555.referat.

ro

Drept si legislatie comunitara

1. Izvoarele primare ale dreptului comunitar. Rasp: Sunt incluse actele juridice fundamentale ale dreptului comunitar constituite de: - Tratatele de instituire a celor trei Comunitati Europene - Cele doua tratate !ugetare - Deciziile privind resursele proprii ale Comunitatilor - "ctul unic European si tratatul de fuziune din 1#$% - Decizia si "ctul privind alegerile directe in &arlamentul European '1#%$( - Tratatul de modificare a tratatelor de instituire a Comunitatilor Europene privind )roenlanda '1% martie 1#*+( - Tratatul de la ,aastric-t - Tratatul de la "msterdam - Tratatul de la .isa. /. Izvoarele secundare ale dreptului comunitar. Rasp: a( Regulamentul0 fiind o!ligatoriu in toate dispozitiile sale0 interzice orice aplicare incomplete. Se deose!este si de directive0 care nu leaga decat in privinta rezultatului. &rin regulament0 autoritatea comunitara dispune de o putere normative completa. Regulamentul este direct aplica!il in orice stat mem!ru0 adresandu-se direct su!iectelor de drept intern din statele mem!er0 deoarece contine drepturi si o!ligatii pentru acestea. !(Directiva reprezinta o forma a legislatiei cu doua trepte de aplicare. Conform Tratatului CEE0 1directive leaga statul mem!ru destinatar in privinta rezultatului atins20 lasand instantelor nationale competenta in ceea ce priveste formele si mijloacele. c( Decizia este caracterizata de 3egislatia Europeana ca 1act o!ligatoriu in toate elementele sale pentru destinatarii desemnati2. Decizia nu are o influenta generala. Ea vizeaza indeose!i aplicarea prevederilor tratatelor la situatii particulare. d( Recomandarea si avizul se disting din ansam!lul instrumentelor ce fac part din nomenclatorul dreptului comunitar derivate prin aceea ca 1 nu leaga20 adica nu au forta de constrangere si deci nu sunt izvoare de drept in adevaratul sens al cuvantului. Sunt consultative. 4. &rincipiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului ca izvor al dreptului fundamental.

Rasp: Respectarea acestui principiu constituie o c-estiune deose!it de importanta0 care se !azeaza atat pe Conventia Europeana pentru Salvgardarea Drepturilor 6mului si a li!ertatilor sale fundamentale0 dar sip e dispozitiile constitutionale ale statelot mem!re. Drepturile fundamentale constituie o parte integranta a principiilor de drept a caror respectare o asigura organelle comunitare de jurisdictie si0 in acest sens0 Curtea de 7ustitie si Curtea de prima instanta se inspira din traditiile statelor si din orientarile tratatelor internationale pentru protectia drepturilor omului. Curtea de 7ustitie a Comunitatilor Europene s statuat ca 1 respectarea drepturilor omului face parte integranta din principiile generale de drept0 a caror aplicare este o!ligatorie2. S-a acceptat drptul fundamental la inviola!ilitatea domiciliului0 dreptul de a forma sindicate0 dreptul la respectarea vietii private- toate fiind derivate din traditiile constitutionale commune ale statelor mem!re. &rincipiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului este considerat un principiu cu valoare egala cu cea a tratatelor constitutive ale Comunitatilor cu o valoare superioara dreptului derivat. +. &rincipiul respectarii dreptului la aparare. Rasp: "cest principiu tre!uie sa insoteasca procedura in fata organelor comunitare de justitie. De asemenea0 respectarea sa ste necesara in cazul audierii in procedurile in care se pot impune sanctiuni0 cat si in pro!lema audierii martorilor asupra unor pro!leme determinate0 cand aceasta a fost ceruta. 8. &rincipiul autoritatii de lucru judecat. Rasp: &rincipiul autoritatii de lucru judecat este un foarte vec-i si larg acceptat principiu0 care semnifica faptul ca o actiune nu poate fi judecata decat o singura data 'non !is in idem(. Se pune intre!area daca pot fi acceptate doua proceduri paralele0 una a Comunitatii si alta nationala0 astfel incat sa se impuna o du!la sanctiune in materie de carteluri. "cceptarea unei astfel de proceduri duale este posi!ila in conditiile in care faptele s-au produs pe teritoriul comunitar si procedurile au fost introduse in fata instantelor din cadrul acestuia0 ca urmare a sistemului special de impartire a jurisdictiei intre Comunitate si statele mem!re cu privire la carteluri. Daca e9ista posi!ilitatea impunerii de sanctiuni consecutive aferente celor doua proceduri0 o cerinta generata de justitie reclama orice decizie anterioara sanctionatoare sa fie luata in calcul la sta!ilirean celeilalte sanctiuni. $. &rincipiul egalitatii. Rasp: "cest principiu e9clude0 in primul rand0 discriminarea0 promovand un tratament egal al partilor in situatii identice so compara!ile. "stfel0 art 1+1 CE interzice discriminarea intre se9e0 prin aplicarea principiului ca femeil si !ar!atii tre!uie sa primesca plata egala pentru munca egala0 art 14 CE prevede necesitatea masurilor pentru com!aterea discriminarii !azate pe se90 origine etnica0 religie sau credinta0 -andicap0 varsta0 orientare se9uala. "rt. +: CE e9clude discriminarea intre producatori si consumatori in cadrul Comunitatii. De asemenea0 este interzisa discriminarea in material li!erei circulatii a marfurilor0 capitalului0 persoanelor. Discriminarea nu se refera la situatiile in care tratamentul inegal al nationalitatilor diferitelor state este datorat diferenelor intre legislatiile statelor mem!re.

%. &rincipiul proportionalitatii. Rasp: "cest principiu a fost recunoscut deja de jurisprudenta0 afirmandu-se in diverse sisteme juridice. El presupune ca mijloacele folosite de autoritate tre!uie sa fie proportionale cu scopul lor. ;nul din domeniile in care se impune principiul este cel al aplicarii unor masuri administrative sau penale. S-a sta!ilit astfel ca orice masura depaseste strictul necesar pentru scopul de a da statului mem!ru importator posi!ilitatea de a o!tine in mod rezona!il informatii complete asupra circulatiei marfurilor < care apartin masurilor de politica comerciala < ec-ivaleaza cu o restrictie cantitativa interzisa de tratat. *. &rincipiul loialitatii ' solidaritatii ( Rasp: "cest principiu dispune ca statele mem!re vor lua toate masurile corespunzatoare pentru asigurarea indeplinirii o!ligatiilor din Tratat sau actiunilor intreprinse de institutiile comunitare si vor facilita indeplinirea lor0 precum si a!tinerea de la masuri c ear periclita realizarea scopurilor Tratatului. &rincipiul loialitatii implica atat masuri legislative0 cat si masuri economice sau de alt tip care sa garanteze promovarea si realizarea pe teritoriul tuturor statelor mem!re a masurilor pe plan economic0 social0 cultural. Dina analiza principiului se poate constata ca sunt dispuse in sarcina statelor trei o!ligatii0 din care doua sunt positive si una negative. Cele doua positive se refera la o!ligatia statelor de a lua toate masurile corespunzatoare pentru indeplinirea o!ligatiilor rezultate din Tratat0 precum si aceea de a furniza Comisiei informatiile cerute pentru a verifica daca masurile luate sunt conforme cu dreptul comunitar. 6!ligatia negative se refera la faptul ca statele tre!uie sa se a!tina de la orice masura prin care ar fi primejduita indeplinirea o!iectivelor comunitare. In acest sens0 s-a decis ca0 desi regulile privind concurenta privesc conduita intreprinderilor si nu legislatia nationala0 statele mem!re nu sunt cu nimic mai putin o!ligate de a nu se a!ate0 prin intermediul legislatiei lor0 de la aplicarea uniforma a dreptului comunitar sau de la eficacitatea masurilor lui. #. &rincipiul su!sidiaritatii Rasp: ;niunea Europeana nu este o federati si nici nu are elemente definitorii care ar putea conduce la aceasta structura. Din analizele efectuate de Comisia Europeana s-a ajuns la concluzia ca 1 ;niunea Europeana nu tre!uie sa conduca la realizara unui stat supercentralizat2 si conform principiului loialitatii nu vor putea fi atri!uite ;niunii decat sarcinile pe care statele mem!re nu le pot indeplinii efficient. "sadar0 in conformitate cu acest principiu0 care a fost definit e9plicit prin tratatul de la ,aastric-t0 comunitatea nu intervine decat atunci cand o!iectivele actiunii avute in vedere sunt indeplinite mai !ine intr-o actiune la nivel comunitar. 1:. &rincipiul cooperarii. Rasp: Intre ;niunea Europana si statele mem!re cooperarea se realizeaza pe multiple planuri0 si anume prin fuzionarea de informatii comerciale0 administrative etc.0 precum si prin indeplinirea unor atri!utii complementare in finalizarea rolului statelor nationale si celui ce revine Comunitatii. &rincipiul cooperarii implica o informare reciproca in pro!leme de interes comun0 intre ;niunea Europeana si statele mem!re. "cestea sunt o!ligate sa furnizele ;niunii datele decare are nevoie0 pentru !una indeplinire a sarcinilor ce le revin0 iar institutiile comunitare sa informeze statele mem!re in privinta evolutiilor

comunitare. "cest principiu al cooperarii impune reciprocitatea o!ligatiilor statelot mem!re si institutiilor comunitare de a se informa in pro!leme de interes comun. 11. "plica!ilitatea directa a normelor comunitare. 1/. &rioritatea dreptului comunitar. Rasp: Dreptul comunitar se intalneste in mod firesc cu dreptul international. Inevita!ilele conflicte vor fi rezolvate in favoarea unuia sau a celuilat. ,odalitatile de solutionare a divergentelor dintre dreptul comunitar si dreptul statelor mem!re lasa de dorit si sunt departe de a fi uniforme. &rincipiul prioritatii dreptului comunitar a( Confirmarea prioritatii. Curtea a afirmat in mod solemn principiul prioritatii in -otararea sa. Rationamentul Curtii se !azeaza pe trei argumente complementare: - aplica!ilitatea imediata si directa - atri!uirea de competente Comunitatilor - unitatea ordinii juridice comunitare. &rioritatea reprezinta 1o conditie esentiala a dreptului comunitar0 care n-ar putea e9ista ca drept decat cu conditia de a nu putea fi zadarnicit de dreptul statelor mem!re2. = Dreptul Comunitar isi afirma superioritatea in virtutea propriei sale naturi. = 6rdinea juridica comunitara aduce prioritatea0 in integritatea sa0 in ordinea juridica nationala. !( Consecintele prioritatii dreptului comunitar drept aplica!il &rincipiul prioritatii arata ca reglementarile cu efect direct0 1asa cum fac ele parte integranta0 cu rang de prioritate0 din ordinea juridica aplica!ila pe teritoriul fiecarui stat mem!ru20 tre!uie sa fie aplicate din momentul integrarii in vigoare0 in ciuda eventualei pree9istente a unei legi nationale incompati!ile si pe durata intregii perioade cat ea ramane in vigoare0 c-iar daca0 ulterior0 se adopta o lege incompati!ila. 14. Desemnarea Comisiei Europene. Rasp: "ctuala Comisie care si-a inceput mandatul in noiem!rie /::+0 are /% de mem!rii0 desemnati de comun accord de guvernele Statelor ,em!re la propunerea presedintelui Comisiei. ,em!rii Comisiei vor fi alesi pe !aza competentei lor generale si care ofera toate garantiile de independenta. &rocedura de desemnare a mem!rilor comisiei a fost modificata0 ea realizandu-se in patru faze0 astfel: a( &rima faza: desemnarea presedintelui Comisiei0 care cunoaste doua etape: - Consiliul0 reunit in prezenta sefilor de stat si de guvern0 -otarand printr-o majoritate calificata0 numeste o personalitate pe care intentioneaza sa o numeasca &resedinte al Comisiei Europene. - apro!area persoanei nominalizate de catre &arlamentul European. !( >aza a doua: Consiliul0 prin vot majoritar calificat0 si impreuna cu &resedintele nominalizat0 desemneaza ceilalti mem!rii ai Comisiei0 conform propunerilor facute de fiecare stat mem!ru. c( >aza a treia: &resedintele si ceilalti mem!rii ai Comisiei astfel nominalizati0 in !loc0 vor fi supusi votului de apro!are al &arlamentului European.

d( >aza a patra: Dupa apro!area de catre &arlamentul European0 &resedintele si ceilalti mem!rii ai Comisiei vor fi investiti de catre Consiliu care va -otara prin majoritate calificata. 1+. Statutul Comisiilor Europene. Rasp: Comisarii tre!uie sa fie cetateni ai statelor care ii desemneaza. Ei isi e9ercita atri!utiile in deplina independenta fata de statele carora le apartin0 actionand numai in interesul general al comunitatii. Ei nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si nici un organism si vor tre!ui sa se a!tina de la orice act incompati!il cu caracterul functiei pe care o indeplinesc. Comisarii nu pot sa indeplineasca in perioada mandatului lor nici o alta activitate profesionala0 remunerata sau neremunerata. Conform Tratatului de la ,aastric-t0 mandatul Comisiei este de 8 ani0 acesta putand fi reinnoit. Cu prilejul instalarii0 ei se angajeaza in mod solemn sa respecte pe toata durata e9ercitarii functiei si dupa incetarea acesteia o!ligatiile care decurg din insarcinarea lor0 in special datoria de onestitate in ceea ce priveste ocuparea altor functii sau o!tinerea altor avantaje dupa incetarea mandatului. Sanctiunile care li se pot aplica sunt legate doar de dreptul la pensie. 18. "tri!utiile Comisiei Europene. Rasp: "rticolul /111 al Tratatului TCE precizeaza urmatoarele atri!utii ale Comisiei: - ?eg-eaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a dispozitiilor luate de institutiile comunitare in virtutea acestuia - >ormuleaza recomandari si avize asupra domeniilor care fac o!iectul prezentului tratat sau pe care le prevede necesare - Dispune de putere de decizie proprie si participa la formularea actelor emise de Consiliu si de &arlamentul European in conditiile prevazute de tratat - E9ercita competentele pe care i le confera Consiliul pentru e9ecutarea regulilor sta!ilite. 1$. "tri!utiile &arlamentului European. Rasp: a( E9ercita puterea legislativ@ impreuna cu Consiliul ;niunii Europene &utere legislativ@ limitat@0 e9ercitata prin 4 proceduri legislative: -procedura codeciziei -procedura consultarii -procedura avizului conform !( E9ercita controlul democratic asupra tuturor institutiilor ;E0 in special asupra Comisiei Ai Consiliului. Supraveg-ere democratic@ a tuturor instituBiilor ;E0 Cn special a Comisiei prin dreptul de a cenzura Ai de a demite Cntreaga Comisie. InvesteAte Comisia. Dn acest sens0 &E are urm@toarele instrumente de control: - audierea comisarilor - discutarea Raportului anual general - desc@rcarea Ai e9ecuBia !ugetar@ - investitura Comisiei Ai apro!area programului de activitate

- crearea comisiei de anc-et@ temporar@ privind dreptul comunitar - moBiunea de cenzur@ Cmpotriva Comisiei. c(>unctia !ugetar@ e9ercitata impreuna cu Consiliul ;E Este consultat Cn sta!ilirea !ugetului de catre Consiliu. Dn virtutea acestui atri!ut0 &E este prezent Cn toate momentele procesului !ugetar: pregatire0 discutare0 apro!are si controlul e9ecutarii sale0 inclusiv raportul general anual si descarcarea privind e9ecutia !ugetului. d( &osi!ilit@Bi de recurs Cn faBa CurBii Europene de 7ustiBie Dn urm@toarele situaBii: - Cn caz de Cnc@lcare a tratatului de c@tre o alt@ instituBie - drept de intervenBie0 adic@ de a se Cnl@tura unei p@rBi Cn faBa CurBii Europene de 7ustiBie - Cn cazul recursului Cn anulare0 pentru protejarea prerogativelor sale - Cn cazul recursului Cn carenB@0 pentru violarea tratatului. e(Dn materie de relaBii e9terne. &E primeAte informaBii cu privire la acorduri internaBionale de orice natur@0 Ai poate iniBia dez!ateri preala!ile0 dup@ care sunt informate comisiile parlamentare. Dnaintea semn@rii oric@rui acord0 un reprezentant al Consiliului prezint@ Cn &arlament rezultatele negocierilor Ai numai apoi este semnat0 dispunEnd de competenB@ decizional@. 1%. Competenta Curtii de 7ustitie. Rasp: Tratatele comunitare atri!uie Curtii de 7ustitie0 in termini identici0 o misiune generala0 si anume aceea de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatului. Competent ace revine Curtii nu este o competenta de drept comun ci o competenta de atri!uire. a( >unctia de justitie administrativa este e9ercitata de Curtea de 7ustitie in scopul protejarii su!iectelor de drept impotriva eventualelor actiuni ilegale sau pagu!itoare ale institutiilor comunitare !( >unctia de justitie constitutionala este e9ercitata de Curtea de 7ustitie atunci cand0 la cererea Consiliuliu0 a Comisiei sau a unui stat mem!ru0 formuleaza avize conform reglementarilor prevazute la art //* par. $ Tratatul CEE0 art.#8-Tratatul CEC6. c( >unctia de justitie internationala este e9ercitata de Curtea de 7ustitie in solutionarea unor litigii dintre doua sau mai multe su!iecte de drept international. d( >unctia de instanta de recurs este e9ercitata de Curtea de 7ustitie cu prilejul solutionarii recursurilor introduce impotriva tri!unalului de prima instanta. 1*. Recursurile in fata Curtii de 7ustitie. Rasp: 1. Recursul in anulare < consta in posi!ilitatea pe care o au statele0 institutiile comunitare si persoanele fizice sau juridice de a ataca in fata Curtii un act o!ligatoriu emis de Consiliu sau de Comisie si de a o!tine0 in anumite conditii0 desfiintarea acestuia. /. Recursul in carenta < consta in posi!ilitatea pusa la dispozitia statelor0 a institutiilor comunitare0 precum si intreprinderilor sau c-iar a particularilor0 in anumite situatii strict limitate0 de a ataca in fata Curtii de 7ustitie a!stentiunea0 refuzul Comisiei sau al Consiliului de ministrii de a decide in materii in care aceste institutii comunitare au0 prin tratate0 o!ligatia de a lua o anumita masura. 4. Recursul la interpretare. Tratatele institutive prevad posi!ilitatea realizarii unei activitati de interpretare de catre Curte0 cu titlu incidental0 preala!il in afara unui litigiu

propriu zis dedus direct in fata instantei comunitare pe calea recursului in interpretare care este reglementat diferit in Tratatele de la Roma0 fata de Tratatul de la &aris. +. Recursurile in plina jurisdictie < consta in posi!ilitatea instantei de la 3u9em!urg sa aprecieze toate elementele de fapt si de drept ale cauzei deduse in fata sa0 modificand acea -otarare a institutiei comunitare ce a fost pusa in discutie0 in sensul de a sta!ili o alta solutie o!ligatore pentru parti. Cele mai frecvente recursuri sunt: a( Recursul in responsa!ilitate -recursul in responsa!ilitate e9tracontractuala -recursul in responsa!ilitatea contractuala. !( Recursul in constatarea neindeplinirii de catre state a o!ligatiilor decurgand din tratatele institutive. c( Recursul impotriva sanctiunilor. 1#. Competenta Curtii de Conturi Rasp: Competentele Curtii de Conturi sunt foarte largi. Se ocupa de e9aminarea aspectelor de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si c-eltuielilor celor trei Comunitati0 indiferent daca sunt !ugetare sau nu. Totodata0 Curtea isi e9ercita controlul pe domenii si asupra institutiilor si statelor mem!re0 in masura in care acestea au !eneficiat si au folosit fonduri comunitare0 cum ar fi: ajutor0 servicii de vama0 organisme de interventie agricola etc. Curtea are responsa!ilitatea e9ercitarii controlului permanent al conturilor. ;n rol important revine Curtii si in pregatirea ela!orarii avizelor consultative cerute de unele institutii comunitare0 pentru adoptarea unor acte juridice. Curtea e9ercita o competenta generala pentru a controla conturile totalitatii incasarilor si c-eltuielilor Comunitatilor si a organismelor create de acestea. a( &rin o!iectul sau0 controlul se aplica legalitatii si regularitatii incasarilor si c-eltuielilor0 Curtea de Conturi asigurand !una gestiune financiara. !( &rin metodele sale0 controlul poate fi efectuat printr-o verificare formala a conturilor si daca este necesar in situ0 adica pe langa celelalte institutii ale Comunitatii si in statele mem!re. c( Rezultatele activitatii Curtii de Conturi fac o!iectul unui raport anual sta!ilit dupa inc-eierea fiecarui e9ercitiu financiar0 raport transmis fiecarei institutii si pu!licat in 76CE impreuna cu raspunsurile institutiilor respective la o!servatiile Curtii de Conturi /:. 3i!ertatile fundamentale ale pietei unice. Rasp: Constituirea pietei unice a reprezentat un o!iectiv inscris in prevederile Tratatului de la Roma in care se specifica 1uniunea economica si monetara implica fuziunea pietelor nationale ale acestora0 care sa asigure nu numai li!era circulatie a marfurilor in cadrul comunitatii0 ci si a serviciilor0 a capitalurilor si a fortei de muncaF20 o!iectiv ce urma a se realize treptat si in forme e9treme de diferite 1. 3i!ertatea de miAcarea !unurilor. Eliminarea ta9elor vamale Cn relaBiile comerciale dintre Statele ,em!re Tratatul su!liniaz@ Cn cuprinsul s@u importanBa constituirii Comunit@Bii ca o uniune vamal@ care s@ acopere comerBul cu !unuri Ai care s@ implice0 a!olirea ta9elor de import

Ai de e9port precum Ai a oric@ror reglement@ri legale avEnd un efect similar0 Ai adoptarea unei politici vamale tarifare comune Cn relaBiile cu terBe state. /. 3i!era circulaBie a persoanelor 3i!ertatea de circulaBie a peroanelor va fi asigurat@ Cn cadrul graniBelor Comunit@Bii. &entru prima dat@0 li!era circulaBie a persoanelor a fost prev@zut@ Cn cuprinsul Tratatului de la Roma0 art. +* care cuprindea crearea condiBiilor pentru realizarea li!erei circulaBii a persoanelor pe teritoriul Comunit@Bii. "cest fapt implica practic a!olirea oric@ror discrimin@ri0 Cn privinBa angaj@rii0 !azate pe naBionalitate0 salarii0 condiBii de munc@. Scopul primordial al acestui o!iectiv l-a reprezentat de fapt crearea &ieBei Comune ca o voinB@ a oamenilor0 voinB@ rezultat@ din dorinBa acestora de a se deplasa Ai de profesa Ai Cn alte State din cadrul Comunit@Bii. 4. 3i!era circulaBie a serviciilor Tratatul cuprinde o secBiune distinct@ destinat@ serviciilor0 unde este reglementat@ li!ertatea de a furniza servicii pe tot cuprinsul Comunit@Bii0 prin a!olirea oric@ror restricBii e9istente: G... restricBiile e9istente asupra li!ert@Bii de a furniza servicii Cn interiorul Comunit@Bii0 de c@tre persoane cu naBionalitatea unui Stat ,em!ru Ai care ofer@ serviciile unei peroane din alt stat al Comunit@Bii2. Consiliul poate0 Cn !aza Tratatului0 Cn !aza unei majorit@Bi calificate0 Ai Cn !aza unei propuneri a Comisiei0 s@ e9tind@ prevederile prezentului capitol Ai asupra unei terBe B@ri care ofer@ servicii Cn interiorul Comunit@Bii. +. 3i!ertatea circulaBie a capitalurilor 3i!ertatea de circulaBie a capitalurilor este practic0 GsEngele2 care fluidizeaz@ Ai face posi!il@ dezvoltarea economic@ Ai realizarea de investiBii Cn alte state decEt Bara de origine a investitorului. "stfel0 f@r@ o li!ertate real@ de miAcare a capitalurilor la nivel Comunitar0 Cntreaga structur@ !azat@ pe celelalte trei li!ert@Bi ar fi imposi!il de implementat Cn practic@0 r@mEnEnd numai la nivel de deziderat.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate