Professional Documents
Culture Documents
1
Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din
latinescul nutrix care inseamna mama adoptiva.
In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care
are ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru ,
profesia de nursa fiind direct legata de societate .
In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu
exigente sporite . Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza
pacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stari
perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .OMS defineste sanatatea
individuala ca si « stare de bine completa din punct de vedere fizic ,
mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii » .Deci datorita
coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in
profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism .
Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului
profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai
vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa
insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a
obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul
profesional nu poate fi asigurat .
Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar
elaborate de Masci si anume :
1. « Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar
sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare
care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si
caritatea ta.
2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In
dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta
nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa
nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu
specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .
Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie
obisnuita .
4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci
cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta
sa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,
stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel
suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si
ingrijirea ta.
5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala
lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa
nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi
vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i
2
intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa
ghiceasca sfarsitul
6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce
priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau
destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu
trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta
religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti
oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.
Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa
cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva
cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de
odihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor
sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav
8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita
tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa
nu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singur
e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie
sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,
amarat , disperat.
9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea
bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea
suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele
si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le
mereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
10.Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in
fata bolnavului .Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi
speranta in vindecare”
3
sunt condamnati sa-l repete », Santayana . Medicina a fost initial dominata
de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe
instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurile
egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia
abceslor si imbalsamarea cadavrelor . In Grecia antica , medicina este
influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.Apar o serie de
scoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeita
Hygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.)
considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langa
juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi a
scris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,
ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care au fost baza unor
descoperiri stiintifice ulterioare .
4
scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina ,
graeaca , teologie.
5
Spitalul clinic Coltea
Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul.
Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era un
farmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. Printre primii medici
romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie.
"Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica
chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, Nicolae
Cretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr.
Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin
1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru
aceste unitati fiind dati de marea boierime.
6
Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-au
apartinut.
Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,
iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Provenind
dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o
aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita,
intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.
Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si
inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea se
astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa,
dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand,
frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat ca
simte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit un
mesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba
Lui". Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie,
nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut
halucinatii.
Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in
caminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajma
surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lor
de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florence
ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parut
ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat
intr-o excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in
Italia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa-
si urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul
asistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care
nu l-a mai parasit pana in 1854.
In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat
dovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele
pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in
acea situatie; lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta.
Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauza
instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat sa
trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe
Florence Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere
formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.
Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital,
sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precum
si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor
masuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a
redus simtitor.
7
Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si
redand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientii
incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita,
si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera considerati
initial "fara speranta". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au
facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a dus la
admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care
fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea
care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare.
Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importanta
recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-si
continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o
persoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei.
Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au
recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.
Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi
timp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca a
facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora
medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si
examene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea
si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta
conditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predate
de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un
material de studiu nepretuit.
8
medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu
devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.
9
Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)
Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o
sinteza a practicii de nursing
Ingrijirile au caracter continuu
Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si
contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra
mediului fizic , social si afectiv al acestora
10
informatica,psihologie , pedagogie, cu centrarea activitatii nu pe sarcini , ci
pe persoana ingrijita.
In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:
independent
dependent
interdependent
11
Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri
de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :
1. finantarea de la bugetul de stat
2. finantarea prin asigurari sociale de sănătate
3. finantarea prin asigurari private de sănătate
4. finantarea prin plati directe
5. finantarea comunitara
1. Finantarea de la bugetul de stat – fondurile sunt alocate de la
bugetul de stat sectorului sanitar .Acoperirea populatiei este generala ,
persoanele contribuie in functie de venit si nu in functie de riscul
individual. Exista mai multe surse de provenienta a fondurilor si anume :
impozite generale , taxe cu destinatie speciala pentru sănătate si alte
venituri bugetare .Donatiile si imprumuturile externe pot proveni de la
organizatii internationale cum sunt OMS, UNICEF, BANCA
MONDIALA, care asigura sprijin financiar si logistic destinat sectorului
sanitar din tarile sarace ; rambursarea creditelor se face de la bugetul de
stat
2.Finantarea prin asigurari sociale de sănătate
Asigurari de sănătate administrate prin agentii guvernamentale
guvernul stabileste nivelul contributiei , precum si pachetul de servicii
oferit. Unitatile sanitare incluse in planul de asigurari pot fi exclusiv in
proprietatea guvernului sau pot fi mixte , guvernamentale sau private, in
acest caz, asiguratul avand libertatea de a alege, dar dezavantajul este legat
de presiunile politicului .Asigurarea sociala este obligatori , fiecare
persoana din grupul eligibil trebuie sa se inscrie si sa plateasca prima
corespunzatoare . Primele prevazute prin asigurarea sociala sunt stabilite
prin legislatia in vigoare ,motiv pentru care acestea pot fi modificate cu
mai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea privata , care fac
obiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun acord intre
ambele parti.
.Asigurarile de sănătate administrate prin intermediul caselor de
asigurari de sănătate publice sau private., modelul Bismark
Sistemul de asigurari sociale de sănătate tip Bismark intodus in Germania
la sfarsitul sec.XIX. si este bazat pe prima de asigurare obligatorie ce
depinde de venitul realizat si nu de starea de sanatet a persoanei asigurate.
Asigurarile de sănătate sunt administrate prin intermediul Caselor de
Asigurari de Sanatate , publice sau private , rolul guvernului fiind acela de
a declara asigurare obligatorie pentru toate persoanele eligibile , iar
cetatenii au libertatea de a alege intre mai multe fonduri de asigurari ,
publice sau private .Avantajul acestui tip de sistem , comparatv cu cel al
asigurarilor sociale de sanate adminstrat de guvern este dat de :
neamestecul politicului, reducerea birocratiei si o competitie intre fondurile
12
de asigurari ducand la cresterea actului medical. Acest tip de SIS este
intalnit in Germania, Franta, Japonia , Austria si de curand si-n Romania.
3.Asigurarea de sanate privata , voluntara
Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit sau
cu profit , pe baze individuale sau degrup.Asigurarea privata individuala
este actuariala , calculata in functie de riscul propriu de boala
Implementarea asigurarilor private necesita reglementari precise , precum
si probleme de echitate , supraveghere atenta si constanta , cerinte pe care
multe state nu le pot respecta. Singurul stat la ora actuala care are un
asiistem de sănătate bazat majoritar pe asigurari private este SUA ;
guvernul asigura asistenta medicala grupurilor defavorizate prin 2
programe , unul destinat celor foarte saraci , iar celalalt varstnicilor si
persoanelor cu dizabilitati ; 15% din americani nu au nici o forma de
asigurare edicala .
4, Finantarea prin plati directe
plata in totalitate a serviciilor
co-plata( o suma fixa pentru fiecare vizita medicala)
co-asigurarea ( un anumit procent din costul vizitei)
5.Finatarea comunitara
Acest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilor
rurale si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans o
contributie cu scopul de a obtine un pachet de servicii medicale cand
acestea vor fi necesare . Contributia acopera de regula o parte a costurilor ,
restul fiind subventionat de guvern. Ea are ca scop acoperira ingrijirilor
primare de sănătate , costurile medicamentelotr precum si o parte din
cheltuielile de spitalizare .
Comonentele unui SIS
1. suportul finaciar
2. organizarea de programe
3. managementul( planificare, reglementare , administrare ,
evaluare)
4. producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare ,
bunuri sanitare )
5. furnizrii de servicii de sănătate : preventive , curative , de
ingrijire si recuperare
13
4. continuitatea ingrijirilor de sănătate pertinenta fata de nevoi
( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala)
5. acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri
6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de
sănătate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate
7. rentabilitatea sistemului
8. responsbilitatea statului fata de sanatatea publica
DEFINITIA SANATATII
Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate
care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor
culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In lista
larga adefinitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate
fiind :
bunastarea functionala
capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de
viata si munca
conditia umana care il face pe individ creativ
Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :”stare de bine
completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta
bolii sau infirmitatii” iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o
sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala (
ecosistemica).
Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :
1. Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale
populatiei )
2. Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factori
fizici , chimici.socio-culturali , educationali)
3. Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile
4. Serviciile de sănătate ( preventive , curative , recuperatorii)
14
4. Preventia tertiara
15
reabilitare . Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop
reducerea secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii
pacientilor la conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, de
ultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii paliative la nivel
institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate de
furnizori de servicii de sănătate supraspecializati , cu competenta sau
atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social ,
emotional sau spiritual.La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie de
ingrijiri paliative cu 50 paturi..In Romania aceste ingrijiri sunt stipulate
prin Ord,MSF nr.318/2003.
16
18.dezvoltarea resurselor umane pentru sănătate
19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii
20.parteneriate pentru sanate
21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010
Conf. Art.2 , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent
medical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de
calificare certificat prin diplome .
17
Asistent medical de urgente medico-chirurgicale
Asistent de profilaxie stomatologica
Asistent igenist pentru cabinet stomatologic
Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara
18
Certificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diploma
de licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita ( art.19,aliniatul 3).
Formarea continuua a asistentilor medicali / moaselor (art.25) se face in
institutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice.
19