You are on page 1of 13

Sistemul de partide in Romania -1989

Ideea de baza a lucrarii de fata o constituie partidele politice, sistemele de partide din Romania tratate din perspectiva valorilor democratiei si a consolidarii acesteia. Accentul lucrarii cade pe impulsul politic nou pe care partidele nou aparute intrand intrun fel de reactie chimica, o genereaza. u e!ista democratie fara partide, dar reciproca insa nu este valabila" caci partidele nu pot garanta prin simpla lor e!istenta, democratia. Ipoteza # In lucrarea de fata incerc sa observ si sa analizez evolutia sistemelor de partide in Romania, dupa 1989,ca punct de referinta in istoria celor doua state$ momentul in care sistemul comunist se prabuseste, lasand loc aparitiei pluralismului si a viziunilor socio-economice de tip liberal. Important este de observat impactul pe care partidele politice nou aparute l-a avut asupra societatii, si modul in care acestea au reusit sa implementeze politica liberala. %ornind de la aceste premise am incercat sa observ totodata ce elemente diferentiaza cele doua cazuri luate in discutie, pornind de la ideea ca amandoua au fost timp de cateva decenii sub acelasi regim politic. &etoda de cercetare care sa ilustreze cel mai bine subiectul propus este analiza comparativa. 'emocratia nu poate e!ista cu adevarat decat daca indivizii se grupeaza in functie de scopurile si afinitatile lor politice, adica daca intre un individ si stat se insereaza acele formatiuni colective, fiecare reprezentand o anume orientare comuna pentru membrii sai, un partid politic Sisteme de partide # parte teoretica. In conformitate cu precizarile facute de &aurice 'uverger (un sistem de partide al unei tari se defineste prin formele si modalitatile in care coe!ista mai multe partide 1. %entru autorul francez e!ista doua serii de lemente care compun un sistem de partide" pe de o parte, este vorba de asemanarile si deosebirile care pot e!ista in structurile interioare ale fiecarui partid$ se pot distinge astfel sisteme de partide centralizate si descentralizate, de partide totalitare si partide specializate, de partide suple si partide rigide. %e de alta parte, compararea diferitelor partide permite un nou nivel de analiza, si 1

anume" numarul partidelor, dimensiunile si tipurile lor, localizarea spatiala, repartitia politica a acestora. Sistemele de partide insa sunt efectul a numerosi si comple!i factori. %e de o parte e vorba de factorii generali, comuni tuturor statelor, iar, pe de alta parte este vorba despre factorii specifici. %rima categorie, cea a factorilor specifici include elemente ca" istoria si traditiile specifice unui stat, credintele religioase ale acestuia, compozitia etnica. In ceeea ce priveste factorii generali acestia sunt in numar de trei, si anume" socio-economici, ideologici si tehnici. )actorii socio-economici. %entru 'uverger influenta claselor sociale asupra sistemului politic are cea mai mare importanta. In acest sens, autorul considera ca se poate descrie diviziunea partidelor europene din secolul al *I*-lea, intre conservatori si liberali, ca opozitia intre aristocratia funciara si burghezia financiara$ de asemenea, aparitia partidelor socialiste la inceputul secolului al **-lea coincide cu intrarea clasei muncitoare in viata politica. )actorii ideologici. Acesti factori de ordin ideologic corespund intr-o buna masura pozitiilor de clasa. +n partid care nu-si schimba (sigla, nu inseamna ca nu este supus transformarii, inclusiv in privinta ideologiei sale" competitia politica obliga partidele sa-si revizuiasca permanent pozitiile ideologice. )actorii tehnici. Acesti factori vizeaza regimul sau sistemul electoral. Aceasta are un rol esential pentru configurarea sistemului de partide al unui stat. 'uverger a schematizat impactul general al modului de scrutin in urmatoarele trei formule" reprezentarea proportionala tinde spre un sistem de partide multiple, rigide, independente si stabile$ scrutinul ma-oritar cu doua tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple, dependente dar mai putin stabile$ scrutinul ma-oritar cu tur unic tinde spre un sistem dualist, cu alternanta marilor partide independente. .ritica adusa pozitiei lui 'uverger apartine lui 'ouglas /. Rae care arata (ca toate sistemele electorale, inclusiv reprezentarea proportionala, dau o prima de locuri parlamentare celor mai puternice partide si afecteaza mai mult sau mai putin partidele

mici. 0otodata, scrutinul ma-oritar cu un singur tur implica in mod inevitabil sistemul bipartidismului,. 0ipologia sistemelor de partide. 1iteratura traditionala despre partidele politice este in cea mai mare parte favorabila sistemului bipartidic, numit si sistem cu doua partide, considerandu-se ca acest sistem nu este numai unul stabil si eficient decat cel multipartidic, dar este si superior din punct de vedere calitativ in ceea ce priveste valorile democratice fundamentale. Avanta-ele sistemului bipartidist sunt prezentate, succint, astfel" are o influenta moderatoare si centralizatoare asupra regimului democratic. 'aca e!ista doar doua partide competitoare ele vor tinde sa-si concentreze atentia asupra alegatorilor neanga-ati, aflati in mi-locul spectrului politic. in sistemul bipartidic e!ecutivul va fi stabil, pentru ca el va fi o entitate consistenta a unui singur partid # partidul ma-oritar 2A. 1a3rence 1o3ell considera ca legislativul trebuie sa contina doua partide si numai doua4.in scopul ca formula parlamentara a guvernamantuluisa poata sa produca mereu rezultate bune,15. alegatorii pot face o distinctie clara intre doua seturi alternative de politici publice$ programul partidului castigator va deveni automat programul cabinetului. 0otusi, in literatura s-au impus si criticile aduse sistemului bipartidist, cum ar fi" %unctul de referinta in analiza sistemului bipartidist ca fiind cel mai bun, au fost statele unde contrastul dintre multipartidism si bipartidist a fost puternic" &area 6ritanie, Statele +nite ale Americii, pe de o parte si Italia postbelica, Republica de la /eimar,Republicile a II-a si a I7-a franceze pe de alta parte. Insa recentele analize compoarative au aratat ca in democratiile mai mici democratia este combinata cu un sistem multipartidic" statele scandinave, 8lvetia, 6enelu!.

Realitatea ne arata ca multipartidismul este asociat cu o durata de viata relativ scurta a cabinetelor, dar este eronat sa privim astfel instabilitatea ca un indicator al declinului unui sistem politic.

In ceea ce priveste asertiunea ca sistemele bipartidiste sunt mai bune calitativ decat cele multipartidiste trebuie aratat ca este o contradictie intre cele doua

asumptii ale e!ponentilor acestor sisteme" ca ambele partide vor fi moderate si centriste precum si ca aceea ca ele ofera o alegere clara intre programe. 'aca programele lor sunt inchise centrului ele vor fi similare unul cu celalalt astfel incat, in loc sa ofere o alegere semnificativa pentru alegatori, partidele vor fi simple (ecouri, unul pentru celalalt.

In final trebuie sa semnalam faptul ca adeptii bipartidismului isi intemeiaza sustinerea pe asumptia ca in sistemul politic e!ista o singura dimensiune ideologica" stanga-dreapta. Astfel, un sistem bipartidist nu poate reflecta domensiunile ideologice ma-ore care pot e!ista intr-o secietate.

Asadar, multa vreme sistemele de partide au fost clasificate dupa criteriul numarului de partide e!istente intr-un sistem politc. 9 prima reactie la acest mod de abordare este scaderea bazei numerice (pe fundamentul afirmatiei ca distinctia traditionala dintre pattern-urile bi si multi-partidiste nu a condus la o intelegere suficienta,. Astfel, &. /einer si :. 1a%alombara propun pentru sistemele de partide competitive urmatoarea tipologie 2dupa modul de distribuire a puterii5" 1. ;egemonic-ideologice$ <. ;egemonic-pragmatic$ =. Alternant-ideologic$ >. Alternant-pragmatic1. Alta reactie este aceea a lui :ean 6londel care a propus o clasificare a sistemelor de partide care ia in calcul atat numarul partidelor cat si dimensiunea lor relativa, astfel identificand patru clase, categorii de sisteme de partide" 1. Sistem bipartidic$ <. Sistem de doua partide si -umatate$ =. Sistem multipartidic cu un partid dominant$

Sistem multipartidic fara un partid dominant. .el care va reusi sa elaboreze o teorie unificata asupra partidelor si a sistemelor partide va fi ?iovani Sartori, el considerand ca numarul partidelor conteaza in analiza unui sistem de partide, (pentru ca numarul de partide indica o trasatura importanta a sistemului politic" masura in care puterea politica este sau nu fragmentata, dispersata sau concentrata. %rin simpla cunoastere a numarului de partide aflam numarul de curente de interactiune care sunt implicate,. In urma stabilirii celor doua reguli de numarare 2una care ne spune ca un partid minor poate fi scos de la socoteala ca fiind irelevant daca el ramane in timp inutil, si, cea de-a doua care ne spune ca un partid este considerat relevant daca e!istenta sa sau modul in care este perceput afecteaza tactica competitiei partidelor si, in particular, cand modifica directia competitiei electorala5, Sartori va propune o clasificare a sistemelor de partide nu o tipologie din care vor rezulta sapte clase de sisteme politice" cu partid unic cu partid hegemonic cu partid predominant bipartidic pluralist limita pluralist e!trem atomizat. %oluri 6ipolar 6ipolar &ultipolar %olarizare nici una &ica %olarizat 0endinte .entripeta .entripeta .entripeta

0otusi, Sartori va avansa o tipologie operationala pantru analiza sistemelor de partide" Sisteme de partide %luralism simplu %luralism moderat %luralism e!trem

%rin bipolar, autorul intelege functionarea pivotilor sistemului de partide in -urul a doi poli, caz in care sistemul nu are centru$ termenul de multipolar desemneaza un sistem care pivoteaza in -urul a mai mult de doi poli, in care e!ista un centru. 0eoria clasica a cliva-elor

&ai departe voi discuta despre sistemele de partide din prisma teoriei cliva-elor elaborate de catre 1ipset si Ro@@an. Autorii isi fundamneteaza tipologia ca partidele politice sunt in acelasi timp agenti ai conflictului si mi-loace de integrare politica. Ro@@an si 1ipset considera doua momente din evolutia istorica a unei natiuni care sunt determinante pentru structura cliva-elor fundamentale pe care se vor constitui ulterior partidele politice" Revolutia Revolutia ationala si Revolutia Industriala. ationala determina conflictul dintre cultura centrala a natiunii in

formare si rezistenta crescanda a populatiei sub-ugate din provincii si periferii, distincte etnic, lingvistic si religios, conflictul dintre centralizarea, standardizarea si mobilizarea statului-natiune si privilegiile comune, istoric stabilite ale 6isericii. Revolutia Industriala determina conflictul dintre interesele proprietarilor de pamant si clasa in ascensiune a antrepenorilor industriali si anatagonismul dintre proprietari si stapani, pe de o parte si arendasi, salariati si muncitori , pe de alta parte. A)ormarea cliva-elor sub incidenta celor doua Revolutii"
.liva-ul &omentul de rascruce 9ponentii %robleme tematizate -privilegiile corporatiste ale 6isericii Romano-.atolice Revolutia ationala Stat vs. 6iserica 2precedata de Reforma si .ontra-Reforma5 6iserica vs. Stat sau 6iserica de stat vs. 6iserica minoritara -independenta 6isericii ationale -educatia in limba materna -privilegiile elitelor locale - e!pansiunea culturii statului.entru vs. %eriferie Revolutia ationala .entru vs. periferie sau capitala vs. provincie +rban vs. Rural Revolutia Industriala %opulatia urbana vs. populatia rurala natiune in detrimentul culturii traditionaliste, locale -interese economice industriale vs. interese economice agrare - libera concurenta industriala vs. protectionismul de tip agrar -interese socio-economice (de clasa, - izolationism (de clasa, vs. %atron vs. muncitor Revolutia Industriala 2urmata de revolutia 6olsevica5 %atron vs. anga-at integrare in sistemul politic national si in defavoarea unei miscari revolutionare industriale

'e la inceputul secolului al *I*-lea, mare parte din istoria 8uropei ar putea fi descrisa in termeni de interactiune intre cele doua procese de transformare revolutionara, unul declansat in )ranta, celalalt in Anglia. Singura si cea mai importanta analiza a derivarii structurii de cliva- in sistemele democratice, se gaseste in analizele efectuate de cei doi autori. %e de o parte, aceasta analiza se concentreaza in evolutia istorica si comparativa a sistemelor de partide, legate srans de revolutiile industriale si nationale ale secolului al *7II-lea pana in secolul **, si urmareste institutionalizarea alternativelor de partid pana la proeminenta conflictelor centruBperiferie, ca si a conflictelor intre oras si sat si clase sociale. %e de alta parte, 1ipset si Ro@@an au simtit ca o reconstructie istorica ad-hoc a structurilor de cliva-e in sistemele de partide este destul de fada si de aceea au suprapus schema A?I1 a lui %arson ale functiilor in schema societala cu alternativele de cliva- intalnite in formarea sistemelor de partide europene. 0ipologiile de mai sus sunt un element ce ne a-uta la intelegerea sistematica a sistemului de partide din 8uropa de 8st, cu precadere din Romania si +ngaria. .are sunt caracteristicile fiecarui dintre sistemele de partide din cele doua state, voi incerca sa analizez in cele ce urmeaza. %entru ca partidele nu e!ista si nu actioneaza decat printr-un univers politic precis, la configurarea caruia ele insesi contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica, dar care le este totusi pree!istent si modelator. Acest univers este constituit esentialmente din sistemul de partide. Sisteme de partide in Romania. Anul 1989 a intrat in istoria omenirii ca an al prabusirii in lant a regimurilor comuniste din tarile 8uroepi .entrale si de 8st, iar rapiditatea cu care s-a desfasurat acest eveniment marturiseste cat de artificial si antisocial era acest sistem. %artidul unic comunist s-a dovedit a fi u element strain in societate dar pe care o stapanea cu o forta si atotputernicie nemaiintalnita in istorie. 'e indata ce monopolul %artidului .omunist a disparut se produce emergenta pluripartidismului si, odata cu acest fenomen, societatile cunosc o schimbare de esenta. 'in punct de vedere genetic, partidele alternative la partidul comunist apar in societatile comuniste intr-o maniera inversa fata de patternul emergentei lor istorice. 8le sunt,

citandu-l pe &aurice 'uverger, (partide de creatie e!terioara,, pentru ca s-au formatBreformat in e!teriorul institutiilor parlamentare. asterea noilor partide s-a bazat efectiv, atat in Romania cat si in +ngaria, pe noul drept constitutional de libera asociere. 8ste si motivul pentru care ele au proliferat intr-o progresie geometrica in prima etapa a e!istentei acestui drept, aparand imediat o inflatie partidista, numarul partidelor depasind cu mult paleta rezonabila de oferte politice, depasind o suta sau chiar doua sute de formatiuni politice 2in Romania, de e!emplu, in intervalul dintre aparitia 'ecretului-1ege nr.8B1989, care legifera pluripartidismul, si alegerile de la <C mai 199C, s-a inregistrat in fiecare zi cate un partid$ o situatie asemanatoare s-a petrecut si in +ngaria, %olonia sau 6ulgaria5. Insa nu toate partidele au avut aceeasi geneza" in acest sens trebuie amintite cel putin doua e!ceptii, si anume" pe de o parte, este vorba de faptul ca fostele partide comuniste au continuat sa e!iste 2intr-o forma mai putin primitiva5 sau ele s-au autodivizat, redefinindu-si doctrina, sigla si asumandu-si o pozitie, de obicei, de centrustanga. %e de alta parte, este vorba de reaparitia fostelor partide istorice interzise in perioada comunista$ asemenea partide se gasesc mai ales in Romania 2%artidul ational 1iberal, %artidul %roprietari5. In statele aflate in plin proces de democratizare, datorita faptului ca nu e!ista cai alternative suficient de bine elaborate si dezvoltate pentru manifestarea cetatenilor, partidele politice -oaca un rol instrumental important in consolidarea unor noi regimuri. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca democratia este asociata cu !istenta mai multor partide politice. In al doilea rand, partidele politice sunt percepute la nivel societal ca entitati mobile si mobilizatoare, cele care sesizeaza sau determina modificari in structura politica si sociala a unei tari si reactioneaza la aceasta. 0otodata, partidele apar ca principal canal de comunicare dintre cetatean si domeniul public" autoritati publice, guvernamant. %artidele poltice in Romania au aparut imediat dupa revolutie. oi lideri politici au fost cei care au luat o prima masura legislativa care a permis aparitia unui sistem pluralist de partide. )ac aici referire la 'ecretul-1ege nr.8B1989 care stabilea dreptul ational 0aranesc .restin 'emocrat sau %artidul Social'emocrat5, dar ele sunt prezente si pe scena politica a +ngariei 2%artidul &icilor

cetatenilor de a forma partide politice conditionand minim e!istenta acestora. %rin acest lucru, Romania se inscria in randul sistemelor pluraliste, urmand traditia sa istorica, dar si conte!tul international in care dorea sa se integreze. 0inand cont ca (noua, elita aparuta pe scena politica era formata din fostii comunisti reformatori, este interesant de vazut de ce a adoptat ca sistem electoral reprezentarea proportionala, sistem care pe termen lung impiedica formarea unei ma-oritati monocolore. 'aca la primele alegeri, cele din 199C, aceasta caracteristica nu a fost evidenta 2)S obtinand in alegeri o ma-oritate covarsitoare5, cele din 199D au dus emidificcarea legii electorale de catre )S in 199C 2dupa ce la formarea unei coalitii pluricolore nu numai din punct de vedere ideologic dar si din punct de vedere etnic. alegerile avusesera loc5, tinand cont de situatia e!trem de favorabila din %arlament, a fost determinata intr-o foarte mare masura de necesitatea pastrarii increderii 9ccidentului, mai ales ca 6ucurestiul incepuse sa devina criticat. Intre 199C-199< discursul populist al noilor comunisti se opunea discursului criticist si ratinal al opozitiei. In aceasta perioada, prins intre demagogia comunistilor refomatori si critica acerba a opozitiei electoratul se indreapta spre partide nationaliste si etnice" %+ R, %R& si +'&R. %arlamentul format in 199< reprezinta un spectru politicideologic mult mai larg decat cel din 199C, de la e!trema stanga la e!trema dreapta. .aractersitic atat Romaniei cat si +ngariei, este faptul ca nu a avut timpul necesar sa-si dezvolte gradual sistemul de partide. Incercand sa refaca multipartidismul interbelic, noile partide politice nu s-au mai bazat pe cliva-e sociale pree!istente, aderarera membrilor lor avand loc primordial pe criterii ideologice sau de traditie. In acest conte!t afirmatia lui Ros@in cum ca" (In multe cazuri, partidele est-europene nu aveau baze sociale clare, iar alegatorii est-europeni se identificau in mica masura cu partidele,, este indreptatita. In Romania alegerile legislative si prezidentiale din <E noiembrie 199< s-au desfasurat in baza unei noi legi electorale 21egea nr.D8B199<5 care continua practica reprezentarii proportionale, pe care insa o amenda, fata de vechea formula, cu pragul electoral de =F din totalul voturilor e!primate. Scopul reducerii acestui prag electoral a fost reducerea numarului e!agerat de partide politice reprezentate in %arlament prin

eliminarea celor cu rezultate mediocre. In urma alegerilor )'S devin principalele doua forte politice ale statului.

2<8F5 si .'R 2<CF5

8le sunt urmate de un grup de = formatiuni politice care obtin fiecare 8-1CF din voturile e!primate, aceste partide fiind" )S , %+ R si +'&R. In sfarsit, rezultatele electorale contureaza un al treilea grup de partide care abia reusesc sa depaseasca pragul electoral, acestea fiind" %S&, %R& si %'AR. )aptul ca nici un partid politic nu a obtinut ma-oritatea absoluta a voturilor si, implicit, a mandatelor parlamentare sunt argumente care pledeaza pentru un sistem multipartidic (pur,. 'e asemenea, pentru aceasta concluzie pledeaza si dispunerea pe esichierul politic al partidelor" %'SR situat la centru-stanga si .'R, situat la centrudreapta. Incepand cu cea de-a doua sesiune a anului 199G, viata parlamentara din Romania a cunoscut o noua dinamica, in sensul ca s-a produs ruperea dintre %'SR si %R& 2asociat la guvernare de catre %'SR pentru a-si asigura ma-oritatea5. In alta ordine de idei, este vorba despre destinderea relatiilor dintre partidul de guvernamant si unele partide din opozitie. In acest conte!t nou, sistemul de partide, inca numeros ca parti componente dar cu pondere relativ echilibrata, s-a distribuit, spre finalul mandatului parlamentar, gratie mai ales aliantelor din opozitie 2%' s-a apropiat tot mai mult de .'R5 si a anularii aliantelor %'SR, cautand o formula de e!istenta. 0oate acestea au facut ca la alegerile din = noiembrie 199D esichierul politic sa se prezinte sensibil modificat sub aspectul orientarilor politice ale unor partide si aliante. &ai intai, a avutloc o modificare de natura compozitionala a .'R 2in care reintra % 1 si din care ies %S'R, %A. si %1H9=5 si de constituirea unor aliante" +niunea-Social 'emocrata 2%' si %S'R5, Alianta ational 1iberala formata din %A. si %1H9=$ +niunea ationala de 'reapta, formata din nou aparutul %artid +manist Roman 2%+R5. Se observa foarte bine faptul ca partidele care au fost la guvernare s-au prezentat la alegeri de sine statator, in timp ce fortele politice din opozitie au cunoscut o intensa dinamica a aliantelor. Astfel, algerile parlamentare si prezidentiale din 199D au adus o schimbare politica esentiala asteptata de peste GC de ani, si anume" alternanta la putere 2 Avezi (Alegerile legislative din = noiembrie 199D5.

10

Schimbarile radicale produse in urma alegerilor, au conturat si mai bine ideea ca sistemul romanesc de partide si-a corectat cateva din deficientele constitutive. In primul rand trebuie amintit ca sistemul multipartid (pur,, rezultat la alegerile din 199<, s-a reprodus in 199D, ceea ce reprezinta un indiciu de stabilitate si intareste un orizont de asteptare. In al doilea rand, distanta inter-partidica constituita la alegerile din 199< a fost sensibil diminuata, in sensul ca nu mai sunt doua forte politice care au spri-inul a cate <CF din electorat, ci sunt chiar doua partide politice in aceasta situatie" %'SR si % 0.', acesta din urma facand parte din .'R, dar avand cel mai mare procenta-. In al treilea rand, este vorba de pozitionarea ideologica a partidelor parlamentare, pozitionare ce confera sistemului un echilibru functional cert" .'R situata in centru-dreapta, contrabalansata de centru-stanga reprezentata de %'SR. Alegerile locale din iulie <CCC au avut un rezultat care era surprinzator, dar totodata de asteptat. Astfel, .'R se duce in -os pana pe locul G in preferintele electoratului roman, asta in timp ce %'SR iese in urma acestor alegeri ca marele invingator, fara sa-si fi modificat intr-un fel ideologia sau pozitia fata de problemele societatii. %'SR a castigat alegerile locale efectiv pe baza neputintei .'R de a face fata efectiv problemelor economice cu care se confrunta Romania, iar alegerile din noiembrie <CCC, cele prezidentiale si cele parlamentare, vin sa confirme acest lucru. Aceasta asezare din startul democratiei ungare satisfacea, formal, toate cerintele de ordin normativ ale sistemului multipartidist cu partid dominant. (.and Ivan 7olgIes afirma, la scurt timp dupa alegeri, cand e!ista de-a o perspectiva comparatista, ca (+ngaria a devenit singura democratie multipartidista adevarata din 8uropa de 8st,, el avea in vedere nu numai prioritatea cronologica al instituirii pluralismului politic in +ngaria, ci si calitatea sistemica a acestora,. %entru a da o concluzie generala cu privire la fenomenul partidic in cele doua state, trebuie aratat inainte de toate, ca ele au aparut ca raspuns a unei necesitati imperioase a regimului reprezentativ. 9data aparute, partidele au devenit organele esentiale ale vietii politce, cu o dubla functie, si anume" sa promoveze si sa apere interesele electorilor si sa limiteze puterea 2presedintelui si a guvernului5.

11

'atorita sufragiului, partidele politice pot e!ercita functia de mediatori intre poporul suveran si poporul guvernant, intre corpul electoral si parlament. Intr-o democratie, nu atata partidele ca entitati sau ca unitati, conteaza ci relatia dintre ele, pentru ca ea este apana-ul sistemului pe care il formeaza, fiind facute sa confere fundament toturor problemelor ce pot aparea la un moment dat in societate. 8ste totusi prematur sa vorbim despre sisteme de partide, atat in cele doua state luate in discutie in prezenta lucrare, cat si in restul 8uropei .entrale si de 8st. Si asta pentru ca sistemul politic din aceasta parte a continentului se afla in plin proces de transformare si tranzitie, cunoascand reorganizari, restructurari de la o etapa la alta a procesului de consolidare democratica darl se poate intrevedea cat de cat ca linia spre care tind sa se organizeze sistemele de partide din Romania este cea a pluralismului pur.

Rezultatele alegerilor din Romania din <C mai 199C. r. crt. 1. <. %artideBformatiuni politice )rontul Salvarii ationale 2)S 5 +niunea 'emocratica a &aghiarilor 'in Romania =. >. G. D. E. 8. 9. 2+'&R5 %artidul ational 1iberal 2% 15 &iscarea 8cologista din Romania 2&8R5 %artidul ational .restin 'emocrat 2% 0.'5 %artidul +niunii ationale a Romanilor 2A+R5 %artidul 'emocratiei Agrare din Romania 2%'AR5 %artidul 8cologist Roman 2%8R5 %artidul Socilaist 'emocrat 2%S'5 D,>1F <,D>F <,GDF <,1<F 1,8=F 1,D9F 1,CGF E,CDF E,CDF <,GCF <,1GF 1,G9F 1,=8F 1,1CF .A&8RA '8%+0A0I19R DD,=1F E,<=F S8 A0 DE,<F E,<CF

12

1C.

%artidul Social-'emocrat Roman 2%S'R5

C,G=F

C,GCF

A18?8RI 18?IS1A0I78 I r. crt. 1. <. =. >. G.

R9&A IA 2199<5" principalele partide .A&8RA '8%+0A0I19R <8F <CF 1CF 8F EF S8 A0 <8F <CF 1CF 8F 8F

%artideBformatiune politica )'S .'R )S %+ R +'&R

A18?8RI 18?IS1A0I78 I r.crt. 1. <. =. >. G. D.

R9&A IA 2199D5" principalele partide .A&8RA '8%+0A0I19R =CF <<F 1=F EF GF >F S8 A0 =>F <=F 1=F EF GF >F

%artideBformatiuni politice .'R %'SR +S' +'&R %R& %+ R

13

You might also like