.
Concentratele sint distribuite astfel: pentru vacile aflate in primele 100
zile de lactatie, productivitatea carora este de 15 20kg cap/zi, se administreaza
350g concentrate la fiecare kilogram de lapte.Iar pentru vacile a caror
productivitate este de 21 30kg cap/zi se administreaza 400g concentrate pentru
fiecare litru de lapte. In compozitia nutretului combinat intra :porumb 31%, orz
30%, griu 10%, soia 12%, macuh de floarea soarelui 13%, sare de bucatarie 1%,
premix 2%, calcar 1% .
La intregul efectiv de 200 capete necesarul zilnic de nutret ,pe perioada de
iarna, este de 523,42kg amestec concentrat, sare de bucatarie 11,86kg, 524,47kg
fin, 3895,26kg siloz, 5,01kg premix si 95,52g calcar. In ferma de tip nou sarea este
lasata in iesle la discretia animalelor.



15 mai,2012,marti,Complexul de suine ,,I.S.Moldsuinhibrid.(a doua zi).

n cadrul acestui complex care se afl amplasat alturi de satul Phrniceni raionul
Orhei, la o distanta de 44km de capitala tarii,Chisinau si 1.8km de traseul
Chisinau-Balti. Intreprinderea si-a inceput activitatea in anul 2003.
De dimineata am fcut cunostinta cu regulile de comportare pe teritoriul acestui
complex, am indeplinit cite un formular in ce priveste starea de sanatate,ne-am
semnat si apoi cu colegii si cu D-na Natalia am plecat pe teritoriu,am fost si am
vazut un laborator in care nu este in functie dar vor sa-l puie in functie.In interiorul
laboratorului se afla boxe fiziologice,in aceste boxe se tin suinele la care se afla
digestibilitatea,se cintareste masele fecale si urina in vesela speciala,digestibilitatea
la suine se afla timp de 10 zile,dupa aceea se afla care sunt pierderile si veniturile.
Domeniul activitatii este zootehnia cu ramura: crestere,selectie si ameliorare a
suinelor.
Complexul dat are un efectiv de porcine n numr de aproximativ 3500 capete de
porcine.Efectivul total de porcine l formeaz urmtoarele 5 rase care sunt foarte
bine adaptate condiiilor Republicii Moldova,aceste rase sunt:
Yorkshire , Landrace ,Pietrain ,Hampshire i Duroc.
Scopul intreprinderii este :
1) de a regenera, conserva si utiliza rational resursele genetice suine;
2)combinarea eficienta a stintei si producerii;
3)creearea unor conditii adecvate pt obtinerea unor produse competitive pe piata.
Complexul se ocup cu selecionarea i producerea de hibrizi i metii noi
care sunt mai adaptai i mai rezisteni la condiiile rii noastre.Venitul acestui
complex se realizeaz datorit realizrii att a crnii ct i a suinelor mas vie ,care
sunt destinai pentru reproducere.La venitul complexului se adauga i venitul
obtinut de la colectarea spermei de la vierii de prsil care se realizeaz la un pre
de la 210-250 lei doza.


Yorkshire-- prolificitatea - 10-11 capete
spor mediu zilnic 650-700g
consumul specific 3.0-3.5 kg
grosimea stratului de slanina 20mm
randamentul la sacrificare 70-75%
Yorkshire este utilizata la incrucisarea industriala in calitata de rasa materna.




Landrace-- prolificitatea - 11-12 capete
spor mediu zilnic 680-700g
consumul specific 2.9-3.2 kg
grosimea stratului de slanina 18-20mm
randamentul la sacrificare 80%
La incrucisarea industriala, Landrace, este utilizata in calitate de rasa materna.



Pietrain-- prolificitatea - 9-10 capete
spor mediu zilnic 300-550g
consumul specific 3-3.2 kg
grosimea stratului de slanina 16.0-16.2mm
randamentul la sacrificare 70-75%
La incrucisarea industriala este utilizata in calitate de rasa paterna.



Hampshire--prolificitatea - 9-10 capete
spor mediu zilnic 680-720g
consumul specific 2.7-3.2 kg
grosimea stratului de slanina 16.2-16.5mm
randamentul la sacrificare 75-78%
La incrucisarea industriala este utilizata in calitate de rasa paterna.



Duroc-- prolificitatea - 9-10 capete
spor mediu zilnic 680-720g
consumul specific 2.7-3.2 kg
grosimea stratului de slanina 16.2-16.5mm
randamentul la sacrificare 75-78%
La incrucisarea industriala este utilizata,la fel , in calitate de rasa paterna.









16 mai,2012,miercuri,Complexul de suine ,,I.S.Moldsuinhibrid.(a treia zi).
Imreuna cu colegii si cu D-na Natalia am fost si vazut scroafele si purcelusii din
sectia de maternitate,in fiecare boxa se afla cite o scroafa si purcelusii,curatenia
este pe nota 10,la fiecare boxa se afla cite o sursa de lumina,purceii dupa ce cresc
mai mari ei sunt separati in alt sector al complexului pentru crestere.Ca metoda de
marcare sa folosit de crotare.Dupa ce erau cintariti, purcelusilor li se introducea,in
pavilionul urechii stingi,o crotalie.Vierusii sint marcati cu numere impare spre
deosebire de scrofite, care sint marcate cu crotalii pe care sint imprimate numere
pare.Atit masa carporala cit si numarul fiecarui individ sint notate cu grija pentru a
se putea duce o evidenta stricta.Marcarea prin crotare se efectuiaza la 5 zile.



Fiecare scroafa de prasila are fisa sa individuala.
O fisa individuala este alcatuita din urmatoarele puncte :
1.date despre identitatea scroafei (numarul, clasa, data si locul nasterii,rasa etc.);
2.cresterea si productivitatea proprie(masa corporala atinsa la 2,4,6 luni) ;
3.originea / pedigreul /;
4.date despre cresterea si productivitatea ascendentei(performantele parintilor) ;
5.productivitatea in medie a scroafei (performantele proprii) ;

Alimentatia suinelor; se face de 2 ori pe zi(8:30 si 16:30).Combifurajul este
fabricat direct pe teritoriul complexului la centrul de preparat combifuraj al
complexului. N.C. se administreaza prin dozatoare cu linie iar in sectia de
maternitate manual. In compozitia nutretului combinat intra : griu, griu
extrudat, mazare extrudata, orz extrudat, porumb extrudat, srot de soie, srot de
floarea soarelui, tarite, ulei de soie, faina de lucerna, faina de peste, drojdii de soie,
creta, sau, zar, lapte degrasat, zahar, oxid de zinc, premix. Structura si valoarea
nutritiva a recetelor difera in functie de grupa tehnologica de porcine.De ex. :pt
scrofa gestanta = graunte de cereale 60 70%, furaje proteice vegetale 20 25%,
furaje de origine animala 2 3%, minerale 3% si premix 1%.

17 mai,2012,Joi, ferma de taurine STE Maximovca.
Pe teritoriul fermei sunt amplasate 6 grajduri de stil vechi i 3 grajduri de stil nou.
Aceast ferm are un efectiv de 200 capete de bovine dintre care :
Rasele de bovine crescute in aceasta ferma sunt :
1.Blat cu negru de tip moldovenesc ( 65% ) 2.Roie estona ( 30% )
3.Simental ( 5% )

Blat cu negru de tip moldovenesc : Roie estona :
Directia de producere --- lapte Directia de producere ---
lapte masa corporala : tauri 900 1000kg
masa corporala : tauri 900kg
vaci 500 - 600kg vaci 500 - 550kg
productia de lapte anuala - 4500 5500kg productia de lapte anuala -
3500 5000kg grasimea -- 3.5 3.8%
grasimea -- 3.8 4.2% randamentul
la sacrificare 50 55% randamentul la sacrificare 50 55%
greutatea vitelusului la fatare 30 35kg greutatea vitelusului la fatare
30 35kg


Simental:
Directia de producere --- lapte - carne
masa corporala : tauri 800 1000kg
vaci 600 - 750kg
productia de lapte anuala - 3500 4000kg
grasimea -- 4%
randamentul la sacrificare 50 62%
greutatea vitelusului la fatare 40 45kg





Veriga principala in organizarea si desfasurarea lucrului de crestere si ameliorare a
raselor de animale omologate din tara noastra:
-elaboreaza programe de crestere si exploatare a raselor prin utilizarea
biotehnologiilor modern.
-perfecteaza programe de imperechere a raselor omologate.
-efectueaza cercetari in ameliorare si crestere,exploatare,reproductive si
alimentative.
-creeaza linii,tipuri noi de taurine.
-selecteazapentru crestere la elever.
-colecteaza material seminal a taurilor reproducatori.
-elaboreaza structure optimal de dirijare a lucrului de selectie.

Lucrul practic efectuat de noi a fost sa apreciem exteriorul taurinelor dupa
metoda somato-metrica.Este cea mai obiectiva metoda de
apreciere.Masuratorile cele mai importante masuratori care se fac sunt :
1.Inaltimea la greaban
2.Inaltimea la crupa
3.lungimea oblica a trunchiului
4.perimetrul toracelui
5.largimea toracelui
6.adincimea toracelui
7.perimetrul toracelui
8.largimea mica a bazinului
9.largimea mare a bazinului
10.lungimea oblica a trunchiului.
Personal am facut masuratorile respective asupra a 5 vaci:
Iata rezultatele:





Indicii
corporali
Roiee Eston
Balat cu Negru
Nr.vacilor.
2966 7270 1925 0976
9890
nltimea la
greabn
132 133 130 149
150
nlimea la
crup
140 139 147 156
158
Lungimea
oglic a
trunchiului
152 160 145 160
158
Lungimea
dreapt a
trunchiului
135 149 130 138
139
Adncimea
trunchiului
70 66 70 79
70
Lrgimea
trunchiului
45 37 42 42
46
Perimetrul
toracelui
185 183 171 185
188
Perimetrul
fluerului
22 25 21 24
25
Lrgimea
bazinului
mare
47 49 45 49
50
Largimea
bazinului
mic
32 30 30 35
34


Marcarea prin cerstare a fost inlocuita cu metoda marcarii cu crotalii.
Insamintarea este efectuata artificial.
Majoritatea numrului de animale sunt intretinute n grajdurile de tip nou. n
ncperile de stil vechi se afl restul animalelor.ncperile de stil nou au o
construcie diferit fa de cele vechi, Aceste ncperi au un acoperi complet
diferit fa de cele vechi,el este construit n aa mod nct permite circulaia aerului
i totodat asigur o vintilaie la nivel nalt n ncpere. Acoperiul nu este compact
i uniform n ntregime,el dispunnd de un vrf convex care este confecionat din
mas plastic astfel formnd un canal de aerisire care totodat i folosete pentru
iluminarea ncperii pe timp de zi.Prin acest material care este transparent patrund
razele solare n ncpere. n ncaperile de stil vechi contenionarea este legat la
iesle, pe cnd n cele de stil nou,bovinele sunt contenionate n mod liber n boxe.

In ferma de tip nou, sistemul de muls este de tip ,,brdule cu un specific de
munc a unui numr de 12 vaci, 6 vaci situndu-se pe o parte i 6 pe cealalt parte.
Metode de marcare:
Metode de marcare de la ferma s. Maximovca se face cu ajutorul crotaliilor
auriculare prin crotare insa am observant taurine prin crestare.
Depistarea vacilor in calduri:
Depistarea vacilor in calduri este o metoda complicate mai ales in cazul cind nu
sunt scoase din incaperi si atunci cind caldurile sunt ascunse.Manifestarea slaba a
caldurilor se inregistreaza la rasele perfectionate si mai ales cele care dau productii
de lapte mare.Depistarea vacilor in calduri se face pe baza manifestarilor exterioare
ale acestora sau cu ajutorul taurior.In perioada caldurilor vacile manifesta un
comportament deosebit aceasta este nelinistit,cu capul ridicat in sus,este atenta la
fiecare zgomot si mugeste foarte des si scurt,intoarce capul cind cineva se apropie
de ea,pofta de mincare este diminuata dar prezinta o sete pronuntata daca este
scoasa din incapere sare pe alte vaci sau se lasa sarita,luind totodata pozitia de
monta.
Mulsul mecanizat:
Tehnologia mulsului mecanizat este destul de moderna la ferma din
s.Maximovca,vacile merg zilnic la muls la ora 12:00 pe rind cite 12 vaci,inainte de
a fid use la muls ele sunt spalate cu apa si cu cirpa mameloanele dupa care sunt
atasate in aparatele de muls,dureaza undeva 4-5 min mulsul.
Noul sistem al mulsului mecanizat permite colectarea laptelui direct in frigider
asigurindu-se conditii sanitare bune.
Conform noi metode este posibila evident computerizata a fiecarui animal
datorita injectarii sub pielea lui si chipului ce transmite date despre date lui
fiziologice astfel se pot depista si izola vacile bolnave sau cele care sunt in calduri
pentru a se preocupa medical veterinar de ele si tehniceanul de insamintari
arificiale,cu ajutorul modernizarii salii de muls sa trecut la stambulatia libera a
animalelor in loc de metoda de colectare a laptelui prin intermediul utilajului
Bradulet
18 mai,2012,vineri,Complexul de suine ,,I.S.Moldsuinhibrid.
De dimineata impreuna cu colegii si cu D-na Natalia am asistat la plimbarea
vierilor reproducatori,vierii se primbla in loc special 2-3 min si apoi vierul este
intors inapoi in boxa,asa fiecare vier reproducator este primblat.
Dupa primblarea vierilor, am avut ocazia sa vad cum are loc colectarea
materialului seminal.Vierul selectat este trecut mai intai prin baie pentru a fi
curatit de impuritati.Dupa imbaiere este uscat si transferat in compartimentul cu
manechin.Din momentul incalecarii manechinului, acesta incepe sa se excite
manual. Din acest moment se incepe operatia propriu-zisa de colectare a
materialului seminal.La momentul potrivit ,operatorul,colecteaza sperma intr-un
pahar gradat. Dupa aceasta materialul seminal este dus la laborator pentrut a fi
testat si prelucrat corespunzator.
Laboratorul fiind utilat cu utilaj performant si anume:microscop
trinocular,fotometru ACCVECEL;ACCVEREAD,calculator echipat cu sistem
specializat ,,Ceross(pentru testarea calitatii spermei).Dupa testarea spermei
aceasta este supusa unei congelari intr-un container de 200 l azot lichid in
congilator Micro-Digetcool.
De la vierii tineri se recolteaza material seminal de doua ori pe saptamina ,de la
cei ce activeaza al doilea an de 3 ori, iar de la vierii adulti pina la 6 ori pe
saptamina.Vierii sint intretinuti in boxe individuale,cite unul.
Vierusii de 2 saptamini din maternitate sunt castrati,nu sint castrati toti
vierusii,deoarece un anumit numar se pastreza pentrut a reinnoi contingentul de
reproducatori ,mai ales vierusii de rasa pura.
Pentru a depista femelele in calduri, se foloseste o metoda simpla.Periodic in hala
cu scroafe se introduc 2 vierusi de proba.In timp ce inainteaza printre boxele cu
femele,datorita feromonilor eliminati de ele, vierusii usor pot stabili care femela e
in calduri.Acesti vierusi nu sint utilizati la monta, ei sunt utilizati numai pentru
depistarea femelelor in calduri.
Scroafele sint intretinute in boxe individuale,cite o scroafa, si in boxe in
comun,cite 5 capete. In boxele comune animalele sint alese ca sa fie cit mai
omogene,adica sa nu fie diferente mari in virsta.

Pentru insamintarea artificiala a scroafelor avem nevoie de :
1)hirtie igienica 2)cateter sterilizat ambalat 3) o punga cu material
seminal,~250gr, si nu in ultimul rind 4) chef de lucru ;