Carta Appleton pentru Proteclia

li

Punerea in Valoare a Mediului Construit

August 1983

A. Introducere Aceaste cafta recunoante Carta Intemalionald pentru Conservarea Monunrentelor

[i

Restaurarea

!i

Situdlor (Venelia, 1964), Cafia australiand ICOMOS pentru Conservarea

Locurilor Cultural Imporlante (Carta Burra din 23 februarie, 1981)

Conservarea Patrimoniului din Quebec (Declaratria
putea exista.

!i

Carta pentru

lui Deschambault), fEri de care nu ar

B. Cadrul

Intervenlia in cadrul mediului construit poate

individuale pAni la situri intregi) Di
vaiazS, de la intre

sA apara

pe mai multe niveluri

(de la

conservare pAni la reabilitare), la diferite dimensiuni (sceri) (de la elemente ale unor

clidiri
care

vaft caracterizat

de una sau mai multe

activiteli,

inere pAnd la addugarea unui element.

Deli

orice proiect dat poate combina sciri de intervenlie, nivele

tri activit5li,

proiectele
hotdrAri

trebuie si fie. cara clerizate de un scop formulat clar (decizii) minore.

fanl

de care pot

fi luate in calcul

Nivelul adecvat (potrivit) de intervenlie poate

urmdtoarelor insuI iri:

fi

ales doar dupd un studiu atent ale

. . . .

importanEa cu1tural5
starea

!i

integritatea materialului

r'alorea (importan

a) contextual5

utilizarea adecvatd a resurselor fizice, sociale tri economice disponibile

Decizile in ceea ce privelte impoftanna relativd a acestor factori trebuie sd reprezinte ca

suport larg, pe cAt posibil un consens. Consensul legal (legitim) va implica o participarea publicb
Iuc

tri trebuie

sd preceadd inceperea

rdriior.

Relalia dintre sclrile de inten/enli, nivelurile de intervenlie !i activitdtriile de in terven ! ie sunt rezumate maijos.

Activitatea Niveluri
de

IntervenIie

Intrelinere

Stabilizare

Inlocuire

Adlugare

Conservarea Perioada de Restaurare

Reabilitarea

Reconstruclia
Redezvoltarea

Sciri
Niveluri
de

de interven tr ie

Elemente ale

Intenen

Iie

unor clidiri

Clldiri

Ansambluri
de

Clndiri

!i

clidiri

Setiri
X

Situri

Perioada de
X

Conservarea

Reabilitarea
Perioada de
X

Reconstruc fl ie

Redezvoltarea

Niveluri de interven I ie
Conservarea:

o . .
Perioada

pdstrarea formei existente, a materialului

ni integritanii sitului
tri integrittlii sitului

Periosda de Restaurare:
recuperarea unei forme anterioare, a materialului

Reabilitarea: modificarea unei resurse la un standard funclional contemporan care poate

implica adaptarea acesteia pentru o nouf, utilizare
d.e Reco

nstr ucE

ie

recrearea unor surse dispdrute sau deteriorate ireversibil

Redezvoltarea:

intercalarea sau adAugarea

de stnrcturi
Activiti

contemporane

in

concordan!d

cu

cerinIele.

Ii

intreOinerea:

. activitdni oontinue
deteriordri ireversibile.

pentru

asigura longevitatea resursei,

intenen!ii fhri

Stabilizarea:

. Ii

o activitate periodicd care sa opreasci deteriorarea

!i

care sd ofere

fomei existenta

materialelor din sit un stadiu de echilibru, printr-o intervennie minimi.

Mutarea:

o
volumelor

o activitate periodic5: modificare ce implicb reducerea suprafenelor, straturilor,

i/sau elementelor.

Addugtrea:

o activitate periodicS: modificare ce implicb introducerea de noi materia.le.

C. Principii

Respectul pentru structurile existente este fundamental

proteclie gi ameliorare.

in

cazul activitaFlor

de

Procesul de proteclie gi ameliorari trebuie sd cuprindd toate aspectele si s[ recurgd la

toate domeniile de expertizare care ar putea contribui la la studierea gi la protejarea unei resurse.

Dacd se va interveni la scara, nivelul gi

in cadrul activitalilor

descrise, mdsurile de

protectie gi ameliorare a mediului consftuit vor respecta urmitoarele principii:

Protecfia:
Protectia necesitd stabilizare; ea trebuie sd aiba
intre!inere.

in vedere un program continuu de

Valorile pre-existente (artefacte): Locurile cu cel mai mare impact cultural trebuie tratate in primul rdnd ca artefacte,
necesitAnd aceeagi proteclie acordati unui monument istoric fragil gi complex.

Cadrul:
Fiecare element al mediului constuit este parte indisolubil[ a istoriei, al carei martor
este qi cadrul

in care apare. in consecinl5, toate intervenliile trebuie

sA

respecte atat intregul,

cat Si pA4ile componente.

Mutarea (Relocalizarea):

Mutarea (Relocalizarea) sau demontarea unei resurse existente se va face in ultrma

instanl5" atunci cAnd proteclia nu poate fi asiguratd prin niciun alt mijloc.

Ameliorarea:

Activitefle de inldturare sau de addugare sunt caracteristice mdsurilor care vin in

suportul ameliordrii resurselor mogtenite.

intrebuin{area (Utilizarea, Func{ionalitatea):

Un bun trebuie utiiizat in scopul pentru care a fost, iniJial, creat. In cazul in care acest

lucru nu este posibil, toate eforturile vor

fi

indreptate spre a

glsi o intrebuinlare care sa

va
qi

necesite modificiri minime ale acestuia. Luarea

in considerajie a unei noi intrebuinldri

trebui sd inceapa prin respectarea condiliilor existente, a modelului tradilional de activitate

a

planului general.

Adauglri (Completlri):
Pentru a satisface noile cerinle sau noile intrebuinJiri, pot

fi

necesare

noi volume,

materiale sau finisaje. Acestea trebuie sd reflecte ideile contemporane, dar sd fie realizate in spiritul ideii originale.

Impactul ambiental (Controlul mediului):

Sistemele de izolalie, de control al mediului, precum gi celelalte sisteme de intrelinere

vor

fi

actualizate in vederea respectdrii echilibrului tradilional existent qi au scopul de a nu

crea pe

timpul funclionbrii procese de deteriorare.

Cu cAt o resurse va fi mai bine in{eleasd Si interpretata, cu atat va fi mai bine protejati

gi valorificatd.

Pentru a putea inlelege gi interpreta cat mai bine un ansamblu, trebuie efectuatA o
analizd exhaustiva a tuturor calitdlilor care confera impoftanld structurii respective. Aceastd activitate trebuie sd fie anterioard intervenliei asupra locului. Intervenlia in situ va fi de asemenea documentata gi inregistratd.

Premiza:

Actividlile care prevdd recuperarea

Diferen{ierea:

sau re-crearea structurilor existente, se vor

limita la

cele care pot fr realizare fard a formula prea multe supozilii.

Noua intervenlie trebuie sA poatA

fi

ugor identificatb la o inspeclie (sau de cdtre un

ochi expert), insa fhrd a deteriora integritatea esteticA sau coerenla (ritmicitatea) ansarnblului

in sine. Materialele qi tehnica:

Materialele si tehnica trebuie si respecte traditia, exceptie fbcAnd anumili substituenli

rrodemi pentru care existd o bazd stiinlificd solid6, un supoft bazat pe experienld qi care sa
demonstreze aportul unor avantaje semnifi cative.

Patina timpului:
Reprezintd o parte a integritatii istorice a resursei, iar distrugerea sa ar putea fi permisd doar in cazul in care s-ar considera indispensabild protecliei ansamblului. Falsificarea patinei
este interzisd.

Reversibilitatea: Utilizarea unui proces reversibil, este intotdeauna de preferat, datoritd faptului ca
oferd numeroase posibiliEli de dezvoltare pe viitor, de corectare a unor probleme neprev5zute
sau atunci cend integritatea resursei ar putea

fi

afectata.

Integritatea:
Trebuie respectatd deopotrivd integritatea sfuctural5 $i tehnologica, iar atenlia se va
indrepta atdt spre performanll, cAt gi spre aparenjd.

DOCUMENTUL DE AUTENTTCTTATE DE LA NARA (1994)

PREFATA
1.

Noi, experJii ce ne-am reunit la Nara (Japonia), dorim sd atingem spiritul generos 9i curajul intelectual al autoritdlilor japoneze pentru a organiza un forum de actualitate unde si

putem provoca gAndirea conventionali in domeniul conservirii, gi unde diversitatea culturali 9i a mogtenirilor in practica conservdrii.
2.

si

putem dezbate

metode de ldrgire a orizontulurilor noastre pentru a aduce mai mult respect pentru

De asemenea dorim sd recunoagtem valoarea contextului pentru discufii furnizat de

dorinta Comitetul Mondial pentru Mogteniri de a aplica testul de autenticitate prin metode
care acordi respect valorilor sociale 9i culturale a tuturor societililor, in examinarea

valorilor unviersale importante ale propritdtilor culturale propuse de Lista Mogtenirilor

Mondiale.
J.

Documentul de autenticitate de la Nara este conceput in spiritul Cartei de la Venetia, 1964, pe care este construit gi pe care o extinde ca un rispuns Ia interesele 9i

preocupirile in continud expansiune asupra mo$tenirilor culturale din lumea

contemporand.
4. intr-o lume care este din ce in ce mai mult afectatd de

fo(ele globalizirii gi omogenizdrii,

gi intr-o lume unde cdutarea identitelii culturale este uneori efectuare prin nalionalism dus la extreme 9i supresia culturilor minoritare, contirbutia esenliald ficutd de luarea in

considerare a autenticitd{ii in practicile conservationiste este clarificarea gi iluminarea memoriilor colective ale umanitdtii. DIVERSITATEA CULTURALA 9I A PATRIMONIULUI Diversitatea culturald 9i a patrimoniului din lume este o sursd de bogdlie intelectuald gi spiritualS pentru intreaga Iumea 9i nu poate fi inlocuite. Protectia gi intensificarea diversitdlii culturale gi a mogtenirilor trebuie incurajatd gi promovatd activ ca un aspect
esenJial al dezvoltdrii umane.
6. Diversitatea culturald a mogtenirilor

existi in timp gi spaliu, 9i necesitd respect pentru

celdlalte culturi gi pentru toate asepctele ale sistemului lor de credinte. in cazurile unde valorile culturale par

si

fie in conflict, respectul pentru diveristatea culturald cere aflarea

legitimitelii valorilor culturale ale tuturor pdrtilor.

7.

Toate culturile gi societ;lile sunt originare din forme 9i metode particulare ale unor expresii tangibile gi intangibile care constituie mogtenirea lor,9i acestea trebuie respectate.
Este important s5 subliniem un important principiu uNESco, deoarece mogtenirile

g.

culturale ale unuia, sunt mogtenirile culturale ale tuturor. Responsabiliattea pentru
mogtenirea culturali 9i administrarea ei apa(ine in primul rAnd cumonitiiii culturale care a creat-o, iar mai apoi celor cdrora le pasd. Cu toate acestea, pe l6ngi aceste

responsabilitdli, aderarea la carte internalionale 9i convenlii dezvoltate pentru conservarea moqtenirilor culturale obligi luarea in considerarea a principiilor 9i responsabilitdtilor ce derivd din ele.BalansAnd necesitilile lor cu cele ale altor comunitSli
culturale este de dorit pentru fiecare comunitate, atita timp cat acest balans nu submineazd valorile lor culturale fundamentale

VALORI 9I AUTENTICITATE

9.

Conservare mogtenirilor culturale in toate formele 9i pe parcursul tuturor perioadelor istorice se afld in valorile atribuite acestora. Abilitatea noastri de a inlelege aceste valori
depinde, intr-o anumitd masuri, de gradul de credibilitate al surselor 9i documentelor

referitoat la aceste valori. Cunoagterea gi intelegerea acestor surse de informare in relalie

cu caracteristicile originale gi susecvente ale mogtenirilor culturale, sunt o recuziti de

baz; pentru evaluarea tuturor aspectelor autenticiti1ii. 10. Autenticitatea, considerau in acest fel 9i menlionatd in Carta de la Venelia, apare ca
factorul de calificare esential referitor la valori. in{elegerea autenticitatii joacd un rol

9i

important in toate studiile gtiinlifice ficute asupra mogtenirilor culturale, in planurile de

conservare gi restaurare, dar 9i in procedeele de inscriplionare ale Convenliei Mondiale pentru Mogteniri sau ale altor inventare pentru mogtenirile culturale.
'1

Toate ralionamentele referitoate la valori atribuite proprietililor culturale cat 9i credibilitatea surselor de informare pot fi diferite de la culturd la culturS, dar 9i in interiorul
aceleiagi culturi. De aceea nu este posibild bazarea rationamentelor referitoare la valoare
9i autenticitate pe criterii fixe,Din contrd, respectul meritat al tuturor culturilor necesita considerarea gi judecarea proprietSlilor culturale in interiorul contextului cutural de care

aparlin.

12. De aceea, este foarte important 9i urgent ca in cadrul fiecdrei culturi recunoagterea si fie acordat6 naturii specifice valorilor ei mogtenite 9i credibilitilii 9i sinceritSlii surselor de
informatie.

13.

in funclie de natura mogtenirilor culturale, contextul cultural in care se afl5, 9i evolu{ia lor de-a lungul timpului, ralionamentele de autenticitate pot fi legate de o mare varietate de surse informative. Aspecte ale acestor surse pot include forma 9i deisgnul, Ioca{ia 9i amplsamanentul, materialele 9i substanlele folosite, funclia, tradiliile gi tehnicile 9i alli factori interiori sau exteriori. Folosirea acestor factori permite elaborarea dimensiunilor artistice, gtiintifice, sociale gi istorice specifice ale moqtenirii culturale examinate.

ANEXA

Sugestii pentru continuare ( propuse de H. Stovel)

1.

Respectul pentru diversitatea culturala gi a mogtenirilor necesiti eforturi congtiente pentru

a evita impunerea unor formule mecanizate sau a unor procese standard pentru a defini

sau determina autenticitatea unor monumente sau situri in particular.

2.

Eforlurile pentru determinare autenticitelii intr-o manierd care s5 respecte diversitatea culturala gi a mogtenirilor necesitS aborddri care incurajeazi culturile sd dezvolte procese analitice gi unelte specifice pentru nevoile lor. Aceste abordri pot avea unele aspecte
comune:

. . . .
3.

Eforturi pentru asigurarea unei colaboriri multidisciplinare gi folosirea adecvatd a tuturor expertizelor gi cunogtin!elor pentru evaluarea autenticitd!ii Eforturi pentru asigurarea faptului cd valorile aribuite sunt cu adeverat reprezentative pentru o anumiti culturi gi pentru diversitatea intereselor acesteia, mai ales in cazul monumentelor gi siturilor Eforturi pentru documentarea clard a naturii autenticitdtii unor mogteniri pafticulare, ca un ghid practic pentru tratarea 9i monitorizarea pe viitor Eforturi pentru modernizarea evaludrilor autenticititii in functie de valorile in continui schimbare gi circumstante

Foarte importante sunt eforturile pentru asigurarea faptului respectate gi

ci

valorile atribuite sunt

ci

determinarea lor include eforturi pentru construirea, pe cAt posibil, a unui

m ultid

consens comunitar gi

isciplinar privind aceste valori.

4. Abordirile trebuie si

construiasci gi si incurajeze cooperarea internaJionald 'intre toti cei

interesali de conservarea mogtenirilor culturale pentru a imbundtdli respectul la nivel global gi gi Tntelegerea pentru expresiile gi valorile diferite ale fiecirei culiuri.

5.

Continuarea 9i extinderea acestui dialog in diferite regiuni 9i printre diferite culturi ale lumii este o prerecuzitd pentru cregterea valorilor practice ale considerdrii auteniicitdtii in

6.

conservarea mogtenirilor comune ale omenirii public Cregterea congtientizdrii acestei dimensiuni fundamentale ale mogtenirilor de cdtre
protec,tia vestigiilor este absolut necesard pentru a putea ajunge la misuri concrete pentru din trecut.Aceasta presupune dezvoltarea unei inlelegeri mai bune a valorilor reprezentate

siturile il de proprietSlile culturale in sine, c6t 9i respectare rolului pe care monumentele 9i

joacd in societatea contemPoran;. ANEXA 2

DefiniJii

pentru a conservarea: toate eforturile efectuate pentru a inlelege mogtenirile culturale, este cunoagte istoria gi signifianfa lor, pentru asigurarea sigurantei materialelor 9i dupa cum necesar, prezentare 9i restaurarea lor.
( Mogtenirile culturale includ monumente, grupuri de clSdiri, 9i situri cu valoarea culturald

dupd cum sunt definite in articolul

din conven{ia pentru Mogtenirile Mondiale).

Surse informative: toate Sursele materiale, scrise, orale sau figurative care fac posibilS cunoagterea naturii, specificului, importanlei gi istoriei mogtenirii culturale. Documentul de Autenticitate de la Nara a fost creat de cei 45 de participanli de la Conferinla de Autenticitate in Relatie cu Convenlia asupra Mogtenirilor Lumii ce a avut loc la Nara, Japonia, din data de 1 pAnd pe 6 noiembrie 1994,|a invitalia Agenliei pentru Rela.tii Culturale ( Guvernul Japoniei) gi a Prefecturii din Nara. Agenlia a organiyat Conferinla de la Nara in cooperare

cu UNESCO, ICCROM

9i ICOMOS.

Aceasti versiune finald a Documentului de la Nara a fost editati de raportorii generali ai Conferin{ei de la Nara, Dl. Razmond Lemaire 9i Dl. Herb Stovel'