You are on page 1of 57

UNIVERSITATEA CRESTINA BOGDAN VODA FACULTATEA DE DREP SECTIA STIINTE POLITICE

LUCRARE DE DIPLOMA
SATISFACTIA IN MUNCA SPITALUL DOMINIC STANCA

Coordonator stiintific L!ctor" Uni#" Tri$on Ci$rian

A tor Tod!a Maria I %ia

C% & Na$oca '((' CUPRINS


INTRODUCERE Cap I CONSIDERATII GENERALE 1.1Piata muncii 1.1.1 Oferta de munca 1.1.2 Cererea de munca 1.1.3 Eficienta pietei muncii 1.2 !unca are un "en" "i un c#ntinut$ 1.2.1 "en"u% "i &a%#area "#cia%a a muncii 1.2.2 c#ntinutu% muncii 1.3Re%atia dintre m#ti&atie' "ati"factie "i perf#rmanta 1.3.1. Scurt i"t#ric a% interpretarii re%atiei dintre cei trei fact#ri 1.3.2. C#ncepta actua%a 1.( )act#ri de per"#na%itate imp%icati in inte*rarea' adaptarea "i reu"ita pr#fe"i#na%a 1.(.1. Tra"aturi de +a,a a%e per"#na%itatii 1.(.2. Tipuri de per"#na%ite 1.(.3.Tra"aturi de per"#na%itate "i reu"ita pr#fe"i#na%a 1.(.(. !#ti&atia "i reu"ita pr#fe"i#na%a 1.-)act#ri *enerat#ri de "ati"factie. in"ati"factie %a %#cu% de munca 1.-.1Te#rii 1.-.2 Re%atii umane in munca
2

1.-.3. C#nditii%e de munca 1.-.(. Retri+utia 1./.C#n"ecinte a%e in"ati"factiei in munca CAP II E0ALUAREA SATIS)ACTEI IN !UNCA LA SECTIA NEONTOLOGIE A SPITALULUI DO!INIC STANCA$ 2.1 O+iecti&e%e cercetarii 2.2. !et#da de "tudiu 2.3. L#tu% de cercetare 2.(. Re,u%tate "i di"cutii CONCLU1II ANE2A 3I3LIOGRA)IE

INTRODUCERE

T#ate fen#mene%e din natura "e af%a "u+ inf%uenta un#r fact#ri interni "i e4terni. La fe% "i intreprinderi%e' in"titutii%e' etc care "e de,&#%ta "e tran"f#rma "au "e nimice"c "u+ inf%uenta %#r. In"a cei care c#ntri+uie 5#tarat#r "unt fact#rii interni. Ei nu "unt di"tru"i de cei e4terni' ci dimp#tri&a "unt "timu%ati p#,iti& "au ne*ati& in functie de mecani"me%e p"i5ice in actiune "i care c#re"pund %a e4citatii. Ace"ti fact#ri interni care i"i aduc ap#rtu% %a pr#"peritatea "au m#artea intreprinderi%#r "unt #amenii. 617.Stimu%area %#r p#,iti&a printr8un ina%t *rad de #r*ani,are a muncii' prin re,#%&area fa&#ra+i%a a pr#+%eme%#r "#cia% umane' participarea %a e%a+#rarea' rea%i,area "i c#ntr#%u% acti&itatii din in"titutie' duc %a "ati"factie in munca "i in c#n"ecinta %a de,&#%tarea intreprinderii "au in"titutiei cu care %ucrea,a. In "#cietatea ce%ui de8A% trei%ea 0a% "e tinde "a "e in&e"tea"ca t#t mai mu%t in cercetare' de,&#%tare' in"tructa9 "i re"ur"e umane. De aceea a ad#pta p#,itia c#m#da' de ne*%i9are a #mu%ui' care e in"a"i "ur"a puterii n#a"tre' a ne c#ncentra pe deficiente%e "i *re"e%i%e ce%#r%a%ti' pe impre9urari pe care nu %e putem d#mina in"eamna impiedicarea de,&#%tarii un#r "tructuri "#%ide menite "a crea"ca ca%itatea &ietii atat a "a%ariati%#r cat "i a ce%#r pentru care ei %ucrea,a "au car#ra i"i #fera "er&icii%e Pri&iti defecte%e ce%#r%a%ti cu t#%eranta "i c#mpa"iune' nu8I in&inuiti. Nu e &#r+a de ceea ce ei nu fac "au de ceea ce ar tre+ui "a faca: e &#r+a de ra"pun"u% pentru care ati #pta intr8# "ituatie data' ceea ce dumnea&#a"tra tre+uie "a faceti$ 6-7' pa*. ;< Ceea ce tre+uie "a facem cu pri&ire %a re"ur"e%e umane e"te "a faci%itam rea%i,area in munca a a"teptari%#r "i a"piratii%#r #ameni%#r' pentru f#%#"irea dep%ina a p#tentia%u%ui de care di"punem. Sati"factia pr#fe"i#na%a e"te definita ca un *rupa9 de "imtaminte "au trairi pe care %e are # per"#ana &i"8 a8 &i" de munca "au e4periente%e %e*ate de munca "au pr#fe"ia pe care # pre"tea,a' e4pectatii%e curente "au a%ternati&e%e di"p#ni+i%e.

Ace"t "u+iect a de&enit mu%t di"cutat in p"i5#%#*ia indu"tria%a "i #r*ani,ati#na%a din 3 m#ti&e= umani,area muncii' de#arece "ati"factia pr#fe"i#na%a e"te c#re%ata cu ca%itatea &ietii' "anatatea minta%a "i fi,ica a"pectu% ec#n#mic' de#arece c#nducerea unei unitati ec#n#mice e"te intere"ata daca merita "a in&e"tea"ca +ani in cre"terea "ati"factiei pr#fe"i#na%e a an*a9ati%#r. S8a dem#n"trat a"tfe% ca prin cre"terea "ati"factiei in munca "e reduce a+"entei"mu%' "cade f%uctuatia' "cad c#nf%icte%e de munca' "tre"u% #cupati#na%' etc' ceea ce "p#re"c pr#ducti&itatea an*a9ati%#r. E4i"ta # re%atie directa intre "ati"factia pr#fe"i#na%a "i creati&itatea' initiati&a per"#na%u%ui' ca%itati de care depinde eficacitatea uti%i,arii re"ur"e%#r materia%e "i inf#rmati#na%e. Aptitudinea de afi creati& "e inta%ne"te intr8# anumita ma"ura %a #rice fiinta umana' &ariind in functie de educatia primita "i de # "erie de e%emente ce depind de c#nducerea unitatii' de cu%tura in"titutiei. E"te prefera+i% ca acea"ta "a incura9e,e creati&itatea' initiati&a'"a &a%#rifice diferente%e dintre an*a9ati. Ade,iunea' m#+i%i,area "i m#ti&atia per"#na%u%ui deri&a din mana*ementu% "trate*ic a% re"ur"e%#r umane. a"pecte te#retice. Une%e te#rii pre,inta "ati"factia in munca ca # cau,a directa a un#r c#mp#rtamente' a%te%e ca # c#n"ecinta a un#r c#mp#rtamente "pecifice "au ca un "impt#m. E"te de#"e+it de imp#rtanta atat pentru indi&id' cat "i pentru in"titutia in care %ucrea,a' iar ma"urarea ei e"te un in"trument uti% de %#ca%i,are a unui *rup de nemu%tumiti pr#fe"i#na%. Ace"t %ucru face mai u"#ara *a"irea un#r mi9%#ace de inter&entie eficace de detectare "i "uprimare a "ur"e%#r de in"ati"factie. Cu t#ate ace"tea' de re*u%a' mana*erii f#%#"e"c "ur"e de inf#rmare f#arte *enera%e "au f#rma%e' nere%e&ante' ceea ce nu permite %uarea un#r deci,ii c#ncrete. Ana%i,a "tiintifica e"te uti%a "i p#ate in"eamna inceputu% un#r "c5im+ari #r*ani,ati#na%e atunci unde e"te ca,u%. In"a ea de&ine eficienta d#ar daca rec#mandari%e in care "e fina%i,ea,a de&in deci,ii care' prin ap%icare' *enerea,a eficienta.

A&and in &edere tra"aturi%e caracteri"tice a%e pr#*re"u%ui "tiintific# te5nic c#ntemp#ran' "c5im+area radica%a a c#ntinutu%ui muncii' a %#cu%ui "i r#%u%ui #mu%ui in pr#ce"u% de munca' intere"u% pentru ca%itatea &ietii "i "anatatea an*a9ati%#r tre+uie "a pre#cupe un mana*er.

1.1 Piata muncii


Tra"aturi%e *enera%e pietei muncii inainte de 1<>< a&eau # c#fi*uratie nec#re"pun,at#are= reparti,area in munca "i pr#m#&area "e faceau inde#pendent de &a%#are "i re,u%tate' "i"temu% de "a%ari,are nu era menit "a "timu%e,e munca' *reutati %a "c5im+area %#cu%ui de munca' nerecun#a"terea "#ma9u%ui' intar,ierea #en"i#narii' r#%u% d#ar "im+#%ic a% "indicate%#r' etc. In c#nditii%e m#derni,arii "i re"tructurarii *enera%e a ec#n#miei' rr#%u% 9ucat de piata muncii in &a%#rificarea eficienta a re"ur"e%#r' inc%u"i& a ce%#r umame' cre"te c#n"idera+i%. Se rec%ama re"tructurarea' de fapt crearea unei n#i piete a muncii' +a,ate pe principii%e &a%#rii' c#mpetentei "i c#mpetitiei' a%e ade&aratei "timu%ari' dreptatii "i ec5itatii. Dupa unii aut#ri piata muncii "e define"te ca fiind %#cu% a+"tract unde "e face de maniera re*u%ata' cumpararea "i &an,area de f#rta de munca. In"a acea"ta definitie e"te %imitata de#arece inc%ude d#ar #ferta f#rtei de munca. Piata muncii inc%ude de fapt impactu% dintre cerere "i #ferta. E"te un ref%e4 a% cererii' a% tutur#r fact#ri%# care determina cerearea. Ea inc%ude "i re*%ementarea rap#rturi%#r de munca= durata muncii' c#ncedii de #di5na p%atite' c#nditii%e de an*a9are' de munca' dreptu% %a *re&a' dreptu% %a "a%ari,are' participare %a +eneficii' etc. Piata muncii ,i%e%#r n#a"tre nece"ita ref%ectarea unui pr#ce" de umani,are pr#du" in "fera muncii' prin rec#n"iderarea re%atii%#r de munca "i a remuneratiei.

Caracteri"tice%e ace"tei n#i piete "unt=

cererea "i #ferta' re"pecti& capita%u% "i munca "unt f#rte c##perante aparitia "i functi#narea "indicate%#r #mu% are puterea de a di"pune %i+er' "u+ a"pect 9uridic' de f#rta "a de munca nu e"te #m#*ena' ci e"te f#rmata din mai mu%te c#mpartimente ?E4. Piata a #cuparii' a "u+#cuparii' a "#ma9u%ui@. E4i"ta atatea piete cate me"erii "i pr#fe"ii "unt' ceea ce duce %a # anumita ri*iditate ce impiedica m#+i%itatea #mu%ui' c#nditie a+"#%uta a eficientei pietei muncii. Intre "tructuri%e ce a%catuie"c piata muncii e4i"ta # c#nc%ucrare mai mu%t "au mai putin ri*ur#a"a pentru determinarea "a%arii%#r "i a a%t#r mi9%#ace cu care "e rea%i,ea,a a%#carea #ptima a re"ur"e%#r de munca. 61/7 Sa%ariu% "i ce%e%a%te mi9%#ace de a%#care a re"ur"e%#r "i de pr#tectie "#cia%a "e "ta+i%e"c prin participarea pe %an*a cerere "i #ferta a "indicate%#r "i a "tatu%ui. Inter&entia "indicate%#r "i a "tatu%ui in mecani"mu% pietei "e in"criu in %imite%e un#r n#rme "i c#mpetente. E%e tin "eama de capacitatea intreprinderii de a "up#rta "arcini%e "a%aria%e' de c#nditii%e de "c5im+ "i c#ncurenta pe piata internati#na%a' de rap#rtu% intre "a%arii "i ni&e%u% preturi%#r' etc.61;7

1.Oferta de munca
Limita te#retica de %a care incepe #ferta %ucrat#ru%ui indi&idua%' ne"indica%i,at' e"te repre,entat de "a%ariu% e*a% cu c5e%tuie%i%e de e4i"tenta. De a"emenea' deci,ia #fertei muncii "e mai "pri9ina pe= natura muncii' re*u%aritatea "i "ecuritatea muncii' *radu% de independenta' durata timpu%ui %i+er. In c#nditii%e actua%e' cand ma9#ritatea &enituri%#r "e "ituea,a %a %imita "au "u+ %imita "u+,i"tentei' durata timpu%ui %i+er are # imp#rtanta mai mica' #amenii preferand "a %ucre,e' daca "e p#ate in mai mu%te %#curi' pentru a8"i a"i*ura un &enit decent. Acea"ta dem#n"trea,a # ca%itate a &ietii "ca,uta.61;7 Pentru muncit#rii ne"indica%i,ati' deci,ia #fertei de munca depinde de #+iecti&e%e "indicatu%ui' care "unt determinate de preferinte%e indi&i,i%#r "i a%e "efi%#r "indica%i

2. Cererea de munca
Cerearea de munca depinde de d#i fact#ri= pr#ducti&itatea mar*ina%a a muncii c#nditii%e *enera%e a%e acti&itatii ec#n#mice

Pr#ducti&itatea mar*ina%a "e refera %a faptu% ca # in"titutie an*a9ea,a f#rta de munca "uperi#ara pana cand inca"area din uti%i,area unui %ucrat#r "up%imentar e"te e*a%a cu c5e%tuie%i%e pe care %e *enerea,a acea"ta %a an*a9are ?"a%ariu%@. Pre&i,iuni%e a"upra ni&e%u%ui cererii *%#+a%e "unt +a,a pentru f#rmu%area deci,iei de #cupare.

3. Eficienta pietei muncii

1.3 Relatia dintre motivatie, satisfactie, performanta

)" *") Sc rt istoric a% int!r$r!tarii r!%ati!i dintr! c!i tr!i t!r+!ni

Atat p"i5#%#*ia "#cia%a *enera%a' cat "i p"i5#%#*ia #r*ani,ati#na%a au "tudiat "ati"factia in munca "i re%atia dintre ea "i perf#rmanta. In anii 1<-- "e credea ca "ati"factia e"te cau,a directa a perf#rmantei. S. A. Ge%%erman ?1</>@ face di"tinctie intre "ati"factie "i m#ti&atie. E% define"te m#ti&atia ca fiind # inf%uenta care determina indi&idu% "a acti#ne,e de%i+erat intr8 # f#rma "au a%ta' a%tfe% decat atunci cand acea"ta inf%uenta n8ar e4i"ta. Ea pr#duce # m#dificare &i,i+i%a a c#mp#rtamentu%ui.

>

Sati"factia # define"te ca fiind un fen#men "u+iecti& de p%acere' ce p#ate fi e4primat de indi&idu% care i% traie"te' dar care nu p#ate fi #+"er&at direct' din e4teri#r' de catre a%te per"#ane. Nu c#ntri+uie direct %a m#dificarea c#mp#rtamentu%ui e4teri#r. O+"er&am ca S. A. Ge%%erman define"te termenii in "c5ema c%a"ica a +e5a&i#ri"mu%ui ?S R@. A"tfe%' m#ti&atia "i "ati"factia apar fara nici # %e*atura intre e%e. E% #+"er&a c#rect natura ce%#r d#ua fen#mene' dar din c#n"iderarea faptu%ui ca d#ar m#ti&atia duce %a "c5im+area c#mp#rtamentu%ui "u"tine ideea ca d#ar acea"ta inf%uentea,a perf#rmanta. !artin G. A#%f ?1<;B@ define"te m#ti&atia ca fiind # f#rta' un impu%" #rientat "pre #+tinerea "tarii fina%e de "ati"factie. Sati"factia apare ca un efect a% m#ti&atiei. Re%atia e"te uni%atera%a= m#ti&atie "ati"factie. EdCard E. LaC%er ?1<;B@ "u"tine ca "ati"factia e"te un indicat#r a% m#ti&atiei' mai a%e" a% m#ti&atiei de a mer*e %a munca. E&identia,a re%atia dintre *radu% de "ati"factie "i a+"entei"m "au f%uctuatie. Su"tune d#ar inf%uenta indirecta a "ati"factiei a"upra m#ti&atiei. 6237

)" *" '" Conc!$tia act a%a

Aut#rii citati au adu" c#ntri+utii imp#rtante %a "tudierea ace"tui d#meniu' in"a ei au pierdut din &edere unitatea fen#mene%#r ana%i,ate "i mai a%e" interactiunea dintre e%e. A"ta,i "e "tie ca= "tarea de "ati"factie. in"ati"factie e"te un indicat#r a% m#ti&atiei de a participa %a de"fa"urarea unei acti&itati m#ti&atia "i "ati"factia apar intr8 # du+%a ca%itate' atat de cau,a' cat "i de efect. Sati"factia traita inten"' dura+i% "e p#ate tran"f#rma intr8 # "ur"a m#ti&ati#na%a "ati"factia "i m#ti&atia "e rap#rtea,a impreuna %a perf#rmanta acti&itatii' pe care # p#t inf%uenta fie p#,iti&' fie ne*ati&.

<

Re%atia dintre "ati"factie' m#ti&atie "i inte*rare "#ci#8 pr#fe"i#na%a p#ate fi e4primata "c5ematic a"tfe%=

Determinanti "#ci#8 ec#n#mici

!#ti&atie Per"#na%itate

Acti&itate

C#nditii fi,ic#8 materia%e Atitudini "i c#mp#rtamente

"pecifice fata de

Aptitudini "i c#mp#rtamente *enera%e fata de intreprindere "i "#cietate

1B

1.4. Factori de personalitate implicati in integrarea, adaptarea si reusita profesionala [25]


)",") Trasat ri%! d! -a.a a%! $!rsona%itatii
Atunci cand "e pune pr#+%ema inte*rarii "i adaptarii pr#fe"i#na%e' tre+uie a&uta in &edere in primu% rand per"#na%itatea an*a9atu%ui' per"#na%itate care c#n"tituie # pr#+%ema c#mp%e4a "i centra%a. C#mp%e4itatea de#"e+ita a per"#na%itatii e"te i%u"trata "i de faptu% ca in %iteratura de "pecia%itate "e inta%ne"c pe"te 1BB de definitii date ei. D. Pier#n define"te per"#na%itatea ca #r*ani,are dinamica a a"pecte%#r c#*niti&e' afecti&e' c#nati&e ?a%e acti&itatii @' fi,i#%#*ice "i m#rf#%#*ice a%e indi&idu%ui . Acea"ta #r*ani,are dinamica a tra"aturi%#r p"i5#%#*ice a%e per"#na%itatii "e maniffe"ta prin c#nduita umana. Aptitudini%e Succe"e%e ce "e #+tin in cadru% di&er"e%#r d#menii a%e acti&itatii umane pre"upun e4i"tenta intr8 un anumit *rad de de,&#%tare' a un#r in"u"iri p"i5ice. Aptitudini%e "e +a,ea,a pe anumite predi"p#,itii nati&e' dar "e f#rmea,a "i "e de,&#%ta in cur"u% unei acti&itati' in functie de mediu "i de educatie. )e%u% aptitudini%#r= aptitudini *enera%e= mem#ria' atentia' "piritu% de #+"er&atie' inte%i*enta aptitudini "pecia%e= te5nice' p"i5#m#t#rii' "en,#ria%e' de c#nducere' de #r*ani,are a@ Temperamentu%

11

Temperamentu% e"te f#rma de manife"tare a per"#na%itatii "u+ a"pectu% ener*iei' rapiditatii' re*u%aritatii "i inten"itatii pr#ce"e%#r p"i5ice. E% e"te %atura dinamica a per"#na%itatii' cu inf%uenta a"upra caracteru%ui. E4i"ta ( tipuri temperamenta%e= Temperament "an*uinic' "e caracteri,ea,a prin= rapiditate' &i#iciune' ca%m' inten"itate a em#tii%#r traite "i "uperficia%itatea "entimente%#r Temperament f%e*matic' "e caracteri,ea,a prin ca%m' %ent#are' "%a+a reacti&itate afecti&a "i dura+i%itatea "entimente%#r' ra+dare natura%a' inc%inatie "pre rutina' refu, pentru "c5im+are Temperamentu% me%anc#%ic are drept caracteri"tici= capacitate redu"a de %ucru in c#nditii de "upra"#%icitare' "%a+a re,i"tenta neur#p"i5ica' "en"i+i%itate acuta Temperamentu% c#%eric "e caracteri,ea,a prin= ne"tapanire de "ine' a*itatie' tumu%t#,itate' nera+dare' e4p%#,i&itate em#ti#na%a' inc%inatie "pre "tari de an*#a"a "i a%arma Temperamentu%' repre,entand a"pectu% dinamic' ener*etic a% per"#na%itatii nu putem "pune ca are a"pect p#,iti& "au ne*ati&' de#arece # *andire m#+i%a nu e"te neaparat "i &a%#r#a"a' iar un "i"tem ner&#" "%a+' p#ate "ta %a +a,a unei per"#na%itati &a%#r#a"e. Tra"aturi%e de f#rma ? temperamenta%e@ care caracteri,ea,a pr#ce"e%e p"i5ice' dupa cum am &a,ut' "e refera %a acti&itate ? rapiditatea actiunii "i deci,iei @ "i %a afecti&itate ? m#ti&itate' ner&#,itate' pred#minarea "tarii p%acute "au nep%acute' "tenic "au a"tenic@. Putem "pune a"ta,i' cu mu%ta preci,ie' ca manife"tari%e em#ti&e cu caracter a"tenic' dem#+i%i,at#r' "au de,#r*ani,at#r nu "unt indicate in pr#fe"iuni care pre,inta ri"c de accidentare "i in %#curi%e de munca pericu%#a"e. In ace"te %#curi de munca e"te nece"ara' cu de#"e+ire' "e%ectia pr#fe"i#na%a a f#rtei de munca' precum "i actiunui%e de pr#fi%a4ie a c#n"ecinte%#r ne*ati&e a%e em#ti&itatii. )#rme%e em#ti&e cu caracter a"tenic "unt=

12

)rica ? e"te reactia de aparare care "e +a,ea,a pe mecani"mu% de aparare Ne%ini"tea ? care e"te dea"emenea' # rectie de a"teptare a peric#%u%ui @: Panica' "paima "i *r#a,a ? care c#n"tituie f#rme par#4i"tice a%e reactiei de

pa"i&' care "e manife"ta in peri#ada de a"teptare a unui peric#%@:

frica @. !anife"tari%e cu caracter "tenic "unt= Indra,nea%a Cura9u% 3ra&ura

Pentru # +una inte*rare "i adaptare pr#fe"i#na%a tre+uie "a "e ai+a in &edere faptu% ca dintre tra"aturi%e de per"#na%itate' ce%e temperamenta%e "unt ce%e mai *reu de m#dificat prin inf%uenta mediu%ui "i a educatiei' a"tfe% ca # in"ta+i%itate em#ti#na%a accentuata &a c#n"titui # c#ntradictie a+"#%uta pentru %#curi%e de munca pericu%#a"e.

+@ Caracteru% ETra"aturi%e de caracter e4prima m#ti&e%e "i "c#puri%e actiuni%#r #mu%ui ? tendinte' tre+uinte "i m#ti&atii @' precum "i ce anume repre,inta #mu% ca fiinta "#cia%a' care e"te #rientarea "a fata de "ine in"u"i' fata de munca "i "#cietate. Une#ri' termenu% de caracter e"te pri&it intr8 un inteF%e" mai %ar* cuprin,and t#ta%itatea tra"aturi%#r e"entia%e "i "pecifice ce apartin unui anumit indi&id. Referindu8 "e %a ace"t "en" a% n#tiunii caracter. Tra"aturi%e de caracter "unt= Tra"aturi cardina%e8 tra"aturi per"i"tente' d#munante "i repre,entati&e pentru "u+iectu% in cau,a:
13

caracter#%#*ia$ "e #cupa de "tudui% di&er"e%#r tip#%#*ii pri&ind

per"#ana' care inc%ude atat tra"aturi%e de temperament cat "i aptitudini%e "i tra"aturi%e de

Tra"aturi centra%e "au principa%e8 ce define"c pr#fi%u% per"#anei: Tra"aturi "ecundare' "unt f#arte numer#a"e' e%e fiind mai putin c%are' care

au # e4i"tenta min#ra "i %atenta. O &i,iune rea%i"ta a"upra #mu%ui ne #+%i*a "a admitem ca t#ate tra"aturi%e c#n"tatate %a umanitate "unt pre,ente %a fiecare #m. Am aratat in definitie ca tra"aturi%e de caracter e4prima m#ti&e%e actiunii umane. Ace"te m#ti&e "unt= !#ti&e +i#%#*ice G fi,i#%#*ice ? care inc%ude tre+uinteF%e de 5rana' adap#"t' repau"' "e4ua%itate @ a car#r "ati"facere a"i*ura c#n"er&area "i "anatatea: !#ti&e p"i5#%#*ice8 "unt m#ti&e care ra"pund tre+uinte%#r de ec5i%i+ru em#ti#na% ? de per"e&erare imp#tri&a prime9dii%#r' "timei fata de "ine' de reputatie' pre"ti*iu' aut#rea%i,are@: !#ti&e "#cia%e8 care c#re"pund tre+uinte%#r de afi%iatie "i ade,iune' de identificare cu a%tii' de apartenenta %a fami%ie' *rup' c#munitate' cu%tura. !#ti&e%e p"i5#%#*ice "unt ina"cute "au d#+indite. Ce%e ina"cute "unt in"tincte%e' iar a"upra %#r eu% "i "#cietatea e4ercita # actiune de di"cip%inare' admitand manife"tarea un#ra din p#rniri. In urma ace"tei di"cip%inari' di"cip%inare care e"te un act de &#inta' re,u%ta tra"aturi de caracter care p#t fi p#,iti&e "i ne*ati&e. Ce%e p#,iti&e' care re,u%ta in urma ef#rtu%ui inde%un*at de &#inta "unt= per"e&erenta' c#n"ec&enta' 5#tararea' cura9u%' "piritu% de initiati&a "i independenta in actiune. De,&#%tarea ace"t#r tra"aturi are drept c#n"ecinte f#rmarea unui caracter puternic. Per"#na%itatea umana tre+uie c#n"iderata ca un intre* de#arece ce%e trei c#mp#nente a%e tra"aturi%#r de per"#na%itate "e "tructurea,a in m#duri diferite %a fiecare indi&id. In re%atia indi&id8 mediu' n#tiunea de #r*ani,are p"i5ica a per"#na%itatii de&ine fundamenta%a.

1(

Ce%e mai cun#"cute dintre tra"aturi%e *%#+a%e a%e per"#na%itatii "unt= intr#&er"iunea "i e4tra&er"iunea. Sunt tra"aturi care "e refera %a m#du% cum indi&idu% intra in re%atie cu %umea e4terna. Structuri%e intr#&errtite "e caracteri,ea,a prin faptu% ca nu retin din mediu% inc#n9urat#r decat ceea ce ii pri&e"te pe ei in"u"i' "unt predi"pu"i "pre meditatie "i prefera "in*uratatea. Au *andire a+"tracta' aptitudini pentru matematica "i "tiinte "pecu%ati&e. Sunt "tructuri impre"i#na+i%e' tacute' ca%me' inacce"i+i%e. Au "entimente inten"e "u+ ma"ca indiferentei. Structuri%e e4tra&ertite retin mai a%e" %umea e4teri#ara' #+iecte%e' fapte%e e4terne ca mi9%#c mai imp#rtant de cun#a"tere a %ui in"u"i "i a a%t#ra. Sunt "#cia+i%i' au # *andire c#recta "i rea%i"ta. Cauta p%aceri%e &ietii' au aptitudini "pre "tinte%e natura%e "i "pre acti&itati "#cia%e.

)","'" Ti$ ri d! $!rsona%itat!

In m#de%u% tipu%ui de per"#na%itate a %ui Ga%enu"8 Pa&%#&' c%a"ificarea "e face dupa tipu% de temperament "i anume= A. Tipu% de per"#na%itate c#%erica8 caracteri,ata prin= ine*a%i in manife"tari' e4tremi"ti in aptitudini' trecand cu u"urinta de %a entu,ia"m %a pe"imi"m. Ne%ini"titi' a*itati' acti#nea,a "u+ impu%"u% m#mentu%ui' +uni #r*ani,at#ri' "e c#ncentre,a a"upra unui "c#p' "entimente "ta+i%e. 3. Tipu% de per"#na%itate "an*uina= caracteri,ati prin &i#iciune' rapiditatea mi"cari%#r "i a &#r+irii' a&and # +una adapta+i%itate "i "tapanire de "ine. C. Tipu% de per"#na%itate f%e*matica= %enti' ca%mi' meticu%#"i. Sc5im+a *reu acti&itatea' "unt atra"i de ceea ce fac "i "unt di"cip%inati. D. Tipu% de per"#na%itate me%anc#%ica8 putini re,i"tenti din punct de &edere ner&#". O+#"e"c u"#r "i "unt "u"cepti+i%i %a "tari depre"i&e. D#tati cu mu%ta "en"i+i%itate' tind "pre interi#ri,are "i re&erie

1-

Dupa natura re*%arii c#nduitei per"#na%itatii in functie de care "e diferentia,a= Tipu% "uperi#r de per"#na%itate ? re*%are prin intuitie8 aut#re*%are@ Tipu% mi9%#ciu ? re*%are cu mi9%#ace "#cia%e "i 9uridice@ Tipu% fara caracter ? re*%are cu mi9%#ace fi,ice@.

Dupa aptitudini%e d#minante a per"#na%itatii a&em= Tipu% practic8 diri9at de intere"e ec#n#mice Tipu% te#retic8 diri9at de intere"e c#*niti&e Tipu% e"tetic8 diri9at de frum#"' de f#rma "i arm#nie Tipu% re%i*i#" Tipu% d#minat#r8 diri9at de intere"u% p#%itic pentru putere Tipu% "#cia%8 diri9at de intere"e%e "#cia%e a%e #ameni%#r

Dupa re%atii%e in"u%ui cu am+ianta= Tipu% c#mp%e,ent8 tendinta de diri9are "pre #ameni Tipu% a*re"i&8 tendinta de diri9are imp#tri&a #ameni%#r Tipu% deta"at8 tendinta de indepartare de #ameni

Dupa r#%uri%e detinute in *rupuri%e de munca a&em=


Tipu% de per"#na%itate centrat pe "arcini=

Stimu%at#r Acti&i"t Secretar Re*%at#r a% pr#+%eme%#r materia%e Operat#r cu inf#rmatii%e E&a%uat#r Tipu% de per"#na%itate centrat pe c#e,iune= Inc#n9urat#r C#nci%iat#r

1/

Re%eu O+"er&at#r "i c#mentat#r Accept#r a% deci,ii%#r *rupu%ui Tipu% de per"#na%itate de r#%uri para,itare= A*re"i& )ranar Ne*at#r S#fi"t "au #rat#r D#minat#r A&#cat a% intere"u%ui per"#na%. Dupa re%atia tra"aturi%#r de per"#na%itate cu eficienta intr8 # acti&itate a&em=

Diurn N#cturn Accidenta+i% Neaccidenta+i% Indu"tria% C#mercia% !i%itar Du+%u inte*rat De,adaptat Neinte*rat.

Ace"te tipuri de per"#na%itate nu tre+uie c#nfundate cu tipuri%e de %eader.

)","*" Trasat ri%! d! $!rsona%itat! si r! sita $rof!siona%a


De,&#%tari%e te5nice' "c5im+ari%e ec#n#mice "i "#cia%e actua%e au adu" m#dificari imp#rtante in m#da%itati%e de adptare a fact#ru%ui uman %a mediu pr#fe"i#na% "i e4trapr#fe"i#na%. A%aturi de aptitudini in adaptarea fact#ru%ui uman a cre"cut "imtit#r "i

1;

p#nderea ce%#r%a%ti fact#ri de per"#na%itate. A cre"cut p#nderea a"pecte%#r dinamice "i *%#+a%e a%e per"#na%itatii. Daca c#ntri+utia aptitudini%#r indi&idua%e in manife"tarea "i dinamica per"#na%itatii in munca p#ate fi ma"urata in m#d direct prin perf#rmante' nu ace%a"i %ucru "e intamp%a "i cu cei%a%ti fact#ri de per"#na%itate. Ei "unt e&a%uati in rap#rt cu a%te criterii= Criterui% adaptarii Criteriu% inte*rarii Criteriu% reu"itei "i "ta+i%itatii pr#fe"i#na%e

Inte*rarea pr#fe"i#na%a e"te pr#ce"u% prin care fact#ru% uman a9un* %a identificarea %ui cu "tructura "i #+iecti&e%e cadru%ui "#ci#8 pr#fe"i#na%. Spre de#"e+ire de inte*rare' adaptarea are # e4tindere mu%t mai %ar*a' in ea imp%icandu8 "e reu"ita "i "ta+i%itatea pr#fe"i#na%a. Prin tra"atura a per"#na%itatii care "e impune in rap#rt cu ace"te criterii e"te "ta+i%itatea em#ti#na%a. In"ta+i%itatea em#ti#na%a e"te principa%a cau,a a neadaptarii' mai a%e" in acti&itati%e c#mp%e4e' cu un *rad mare de pericu%#,itate "i ri"c. O a%ta tra"atura e"te ima*inea de "ine "i ea c#nditi#nea,a imp%icatia per"#na%a in munca' in "en"u% ca indi&idu% tinde "a8 "i an*a9e,e aut#aprecierea de "ine in indep%inirea #+%i*atii%#r pr#fe"i#na%e. A&em atitudinea fact#ru%ui uman fata de munca "i fata de pr#pria per"#ana. Atitudinea e"te predi"p#,itia de a reacti#na intr8 un anumit m#d' indiferent de "ituatie. In +a,a ei natura umana i"i manife"ta independenta. Atitudinea fata de munca a an*a9atu%ui are %a +a,a intere"u% %ui de a #+tine perf#rmante cat mai ridicate' dat#rita car#ra e% e"te rec#mpen"at' rec#mpen"a ce aduce "ati"factie. Daca rec#mpen"a e"te perceputa indi&idua% ' ca ec5ita+i%a'duce %a "ati"factie' daca nu' *enerea,a nemu%tumire. Re%atia dintre perf#rmanta "i "ati"factie nu e"te uni&#ca cum pare %a prima &edere. A&em de8 a face cu # re%atie c#mp%e4a' inter&enind "i a%te &aria+i%e' &aria+i%e care participa %a acea"ta c#nditi#nare. Cea mai imp#rtanta &aria+i%a ramane in"a pre"iunea "pre pr#ductie' de#arece inf%uentea,a in mare ma"ura *radu% de "ati"factie "i anume= daca pre"iunea cre"te pana

1>

%a # %imita perceputa ca n#rma%a$' pr#ductia &a cre"te' iar ni&e%u% de "ati"factie ramane independent. Cand pre"iunea "pre pr#ductie e"te prea mare "i pretentii%e "unt e4primate intr8 # f#rma prea c#n"tricti&a' nemu%tumiri%e cre"c' pe de # parte. Pe de a%ta parte #rice incitatie "pre pr#ductie' c5iar daca e"te nep%acuta' ramane eficienta de#arece cre"te randamentu% indi&idua%. Re%atia dintre prductie "i "ati"factie "e &a in&er"a "i c#re%atia ne*ati&a dintre e%e &a fi din ce in ce mai mare pe ma"ura ce pre"iunea e4ercita depa"e"te %imite%e t#%era+i%u%ui. Ace"te %imite depa"ite &#r duce nu numai %a in"ati"factie ci "i %a c#nf%icte de munca. Tra"aturi%e de per"#na%itate mai "u" enuntate p#t c#mpen"a intr8 # mare ma"ura aptitudini deficitare "au cu un ni&e% "ca,ut de de,&#%tare. A%te#ri aptitudini%e' de"i e4i"tente' intr8 un *rad ridicat de de,&#%tare' nu directi#nea,a acti&itatea in "en" p#,iti&' din cau,a a"pecte%#r ne*ati&e a%e fact#ri%#r dinamici ai per"#na%itatii. Pr#ce"e%e de c#mpen4"are apar in m#d pre*nant %a"#meri' atunci cand "unt rean*a9ati "au %a an*a9ati di"tri+uiti in aceea"i intreprindere "au firma in a%te acti&itati. Ace"tia i"i re"tructurea,a c#nduita pr#fe"i#na%a mentinandu8 "i randamentu% prin a%te pr#cedee decat ce%e uti%i,ate in munca anteri#ara.

)","," Moti#atia si r! sita $rof!siona%a

1. !#ti&atia "i "tructura ei Un a%t fact#r de per"#na%itate imp%icat in reu"ita pr#fe"i#na%a e"te m#ti&atia. )iind re,u%tatu% unei inde%un*ate de,&#%tari fi%#*enetice "i #nt#*enetice' m#ti&atia repre,inta un fen#men f#arte c#mp%e4 care #rientea,a c#nduita fact#ru%ui uman intr8 # directie "au a%ta. Hurt LeCin e4p%ica c#nduita fact#ru%ui uman intr8 # "ituatie data ca urmare a faptu%ui ca atuncicand un "timu% acti#nea,a a"upra #r*ani"mu%ui e% antrenea,a un c#mp#rtament de ra"pun". Drept reactie %a acea"ta a+#rdare I. Nuttin ?1</3@ "pune=

1<

"c5ema "timu%8 ra"pun" e4c%ude ca inuti%a n#tiunea de m#ti&atie anteri#ara intr8 # "ituatie pre,enta. Dupa I. Nuttin' m#ti&atia tre+uie pri&ita "u+ a"pectu% ei dinamic "i directi#na%. P. G#%u ?1<;3@ definea m#ti&atia ca= in ac5i,itie interna a per"#anei$. Prin m#ti&atie 3. 1#r*# ?1<;-@ inte%e*ea= tre+uinte fi,i#%#*ice "au idea%uri a+"tracte. Din definitii%e date m#ti&atiei putem de"prinde mu%tip%e functii indep%inite de ea= )unctie de #rientare *enera%a: )unctie de directi#nare Orientare "e%ecti&a "i acti&a )unctie preferentia%a Date fiind mu%tip%e%e ei functii' m#ti&atia nu ramane i,#%ata in re"tu% &ietii p"i5ice. Ea "ta+i%e"te re%atii cu= 0iata afecti&a Acti&itate &#%untara Pr#ce"e%e de cun#a"tere t#ta%itatea m#+i%uri%#r interne a%e c#nduitei' fie ca "unt ina"cute "au d#+indite' c#n"tienti,ate "au nec#n"tienti,ate' "imp%e m#de%u% "u+iecti& a% cau,a%itatii #+iecti&e' cau,a%itate repr#du"a p"i5ic' acumu%ata in timp' tran"f#rmata "i tran"ferata prin in&atare

Cand &#r+im de m#ti&atie nu putem face a+"tractie de m#ti&e. D. Pier#n c#n"idera ca m#ti&u% e"te m#+i%u% care a%e*e dintre deprinderi%e e4i"tente pe cea care &a fi actua%i,ata. Definit#riu pentru m#ti&. m#ti&e' ramane faptu% ca e%e dec%an"ea,a actiuni' iar actiunea de"fa"urata inf%uentea,a prin feed+acF8 uri p#,iti&e "au ne*ati&e a"upra dinamicii m#ti&ati#na%e. Dupa "en"u% %#r a&em urmat#area c%a"ificare a m#ti&e%#r= !#ti&e p#,iti&e' de an*a9are

2B

!#ti&e ne*ati&e' de re"pin*ere' de a+tinere "i e&itare

Dupa rap#rtu% cu acti&itatea de indep%init e%e "unt= !#ti&e intrin"eci8 interne' actiuni "i care "unt "ati"facute direct prin !#ti&e e4trin"eci8 e4teri#are actiunii in cau,a actiune ei

Structura m#ti&atiei e"te data de urmat#are%e fen#mene m#ti&ati#na%e= Tre+uinte Impu%"uri Intentii 0a%ente Tendinte.

Ace"te fen#mene p#t fi c#n"iderate pe de # parte ca f#rme mai mu%t "au mai putin c#mp%e4e de m#ti&atie' "au ca fact#ri c#mp#nenti ai m#ti&atiei. 2. Te#rii cu pri&ire %a m#ti&atie Data fiind indi&idua%itatea "i c#mp%e4itatea fen#menu%ui m#ti&ati#na% in "tudiu% ei inta%nim mu%tip%e per"pecti&e "i te#rii= Te#rii%e 5#%i"t8 umani"te Te#rie 2 "i J Te#ria ERG Te#ria ce%#r trei nece"itati Te#ria perf#rmante%#r a"teptate Te#ria ec5itatii

21

a@Te#rii%e 5#%i"t umani"te8 impun ca prima caracteri"tica a ne&#i%#r "i m#ti&e%#r umane c#nditi#narea "#cia%a a ace"t#ra. Se di"tin* d#ua c#ntri+utii principa%e= i@ ii@ de"c#perirea aut#n#miei functi#na%e a m#ti&e%#r rea%i,area di"tinctiei dintre m#ti&atia de deficit "i m#ti&atia de cre"tere

0i,iunea 5#%i"t umani"ta a"upra m#ti&atiei c#n"idera er#nata ana%i,a unui m#ti& i,#%at "i ca atare ea "e rap#rtea,a %a "tructuri m#ti&ati#na%e. +@ Te#ria 2 "i J8 D#u*%a" !cGre*#r pr#pune d#ua puncte de &edere di"tincte a"upra naturii umane. Primu% e"te ne*ati& "i e"te c#ncreti,at in te#ria 2' iar ce% de8 a% d#i%ea e"te p#,iti& "i a dat na"tere Te#riei J. Te#ria 2 %an"ea,a ideea ca &i,iunea mana*eri%#r a"upra fiintei umane ii determina pe ace"tia "a pre"upuna' ca tre+uie "a8 "i c#ntr#%e,e' "a8 "i c#n"tran*a an*a9atii in &ederea m#ti&arii ace"t#ra Te#ria J e"te #pu"a Te#riei 2 "i p#rne"te de %a pre"upunerea ca mana*ementu% #r*ani,atiei tre+uie "a *a"ea"ca in primu% rand # re,#%&are cu pri&ire %a "a%ariu% "i c#nditii%e de munca in "en"u% e%iminarii "au ce% putin diminuarii fact#ri%#r de m#ti&atie in &ederea #+tinerii un#r perf#rmante de ni&e% "uperi#r c@Te#ria ERG8 apartine %ui C%aKt#n A%derfer "i a re,u%tat in urma pre%ucrarii piramidei %ui !a"%#C. Acea"ta te#rie are ca principa%a ca%itate depa"irea ri*iditatii piramidei %ui !a"%#C ' aratand ca # per"#ana p#ate' de e4emp%u' "a fie pre#cupata de cre"tere' de"i # parte din tre+uinte%e anteri#are nu "unt "ati"facute' ca t#ate ce%e trei cate*#rii p#t acti#na in ace%a"i timp. d@ Te#ria ce%#r trei nece"itati8 acea"ta te#rie e"te pr#pu"a de Da&id !cCe%%ant "i are in &edere urmat#are%e nece"itati= Nece"itatea de rea%i,are Nece"itatea de putere Nece"itatea de afi%iere

22

Aut#ru% te#riei arata ca ni&e%u% a"piratiei #rientea,a c#mp#rtamentu%. Ni&e%u% de a"piratie ace%e ne&#i de "ucce" care &aria,a de %a per"#ana %a per"#ana "i care "unt determinate de perf#rmante%e #+tinute anteri#r. e@ Te#ria perf#rmante%#r a"teptate8 apartine %ui 0ict#r 0r##m' iar "pecificu% ei c#n"ta in c#m+inarea fact#ri%#r indi&idua%i cu cei #r*ani,ati#na%i in e4p%icarea m#ti&atiei. Re%atia intre c#mp#rtament "i re,u%tate%e d#rite e"te afectata de fact#ri indi&idua%i "i fact#ri #r*ani,ati#na%i. Re%atia c#mp#rtament G re,u%tate are trei fact#ri= f@ A"teptarea Perf#rmanta8 rec#mpen"a 0a%enta

Te#ria ec5itatii8 c#nf#rm ace"tei te#rii #amenii fac # c#mparatie intre ef#rtu%

pe care i% depun in munca "i c#mpen"atia pe care # prime"c. Ace"te c#mparatii p#t fi de patru tipuri= C#mparatia "e face cu "ituatia anteri#ara in care "8a af%at indi&idu% C#mparatia "e face cu #"ituatie anteri#ara in care "8a af%at indi&idu% C#mparatia "e face cu # a%ta per"#ana "au *rup de per"#ane din C#mparatia "e face cu a%ta per"#ana "au *rup de per"#ane din afara

in cadru% ace%eia"i #r*ani,atii in afara #r*ani,atiei interi#ru% #r*ani,atiei #r*ani,atie C#nf#rm ace"tei te#rii' atunci cand an*a9atii percep # anumita inec5itate' ei "unt predi"pu"i %a a a%e*e una din urmat#are%e p#"i+i%itati=

23

!#dificarea ef#rtu%ui !#dificarea re,u%tate%#r Di"t#r"i#narea perceptiei fata de "ine A%e*erea unui "ti% de referinta diferit Para"irea d#meniu%ui Te#ria ec5itatii arata ca indi&i,ii nu "unt pre#cupati numai de ni&e%u% a+"#%ut a% rec#mpen"ei pe care # prime"c in "c5im+u% ef#rtu%ui depu"' ci "i de re%atia dintre rec#mpen"a pe care # prime"c "i cea pe care # prime"c cei%a%ti. 3. !#ti&atia "i reu"ita pr#fe"i#na%a E%a+#rarea unei ima*ini "intetice a"upra m#ti&atiei in munca nu e"te p#"i+i%a fara depa"irea &i,iunii pur p"i5#%#*ice "au p"i5#fi,i#%#*ice a"upra m#ti&atiei. La ni&e%u% #r*ani,atiei a&em mai mu%te tipuri de m#ti&atii "i anume= !#ti&atia ec#n#mica8 apare in urma actiunii un#r "timu%i materia%i' c#nctreti,ati in= Diferite f#rme de "a%ariu Adau"uri%e %a "a%ariu Sp#ruri%e Premii%e Ace"tea "e c#ncreti,ea,a in +ani. De"i nu au in "ine # &a%#are' +anii au puternice &a%ente m#ti&ati#na%e' dat#rita mu%titudinii de tre+uinte ce p#t fi "ati"facute cu a9ut#ru% %#r. !#ti&atia pr#fe"i#na%a8 are ca +a,a munca de"fa"urata "i c#nditii%e ei. Ea apare di rap#rtarea an*a9atu%ui %a munca "a' %a particu%aritati%e de de"fa"urare a%e ace"teia !#ti&atia p"i5#%#*ica8 deri&a din faptu% ca in cadru% pr#ce"u%ui de munca an*a9atu% "e rap#rtea,a nu numai %a munca "a' %a uti%a9e%e pe care %e "er&e"te'

2(

ci "i %a "emenii "ai' %a cei%a%ti c#%e*i de munca' %a *rupu% din care face perte' %a *rupuri in&ecinate !#ti&atia in munca e"te data de "uma ace"t#r f#rme de m#ti&atii "i ea # data in"ta%ata' #+%i*a per"#na%itatea an*a9atu%ui %a m#dificari "i reec5i%i+rari de c#nduita "i &a c#ntri+ui %a reu"ita pr#fe"i#na%a. Ea &a fi mentinuta din interi#r %uand f#rma ni&e%u%ui de a"piratie' a% de,&#%tarii pr#fe"i#na%e "i din e4teri#r prin "timu%ente' ce im+raca f#rma rec#mpen"ei "au pedep"ei. )aptu% ca m#ti&atia in munca e"te in fina% # tra"atura de per"#na%itate a an*a9atu%ui' aduce in di"cutie mai mu%te pr#+%eme= Care e"te efectu% deca%a9u%ui dintre tra"aturi%e de per"#na%itate a%e

an*a9ati%#r care "e inf%uentea,a recipr#c' a"upra "ati"factiei "i reu"itei pr#fe"i#na%e

Cand "i in ce c#nditii ace"te deca%a9e "unt "timu%at#are "au "e tran"f#rma In ce ma"ura "e p#t in&er"a a"tfe% de rap#rturi

in frane pri&ind reu"ita pr#fe"i#na%a

Per"#na%itatea fiecarui an*a9at e"te in m#d p#tentia%= Pr#ducat#are de fact#ri de "ati"factie "i reu"ita pr#fe"i#na%a pentru cei care 3eneficiar a% "ati"factii%#r "i reu"ite%#r pr#fe"i#na%e pr#du"e de ce%e%a%te "e af%a in actiune per"#na%itati cu care "e af%a in interactiune C#nduita "i reu"ita pr#fe"i#na%a a fiecarui an*a9at &a fi inf%uentata "i de menta%itatea %ui' menta%itate ce c#n"ta in L an"am+%u de #pinii' pre9udecati "i credinte' care inf%uentea,a *andirea an*a9atu%uiL$ Pe %an*a menta%itatea indi&idua%a a an*a9atu%ui' "e &#r+e"te a"ta,i t#t mai mu%t de # menta%itate ec#n#mica. Acea"ta n#tiune e"te "u"tinuta de= Inter&entia e&identa a fact#ri%#r "piritua%i in &iata ec#n#mica

2-

Orice predi"p#,itie pre"upune # m#dificare de natura umana "i in "pate%e

#ricarei munci' de %a cea mai "emnificati&a %a cea mai ne"emnificati&a *a"im fact#ru% uman

1.5 Factorii generatori de satisfactie/ nsatisfactie la locul de munca

)"/") T!orii

Cercetari%e rea%i,ate a"upra "ati"factiei muncii au d#ua directii= "ta+i%irea fact#ri%#r capa+i%i "a cree,e a"tfe% de "tari "u+iecti&e #rd#narea "i ierar5i,area %#r' "ta+i%irea p#nderii Te#ria traditi#na%a"u"tine ca fiecare fact#r care inter&ine in acti&itate "i are # anumita &a%#are m#ti&ati#na%a p#ate *enera atat "ati"factie' cat "i in"ati"factie' in functie de &a%#area "a. In #p#,itie cu acea"ta c#nceptie' ). Der,+er*' 3maK"ner' 3. N. SnKderman "u"tin ca "unt d#ua tipuri de fact#ri care pr#duc "ati"factie' re"pecti& in"ati"factie= de c#ntinut= rea%i,area' recun#a"terea' munca in "ine' re"p#n"a+i%itatea. Ace"tia "unt capa+i%i "a pr#duca "ati"factie

2/

de c#nte4t= p#%itica unitatii' c#mpetenta te5nica' remunerarea' re%atii%e interumane' c#nditii%e de munca. Ace"tia "unt capa+i%i "a pr#duca in"ati"factie.

Cercetat#rii "u"tin ca ace%a"i indicat#r nu p#ate "a apara atat in ca%itate de fact#r de "ati"factie' cat "i in ca%itatte de fact#r de in"ati"factie. A"i*urarea ce%#r din acea"ta cate*#rie ' de c#te4t' "uprima in"ati"factia' dar nu *enerea,a aut#mat "ati"factie. )ata de te#ria pre,entata mai "u" "8 au manife"tat atat reactii de re"pin*ere' cat "i reactii de apr#+are. !. 1%ate e"te de parere ca ). Der,+er* nu tine c#nt de c#mp%e4itatea fen#menu%ui m#ti&ati#na%. Ace%a"i "timu% di"pune de &a%ente m#ti&ati#na%e diferite. E% p#ate *enera "ati"factie intr8 # "ituatie %a une%e per"#ane "i in"ati"factie in a%ta "ituatie %a a%te per"#ane. Starea "u+iecti&a de "ati"factie e"te # "tare "ituati#na%a' une#ri m#mentan' mai mu%t "au mai putin c#n"tienti,ata' dependenta in mare ma"ura de fact#ri p"i5#"#cia%i. Dupa ). Der,+er*' fen#menu% e"te "tudiat "i de a%ti cercetat#ri' printre care= A. G. 1dra&#ni"%#& ?1</( URSS@' D. S%e9"Fa ?1</;' Ce5#"%#&acia@' G5e#r*5e C5epe"' P#mpi%iu Gri*#re"cu "i c#%a+#rat#rii ?1<;2' R#mania@' Cata%in 1amfir ?1<;;' R#mania@ Cata%in 1amfir "ta+i%e"te urmat#are%e dimen"iuni a%e "ati"factiei. in"ati"factiei= re%atia cu #r*ani,atia in an"am+%u% ei' re%atia cu "efu% imediat cadru% #r*ani,ati#na% a% acti&itatii pr#priu8 ,i"e *radu% de initiati&a permi" munca in "ine

Cata%in !ama%i ?1<;2@' ana%i,ea,a re%atia dintre "ati"factie "i aprecieri%e ce%#r%a%ti' intre"ati"factie "i f%uctuatie. Petre Datcu%e"cu a f#"t intere"at de re%atii%e dintre a"piratii "i "ati"factie. Se%ectea,a urmat#rii fact#ri= fe%u% muncii' retri+utia' aprecierea ac#rdata. Su"tine ca aprecierea "i fe%u% muncii "unt e%emente e"entia%e in "pecia% pentru cei ce detin p#"turi de c#nducere.
2;

!. 1%ate ?1<>1@ "tudia,a %e*atura dintre "ati"factie "i re%atii%e interumane. C#nc%u,ii%e ace"t#r "tudii= fact#rii "ati"factiei deri&a din di&er"e%e tipuri de re%atii a%e #mu%ui in cadru% #r*ani,atii%#r "#cia%e= #m8 #m' #m8 munca' #m8 ec5ipament te5nic' etc. Ei p#t in fina% "a ai+a &a%ente m#ti&ati#na%e cea mai mare p#ndere # au fact#rii p"i5#8 "#cia%i' urmati de cei ec#n#mici "i pr#fe"i#na%i ame%i#rarea fact#ri%#r de"cri"i depinde de "ur"e interne$ "ati"factia ca "tare p"i5ica indi&idua%a "au *enera%i,ata %a ni&e%u% *rupu%ui inf%uentea,a directii%e c#mp#rtamentu%ui indi&idu%ui "au *rupu%ui Dimen"iuni%e p"i5#%#*ice a%e m#ti&atiei "ati"factiei in munca p#t fi inte%e"e numai daca "e iau in c#n"iderare urmat#rii fact#ri determinanti= "tructura ierar5ica a m#ti&atii%#r indi&idua%e "i ni&e%u% "ati"factii%#r diferite%#r tre+uinte %a un m#ment dat ni&e%u% "#ci#8 cu%tura% "i de pre*atire *enera%a a% "u+iecti%#r cercetati' *enerat#r de a"teptari "i a"piratii e4perienta anteri#ara a mem+ri%#r c#%ecti&u%ui' &ec5imea in acti&itate "i ni&e%u% rea%i,arii pr#fe"i#na%e indi&idua%e c%imatu% #r*ani,ati#na% *enera% e4i"tent in c#%ecti&u% de munca "i in cadru% intreprinderii "au in"titutiei )iecare indi&id are anumite fi%tre$ prin care percepe acti&itatea "a' acea"ta

c#nditi#nand "ati"factia #+tinuta in urma acti&itatii depu"e. Din "inteti,area re,u%tate%#r cercetari%#r efectuate pe acea"ta tema a re,u%tat urmat#area ierar5ie a fact#ri%#r *enerat#ri de "ati"factie. in"ati"factie %a %#cu% de munca= natura muncii "ti%u% de c#nducere a% %ideri%#r f#rma%i' re%atii%e cu ace"tia
2>

"i*uranta "i "ta+i%itatea "er&iciu%ui re%atii%e cu c#%e*ii de munca retri+utia c#nditii%e de munca p#"i+i%itati%e de pr#m#&are c#municatia "i inf#rmarea %a %#cu% de munca "i in cadru% c#%ecti&u%ui participarea %a deci,ie "er&icii%e "#cia%e de care +eneficia,a Inte*rarea "#ci#8 pr#fe"i#na%a a per"#na%u%ui e"te "tran" %e*ata de "ati"factia pr#fe"i#na%a. C#n"ecinte%e inte*rarii afectea,a atat per"#na%itatea indi&idu%ui ?an#mie' de,adaptarea "#cia%a' in"trainare' de&iati#ni"m' c#mp#rtament anti"#cia%@' cat "i "tructuri%e macr#8 ec#n#mice "i "#cia%e ?ineficienta "#cia%a a muncii' f%uctuatia f#rtei de munca' re%ati&i,area &a%#ri%#r "#cia%e' etc.@ E"te nece"ara' deci' "tudierea fact#ri%#r c#n"tituti&i ai "ati"factiei in munca' acea"ta fiind %e*ata de eficienta "i"temu%ui *%#+a%.

)"/"' R!%atii%! +an! in + nca

A C#%ecti&u% de munca
T#ate %ucrari%e de "pecia%itate din u%tima &reme accentuea,a caracteru% c#%ecti&' in ec5ipa a% muncii' atat %a ni&e% de e4ecutie' cat "i %a ce% de c#nducere' r#%u% c##rd#narii "i #r*ani,arii c#%ecti&e%#r umane' imp#rtanta participarii an*a9ati%#r' in t#ate &eri*i%e %antu%ui #r*ani,ati#na%. Cu cat "e cun#"c mai +ine c#%ecti&e%e umane' cu atat eficienta %#r materia%a "i "#cia% umana cre"te.

2<

T#ate re%atii%e umane din cadru% *rupuri%#r au un c#ntinut p"i5#%#*ic. Re%atii%e "unt c#*niti&e' c#municati#na%e "i afecti& "impatice. E%e dau na"tere %a "tructuri c#*niti&e' c#municati#na%e "i preferentia%e. In functie de caracteru% %#r p#,iti& "au ne*ati& iau na"tere ce%e trei "tructuri inte*rati&e a%e *rupu%ui mic= "tructuri *enera%e inte*rate' +a,ate pe caracteru% p#,iti& a% ce%#r trei "tructuri partia%e "tructuri *enera%e de,inte*rate' +a,ate pe caracteru% ne*ati& a% ce%#r trei "tructuri partia%e "tructuri intermediare' in care una "au d#ua dintre "tructuri%e partia%e p#t fi ne*ati&e' iar cea%a%ta p#,iti&a62(7 )iecare tip de "tructura p"i5#%#*ica de"cri"a mai "u" da na"tere' in functi#na%itatea "a c#ncreta %a tipuri de p"i5#%#*ii "au c%imate de *rup. C%imatu% p"i5#"#cia% in cadru% c#%ecti&u%ui e"te imp#rtant' de#arece munca "e rea%i,ea,a prin c##perare "#cia%a. Un c%imat "anat#" de pretuire "i incredere recipr#ca are ca efect # acti&itate de"tin"a' # eficienta "#cia%a "i umana cre"cuta "i c5iar re&i,uirea' de catre indi&id a aprecierii cu pri&ire %a impre"ii%e *enerate de c#nditii%e mai difici%e de munca "au de #r*ani,are defectu#a"a. Re%atii%e interper"#na%e p#t inf%uenta m#de%e%e de &iata' c#nduita' fie "pre de,&#%tare' fie "pre in"in*urare$.6237 Nemu%tumitii$ fac parte' de re*u%a' din ec5ipe caracteri,ate printr8 un *rad de c#e,iune redu". C%imatu% ne"anat#"' ten"i#na%' c#nduce %a inca%carea de catre indi&i,i a di"cip%inei in munca' a+"ente nem#ti&ate' %a # permanenta "tare de nemu%tumire' in"ati"factie' ce p#t duce %a para"irea %#cu%ui de munca. Intr8 un "tudiu rea%i,at de 0#icu 0ict#r ?1<>/@ "i in care in&e"ti*a m#ti&e%e pentru care an*a9atii para"e"c in"titutii%e in care %ucrea,a' 1('(; M din "u+iectii c5e"ti#nati au incriminat re%atii%e interumane di"functi#na%e' re%atii care "e refera fie %a # c#nducere aut#ritara' inc#mpetenta' fie %a re%atii%e din cadru% ec5ipe%#r de munca. Natura %#r' ca m#ti& a% in"ati"factiei "8a d#&edit a fi independenta de &ar"ta' cate*#rie pr#fe"i#na%a "au &ec5ime in munca. Nemu%timirea p#ate fi pre,enta in t#ate cate*#rii%e6217

3B

3. Sefu% direct
Or*ani,at#rii "i c#nducat#rii tre+uie "a "e"i,e,e "i "a inte%ea*a pr#pria e4i"tenta "i de&enire a *rupu%ui de munca' "a ai+a aptitudini de acti&are' f#rmare "i directi#nare adec&ate. A"tfe%' *radu% de imp%icare in re,#%&area pr#+%eme%#r &a cre"te' imp%icit "ati"factia in munca. Carente *ra&e in ceea ce pri&e"te "ti%u% de c#nducere practicat de %iderii de *rup p#t afecta pr#fund p%anu% re%atii%#r interper"#na%e. Arta ce%ui ce %ucrea,a cu #amenii e"te de a "tii "a "timu%e,e fact#rii m#ti&ati#na%i *enerat#ri de "ati"factie. in"eamna a "tii "a m#ti&e,i adec&at$6/7 Inc#mpetenta "efi%#r' incriminata' cum am &a,ut' pentru para"irea %#cu%ui de munca nu "e refera neaparat %a incapacitatea %#r de a c#nduce "i de a #r*ani,a' ci %a dere*%ari in "i"temu% c#municati#na%. De "efu% direct depinde mu%t c#e,iunea *rupu%ui' e% putand tu%+ura re%atii%e dintre mem+rii. E"te un fact#r 5#tarat#r in ceea ce pri&e"te "timu%area "i directi#narea caracteri"tici%#r "#cia%e "i p"i5#%#*ice a%e c#%ecti&u%ui. E"te re"p#n"a+i%' in mare ma"ura' de caracteru% muncii "i &ietii c#%ecti&e. In peri#ada actua%a' in "#cietati%e de "tat "i re*ii%e aut#n#me de#"e+im trei tipuri de mana*eri= participati& aut#ritar participati& aut#ritar61<7 A "tii "a c#nduci

!ana*erii de tip participati& p#"eda +#*ate cun#"tinte de mana*ement "i aptitudini p"i5#%#*ice de c#nducere a *rupuri%#r. Ei a"i*ura un c%imat de munca de"tin"' fa&#ra+i% de,&#%tarii per"#na%itatii "u+#rd#nati%#r. )#%#"e"te frec&ent de%e*area' c#n"u%tarea "i uti%i,ea,a precaut puterea ac#rdata. E"te "ti%u% de mana*ement fa&#ra+i% cre"terii m#ti&atiei "i "ati"factiei. O&idiu Nic#%e"cu "i I#n 0er+#ncu pun in e&identa cate&a re*u%i care c#n"tituie +a,a muncii mana*eri%#r ce creea,a # atm#"fera pr#pice muncii.
31

Tabelul1 Reguli de comportare a managerilor in raporturile cu subordonatii 61<7' pa*. 3-3 Nr. crt 1. 2. 3. (. Re*u%i Sa trate,i pe a%tii a"a cum ai &rea "a fii tratat Sa re"pecti per"#na%itatea fiecarei per"#ane' demnitatea "a Sa iei #amenii a"a cum "unt "i nu a"a cum iti inc5ipui ca ar tre+ui "a fie "i prin urmare "a nu a"tepti de %a ei imp#"i+i%u% Per"#na%u%' pre#cupari%e "i a"piratii%e %ui "e cun#"c ce% mai +ine prin c#ntacte directe cat mai frec&ente Sa trate,i in m#d diferentiat fiecare per"#ana' cautand "a inte%e*i c#%a+#rat#rii' "a te "itue,i in %#cu% %#r' +a,at pe ca%itati%e' cun#"tinte%e' deprinderi%e "i aptitudini%e pe care efecti& %e p#"eda /. ;. >. <. Sa nu predici' ci "a dai e4emp%u per"#na% Safii impartia% Sa fii "e&er in ceea ce pri&e"te principii%e "i "up%u in pri&inta f#rmei Sa re"pecti int#tdeauna cu&antu% dat' intrucat mana*eru% tre+uie cun#"cut ca un

32

#m de cu&ant 1B. 11. 12. Orice "a%ariat tre+uie inf#rmat dinainte cu pri&ire %a m#dificari%e ce &#r afecta "ituatia "a in cadru% firmei Sa acti#ne,i c#ntinuu pentru de,&#%tarea "piritu%ui de c#%a+#rare' pentru crearea unui c%imat de incredere recipr#ca Sa uti%i,e,i c#mpetente%e "i re"p#n"a+i%itati%e atri+uite cu tact' a"i*urand impunerea in fata "u+#rd#nati%#r prin aut#ritatea cun#"tinte%#r "i nu prin c#n"tran*ere 13. 1(. 1-. 1/. 1&#nuri%e tre+uie c#m+atute prin fapte cun#"cute "au &erifica+i%e C#municarea "i ap%icarea "anctiuni%#r tre+uie efectuata cu tact Cand "e pr#duc dificu%tati "au in"ucce"e dat#rita c#%a+#rat#ri%#' mana*eru% tre+uie "a depi"te,e' mai intai' partea "a de &ina Recun#a"terea pr#ce"u% muncii. ca%itati%#r' cun#"tinte%#r' aptitudini%#r "i deprinderi%#r perf#rmante a%e "u+#rd#nati%#r pre,inta un pr#nuntat caracter "timu%at#r in

Tabelul 2 Cerinte fundamentale a motivarii salariatilo firmei 61<7' pa*. 3-( Nr. crt 1. 2. 3. (. Cerinte Inf#rmarea "u+#rd#nati%#r cu pri&ire %a rec#mpen"e%e %a care au dreptu%' in functie de re,u%tate%e efcti& #+tinute C#municarea "u+#rd#nati%#r' f#arte e4p%icit' a ni&e%u%ui rea%i,ari%#r' perf#rmante%#r ce tre+uie #+tinute Rec#mpen"area "u+#rd#nati%#r imediat ce au #+tinut perf#rmante%e pre&a,ute Ac#rdarea de rec#mpen"e materia%e "i m#ra%e %a diferite peri#ade' pe ma"ura nece"itati%#r
33

-. /. ;.

Uti%i,area c#m+inata a rec#mpen"e%#r materia%e cu ce%e m#ra%e amp%ificandu8 %e *radua% !inimi,area "ancti#narii per"#na%u%ui A"i*urarea "u+#rd#nati%#r in permanenta cu "arcini intere"ante' ce %e "fidea,a$ p#"i+i%itati%e' incitand %a aut#depa"ire' %a creati&itate' uti%i,and met#de cum ar fi= r#tatia pe p#"turi' %ar*irea c#ntinutu%ui functii%#r' im+#*atirea p#"turi%#r.

)"/"*" Conditii%! d! + nca

)act#rii fi,ici care acti#nea,a direct "au indirect a"upra #mu%ui' inf%uentea,a intr8 # ma"ura c#mp#rtamentu% ace"tuia. I%uminatu% e"te de d#rit "a fie cat mai apr#piat de %umina natura%a. 0a%#ri%e e4treme a%e %uminii pr#&#aca # "tare de di"c#nf#rt p"i5ic' di"functi#na%itate' accidente. C#nditi#nea,a recepti#narea inf#rmatiei. Cr#matica inf%uentea,a "tarea fi,i#%#*ica "i p"i5ica. Cu%#ri%e ca%de ?r#"u' p#rt#ca%iu' *a%+en@ "timu%ea,a "i inten"ifica une%e functii fi,i#%#*ice. Cu%#ri%e reci ?a%+a"tru' &erde' &i#%et@ au efecte ca%mante "i dec#nectante. T#ate tipuri%e de cu%#ri' in e4ce"' p#t pr#duce efecte ne*ati&e= iritare "i 5ipere4citare' re"pecti& ne%ini"te "i depre"ie p"5i5ica. 1*#m#tu%' mai a%e" %a inten"itati mari inf%uentea,a ne*ati& "tarea p"i5#8 fi,i#%#*ica. E% reduce atentia' de4teritatea' m#difica timpu% de reactie. Pr#duce #+#"ea%a "i "tre". 0i+ratii%e inf%uentea,a ne*ati&' atat #amenii cat "i uti%a9e%e. Induc #+#"ea%a' "tre" "i %a %imita a"a numita +#a%a a &i+ratii%#r . Temperatura ce depa"e"te %imite%e #ptime ?1;8 21 C@ duce %a reducerea de4teritatii "i reacti&itatii *enera%e. La temperaturi mari "i de %un*a durata "e p#ate in"ta%a "#cu% termic.

3(

Umiditatea in e4ce" "au atm#"fera u"cata pr#duc "tari de di"c#nf#rt fi,i#%#*ic. 0ite,a aeru%ui a"i*ura +una #4i*enare a #r*ani"mu%ui ?&a%#ri #ptime (8 > m.min@. Amena9area %#cu%ui de munca tre+uie "a re"pecte criterii%e er*#n#mice de #r*ani,are "i amena9are "i "a tina c#nt de particu%aritati%e "#matice a%e %ucrat#ri%#r.6/7

)"/"," R!tri- tia

P#%itici%e "a%aria%e nu tre+uie "a ne*%i9e,e ne&#i%e fundamenta%e a%e an*a9ati%#r' "a%ariu% fiind un mi9%#c de "ati"facere a nece"itati%#r fi,i#%#*ice' +i#%#*ice' "#cia%e "i per"#na%e a%e ace"t#ra. Remuneratia e"te # premi,a a unei acti&itati ec#n#mic#8 "#cia%e eficiente. E4a*erarea ei' intr8 # directie "au a%ta p#ate a&ea efecte ned#rite atat in ceea ce pri&e"te eficienta acti&itatii cat "i a"i*urarea caracteru%ui "timu%ati& a% "a%ariu%ui. La n#i in tara' "a%ariu% i"i indep%ine"te defectu#" functia de rec#mpen"are' nu #perea,a inca c#re"pun,at#r pe piata muncii. P#%itica "a%aria%a e"te dependenta de re"trictii%e p#%iticii *u&ernamenta%e. Statu% ar tre+ui "a "e a+tina "a re*%e,e pe ca%e directa' aut#ritara' re%atii%e de &an,are8 cumparare in cadru% pietei muncii "i "a cree,e d#ar c#nditii%e nece"are +unei functi#nari a ace"tei re%atii.61;7 In pre,ent accentu% e"te pu" pe reparti,area e*a%a a remunerarii c#nf#rm un#r re*u%i ri*ide. In"a diferente%e "a%aria%e ar tre+ui t#%erate de#arece e%e indep%ine"c functia imp#rtanta de reparti,are "i rea%#care a f#rtei de munca. Cre"teri%e "a%aria%e nu mai tre+uie "a fie atri+uite mai a%e" criterii%#r de &ar"ta "i &ec5ime ce e%imina practici%e de pre*atire "i perfecti#nare a per"#na%u%ui.

3-

1.! "onsecinte ale insatisfactiei in munca


)"0")" F% ct atia in + nca

)%uctuatia e"te "c5im+area %#cu%ui de munca ca urmare a unei initiati&e pr#prii a indi&idu%ui' in care para"irea %#cu%ui de munca are ca "c#p # n#ua an*a9are. Sunt trei tipuri de cau,e a%e c#mp#rtamentu%ui f%uctuati#na%= "tadiu% de de,&#%tare ec#n#mic#8 "#cia%a per"#na%itatea indi&idu%ui tra"aturi de per"#na%itate m#ti&atie ne&#i a"piratii c#n&in*eri atitudini ima*inea de "ine "i de"pre a%tii fact#ri "ituati#na%i61-7 )%uctuatia are d#ua fa,e= %atenta' de intentie efecti&a )%uctuatia pr#&#aca ade"ea *#%uri de f#rta de munca' c#"turi in ca%ificarea "i reca%ificarea cadre%#r n#i an*a9ate. Ne referim %a acea f%uctuatie care nu e"te c#mandata de m#ti&e e4traindi&idua%e' ci indi&idua%e.

3/

In &reme ce pentru in"titutie' fen#menu% apare ca fiind di"functi#na%' e% p#ate fi functi#na%. Pentru cautarea "up#rtu%ui m#ti&ati#na% a% f%uctuatiei e"te nece"ara cercetarea "ur"e%#r de "ati"factie. in"ati"factie "i rap#rtarea ace"t#ra %a c#nditii%e p"i5#"#cia%e "i er*#n#mice din intreprindere. Studiu% tre+uie inceput de %a ni&e%u% indi&i,i%#r "i a% %#cu%ui %#r in *rupu% de munca "i in pr#ce"u% muncii. Cu "i*uranta ca "c5im+area %#cu%ui de munca are ca "u+te4t # atitudine de ne"ati"factie fata de acti&itatea pre"tata' fata de c#nditii%e "au remunerare. Ea "ta %a +a,a mecani"mu%ui de c#n"tituire a d#rintei de "c5im+are a %#cu%ui de munca. Practicarea muncii intr8 un anumit %#c p#ate duce %a rea%i,area a"teptari%#r initia%e "au dimp#tri&a' %a infirmarea %#r. De aici re,u%ta # "ituatie pr#pice "ati"factiei' re"pecti& in"ati"factiei. Deci,ia de a p%eca din in"titutie trece prin %#r d#minanta de mu%tumire "au nemu%tumire. Studii%e rea%i,ate de Radu Radu%e"cu in 1<;1' dem#n"trea,a %e*atura directa "i "emnificati&a intre "ati"factie "i d#rinta de f%uctuare. Re,u%tate%e "tudii%#r arata ca "u+iectii care recun#"c ca nu au "ati"factie in munca' furni,ea,a de apr#4imati& 2'- #ri mai mu%ti f%uctuanti p#tentia%i decat cei ce dec%ara ca %e p%ace munca actua%a. !ana*erii ne*%i9ea,a de mu%te #ri ace"t a"pect' mai a%e" in ceea ce pri&e"te pr#a"petii an*a9ati. Ei furni,ea,a un numar ridicat de f%uctuanti' nu din cau,a %ip"ei de di"p#ni+i%itate "au capacitate' ci din a+"enta unei p#%itici adec&ate fata de ei' a intreprinderii "au a c#nducat#ru%ui de "ectie' departament' etc. T#cmai in peri#ada cand a"teptari%e "e c#nfrunta ce% mai puternic cu rea%itati%e %#cu%ui de munca' in peri#ada critica a "ta+i%i,arii %#r pr#fe"i#na%e' n#i an*a9ati "unt uti%i,ati pentru munci nep%acute de catre "efii %#r' ace"tia c#n"iderand ca au pu" mana pe un fraier ' care "a faca acea"ta trea+a' an*a9atii &ec5i fiind pr#te9ati de a"emenea %#curi de munca. Cu a%te cu&inte in"uficienta pre#cupare de a %e crea de %a inceput c#nditii care "a8 I atra*a "pre n#ua acti&itate ce "a %e furni,e,e "ati"factie e"te # f#arte +una +a,a de *enerare a deci,iei de f%uctuare. Or*ane%e de c#nducere a%e intreprinderi%#r p#t tra*e de aici c#nc%u,ii directe. a"teptari%e "u+iecti%#r "i prin "tarea

3;

3>

CAP" II EVALUAREA SATISFACTIEI IN MUNCA LA SECTIA NEONTOLOGIE A SPITALULUI STANCA DOMINIC

3.1 #$iectivele cercetarii

O+iecti&u% *enera% a% %ucrarii e"te identificarea un#r pr#+%eme practice de per"#na% din "ectia de Ne#nt#%#*ie a Spita%u%ui de Ginec#%#*ie D#minic Stanca$. O+iecti&e%e "pecifice ' care &#r face "i #+iectu% ace"tui capit#% "unt= e&a%uarea ni&e%u%ui a+"#%ut de "ati"factie in munca in *rupu% de "a%ariati in&e"ti*at e&a%uarea ni&e%u%ui re%ati& de "ati"factie

3.2 %etoda de studiu

E&a%uarea ni&e%u%ui de "ati"factie. in"ati"factie "8a facut printr8un c5e"ti#nar ce c#ntine IDI ?inde4u% de"cripti& a% muncii@ "i IIG ?munca in *enera%@' &e,i ane4a. Pentru ap%icarea te"te%#r am f#%#"it # pr#cedura "tandard. Te"te%e' impreuna cu # "cri"#are e4p%icati&a au f#"t di"tri+uite in p%icuri tutur#r an*a9ati%#r' in ace%a"i timp. Scri"#area e4p%icati&a a cuprin" #+iectu% cercetarii' a"i*urarea c#nfidentia%itatii ra"pun"uri%#r "i in"tructiuni%e de c#mp%etare. Cercetarea "8a efectuat pe an*a9atii "ectiei de Ne#nt#%#*ie din cadru% Spita%u%ui de *inec#%#*ie D#minic Stanca$.

3<

Din t#ta%u% de /< per"#ane an*a9ate' /( ?<2';-M@ au primit te"te pentru c#mp%etare. Re"tu% de - ?;'2-M@ an*a9ati' din m#ti&e #+iecti&e ?c#ncediu de maternitate' pr#a"pat an*a9at' etc.@ nu au f#"t c5e"ti#nati. De a"emenea din /( per"#ane' d#ar -2 ?>1'2-M@ au inap#iat te"te%e c#mp%etate' ceea ce repre,inta ;-'3/M din t#ta%u% per"#ane%#r an*a9ate ?/<@ in acea"ta "ectie. In ta+e%e%e de mai 9#" "e p#ate &edea "tructura %#tu%ui cercetat ?femei' +ar+ati@8 femei' %uand in c#n"iderare indicat#rii= &ir"ta' pr#fe"ia' "tatutu% marita%' &ec5ime in munca.

Ta+e%u% 3 Lotul cercetat pentru angajati- femei

Varsta 2B82-

>

Prof!si! !edic A%te cadre cu "tudii "uperi#are A"i"tent medica% Infirmier a%te%e

Stat t +arita% V!c1i+! in + nca neca"at#rit 3 N1 1

2/83B 31833/8(B (18((/8-B -18--

( 1 ( 1B ; 3

1( 1B 1B

di&#rtat &adu& ca"at#rit

3 18( /81B 2 1181( 1/82B 21822/83B 318(B

; 2 > ( ; 2

Ta+e%u% arata c%ar pr#p#rtia de 3; ?;1'1-M@ femei din t#ta%u% ce%#r -2 per"#ane te"tate. -?13'-1M@ dintre e%e au refu,at "a dea t#ate inf#rmatii%e dem#*rafice cerute= 3 ?>'1BM@ "tatut marita%
(B

1 ?2';BM@ pr#fe"ie 1?2';BM@ &ec5ime in munca. De aceea in ru+rici%e c#re"pun,at#are "tatutu%ui marita%' pr#fe"ie' &ec5ime in munca

nu au f#"t inre*i"trate.

Ta+e%u% ( Lotul cercetat pentru angajati- barbati

Varsta 2B82-

Prof!si! !edic A%te cadre cu "tudii "uperi#are A"i"tent medica% Infirmier a%te%e 2

Stat t +arita% neca"at#rit 2

V!c1i+! + nca N1 8

in

2/83B 31833/8(B (18((/8-B -18--/8/B

3 2 2 3 1 2 2

3 -

di&#rtat &adu& ca"at#rit

1 8 1B

18/81B 11811/82B 21822/83B 318(B

8 1 ( 3 1 3 2 1

Dintre cei 1- an*a9ati +ar+ati 2?13'33M@ nu au dat inf#rmatii cu pri&ire %a "tatutu% marita%.

3.4 Re&ultate si discutii

(1

Ni#!% % a-so% t d! satisfacti!


Daca an*a9atii "unt mu%tumiti "au nemu%tumiti "e p#ate af%a in functie de "ituarea ni&e%u%ui "ati"factiei dea"upra "au dede"uptu% unui punct mediu neutru aferent fiecarei "ca%e IDI "au pe "ca%a IIG. Punctu% mediu ref%ecta un "entiment am+i&a%ent' un ec5i%i+ru intre "entimentu% p#,iti& "i ce% ne*ati& de"pre a"pecte%e muncii "au a%e muncii in *enera%. De"i te#retic nu e4i"ta ace"t punct neutru' in practica ace"ta "e af%a in 9uru% "c#ru%ui 2;. E% e"te apr#piat de inter&a%u% mediu a% fiecarei "ca%e ?inter&a%u% te#retic e"te cuprin" intre B8 -(@ Sc#ruri%e mai mari de 2; ne indica pre,enta "ati"factiei' iar ce%e mai mici in"ati"factie. In urma pre%ucrarii re,u%tate%#r "8a c#n"tat ca pe "ca%a= munca pre,enta' "c#ruri%e "8au di"tri+uit de %a B %a (/ cu # medie de 23. C#nc%u,ia e"te ca in medie an*a9atii nu "unt "ati"facuti' nici ne"ati"facuti de munca pre,enta' media ace"teia #"ci%and in 9uru% ,#nei neutre ?2; puncte@ "a%ariu% pre,ent' "c#ruri%e "8au di"tri+uit de %a B %a ; cu # medie de 2. Re,u%ta ca in medie an*a9atii "unt f#arte ne"ati"facuti cu "a%ariu%' media ace"tuia "ituindu8"e mu%t "u+ punctu% neutru p#"i+i%itati de pr#m#&are' "c#ruri%e "8au di"tri+uit intre B "i 2; cu # medie de /. C#nc%u,ia e"te ca an*a9atii "unt f#arte nemu%tumiti cu p#"i+i%itati%e de pr#m#&are pe care %e au c#ntr#%' ra"pun"uri%e "8au di"tri+uit pe inter&a%u% B8 -1' cu # medie de 3B. C#nc%u,ia e"te ca an*a9atii nu "unt "ati"facuti' dar nici ne"ati"facuti cu c#ntr#%u%' media #"ci%and in 9uru% ,#nei neutre #amenii cu care %ucre,' ra"pun"uri%e "8au di"tri+uit pe inter&a%u% B8 -(' cu # medie de 2<. Re,u%ta ca an*a9atii au un "entiment am+i&a%ent' nici p#,iti&' nici ne*ati& cu pri&ire %a c#%e*ii de munca. Ei nu "unt nici "ati"facuti' dar nici ne"ati"facuti. !unca in *enera%' ra"pun"uri%e "8au di"tri+uit pe inter&a%u% B8 -1' cu # medie de 2/. Nu "unt "ati"facuti' nici ne"ati"facuti in munca

(2

/B -( -1 -B (/ -1

(3

(B

2; 3B ! A 2B ;

A A

! A

1B ! ! B A A

Munca in prezent !"

Salariul

Promovarre

Control

Colegi

Figura 1. Profilul scorurilor '( si ' )

Graficu% arata inter&a%e%e dintre "c#ruri' p#,itia "c#ruri%#r medii "i a%e ce%#r mediane furni,and inf#rmatii c%are de"pre "ati"factia an*a9ati%#r. Inter&a%e%e de B8 (/' B8 -1' B8 -( arata ca e4i"ta unii an*a9ati f#arte mu%tumiti cu munca in pre,ent "i in *enera%' cu c#ntr#%u% "i c#%e*ii' in timp ce a%tii "unt f#arte nemu%tumiti. Inter&a%u% B8 ; re%e&a faptu% ca t#ti an*a9atii "unt nemu%tumiti cu "a%ariu%. Inter&a%u% B8 2; pe "ca%a p#"i+i%itati%#r de
((

pr#m#&are arata ca unii an*a9ati "unt f#arte nemu%tumuti' iar a%tii au # p#,itie neutra' adica nu "unt nici mu%tumiti' nici nemu%tumiti.

Ni#!% % r!%ati# a% satisfacti!i

Pentru a e&identia ni&e%u% re%ati& a% "ati"factiei &#m c#mpara ra"pun"uri%e "u+iecti%#r cu ce%e a%e unui e"anti#n nati#na%. N#rme%e rap#rtate in manua%u% te"tu%ui "unt diferite pentru femei "i +ar+ati. N#rme%e pentru femei "unt uti%i,a+i%e numai pentru ce%e care functi#nea,a pe p#"turi cu ca%ificare inferi#ara ?functi#nare' a"am+%are di&er"e ec5ipamente@. Pentru ce%e care pre"tea,a acti&itati de ina%ta ca%ifi#care ?a"i"tenta medica%a@ rap#rtarea "e face %a n#rme%e +ar+ati%#r. Ana%i,a date%#r dem#*rafice a%e %#tu%ui e4perimenta% arata ca 1- ?2> M@ "unt +ar+ati' iar 3; ?;2 M@ "unt femei. Dintre femei 1/ ?(3'2M@ "unt cadre cu "tudii "uperi#are "au
3-

a"i"tente medica%e a"tfe% ca &#r fi rap#rtate %a n#rme%e nati#na%e a%e +ar+ati%#r.


3-

Pe "ca%a !unca pre,enta a IDI8 u%ui "c#ru% median a% +ar+ati%#r e"te e*a% cu 2/' iar %a centi%u% 2- e*a% cu 1( "i %a centi%u% ;- e*a% cu 3>.
3B

Sc#ru% median a% femei%#r pe "ca%a !unca pre,enta e"te 2> e*a% cu 2-' %a centi%u% 2- e"te e*a% cu 13' iar %a centi%u% ;- e*a% cu 3B.
2-'> 22

2<'B3

222'-> 2B 1/'12 1-

1B > 2 (B8 < 1B8 1> 1<8 2; 2>8 3/ 3;8 ((/8 -( 3'22 3'22

Figura 2. '( * %unca +$ar$ati, #istributia raspunsurilor pe scala #!- munca pentru barbati asa cum a rezultat ea din esantionul national procentajul de scoruri aferent lotului de la Sectia $eontologie C#nf#rm date%#r repre,entate in )i*ura 2. Re,u%ta ca un pr#centa9 mare de +ar+ati "e incadrea,a in "c#ruri%e B8 < ?2<'B3 M@ ceea ce in"eamna ca +ar+atii din %#tu% e4perimenta% de %a Ne#nt#%#*ie "unt mai nemu%tumiti c#mparati& cu cei din %#tu% *enera%' pe "ca%a !unca pre,enta. Ace"t %ucru reie"e "i din faptu% ca %a "c#ruri%e mari' pe"te punctu% neutru "ituat %a "c#ru% 2; pr#centa9u% de ra"pun" in %#tu% e4perimenta% e"te mai mic decat in %#tu% nati#na%. Pentru # interpretare cat mai "u*e"ti&a &#m rea%i,a in c#ntinuare *raficu% IDI re,umati& care c#mpara media ra"pun"uri%#r IDI cu n#rme%e nati#na%e pe t#ate ce%e cinci "ca%e.

(/

In )i*ura 3 e"te repr#du" *raficu% eta%#n care de"crie repartitia ra"pun"uri%#r IDI a p#pu%atiei *enera%e8 +ar+ati. De#arece "untem intere"ati "a c#mparam date%e din %#tu% e4perimenta% cu ce%e a%e unei p#pu%atii *enera%e' pe *raficu% eta%#n &#m marca media "c#ruri%#r #+tinute de n#i. De a"emenea' *raficu% ne p#ate arata impra"tierea re,u%tate%#r intre %imite%e marcate de centi%u% 2- "i ;- aferent n#rme%#r *enera%e.

%% %& '% '& (% A

! ! A MM !

! A

A A

(;

(& 2% 2& 1% 1& % & Munca prezenta Salariu Promovare Control Colegii

)igura (* "rafic rezumativ completat pentru femei M- mediana etalon

- scorurile lotului general intre centilele 2% si +% ,- mediana pe lotul e-perimental

In"pectarea *raficu%ui re%e&a faptu% ca an*a9atii +ar+ati

ai "ectiei Ne#nt#%#*ie

"unt mai putin "ati"facuti de munca pre,enta decat %#tu% *enera% de#arece "c#ru% median ! ! "e "ituea,a "u+ centi%u% 2- a% n#rme%#r *enera%e' %a fe% "i de "a%ariu' pr#m#&are' c#ntr#% "i ! c#%e*i. T#tu"i diferenta intre "ati"factia fata de "a%ariu in %#tu% e4perimenta% "i %#tu% *enera% e"te mu%t mai mare! fata de diferenta dintre "ati"factia &i" a &i" de A c#ntr#% "au A c#%e*i in ce%e d#ua %#turi' %ucru care "e p#ate #+"er&a c%ar pe *rafic. A %% %&

! A (> A

'% MM '& (% (& 2% 2& 1% 1& % & Munca prezenta Salariu Promovare Control Colegii

)igura ' "rafic rezumativ completat pentru femei

M- mediana etalon

- scorurile lotului general intre centilele 2% si +% ,- mediana pe lotul e-perimental In fi*ura (. Se #+"er&a ca "i femei%e din %#tu% e4perimenta% "unt mai nemu%tumite in %e*atura cu munca pre,enta' "a%ariu' pr#m#&are' c#ntr#%' c#%e*i' decat e"anti#nu% nati#na%.

(<

Ce%e d#ua *rafice arata ca intre %#tu% e4perimenta% "i %#tu% nati#na% e4i"ta diferente de"tu% de mari' mediana "c#ruri%#r in %#tu% e4perimenta% "ituindu8 "e "u+ centi%u% 2- pe t#ate "ca%e%e IDI. In c#ntinuare d#rim "a af%am unde "unt puncte%e f#rte a%e "ectiei "tudiate. Pentru acea"ta &#m c#mpara mediane%e IDI "eparat pentru *rupe de indi&i,i cu &ec5ime diferita in munca. 0#m a&ea urmat#are%e cate*#rii= a@ "u+ / ani +@ de %a / %a 1- ani c@ pe"te 1- ani

%% %& '% MM '& (% (& 2% 3 3 A C 3 C A C 3

C A

3 3 A C A

-B

2& 1% 1&

& Munca prezenta !" )igura %* Compararea scorurilor #! si !" in cadrul sectiei pe grupe de varsta Salariu Promovare Control Colegii

,- mediana pentru angajatii sub . ani vec/ime 0- mediana pentru angajatii cu +- 1% ani vec/ime C- mediana pentru angajatii cu peste 1% ani vec/ime

E4aminarea *raficu%ui re%e&a faptu% ca an*a9atii cu &ec5ime mai mica "i cei cu &ec5ime mare "unt mai nemu%tumiti cu munca ce # pre"tea,a' decat an*a9atii cu &ec5ime intermediara. De a"emenea' %a itemu% da # "en,atie de rea%i,are pe "ca%a !unca pre,enta' 32 ?;>'B(M@ dintre an*a9atii cu &ec5ime mai mica "i mai mare ra"pund cu N$ "au O$. L fe% %a itemu% "anat#"$ 3( ?;>'B(M@ dintre an*a9atii ce%#r d#ua *rupe ra"pund cu N$ "au O$. La itemu% creati&$ 3- ?>-'3/M@ au ra"pun" cu N$ "au O$. Ace"te inf#rmatii "unt uti%e pentru "tudiu% perceptiei de"pre munca a ce%#r d#ua cate*#rii de an*a9ati. )aptu% ca ;>'B( M nu c#n"idera ca munca practicata in pre,ent e"te "anat#a"a' rec%ama "tudiu% c#nditii%#r de munca "i a% p#"i+i%itati%#r de "uper&i,are. T#tu"i' faptu% ca 2; ?/-'>-M@ "u"tin ca "efu% e"te in apr#piere cand e"te ne&#ie$' dem#n"trea,a ca "uper&i,area nu e"te unu% din fact#rii re"p#n"a+i%i de "ati"factia "ca,uta.

-1

E4aminand *raficu% pe "cara Sa%ariu$ #+"er&am ca an*a9atii cu &ec5ime mai mica "unt mai nemu%tumiti decat cei%a%ti. T#tu"i diferenta dintre ce%e trei *rupuri e"te mica' t#ti "a%ariatii fiind f#arte nemu%tumiti. La itemuri%e Sa%ar adec&at pentru c5e%tuie%i n#rma%e$ "i !ai mic decat "8ar merita$' pe"te <-M din an*a9ati au ra"pun" cu Nu$. La fe% "i %a itemu% A+ia p#ti trai din "a%ar$. Pe "ca%a P#"i+i%itati de pr#m#&are$' an*a9atii cu # &ec5ime mai mica "unt cei mai nemu%tumiti. //'//M dintre ei ra"pund cu N$ "au O$ %a itemu% Nici # "an"a de pr#m#&are$ "i ;;';;M ra"pund cu "ca%a re"pecti&a. Referit#r %a C#ntr#%$ an*a9atii cu &ec5ime intermediara "unt cu mu%t mai nemu%tumiti decat cei din *rupe%e cu &ec5ime mare "i mica. C#mparati& cu ce%e%a%te "ca%e' pe *rafic "e #+"er&a ca *%#+a%' an*a9atii "unt mai "ati"facuti cu c#ntr#%u% decat cu cei%a%ti fact#ri' e4ceptand C#%e*ii$ unde e"te "ati"factia cea mai mare. Puncte%e f#rte in ceea ce pri&e"te c#ntr#%u% "unt= c#n"u%tarea an*a9ati%#r in pr#+%eme de munca' E"te p#%itic#"$ "i Lauda # munca mai +ine facuta$. Cei mai nemu%tumiti in %e*atura cu C#%e*ii$ "unt an*a9atii cu &ec5imea mare' iar cu !unca in *enera%$ an*a9atii cu &ec5imea cea mai mica. N$ "au O$ %a itemu% P#%itica de pr#m#&are inc#recta$. Ace"t %ucru "8ar putea "a fie un fact#r re"p#n"a+i% de "ati"factia "ca,uta pe

CONCLU2II

Din "tudiu% efectuat "8ar putea de"prinde urmat#are%e c#nc%u,ii *enera%e= 1. Sati"factia in munca e"te un fact#r m#ti&at#r a% acti&itatii. 2. Principa%ii fact#ri determinanti ai "ati"factiei "unt=

-2

munca pr#priu8 ,i"a "a%ariu% p#"i+i%itati%e de pr#m#&are c#ntr#%u% c#%e*ii

3. E&a%uarea "ati"factiei e"te de#"e+it de uti%a in depi"tarea puncte%#r critice "i a ce%#r f#rte in #r*ani,atie (. Din ana%i,a ni&e%u%ui a+"#%ut a% "ati"factiei in "ectia Ne#nt#%#*ie a Spita%u%ui D#minic Stanca$ C%u9 Nap#ca a re,u%tat ca an*a9atii "unt nemu%tumiti cu "a%aru% "i p#"i+i%itati%e de pr#m#&are

-. Referit#r %a p#"i+i%itati%e de pr#m#&are "i %a "a%ariu am c#n"tatat ca an*a9atii cu &ec5imea cea mai mica "unt cei mai nemu%tumiti /. !unca pre,enta nu e"te re"imtita ca fiind nici "ati"facat#are' nici ne"ati"facat#are de catre an*a9ati

;. Cei mai nemu%tumiti in %e*atura cu munca "unt an*a9atii cu &e5ime mica ?"u+ / ani@ "i cu &ec5ime mare ?pe"te 1- ani@. !unca e"te re"imtita de catre ei ca fiind ne"anat#a"a "i %ip"ita de creati&itate >. C#ntr#%u% "i munca in *enera% nu e"te nici "ati"facat#are' nici ne"ati"facat#are' in"a "c#ruri%e %a ace"te d#ua "ca%e "unt mu%t mai mari decat pentru cei%a%ti fact#ri <. An*a9atii cu &ec5ime in munca mica "unt mai mu%tumiti cu c#ntr#%u% "i munca in *enera% decat cu cei%a%ti fact#ri determinanti ai "ati"factiei
-3

1B. Pe "ca%a$Oamenii cu care %ucre,$ "8a inre*i"trat ni&e%u% ce% mai mare de "ati"factie dintre t#ate "ca%e%e 11. Puncte%e f#rte depi"tate in %e*atura cu C#%e*ii$ "unt= "timu%ati&i' re"p#n"a+i%i' nu "unt +arfit#ri' nu au intere"e in*u"te "i nu "unt u"#r de facut du"mani

12. C#mparatia cu %#tu% nati#na% a re%e&at faptu% ca pe t#ate "ca%e%e ni&e%u% "ati"factiei e"te mai "ca,ut in %#tu% e4perimenta% decat in e"nti#nu% *enera%.

ANE3A

4DI

-(

Ganditi8&a %a + nca pe Ganditi8&a %a -anii pe care Ganditi8&a %a $osi-i%itati%! care # pre"tati in pre,ent. ii %uati in pre,ent. Cat de d! $ro+o#ar! pe care %e Cat de +ine c#n"iderati ca +ine c#n"iderati ca de"criu a&eti in pre,ent. Cat de +ine de"criu fiecare din cu&inte%e fiecare din cu&inte%e de mai c#n"iderati de mai 9#" munca pe care # 9#" +anii pe care ii %uatiO facetiO din fata Scrieti in "patiu% "u+%iniat din pr#p#,itiei= D D N caracteri,ea,a munca NU$' daca caracteri,ea,a munca O daca nu &a puteti decide N DA$' daca ace"ta D N DA$' daca ace"ta NU$' daca nu NU$' daca nu caracteri,ea,a munca caracteri,ea,a munca O daca nu &a puteti decide DA$' daca ace"ta caracteri,ea,a munca nu caracteri,ea,a munca O daca nu &a puteti decide fata ca de"criu fiecare din cu&inte%e de mai

Scrieti in "patiu% "u+%iniat 9#" ace"t a"pectO cu&antu%ui. Scrieti in "patiu% "u+%iniat din fata cu&antu%ui. pr#p#,itiei= cu&antu%ui. pr#p#,itiei=

!UNCA PRE1ENTA

SALARIUL PRE1ENT

POSI3ILITATI DE PRO!O0ARE

)a"cinant De rutina !a"ati"face P%icti"it#r 3un Creati& Demn de re"pect Nec#nf#rta+i% P%acut )#%#"it#r

Sa%ar adec&at pentru c5e%tuie%i n#rma%e C#rect.ec5ita+i% A+ia p#ti trai din "a%ar Pr#"t Sa%ariu imi permite "a fac %u4 Ne"i*ur !ai mic decat "8ar merita 3ine p%atit
--

3une p#"i+i%itati de pr#m#&are P#"i+i%itati de pr#m#&are #arecum %imitate Pr#m#&are c#nf#rm deprinderi%#r "i aptitudini%#r Nici # "an"a de pr#m#&are San"e +une de

BIBLIOGRAFIE

1. Arde%ean' T. I "i A&ram' C. D. G Cun#a"terea #mu%ui. C#rp fi,ic "i c#rp p"i5ic' Ed. C#nc#rdia' arad' 1<<3 2. Cernea !i5ai%' P#pe"cu !aria' Dara%am+ie Ene8 Re"ur"e%e umane a%e intreprinderii' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<;1 3. C#n"tantine"cu nic#%ae8 Te#ria &a%#rii muncii "i %umea c#ntemp#rana' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<>( (. C#rne"cu 0i#re%8 Pr#ducti&itatea muncii' Ed. P#%itica' 3ucure"ti 1<;; -. C#&eK Step5en R.8 Eficienta in ; trepte' Ed. A%%' 3ucure"ti' 1<</. Cri"tea Dumitru8 P"i5#%#*ie indu"tria%a' Ed. Did "i Ped' 3ucure"ti' 1<<2 ;. Danaita I.8 Or*ani,area muncii in c#nditii%e re&#%utiei te5nic#8 "tiintifice' Ed. )ac%a' timi"#ara' 1<>< >. )riedmann Ge#r*e8 O+iectu% "#ci#%#*iei muncii in "#ci#%#*ia france,a c#ntemp#rana' Ed. P#%itica' +ucure"ti' 1<;1 <. Lefter 0i#re%' !an#%e"cu Aure%8 !ana*ementu% re"ur"e%#r umane' Ed. Did "i Ped. 3ucure"ti' 1<<1B. Nic#%e"cu O&idiu8 !et#de de pre*atire a cadre%#r de c#nducere' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<>2 11. Nic#%e"cu O&idiu "i 0er+#ncu I8 !ana*ement "i eficienta' Ed. N#ra' 3ucure"ti' 1<<( 12. Nic#%e"cu O&idiu8 N#utati in mana*ementu% internati#na%' Ed. Te5nica' 3ucure"ti' 1<<3 13. Pitariu D#rea D8 !ana*ementu% re"ur"e%#r umane' Ed. A%%' 3ucure"ti' 1<<( 1(. Par%#* mi5ai8 une%e c#n"ideratii pri&ind re&a%#ri,area "#cia%a a muncii' in !unca "i pr#*ra" "#cia%' nr. 18 2' 3ucure"ti' 1<<B' pa*. 21-. Radu8 Radu%e"cu Nic#%ae8 )#rta de munca. Sta+i%itate8 !#+i%itate. Ed. Stiintifica "i Encic%#pedica' 3ucure"ti' 1<;; 1/. Ra+#aca G5e#r*5e8 Caracteri"tici%e definit#rii a%e principa%e%#r m#de%e de "a%ari,are in c#nditii%e ec#n#miei de piata' in !unca "i pr#*re" "#cia%' nr. (' 3ucure"ti' 1<<B

-/

1;. Ra+#aca G5e#r*5e8Piata muncii8 te#rie "i practica 'in !unca "i pr#*re" "#cia%' nr. 3' 3ucure"ti' 1<<B' pa*. 1( 1>. Ur"u I%eana8 Sti%uri de munca a%e cadre%#r de c#nducere din unitati%e ec#n#mice 'Ed. Stiintifica "i Encic%#pedica' 3ucure"ti' 1<;> 1<. 0er+#ncu I#n8 !ana*ement' Ed. Ec#n#mica' 3ucure"ti' 1<<2B. 0%a"ceanu !i5ae%a8 P"i5#%#*ia #r*ani,arii "i c#nducerii' Ed. Paideia' 3ucure"ti' 1<<3 21. 0#icu 0ict#r8 Re%atii%e interper"#na%e in pr#ce"u% muncii' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<>/ 22. 1amfir Cata%in8 Un "#ci#%#* de"pre munca "i "ati"factie' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<>B 23. 1%ate !ie%u8 P"i5#%#*ia muncii8 Re%atii interumane' Ed. Did. Si Ped' 3ucure"ti' 1<>1 2(. 1%ate !ie%u "i 1%ate C#rne%ia8 Cun#a"terea "i acti&area *rupuri%#r "#cia%e' Ed. P#%itica' 3ucure"ti' 1<>2 2-. !aria !#%d#&an8 Sc5#%,8 !ana*ementu% re"ur"e%#r umane8 ed. Ec#n#mica' 2BBB

-;

You might also like