In recent years we have witnessed continued and renewed violations of fundamental rights, including physical and verbal attacks

on minority groups, immigrants and organizations defending human dignity. All European countries are committed to countering discrimination and intolerance, including hate speech and hate crime. Ca tematica de cercetare, discursul instigator la ura constituie un subiect nou in context romanesc, singurele cercetari anterioare relevante fiind cele legate de anti-Semitism si resurgenta acestuia in perioada post-decembrista. Cele mai multe initiative si masuri concrete de combatere a discursului instigator la ura, vizeaza in special discursul instigator la ura din mediul on-line, mai putin cel prezent in institutiile de invatamant. Pe fondul propagarii tot mai mari a discursului instigator la ura, problema violentei in scoli si licee a crescut la cote alarmate in Romania. Au fost inregistrate peste 15 000 de cazuri de violenta verbala si fizica in cadrul institutiilor de invatamant in anul scolar 2011-2012, conform datelor centralizate de Ministerul Educatiei. Aceeasi informare a Ministerului Educatiei arata ca orasul Constanta se afla printre primele orase la numarul de cazuri de violenta inregistrate in scoli si licee. Conform unei analize a Politiei Judetene Constanta, pentru primele doua luni ale anului 2013, rezulta ca, fata de anul trecut, infractiunile de loviri si alte violente au crescut in incinta scolilor, iar cele din zonele adiacente au scazut. In Romania au fost identificate si o serie de cazuri de discurs instigator la ura din partea unor profesori impotriva elevilor provenind dintr-o anumita minoritate. Tara noastra figureaza si cu un exempu concret, in care o profesoara a strigat la elevii ei de clasa a-6-a remarci rasiste. "Intrati in clase, tigani imputiti!. Din cauza voastra se impute tot holul. M-am saturat de voi si sper sa crapati", a urlat profesoara, potrivit raportului anual al Agentiei Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale 2009 (realizeaza o evaluare generala privind respectarea si protejarea drepturilor fundamentale cetatenesti). For students in Constanta, there can be many negative consequences of being a target of haterelated words. Hate speech, for purposes of this indicator, refers to "a derogatory word having to do with their race, religion, Hispanic origin, disability, gender, or sexual orientation at school". These experiences can affect students' school performance. Victims of hate speech are more likely to express fear of violence traveling to and from school and at school, which can lead to avoidance of school, classes and extracurricular activities. They may also feel anger, personal hurt and betrayal, and/or a sense of powerlessness and isolation. O concluzie extrem de importanta procentul de raportare foarte scazut, dar si lipsa mijloacelor ce stau la dispozitia organizatiilor si policy-maker-ilor in a surprinde dimensiunile reale ale fenomenului.

Ultimii ani au marcat viata tinerilor din Europa prin tot mai multe manifestarii ale discursului instigator la ura, de la cazuri de discriminare rasiala, pana la cele mai dramatice cazuri de violenta si crime. Acest fenomen este din ce in ce mai prezent in scolile si liceele romanesti. Principalele grupuri expuse sunt romi, persoane cu dizabilitati, homosexuali, etc. In comunitatile rurale ale judetului Constanta, acest fenomen a capatat amploare in ultimii ani. In urma unor focus grupuri organizate in Cumpana si Cobadin, la inceputul anului 2013, atat cu copii, cat si cu parinti si profesori, se prezinta problema violentei ca fiind legata de impactul negativ pe care copiii de etnie Roma o au in scoala. In comunitatile cu populatie numeroasa de etnie Roma, aceasta pare sa fie cauza principala pentru care copii nu se simt in siguranta. Credinta este in special prezenta in randul tinerilor si adultilor.

O cauza principala a discursului instigator la ura in randul copiilor si tinerilor consta in slaba intelegere si punere in practica a valorilor democratice ce le permit copiilor si tinerilor sa traiasca impreuna in mod armonios, respectandu-se si acceptandu-si reciproc diferentele de orice fel. Modelele negative ale societatii (promovate inclusiv prin mass-media) sunt urmate cu usurinta si luate drept exemplu deoarece tinerii nu vad si in comunitatea lor sau in institutia unde studiaza exemple de toleranta si acceptare, opuse atitudinilor si comportamentelor discriminatorii de orice fel. In cele mai multe cazuri, institutia scolara recurge la masuri precum scaderea notelor la purtare, mutarea pe caz de indisciplina sau exmatricularea acelor elevi care provoaca evenimente de violenta majora. Acest lucru de regula nu face decat sa agraveze comportamentele nedorite in randul tinerilor. Nu se cunosc scoli in care subiectul violentei sa fie abordat in mod integrat, cu participarea atat a elevilor, cat si a profesorilor, parintilor si comunitatii in general, si care sa urmareasca, dincolo de nivelul cognitiv, promovarea unor valori, atitudini si comportante prin metode eficiente si validate de training, educatie nonformala sau activitati de constientizare, ceea ce isi propune proiectul We make the difference!.