You are on page 1of 14

Cuprins

1. Influena medicamentelor.........................................................2 1.2. Medicamente interzise la volan......................................3 1.3. Medicamente la care trebuie sa fim ateni cnd conducem un autovehicul rutier....................................4 1.4. Influena consumului de droguri asupra reaciilor conduc torului auto........................................................!

2. Influena st rii de sanatate......................................................." 2.2. #iabetul............................................................................$ 2.3. %ripa sau forma mai accentuant a guturaiului.........11 2.4. &ulbur rile de ritm cardiac...........................................11 2.'. &ulbur ri de vedere.......................................................11 2.!. (pilepsia )i alte boli neurologice.................................12 2.*. +olile mintale.................................................................12 2.". ,andicap locomotor......................................................12 2.$. -lcoolul..........................................................................13 2.1.. #rogurile........................................................................13

Influena medicamentelor

Adesea, oamenii folosesc mai mult de un singur medicament la un moment dat. Acest lucru este valabil mai ales in cazul adultilor mai in varsta, deoarece acestia utilzeaza medicamente mai mult decat orice alta grupa de varsta. Din cauza schimbarilor care au loc la nivelul organismului o data cu varsta, acestia sunt mai predispusi la probleme legate de administrarea medicamentelor. Cu cat o persoana foloseste mai multe medicamente cu atat exista un risc mai ridicat sa fie afectata capacitatea de a conduce in siguranta. Multe dintre medicamentele pe care le lum frecvent au efecte secundare periculoase unele dintre acestea influennd negativ comportamentul la volan, precum vedere /nceo)at 0 ameeal 0 st ri de somolen 0 grea 0 e1citabilitate0 le)in0 /ncetinirea mi)c rilor0 incapacitatea de concentrare . oate aceste simptome pot duce, de asemenea, la afectarea abilitii motorii !i la cre!terea timpului de reacie !i de "udecat #n timpul conducerii unui automobil auto, unei motociclete sau chiar !i a unei biciclete. $oferii trebuie s selecteze cu atenie medicamentele consumate #n timp ce conduc, iar pentru o bun informare trebuie s discute cu un medic sau un farmacist. De asemenea, #ntotdeauna este recomandat citirea prospectului. Medicul #i poate recomanda% a2ustarea dozei0 reglarea calendarului de doze0 un program special de nutriie0 e1erciii fizice care reduc reaciile adverse )i nevoia de a lua medicamentului respectiv0 /nlocuirea cu un medicament care provoac mai puin somnolen , de exemplu. . Medicamentele care prezint riscuri pentru circulaia rutier fac parte din categoriile3 &hipnotice 'fenobarbital, ciclobarbital, bromoval, extraveral() &calmante sau sedative 'rudotel() & tranchilizante 'meprobromat, diazepam, napoton, etc.() & antihistaminice 'feniramin, romergan, benadr*l, etc.() & hipotensive) & antispastice. +sihotropele naturale 'morfin, cocain, heroin ( sau sintetice 'amfetamine( pot fi administrate ocazional sau continuu) #n ultimul caz ele dau dependen care se
2

manifest #n funcie de substana administrat. oxicomanii au un comportament mai puin periculos la volan dect persoanele care prezint stare toxic ocazional .

Medicamente interzise la volan

Accidentele rutiere, indiferent de gravitatea lor, au intre cauzele principale nu doar oboseala conducatorului auto ori conducerea sub influenta alcoolului, ci si folosirea anumitor medicamente care pot influenta decisiv capacitatea soferului de a tine vehiculul sub control) evident, in conditiile stapanirii depline a propriilor reflexe. -pro1imativ 1.4 din totalul evenimentelor rutiere au la origine perturbarile induse de medicamente, care pot fi foarte diversificate% tulburari ale vigilentei 'cele mai raspandite in domeniul despre care vorbim(, tulburari de atentie, de comportament 'euforie anormala(, ale perceptiei pericolelor de pe drumurile publice. Alte medicamente influenteaza calitatea vederii sau a campului vizual, iar unele pot actiona intr&un plan secundar asupra starii de echilibru ori a functiei cardio&vasculare. ,fectele diferitelor medicamente sunt, evident, variabile in functie de dozele utilizate, ca si de sensibilitatea individuala a fiecarei persoane sau de posibilele interactiuni ale produselor farmaceutice respective, aspect din pacate ignorat in cele mai multe cazuri, atat de pacientul conducator auto, cat si de medicul curant. -n acest sens, cele mai periculoase medicamente pentru conduita la volan sunt hipnoticele si sedativele0 anestezicele0 neurolepticele0 an1ioliticele medicamentele oftalmologice0 antiepilepticele si analgezicele. +e un plan inferior din acest punct de vedere, totusi periculoase sunt medicamentele pentru diabetici0 antidepresivele0 antipar5insonienele0 antialergicele0 cele care combat greata si voma0 iar nepericuloase din perspective analizata aici sunt considerate unele medicamente
3

folosite impotriva gripei si tusei0 unele oftalmologice0 analgezice0 antivomitive0 analgezice sau antialergice. Ma"oritatea produselor farmaceutice cu efecte neuropsihice presupun uneori o sedare sau o tulburare a vigilentei, alteori perturbarea functiilor cognitive, tulburari motorii cum ar fi tremuraturile si miscarile anormale, necontrolate. +e de alta parte, an1ioliticele 6care combat an1ietatea0 deconecteaza7 au capacitatea de a diminua perceptia pericolului iminent sau de a intarzia reactia la o situatie de urgenta, efectele fiind, in mod evident, mult amplificate de consumul simultan de alcool sau de alte substante psihoactive, cum sunt drogurile, fie ele .usoare. ori din categoria .hard.. Daca asemenea aspecte nu constituie chiar o surpriza pentru ma"oritatea conducatorilor auto, dimpotriva, putini sunt constienti de efectele adverse ale antidepresivelor0 care pot induce o somnolenta sau deficit cognitiv 6euforie anormala70 ori ale antalgicelor 6care calmeaza durerea7. Chiar si unele medicamente noi impotriva migrenelor pot induce o somnolenta confundata de obicei cu efectele directe ale crizei de cefalee. /n aspect particular il reprezinta tratamentele antidiabetice, care pot determina o scadere brusca a zaharului din sange insotita uneori de pierderea cunostintei. 0a fel, antialergice de generatie mai veche pot induce tulburari neurologice. Considerate inofensive din perspectiva vigilentei la volan, unele siropuri contra tusei sau contra simptomelor de rinofaringita pot provoca tulburari de atentie si de vedere0 la fel ca multe alte medicamente utilizate pentru a combate greata opri voma0 care sunt de fapt derivate ale neurolepticelor 6cu actiune sedativa asupra sistemului nervos7. 1i medicamente cu uz local, oftalmologice, pot induce tulburari de vedere, efecte nedorite asupra ritmului cardiac si deci o conduita periculoasa, neconstientizata ca atare in prealabil, a conducatorului auto. 2oarte util in ideea celor aratate mai sus este un nou sistem de atentionare asupra consumului de medicamente, cu amplasare de&a lungul arterelor rutiere din unele tari occidentale. Astfel3 8 nivelul 1 6galben7 avertizeaza3 9:ii prudent; <u conduce masina fara sa citesti prospectul medical;9= 8nivelul 2 6portocaliu73 9:ii foarte prudent; <u conduce fara avizul unui specialist in probleme de sanatate;9= 8nivelul 3 6rosu7% 9-tentie0 pericol3 nu conduce; >entru a te urca din nou la volan0 cere avizul unui medic;9. -n toate situatiile & oricat de .ciudat. ar parea la noi acest imperativ & este necesar si util sa se abordeze subiectul respective cu medicul curant sau cu farmacistul, pentru ca persoana in cauza sa se asigure ca utilizarea de medicamente nu influenteaza negativ conduita la volan. -n caz contrar, insasi propria viata, dar si vietile altor persoane pot fi puse in pericol, iar realitatea cotidiana confirma acest lucru.

Medicamentele la care trebuie s fim ateni cnd conducem un autovehicul


3 viroza respiratorie sau o banala cefalee de exemplu determina pe oricine sa ia anumite medicamente pentru a&si ameliora simptomele, dar nu stim ce influente au aceste medicamente uzuale asupra capacitatii de a sofa. Multi dintre noi conduc zilnic si cu siguranta sunt momente in care starea de sanatate este precara si impune administrarea unor medicamente, pana si cele mai frecvente simptome determinandu&ne sa luam o pastila, spre exemplu o banala raceala, tusea, cefaleea, durerile menstruale sau musculare etc. ,ste indicat sa cititi prospectul medicamentelor inainte de a le utiliza pentru a afla atat efectele negative si interactiunile cu alte clase medicamentoase, cat si pentru a intelege influenta pe care o pot avea sau nu asupra capacitatii de conducere auto. 1unt unele medicamente care pot influena capacitatea de atenie la volan , starea de veghe0 timpul de reacie0 refle1ele etc. Cele mai cunoscute medicamente ca influentand capacitatea de a sofa sunt considerate a fi cele din clasele medicamentoase ca% tranchilizante0 sedativ8hipnotice0 antidepresive0 neuroleptice0 dar )i unele analgezice 6/mpotriva durerii7 )i antiemetice 6antivomitive7. Medicamente 6substante active7 care influeneaz capacitatea de a conduce3 4. 1ibutramina si amfepramona au actiune pe sistemul nervos central '15C( si sunt prescrise in general contra obezitatii) 6. 7ilometazolina folosita in tratamentul racelii si gripei) 8. Diclofenac 9 antiinflamator si analgezic, se foloseste inclusiv ca unguent pentru durerile musculare sau durerile de spate) :. 2enilbutazona 9 antiinflamator si analgezic) ;. -ndometacin 9 antiinflamator si analgezic ) <. =etorolac 9 antiinflamator si analgezic) >. ,toricoxib 9 antiinflamator si analgezic) ?. +iroxicam 9 antiinflamator si analgezic 'pentru reducerea durerilor(, antipiretic 'reduce febra(, antireumatic) @. Metoclopramidul, un antivomitiv 'antiemetic() 4A. Antitusive ca dextrometorfan. Acordati o atentie deosebita antitusivelor, mai ales daca sunt sub forma de siropuri, caci pot contine alcool) 44. ranchilizantele de orice fel) 46. 1edativ&hipnoticele si alcoolul sau orice solutie care il poate contine. Atentia la preparatele naturiste, mai ales tincturi, care contin alcool concentrat. Chiar daca alegeti produsele naturiste, aceasta nu inseamna ca ele nu va pot afecta atentia si abilitatile de a conduce. 48. Disulfiram 9 medicatie antialcool) 4:. Cinarizina 9 medicatia antivertigo) 4;. Antidepresivele) 4<. Clorfeniramina 9 antihistaminic 'antialergice(, scade intens atentia si viteza de reactie) 4>. =etotifen levocetirizina 9 antihistaminic, scade intens atentia si viteza de reactie) 4?. Ciproheptadina 9 antihistaminic, scade intens atentia si viteza de reactie) 4@. +rometazina 9 antihistaminic) 6A. Clemastina 9 antihistaminic, scade intens atentia si viteza de reactie)
5

64. Betoxolol, carteol, timolol, pilocarpina, latanoprost, dorzolamid, brinzolamid 9 antiglaucomatoase. rebuie sa acordam o atentie deosebita asocierii medicamentoase, spre exemplu un medicament poate sa nu prezinte riscuri ma"ore pentru capacitatea de a conduce, insa asociat cu o alta substanta care poate "uca rol de potentator acest medicament sa produca stari confuzionale, sa scada atentia, viteza de reactie, sa provoace somnolenta, chiar daca aceste manifestari nu au fost neaparat indicate in prospect. ,ste recomandat sa intrebam medicul pentru orice nelamurire.

Influena consumului de droguri asupra reaciilor conduc torului auto


,fectele drogurilor asupra conducerii vehiculelor sunt deosebit de diverse. -nca nu s&a impus o metoda unica de masurare a dozei de drog in organism intrucat exista mai multe categorii de droguri care genereaza metabolizari diferite) pe de alta parte, de multe ori la consumul de droguri se asociaza si alcoolul, dand nastere la manifestari complexe, care sunt inlfuentate in acelasi timp si de varsta. Ma"oritatea cercetarilor se axeaza pe drogul cu cea mai mare raspandire si anume, canabisul. Din sinteza cercetarilor actuale se desprind trei domenii de preocupari% & recoltarea si analiza probelor biologice) & efectul canabisului asupra conducerii, analizat in conditii experimentale) & efectul canabisului asupra riscului de implicare in accidente. Metabolismul canabinoidelor 'droguri provenit din prelucrarea canabisului( este complex si din aceasta cauza detectarea lui in organism mai ales sub aspect cantitativ este dificila. Agentul psihoactiv ma"or este C@& DC 'transtetrahidrocanabinol(, iar principalul metabolit care se regaseste in sange si urina, dar care nu este psihoactiv. Cantitativ, consumul unei doze standard de @ mg C@& DC provoaca modificari psihice care se mentin aproximativ 6 ore, dupa care concentratia scade repede la valori exprimate in ng. Consumul de canabinoide mareste timpul de reactie, prin cresterea unui singur component si anume, a timpului necesar perceptiei diverselor pericole. Durata si precizia perceptiei sunt afectate imediat dupa consum) imediat apar si dificultati in redistribuirea unor noi informatii. Alterarea controlului directiei poate fi sesizata chiar si la doze reduse, care nu afecteaza alte comportamente) durata pe care se manifesta este de circa ? ore. -n concluzie, prezenta C@& DC in sange atesta consumul recent al canabinoidelor, conducatorul auto fiind afectat psihic, deci atunci cand riscul de a produce un accident este foarte mare. -n momentul de fata se utilizeaza doua metode de depistare si dozare in sange si urina% 2.+.-. 9 A ':luorescente >olarization 9 -ssa*( si CEF1M 'Cromatographie %azeuse F ?pectrometrie de Massse(.
6

1&au facut cercetari care au scos in evidenta urmatoarele aspecte% & abaterile de la pastrarea directiei la doze de 4AA&8AA microgr. DCFGg corp au fost similare ca la subiectii cu alcoolemii de A,8&A,> grFmie. & cresterea timpului de reactie la subiectii cu 8,@; H DC este aproximativ aceeasi ca si la o alcoolemie de A,; grFmie) & o data cu cresterea concentratiei de DC, subiectii au redus viteza) & subiectii care au inhalat canabis prefera sa nu se anga"eze frecvent in depasiri si pastreaza distante mai mari in raport cu vehiculul din fata) & la doze reduse de DC creste prudent in aprecierea riscurilor. -n fise s&au derulat si cercetari care au urmarit comportamentul subiectilor care au inhalat canabis simultan cu consumul de alcool. +rintre concluziile remarcate s&au desprins si% & daca la o imbibatie alcoolica in sange de A,: grFmie se adauga si 4AA&6AA microgr.FGg corp DC, conducerea devine instabila, iar timpul de reactie sa mareste considerabil) & combinatia de A,: grFmie alcool cu 4AA microgr.FGg corp DC produce un comportament similar cu o alcoolemie de A,@ gFmie) & combinatia de A,: grFmie alcool cu 6AA microgr.FGg corp DC produce un comportament similar cu o alcoolemie de 4,: grFmie.

Influena st rii de s n tate

1tatistic, s8a stabilit c 4 4@! 4 din accidentele de circulaie au drept cauz starea de s n tate a conductorului auto) #n realitate, proporia este mai mare, deoarece asemenea accidente sunt deosebit de grave !i uneori punerea diagnosticului real pe baz de autopsie medico&legal este foarte dificil. 1tarea sntii provoac accidente prin modificri de tipul% moartea subit la volan, pierderea con!tiinei unor bolnavi cronici cardiovasculari, neuropsihici, hepatici sau diabetici, imposibilitatea execuiei unor manevre din cauza lipsei sau fracturrii unui membru, pierderea temporar a vederii sau a altor simuri, etc. +entru ma"oritatea persoanelor a conduce o masina este un aspect important in viata de zi cu zi% pentru mentinerea contactului social, pentru deplasarea la locul de munca si inapoi si pentru satisfacerea nevoilor zilnice precum achizitionarea de bunuri si beneficierea de anumite servicii. Condusul poate fi esential pentru munca desfasurata de anumite persoane. 2iecare individ in parte este responsabil sa se asigure ca este in masura sa conduca, asa ca oricine isi face gri"i legate de capacitatea de a conduce in siguranta trebuie sa se adreseze medicului. Anumite conditii medicale pot afecta pe termen scurt, lung si chiar permanent abilitatea de a conduce in siguranta. /n individ care sufera de afectiuni nedeclarate in prealabil, boli ce au contribuit esential la producerea unui accident, poate fi pus sub acuzare, iar firma asiguratoare poate invalida asigurarea. Medicul este obligat sa sfatuiasca pacientul despre abilitatea de a conduce a acestuia, sa se adreseze autoritatilor printr&o scrisoare sau raport si chiar sa intervina direct si personal daca acesta crede ca pacientul poate fi un pericol public. ,xista foarte multe conditii temporare pot impiedica o persoana sa sofeze. De exemplu, dupa o anestezie, medicul va sfatui sa nu conduca cel putin urmatoarele 6: de ore. 3 fractura a piciorului poate deasemenea sa faca sofatul imposibil. -n aceste cazuri, medicul recomanda restrictia temporara a condusului fara ca acest lucru sa afecteze in vreun fel statutul de posesor al carnetului de conducere. ?ofatul conditionat inseamna posibilitatea de a conduce dar numai indeplinind anumite conditii si restrictii precum sofatul numai in timpul zilei, purtarea de lentile corectoare in timpul condusului sau consultul medical periodic in urma caruia va fi eliberat un raport medical adresat autoritatilor. Daca o persoana se afla sub incidenta sofatului conditionat este responsabilitatea sa sa respecte orice conditie impusa si sa se supuna controlului medical.

Conducatorii de camioane, vehicule de transport pasageri cat si conducatorii ce transporta incarcaturi periculoase trebuie sa atinga unui standard medical mai ridicat decat ceilalti soferi din trafic. 1e pot defini dou categorii de boli care afecteaz sigurana circulaiei !i anume, boli incompatibile cu deinerea permisului de conducere !i afeciuni care pot influena momentan comportamentul la volan. #intre bolile incompatibile cu activitatea de conducere pot fi menionate 3 & infarctul miocardic repetat) & miocardiopatii necompensate) & afeciuni valvulare cu insuficien cardiac ) & hipotensiuni !i hipertensiuni) & anevrisme de aort ) & crize permanente de astm bron!ic) & insuficiene respiratorii marcate) & boli de rinichi cu cre!terea ureei #n snge) & discopatii, spondilartrite, poliartrite, invaliditi) & anemii) & ciroze hepatosplenice) & spasmofilie !i tetanie) & tulburri tiroidiene cu metabolismul bazal I ':A H( ori 9 '6; H() & afeciuni evolutive ale globului ocular care reduc funciile vizuale) & atrofia nervului optic, retinopatia pigmentar ) & hemeralopie, nistagmus) & tulburri de percepie a culorilor) & corpi strini intraoculari) & deformri cicatriceale ale pleoapelor, ptoz peste ;A H) & strabism, pterigion, astigmatism, hipermetropie) & boli cronice specifice) & tumori benigne !i sechele) & otomastoiditele) & scderea acuitii auditive '6 m(. #in categoria afeciunilor care pot influena temporar comportamentul la volan se pot meniona3 & psihozele sistematizate !i nesistematizate, nevrozele obsesive, paranoia, schizofrenia) & spasmofilia !i psihozele cu perioade de acalmie aparent 'foarte greu de depistat fr colaborarea pacientului() & daltonismul) & hernia de disc) & diabetul zaharat. Ca !i #n cazul influenei medicamentelor, pentru stabilirea msurii #n care a fost afectat reacia !oferului de ctre una din afeciunile menionate este necesar expertiza medico&legal.
9

#iabetul
-n MareaBritanie soferii bonlavi de diabet ar putea ramane fara carnet de conducere. +ractic, britanicii interpreteaz excesiv o decizie a Comisiei ,uropene care le interzice celor care fac repetate crize glicemice s se urce la volan. Comisia ,uropean spunea clar #n 6AA@, c diabeticii care fac dou crize hipoglicemice #ntr&un an nu au voie s conduc. Britanicii au ignorat pn anul acesta prevederea, iar acum se gndesc s o pun #n practic #ntr&o variant mai strict. Adic, #i lase fr permis pe toi cei un milion de oameni, care se trateaz cu insulin. Jn Komnia, hotrrea european se aplic din anul 6A4A !i #ntr&o variant mai permisiv. Condiiile #n care o persoan cu diabet poate avea permis de conducere sunt reglementate prin 3rdinul M1 nr. 44<6F6A4A 9 aprobarea 5ormelor minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul., nu se emit si nu se reinnoiesc permise de conducere pentru solicitantii sau conducatorii auto cu episoade repetate de hipoglicemie acuta siFsau care nu sunt deplin constienti de implicatiile acesteia. otusi, permisele pot fi eliberate sau reinnoite de catre cei care sufera de diabet zaharat, insa, in cazul in care acestia urmeaza un tratament medicamentos, eliberarea sau reinnoirea permiselor se face numai pe baza unui aviz medical autorizat si pe baza unor controale medicale periodice 'cel putin o data la cinci ani(. +rincipala #ngri"orare #n privina conducerii unui autovehicul de ctre o persoan cu diabet este hipoglicemia 'nivelul sczut al glicemiei #n timpul condusului(. De asemenea, exist #ngri"orare i cu privire la unele dintre posibilele complica ii ale diabetului% probleme cu vederea sau afeciuni cardiace. ,ipoglicemia i ofatul Dipoglicemia poate afecta capacitatea de a conduce in sigurana. +ersoana bonlava in cauza ar trebui sa se asigure ca are #n permanen #n ma in o gustare bogat #n carbohidrai. Dac acea persoana simte ca nivelul glicemiei este sczut sau #ncepe s scad cnd este la volan, trebuie sa traga ma ina imediat pe dreapta i sa opreasca motorul. 5u trebuie sa reporneasca la drum pn nu e sigur ca a tratat hipoglicemia i ca simii bine. /n bolnav de diabet bine controlat poate primi carnet de conducere, exceptnd acele cazuri care au complicaii cronice & retinopatia este una dintre ele. Acum, #n Komnia, retragerea permisului auto al unui diabetic depinde doar de medicul su de familie. 5umai doctorul poate anuna poliia dac pacientul este sau nu apt s conduc. +n astzi nu a existat nici mcar o singur situaie de acest fel. Jn situaia #n care +oliia este sesizat c unul dintre deintorii unui permis de conducere sufer de o boal incompatibil cu calitatea de conductor auto, atunci se procedeaza potrivit legii !i i se ridic permisul. Carnetul poate fi redobndit pe baza unui certificat medico&legal, care atest c starea persoanei #n cauz s&a ameliorat. Autoritile europene au decis s&i controleze drastic pe diabeticii care conduc dup ce au constatat c aproximativ 8H din accidentele din /niune se produc din
10

cauza comelor glicemice. Adic, diabeticul care nu&!i ia insulina la timp #!i pierde pentru un moment cuno!tina. 1uficient s&!i curme viaa sau s ucid ali oameni. $i 1/A au reguli clare cnd vine vorba de diabetici la volan. Jn unele state, este interzis !ofatul pentru cei care au dou crize hipoglicemice severe pe an, #n timp ce #n restul statelor, legea se aplic pentru toate categoriile de diabetici.

%ripa sau forma mai accentuant a guturaiului Conform cercetrilor, !oferii care sunt bolnavi de grip sau de forme mai accentuate ale guturaiului 'adic sunt rcii( risc s produc accidente cel puin la acela!i nivel cu cei #n stare de ebrietate 9se face echivalena cu !oferii care au consumat patru LhisG*&uri dubleM ,xplicaia este, de fapt, simpl% pe fondul problemelor de sntate, reflexele !i reaciile celui de la volan sunt mult #ncetinite, iar starea febril afecteaz extrem de mult concentrarea, efectul fiind similar ca #n cazul !oferilor bei. 1tudiul a fost realizat apelndu&se la soluia plasrii #n ma!inile participanilor a unor Ncutii negreN, care au #nregistrat mai muli parametri, att innd de ma!in 'traiectorie, timpi de frnare, etc(, dar !i de !oferi. Astfel, comparnd !oferii bolnavi cu cei snto!i, cercettorii au artat c gripa sau rceala contribuie la scderea capacitii de a conduce ma!ina cu circa ;AHM Adic !oferii rcii au capacitatea de concentrare !i de #nelegere a situaiilor din trafic sczut la "umtate. De!i studiul a fost realizat pe un e!antion foarte redus, de numai ;A de persoane, se pare c autoritile britanice #l iau #n considerare mai serios dect ar fi fost de a!teptat. ,xist voci care susin c este posibil ca #n viitorul apropiat legislaia auto britanic s introduc !i pasa"e legate de cei care conduc bolnavi. +entru moment, poliia britanic se rezum la a&i ateniona pe !oferi s renune la a&!i conduce ma!ina cnd sunt rcii, iar, dac este neaprat nevoie s se depalseze, s apeleze la ali !oferi, pentru a nu se pune pe ei #n pericol, dar !i pe ceilali participani la trafic. &ulbur rile de ritm cardiac >ermisele de conducere nu se elibereaza si nu se reinnoiesc in situatiile in care aceste persoane prezinta tulburari grave ale ritmului cardiac. >ermisele de conducere pot fi eliberate sau reinnoite in cazul persoanelor care poarta stimulator cardiac numai cu avizul medical autorizat si cu conditia efectuarii unor verificari medicaleperiodice. ,liberarea sau reinnoirea permiselor de conducere auto pentru candidatii ori conducatorii auto care sufera de tensiune arteriala anormala este conditionata de rezultatele altor examinari medicale, de eventuale complicatii aferente si de pericolul potential al acestora pentru siguranta rutiera. >ermisele de conducere nu pot fi eliberate sau reinnoite, in general, persoanelor care prezinta angina pectorala de repaus sau la emotie. ,liberarea sau reinnoirea permiselor de conducere oricarui candidat ori conducator auto care prezinta in antecedentele personale patologice un
11

infarct miocardic se face numai cu avizul medical autorizat si, in cazul in care este necesar, numai cu conditia efectuarii unor controale medicale periodice. &ulbur rile de vedere Jn cazul #n care !oferul are probleme cu acuitatea vizual, cmpul vizual, sufer de diplopie 'n.r. & tullburare care const #n perceperea dubl a imaginii unui obiect(, are o capacitate vizual sczut #n condiii de luminozitate redus !i sensibilitate la lumina puternic !i contraste, atunci permisul poate fi acordat sau schimbat doar #n .condiii excepionale., iar medicul este cel care hotr!te dac solicitantul este apt sau nu. 5ormele M1 limiteaz la opt numrul maxim al dioptriilor pe care le pot avea !oferii !i stabilesc acuitatea vizual la A,;. +ierderea unui ochi duce la interdicia de a mai !ofa timp de !ase luni, apoi se cere un nou aviz de la oftalmolog. De asemenea, dac sunt depistate afeciuni oculare evolutive, !oferii au obligaia s fac examene oftalmologice periodice.#altoni)tii au liber la carnet in schimb, cei care sufer de discromatopsie 'n.r. & o anomalie a vederii care #mpiedic percepia cromatic( nu mai este trecut #n lista afeciunilor oculare pentru care nu se poate obine permis de conducere. Cu toate acestea, daltoni!tii & dup cum sunt cunoscui, #n general, cei care au aceast afeciune genetic & #nc se confrunt cu reticena oftalmologilor, la obinerea avizului medical. 1peciali!tii consider c ace!ti !oferi sunt un pericol pe !osele !i #!i dau avizul #n funcie de gravitatea bolii.

(pilepsia )i alte boli neurologice -ncompatibile cu .volanul. sunt !i persoanele care sufer de tulburri neurologice grave, asociate afeciunilor sau interveniilor chirurgicale care afecteaz sistemul nervos central sau periferic, care conduc la deficiene motorii sau senzoriale !i afecteaz echilibrul !i coordonarea. Din aceast categorie face parte !i epilepsia. Crizele de epilepsie, precum !i alte tulburri subite ale strii de con!tien, reprezint un pericol real pentru sigurana rutier dac apar la o persoan #n timp ce conduce un autovehicul. De asemenea, anumite afeciuni, precum malformaiile arteriovenoase sau hemoragiile intracerebrale presupun un risc crescut de apariie a unor crize de epilepsie, care ar putea condiiona & #n funcie de gravitate !i frecven & re#nnoirea permisului auto. +olile mintale 0egislaia prevede c tulburrile mintale grave, congenitale sau dobndite ca urmare a unor afeciuni, traume ori intervenii neurochirurgicale, retard psihic sever sau problemele comportamentale grave datorate vrstei, dar !i tulburrile grave ale capacitii de "udecat, comportament ori adaptabilitate nu permit !ofatul. Jn cazul bolilor psihice, pacienii pot fi agresivi #n trafic, neateni sau pot intra #n panic, iar tratamentul poate da stri de somnolen !i scade reflexele. Cu toate acestea, sunt exceptate situaiile #n care solicitrile sunt #nsoite de avizul medical autorizat !i de controale periodice.
12

,andicap locomotor ,liberarea sau reinnoirea permiselor de conducere candidatilor ori conducatorilor auto cu handicap fizic este posibila, cu anumite restrictii, numai cu avizul unei unitati de asistenta medicala autorizate, acordat in urma evaluarii medicale a afectiunii sau anomaliei respective si, in cazul in care este necesar, a efectuarii unui test practic. De asemenea, avizul acordat trebuie sa precizeze ce tip de modificare este necesara la vehicul si daca respectivul conducator auto trebuie sa poarte un dispozitiv ortopedic, in masura in care proba de verificare a aptitudinilor si comportamentului demonstreaza ca, utilizand un astfel de dispozitiv, conducerea vehiculului nu ar fi periculoasa. -lcoolul >ermisele de conducere nu se elibereaza sau nu se reinnoiesc in cazurile persoanelor care sunt dependente de alcool ori sunt incapabile sa se abtina de la consumul de alcool atunci cand conduc. #rogurile >ermisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite candidatilor ori conducatorilor auto care sunt dependenti de substante psihotrope sau care nu sunt dependenti de astfel de substante, dar fac abuz de ele in mod regulat, oricare ar fi categoria de permis care se solicita.

13

Bibliografie
- Corelarea Performantelor Participantilor la Traficul Rutier curs - ,Accidentologie rutiera-curs - http: !!!"agenda"ro ce-afectiuni-medicale-te-lasa-fara-permis-deconducere #$%$&' - http: !!!"dia(etonline"ro )*iata-cu-dia(et+dia(etul-si-sofatul - http: !!!"sfatulmedicului"ro ,ducatie-pentru-sanatate afectiuni-sitratamente-care-pot-afecta-capacitatea-de-a-conduce-.%/% - http: !!!"promotor"ro masini-noi ne!s studiu-e-mai-periculos-saconduci-racit-decat-su(-influenta-alcoolului-01.1/221

14