Professional Documents
Culture Documents
A. PREZENTAŢIA FACIALĂ
1. DEFINITIE
Craniul fetal se prezinta la stramtoarea superioara complet deflectat, occiputul fiind in contact direct cu spatele fetal.
Punctul de reper al prezentatiei este mentonul fetal. Diametrul de angajare al prezentatiei este diametrul
submentobregmatic, de 9,5 cm.
2. INCIDENTA
0,25-0,30%
3. ETIOLOGIE
Este comună tuturor prezentatiilor deflectate.
a. Cauze fetale
Anencefalie
Tiromegalie congenitala
Higroma chistica
Encefalocel
Fat voluminos
Hidrocefalie
Nastere premarura
b. Cauze anexiale
Placenta jos inserata
Polihidramnios
Cordon scurt
c. Cauze materne
Bazin distocic
Multiparitate
Tumori praevia
4. MECANISMUL DE NASTERE
Angajarea craniului se realizeaza cu diametrul submentobregmatic intr-un diametru oblic al bazinului, de obicei cel
stang.
Coborarea este caracterizata de rotatia inalta cu mentonul anterior obligatoriu. Rotatia mentonului spre sacrul matern
aduce in aria stramtorii superioare diametrul sincipito-presternal de 15 cm, care, in absenta desolidarizarii craniului de
torace, blocheaza nasterea. Rotatia anterioara permite mentonului sa depaseasca marginea inferioara a simfizei
pubiene si prin flexie, craniul fetal se desolidarizeaza de spatele fetal si dispare acest diametru mare.
Degajarea craniului are loc prin flexie, aparand succesiv la vulva fata, fruntea, parietalele si occciputul.
Nasterea umerilor urmeaza mecanismul descris la nasterea in prezentatie occipitala.
5. EVOLUTIE/COMPLICATII
Lipsa de angajare a craniului fetal
Rotatia posterioara a mentonului cu blocarea mecanismului de nastere si sindrom de preruptura uterina
Ruptura uterina
Suferinta fetala acuta in expulzie
Deformari importante ale craniului fetal
Dilaceratii de diverse grade ale canalului moale matern
6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana. Deflexiunea craniului este semnalata de semnul
Tarnier – palparea la nivelul segmentului inferior a unghiului dintre occiput si spatele fetal, cunoscut si sub numele de
semnul „loviturii de secure”.
Focarul maxim de auscultatie a BCF este situat paraombilical, de partea spatelui fetal.
Tact vaginal – la o dilatatie convenabila si membrane rupte, in aria orificiului uterin se palpeaza mentonul, nasul,
orbitele, gura, fruntea dar nu se palpeaza marea fontanela.
b. Paraclinic
Ecografia vizualizeaza deflexiunea craniului si apreciaza dimensiunile fetale
c. Diagnostic diferential
Prezentatia pelviana decompleta – in prezentatia faciala se palpeaza la nivelul nasului narinele (nasul poate fi
confundat cu creasta sacrata).
Prezentatia frontala – in prezentatia faciala nu se palpeaza bregma, iar in prezentatia frontala nu se palpeaza
mentonul.
7. CONDUITA
a. Nastere pe cale vaginala cu o monitorizare atenta a travaliului, starii mamei si fatului in conditiile urmatoare:
Bazin eutocic
Fat apreciat nu prea mare
Rotatia inalta anterioară a mentonului
Absenta suferintei fetale
b. Nastere pe cale inalta
Rotatia posterioara a mentonului
Orice alt factor distocic, chiar minor, supraagaugat
8. PROGNOSTIC
Matern – bun. Este, însă, o nastere la limita distocicului şi poate fi la originea rupturii uterine si a dilacerarilor de parti
moi.
Fetal – in conditiile asistentei corecte a nasterii, mortalitatea este apropiata de cea corespunzătoare nasterii in
prezentatia occipitala.
B. PREZENTAŢIA FRONTALĂ
1. DEFINITIE
Prezentatia frontala este o prezentatie partial deflectată, in care craniul prezinta in centrul stramtorii superioare fruntea.
Puntul de reper este nasul fetal. Diametrul de angajare este diametrul sincipitomentonier, de 13,5 cm.
2. INCIDENTA
0,05% din nasteri
3. ETIOLOGIE
comuna cu toate prezentatiile deflectate
4. MECANISM DE NASTERE
Prezentatia frontala cu fat la termen nu are mecanism de nastere, fiind considerata prezentatie distocica.
5. EVOLUTIE/COMPLICATII
Sindrom de preruptura / ruptura uterina
Prolabarea de cordon
Suferinta fetala acuta
Moartea fatului intrapartum
6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana
Focarul de auscultatie a BCF este localizat paraombilical, de partea spatelui fetal.
Tactul vaginal identifica, in conditii de dilatatie convenabila si membrane rupte, in aria stramtorii superioare, fruntea,
arcadele orbitale, bregma, nasul.
Prezentatia frontala este o prezentatie secundara de travaliu astfel ca diagnosticul poate fi stabilit numai daca craniul
fetal este fixat.
b. Diagnostic diferential
Prezentatia faciala – se palpeaza mentonul
Prezentatia bregmatica – in centru stramtorii superioare se palpeaza bregma
Prezentatia occipitala, varietati posterioare – se palpeaza mica fontanela
7. CONDUITA
Nastere prin operatie cezariana
2
C. PREZENTAŢIA BREGMATICĂ
1. DEFINITIE
Prezentatia bregmatica este o varianta de prezentatie deflectata (partial flectată), in care craniul se prezinta la
stramtoarea superiora in pozitie indiferenta, fontanela bregmatica fiind situata in centru. Punctul de reper este fruntea
fetala. Diametru de angajare este diametrul occipitofrontal, de 12 cm.
2. INCIDENTA
0,03% din nasteri
3. ETIOLOGIE
Comuna prezentatiilor deflectate
4. MECANISM DE NASTERE
Angajarea craniului este posibila datorita modificarilor plastice excesive de la nivelul craniului, care reduc dimensiunile
diametrului de angajare. Craniul fetal capata forma cilindrica, asa numitul „craniu in turn”.
Coborarea este greoaie iar rotatia interna aduce fruntea in spatele simfizei.
Degajarea incepe odata ce santul naso-frontal ia punct de sprijin sub marginea inferioara a simfizei pubiene. Initial se
degaja prin flexie occiputul urmata de degajarea prin deflexie a fruntii si fetei.
Umerii se nasc prin mecanism identic cu prezentatia occipitala.
5. EVOLUTIE / COMPLICATII
Travaliu prelungit cu epuizare materna
Distocii dinamice
Suferinta fetala acuta
Leziuni ale canalului moale matern
Edem, echimoze, bose si hematoame la nivelul craniului fetal
6. DIAGNOSTIC
a. Semne si simptome
Manevrele Leopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana
La gravidele cu panicul adipos scazut se pot palpa fruntea si occiputul simultan in segmentul inferior.
Tact vaginal – in aria stramtorii superioare se palpeaza central bregma. Sunt palpabile orbitele, fruntea si radacina
nasului.
Prezentatia bregmatica este o prezentatie secundara de travaliu.
b. Paraclinic
Ecografia vizualizeaza occiputul si fruntea in acelasi plan orizontal
c. Diagnostic diferential
prezentatia faciala - se palpeaza metonul
prezentatia occipitala - se palpeaza occiputul.
7. CONDUITA
Nasterea pe cale vaginala este posibila in 75% din cazuri.
Nasterea prin operatie cezariana se impune in lipsa angajarii craniului fetal, aparitia semnelor de suferinta fetala
acuta.
8. PROGNOSTIC
Matern - de regula bun, cu riscul de leziuni ale canalului moale de nastere
Fetal - grevat de complicatii neurologice, bosa si cefalhematom.
PREZENTAŢIA PELVIANĂ
Este considerată o adevărată „piatră de incercare” în lumea obstetricii, mai ales în ceea ce priveşte conduita la naştere.
În mod obişnuit, prezentaţia pelviană este considerată o prezentaţie eutocică, dar datorită bazelor fiziopatologice care
explică determinismul acesteia şi a incidentelor / accidentelor care pot interveni pe parcursul travaliului, marea majoritate
a obstetricienilor o incadrează la limita dintre eutocic şi distocic. Studii complexe privind importanţa cauzelor determinante
şi potenţialul patogenic care grevează naşterea în prezentaţia pelviană justifică pe bună dreptate concepţia anumitor
autori ce consideră prezentaţia pelviană ca o prezentaţie distocică.
3
A. DEFINIŢIE
Prezentaţia pelviană se defineşte ca prezentaţia în care fătul ia contact cu strâmtoarea superioară / se angajează /
coboară / se degajă cu pelvisul şi membrele inferioare. Reperul prezentatiei este sacrul fetal.
B. CLASIFICARE
Primitivă, când aşezarea iniţiala, naturală, a fătului se continuă şi după luna a VII-a de gestaţie, până in momentul
final al naşterii.
Secundară, când dintr-o poziţie oblică, prin verticalizare, polul pelvian al fătului ia contact cu strâmtoarea superioară.
C. INCIDENTA
Prezentaţia pelviană are în medie o incidenţă de 3-3,5% din totalul naşterilor şi aproximativ 1/75 în raport cu prezentaţia
craniană.
D. FORME CLINICE
Prezentaţia pelviană completă - pelvisul fetal este însoţit la nivelul ariei strâmtorii superioare de membrele inferioare
flectate (gambele flectate pe coapse, iar coapsele pe abdomen). Frecvent această formă clinică se întâlneşte la
multipare. Este intâlnită în 1/3 din totalul prezentaţiilor pelviene. Diametrul de angajare în prezentaţia pelviană
completă este diametrul sacro-pretibial, de 13,5cm - reductibil prin tasare la 11-12 cm.
Prezentaţia pelviană decompletă - membrele pelvine sunt flectate înaintea planului ventral al corpului fetal, „în
atelă”. Această formă clinică este majoritară în cadrul prezentaţiilor pelviene, reprezentând aproximativ 2/3 din
acestea. Diametrul de angajare este diametrul bitrohanterian, de 9,5cm. Diametrul antero-posterior sau pubosacrat nu
pune probleme de angajare deoarece este un diametru mic (5-6,5 cm). Variante de prezentatie pelviana decompleta,
inalnite doar in sarcinile mici:
- prezentaţia pelviană „modul genunchilor” în care numai gambele sunt flectate pe coapse, în aria strâmtorii
superioare prezentându-se genunchii.
- Prezentaţia pelviană „modul picioarelor” în care fătul stă în picioare în cavitatea uterină. Este cunoscută şi
ca prezentaţia podalică.
E. ETIOLOGIE / FIZIOPATOLOGIE
Prezentaţia pelviană este recunoscută ca fiind rezultatul blocării culbutei - mişcare de rotaţie pe care fătul o execută
intrauterin în mod fiziologic în lunile VI-VII de gestaţie. Această mişcare devine necesară datorită discrepanţei dintre
conţinut şi conţinător. Dacă în primele 6 luni de gesţaţie partea cea mai voluminoasă fetală este extremitatea cefalică care
ocupă partea cea mai încăpătoare a uterului, respectiv fundul uterin, în ultimul trimestru de sarcină partea cea mai
voluminoasă devine pelvisul fetal. Conform legii lui PAJOT sau legea acomodării suprafeţelor, pelvisul laolaltă cu
membrele pelvine (devenite viguroase şi active) au nevoie de un spaţiu mai mare.
Orice factor care jenează sau impiedică culbuta este un factor etiologic în apariţia prezentaţiei pelviene:
1. CAUZE MATERNE
Factori uterini:
- Malformaţii (uter didelf, cordiform, subseptat)
- Tumori (fibromiom)
- Utere hipoplazice
- Hipotonia pereţilor uterini (multiparitate)
Tumori abdomino-pelvine voluminoase
Bazine viciate (rahitic, de şchiopătare)
2. CAUZE ANEXIALE
Variaţii ale cantităţii de lichid amniotic (polihidramnios, oligohidramnios)
Anomalii de cordon ombilical (scurt primitiv sau scurt secundar - prin circulare în jurul segmentelor fetale)
Inserţia joasă a placentei
3. CAUZE FETALE
Prematuritate
Malformaţii fetale (hidrocefalia, anencefalia)
Tumori localizate la extremitatea cefalică fetală (higroma cervicală, meningo-encefalocel)
Sarcina multiplă
Macrosomie
Făt mort.
4
F. MECANISMUL NAŞTERII
Naşterea în prezentaţia pelviană presupune 3 naşteri succesive: naşterea pelvisului, naşterea umerilor şi naşterea capului
din urmă. Fiecare dintre aceste naşteri comportă trei timpi şi anume angajarea, coborârea şi degajarea.
1. NAŞTEREA PELVISULUI FETAL
Angajarea. Deşi în prezentaţia pelviană completă diametrul de angajare este cel sacro-pretibial (12-13,5 cm) iar în
prezentatia pelviana decompleta diametrul bitrohanterian (9,5 cm), în interes didactic, vom considera diametrul
bitrohanterian diametrul de angajare in prezentatia pelviana, indiferent de forma clinica. Acest diametru se angajeaza
in oricare din diametrele oblice ale stramtorii superioare.
Coborârea. In timpul coborârii se realizeaza rotaţia care aduce diametrul bitrohanterian în diametrul antero-posterior
al bazinului.
Degajarea pelvisului. Şoldul anterior se degajă şi coapsa anterioară ia punct fix sub simfiza pubiană. Degajarea
şoldului posterior necesită o mişcare de lateroflexiune a trunchiului fetal în jurul simfizei pubiene.
2. NAŞTEREA UMERILOR.
Angajarea. Toracele se angajeaza cel mai frecvent cu diametrul biacromial în acelaşi diametru oblic ca şi diametrul
bitrohanterian, braţele rămânând flectate pe trunchi.
Coborârea. Diametrul biacromial rotează în excavaţie până se dispune în diametrul antero-posterior al bazinului
matern şi uneori în cel transvers - cu spatele anterior.
Degajarea. Dacă membrele superioare au rămas flectate pe torace, umerii se degajă fără dificultate. Umărul anterior
se degajă primul, ia punct de sprijin sub simfiza pubiană şi umarul posterior se degajă urmărind curbura sacrată.
Membrele superioare se degajă odată cu umerii.
3. NAŞTEREA CAPULUI DIN URMĂ.
Angajarea. Capul din urmă, solidar cu umerii din cauza lungimii de 5 cm a gâtului fetal, se angajează simultan cu
degajarea umerilor. Este absolut necesară atitudinea de flexie a capului care astfel aduce în diametrul oblic al
bazinului, contralateral celui în care s-a angajat diametrul biacromial, diametrul suboccipito-bregmatic.
Coborârea. In timpul coborârii craniul flectat rotează astfel încât la final diametrul suboccipito-bregmatic este orientat
în diametrul anteroposterior al bazinului, cu occiputul anterior.
Degajarea. Subocciputul ia punct fix sub simfiza pubiană iar degajarea se face în occipito-pubiană. Se degajă
succesiv mentonul, gura, nasul, fruntea, parietalele şi în final occiputul craniului flectat.
G. EVOLUTIE / COMPLICATII
Prezentatia pelviana este o prezentatie la limita distocicului. In cursul travaliului si nasterii pot apare :
Ruptura prematura de membrane
Distocii de dinamica
Prolabare de cordon
Ridicarea bratelor deasupra capului – distocia umerilor
Rotatie paradoxala a spatelui fetal (occiputul roteaza posterior)
Leziuni ale canalului moale matern
Prematuritate fetala
Suferinta fetala acuta
Leziuni nervoase fetale
Elongatii / paralizii ale plexurilor brahiale
H. DIAGNOSTIC
1. SEMNE SI SIMPTOME
senzaţie de presiune, apăsare, greutate, jenă sau chiar durere în epigastru şi hipocondrul drept
Palpare. Manevrele LEOPOLD - formaţiune tumorală voluminoasă, contur neregulat, consistentă mai redusă,
depresibilă şi care nu balotează, polul fetal pelvin - localizat in segmentul inferior; polul fetal cefalic (formaţiune dură,
regulată, nedepresibilă şi care balotează) localizat in fundul uterin. În flancurile abdominale pot fi decelate părti mici
fetale sau spatele fetal.
Auscultaţie. Focarul de auscultaţie maximă a BCF se află localizat paraombilical drept sau stâng, de partea spatelui
fetal.
Inspecţie. După ruperea membranelor, eliminarea de meconiu poate sugera o prezentaţie pelviană.
Tuşeu vaginal. Frecvent datele furnizate la tactul vaginal sunt dificil interpretabile în ambele forme clinice de
prezentaţie pelviană. Se palpeaza fesele, creasta sacrată, sanţul interfesier, anusul (pelviana decompleta) şi plantele
fetale (pelviana completa). Palparea sacrului fetal stabileste pozitia si varietatea de pozitie a prezentatiei pelviene.
5
2. PARACLINIC
ecografia - identifica prezentatia, apreciaza greutatea fetala si poate evidentia deflexiunea primitiva a craniului fetal.
radiografia de sarcină în trimestrul III - rar utilizata actual
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezentaţia occipitală cu prolabarea de membru superior (în segmentul inferior se găseşte craniul şi un membru
superior) - extermităţile degetelor sunt inegale, policele este opozabil şi nu poate fi decelat unghiul de 90 o al plantei cu
gamba. Ecografia tranşează diagnosticul.
Prezentaţia facială - din cauza modificărilor plastice marcate, a dificultăţilor datorate tuseului vaginal efectuat pe o
dilataţie neconvenabilă, se pot crea confuzii în diferenţierea nasului de piramida sacrată, obrajilor de fese, gura de
anus (care nu prezintă arcade dentare şi are tonus sfincterian). Ecografia stabileste diagnosticul.
Prezentaţia frontală - palparea boselor frontale, arcadelor orbitale, suturii metopice şi a marii fontanele.
Aşezarea transversă - axul mare al uterului în sens transversal, palparea polilor fetali în flancuri şi lipsa de abordare
a pelvisului fetal la tuşeu; identificarea caracterelor mâinii în cazul transversei neglijate.
I. CONDUITA
1. MATERN
Mortalitate matenă este, astăzi, aproape nulă.
Morbiditatea este mai mare în prezentaţiile pelviene (5-10%) în raport cu cele craniene. Leziunile traumatice sunt cele
mai frecvente (rupturi de părţi moi) urmate de complicaţii infecţioase în postpartum (prin ruptura precoce a
membranelor, numărul mare de tuşeuri vaginale, intervenţii).
2. FETAL
Mortalitatea fetală rămâne ridicată în prezentaţia pelviană (3-6%).
Morbiditatea fetală în prezentaţia pelviană este de 3-7% şi este dată de: afecţiuni neurologice (sechele de hemoragii
cerebro-meningee şi elongaţii de plexuri nervoase), retard psiho-intelectual, paralizii de plex brahial, paraplegie
spasmodică, fracturi şi luxaţii ale membrelor.
PREZENTAŢIA UMERALĂ
A. DEFINITIE
Prezentaţia umerală sau aşezarea transversă a fătului este caracterizată de prezenţa în aria strâmtorii superioare a
umărului si toracelui fetal. Axul longitudinal al fătului este dispus perpendicular pe axul coloanei vertebrale materne.
Asezarea oblică se caracterizează prin oblicitatea axului longitudinal fetal faţă de axul coloanei vertebrale materne.
Punctul de reper al prezentaţiei este acromionul fetal. Sunt definite patru varietaţi de poziţie:
Acromioiliacă dreaptă a umărului drept (cefaloiliacă dreaptă dorsoposterioară)
Acromioiliacă dreaptă a umărului stâng (cefaloiliacă dreaptă dorsoanterioară)
Acromioiliacă stângă a umărului drept (cefaloiliacă stânga dorsoanterioară)
Acromioiliacă stângă a umărului stâng (cefaloiliacă stangă dorsoposterioară)
Prezentaţia umerală nu are diametru de angajare.
B. INCIDENTA
0.3-0.5% din sarcinile la termen
Incidenţa este mai mare cu cât vârsta de gestaţie a sarcinii este mai mica
Incidenţa maximă este la 24 SA.
C. ETIOLOGIE
1. CAUZE MATERNE
Marea multiparitate
Malformaţii uterine: uter unicorn, cordiform, septat
Fibroame uterine localizate la nivelul segmentului inferior
Tumori anexiale voluminoase
Bazinele distocice
2. CAUZE ANEXIALE
Placenta jos inserată
Cordon scurt
Ruptura prematură a membranelor
Polihidramnios
Oligohidramnios
3. CAUZE FETALE
Anencefalie
Hidrocefalie
Higroma cervicala
7
Hidrops fetal
Omfalocel si laparoschizis
Spina bifida
Sarcina gemelara
Macrosomie
D. FIZIOPATOLOGIE
Oricare dintre cauzele enunţate anterior pot interfera culbuta fetală, având drept efect blocarea fătului in aşezare
transversă sau oblică.
E. MECANISM DE NASTERE
Fătul la termen nu se poate naşte pe cale joasă in cazul aşezării transverse – prezentaţie distocică fără mecanism
de naştere.
Apariţia contracţiilor uterine poate determina verticalizarea prezentaţiei, mai ales în cazul marilor multipare şi a
aşezarilor oblice.
Feţii mici, avortonii si feţii morţi, maceraţi au mecanism de naştere particular, pentru că dimensiunile reduse permit
naşterea:
- Conduplicatio corpore – fătul suferă o indoire la nivelul trunchiului, capul aplicându-se pe trunchi. Fătul, compactat
sub forma unui ovoid, se angajeaza si se naşte.
- Evoluţia spontană – dupa inflexiunea exagerată a trunchiului fetal, pelvisul şi membrele inferioare se angajează,
transformând aşezarea transversă intr-o prezentaţie pelviană cu pelvisul angajat.
F. EVOLUTIE/COMPLICATII
Ruptura precoce a membranelor prin lipsa de acomodare a prezentaţiei la stramtoarea superioara
Prolabare de cordon
Ruptura uterină
Suferinta fetală acută
Moarte fetală
Prezentaţia transversă neglijată: membrane rupte, contracţii uterine cu intensitate crescută şi dureroase, uter retractat
pe făt membru superior prolabat.
Inclavarea (sub efectul contracţiilor uterine) a umărului in conturul strâmtorii superioare determină instalarea
sindromului de preruptură uterină.
G. DIAGNOSTIC
1. SEMNE SI SIMPTOME
Axul mare al uterului este perpendicular pe axul coloanei vertebrale materne
Inălţimea fundului uterin mai mică decât inălţimea corespunzatoare vârstei de gestaţie
Manevrele Leopold: în cele două flancuri abdominale materne se palpează poli fetali - cefalic respectiv pelvin;
segmentul inferior este fără conţinut; în varietaţile dorsoanterioare se palpeaza planul convex al spatelui fetal; în
varietaţile dorsoposterioare se palpează transabdominal părţi mici fetale.
Focarul de auscultaţie a BCF este situat la 1-2 cm subombilical, de partea craniului fetal.
Tact vaginal: în afara travaliului – segment inferior gros, neformat, fără conţinut; in travaliu, dacă membranele sunt
intacte, ele bombează in vagin; odată cu ruperea membranelor, se palpează grilajul costal, acromionul, axila,
omoplatul si uneori mâna prolabată.
2. PARACLINIC
Ecografia stabileşte cu acurateţe prezentaţia şi varietatea de poziţie.
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezentaţia pelviană – este posibilă confundarea piciorului cu mâna fetală (dar degetul mare al mâinii prolabate este
opozabil).
Prezentaţia craniană cu prolabare de membru superior – se identifică la tact craniul fetal în aria strâmtorii
superioare.
H. CONDUITA
Nasterea fătului la termen în aşezare transversă este prin operaţie cezariană.
Operaţia cezariană în regim de urgenţă pentru prezentaţia transversă neglijată, sindrom de preruptură uterina sau
prolabare de cordon.
8
Versiune externă înainte de debutul travaliului – manevră transabdominală prin care se tentează verticalizarea fătului.
Versiunea internă cu mare extractie – manevră obstetricală intrauterină prin care se transformă aşezarea transversă
în prezentaţie pelviană urmată de extracţia fatului. Actual rămâne indicată pentru sarcina gemelară cu al doilea făt in
transversă si pentru feţii mici ai multiparelor.
Embriotomie in cazul feţilor morţi aşezaţi transversal (după obstetrica clasică).
I. PROGNOSTIC
Bun atât pentru mamă cât şi pentru făt, dacă diagnosticul obstetrical a fost pus în timp util şi s-a practicat operaţia
cezariană.
Nerecunoaşterea prezentaţiei transverse neglijate duce la ruptură uterină şi moartea fătului.