www.SURSA.

md

Woodrow Wilson fondatorul colii americane de administrare ntroducere Politica noastra trebuie sa reprezinte piatra de temelie a oricarei teorii. Principiile de baza ale administratiei publice in America trebuie sa fie principiile a caror esenta o constituie insasi politica democratica. Woodrow Wilson O definire a parametrilor unui domeniu de studiu cum ar fi frontierele si teritoriul prin care se distinge de alte discipline stiintifice si umaniste este considerata, in mod normal, un punct de plecare potrivit in abordarea oricarui subiect academic. Din pacate nimeni nu a dat inca o definitie simpla administratiei publice, cel putin una care sa fie acceptata de majoritatea practicienilor si teoreticienilor. Incercind sa defineasca valorile centrale ale secolului , administratia publica alimentea!a de!bateri vii si c"iar de!acorduri profunde intre specialistii in domeniu. Dificultatea majora in gasirea unei definitii universal acceptate se datoreste in parte de!voltarii rapide pe care a cunoscut#o administratia publica in secolul ajungind in pre!ent un domeniu atotcuprin!ator. $unctionarii publici sunt prinsi in detalii te"nice, desi nu neaparat banale% pregatirea bugetelor pentru administratia locala, clasificarea posturilor in cadrul unui oficiu postal, asigurarea repararii drumurilor si livrarii corespondentei sau evaluarea performantelor centrelor de de!into&icare dintr#un oras. 'i se implica, de asemenea, in obiectivele majore ale societatii si in de!voltarea resurselor pentru reali!area acestora in conte&tul unui cadru politic in continua sc"imbare. Daca, de e&emplu, inginerii dintr#o institutie de stat propun construirea unei sosele, aceasta "otarire pare la prima privire o activitate pur administrativa. 'a presupune, totusi, o gama larga de valori sociale impuse de probleme presante cum sunt modalitatile de administrare a terenurilor comunitatii, consumul de energie, controlul poluarii si planificarea transportului public. Relatiile inter#rasiale, situatia economica generala a comunitatii si alocarea resurselor fi!ice si umane deficitare afectea!a pina si cele mai simple deci!ii administrative privind construirea unei sosele. Administratia publica nu operea!a in gol ci in corelatie cu toate problemele majore cu care se confrunta societatea. Intrebarea care se pune atunci este cum poate un teoretician defini re!onabil si concis un domeniu atit de interdependent de intreaga societate( )resterea numarului de activitati care presupun administratie publica si e&tinderea cadrului in care acestea se desfasoara au condus teoreticienii la de!voltarea unei definitii. In continuare vom pre!enta !ece dintre acestea date in ultimii !ece ani de catre cunoscuti autori de specialitate.
*

www.SURSA.md

Administratia publica inseamna producerea de bunuri si servicii care sa satisfaca nevoile cetatenilor consumatori.+ ,ars"all Dimoc-, .lad/s Dimoc- and Douglas $o&, Public Administration 0'ditia a 1#a, *2345 6Sugeram un nou cadru conceptual care scoate in relief perceperea administratiei publice ca si model, cu accent inerent pe participarea la luarea si aflarea deci!iei, pe scop si actiune, inovatie, imaginatie si creativitate, interactiune sociala si 6coproductie+. 7ong S. 7un, Public Administration 0*2385 6In u!anta curenta, administratia publica este e&presia generica care desemnea!a intregul grup de activitati cu rol in stabilirea si implementarea politicilor publice.+ )ole 9lease .ra"am, 7r. and Steven W. :a/s, Managing the Public Organization 0*2385

1.

Woodrow Wilson ntemeietorul tiinei administraiei

Woodrow Wilson 0*3;8#*2<=5 este considerat fondatorul >tiin?ei administra?iei americane. 1iitorul pre>edinte al SUA a r@mas celebru , printr#un articol AStudiul administra?iei+ publicat Bn revista AColitical Sciences Duarterl/+ din iunie *33E. Crin acest articol el critica slaba preocupare acordat@ problemelor administrative, cel mai adesea subordonate problemelor politice prin aplicarea a>a#numitului Aspoils s/stem+. )onform acestui sistem, partidul care cB>tiga alegerile avea obliga?ia s@ acorde func?ii publice celor care l#au sprijinit Bn cB>tigarea puterii. Abu!urile sistemului >i corup?ia unor Bnal?i func?ionari publici, implica?i Bn diverse scandaluri, au suscitat Bn America o mi>care de opinie public@ pentru transformarea profund@ a regimului func?iei publice. Studiul s@u despre >tiin?a administra?iei, constituie >i ast@!i pentru speciali>tii americani, punctul de plecare al doctrinei lor. Autorul semnala cerin?ele cercet@rilor privind Administra?ia public@, distinct@ de puterea politic@, >i recomand@ metodele care trebuie s@ fie utili!ate Bn acest scop. De!voltarea >tiin?ei administra?iei Bn SUA se e&plic@, pe de o parte, prin importan?a mijloacelor utili!ate >i crearea >colilor de administra?ie public@ Bn principalele universit@?ui, >coli Bn care sunt asigurate trei activit@?i esen?iale privind Administra?ia% preg@tirea func?ionarilor administrativi, perfec?ionarea lor >i studiul problemelor din Administra?ie.
<

www.SURSA.md

Ce de alt@ parte, cerin?a de a Bmbun@t@?i administra?ia ora>elor, precum >i de!voltarea func?ionarilor Statului federal au determinat necesitatea Bmbun@t@?irii cercet@rilor privind Administra?ia. De aceea, s#au efectuat cercet@ri Bn >tiin?a administra?iei atBt la nivel federal, cBt >i la nivel local, Bn universit@?i >i municipii, asigurBndu#se la stabilirea unei metode >i la reali!ari importante Bn numeroase domenii. Doctrina american@ se sprijin@ pe trei idei esen?iale% a) Unitatea de conducere b) R@spunderea trebuie s@ fie legat@ de autoritate, astfel c@ raportul dintre autorit@?i s@ fie coordonat, iar cele dou@ idei s@ fundamente!e distinc?ia Bn >tiin?a administra?iei Bntre rela?iile de coordonare >i cele de subordonare. c) Importan?a controlului. Fucr@rile >tiin?ifice se fundamentea!@ pe studiul ca!urilor concrete, elemente de psi"ologie >i sociologie tin!Bnd spre o teorie general@. Unele probleme tratate apar?in dreptului administrativ% studiul structurilor >i competen?elor. Refu!ul de a utili!a, Bn asemenea ca!uri, metoda juridic@, este nejustificat@. De asemenea, utili!area Bn mod e&agerat a metodei matematice nu poate da bune re!ultate. Got astfel, legarea studiilor privind Administra?ia public@ de administra?ia privat@este de natur@ s@ duc@ la pierderea din vedere a scopului serviciilor publice, de a satisface interesul general, scop pe care trebuie s@#l aib@ >i >tiin?a administra?iei. Importan?a mijloacelor practice aplicate Bn utili!area metodelor psi"ologice >i sociologice a permis real!area unor progrese considerabile Bn cercetarea >i predarea >tiin?ei administra?iei. Astfel, grupul american care studia!@ domeniul >tiin?ei administra?iei ocup@ un loc Bnsemnat Bn >tiin?a mondial@, datorit@ aplic@rii unor metode de cercetare noi, adaptate anali!ei fenomenelor concrete din Administra?ie. De asemenea, opinia public@ american@ manifest@ un larg interes pentru func?ia de conducere Bn Administra?ie. Aceast@ situa?ie se reflect@ Bn num@rul mare al >colilor, al publica?iilor de specialitate >i al diferitelor organi!a?ii ale c@ror statute prev@d sarcina de a face cercet@ri >tiin?ifice Bn teoria conducerii Bn administra?ie >i a r@spBndi asemenea cuno>tin?e.

2. Definirea cadrului si scopului administratiei publice 6In mod traditional, administratia publica este considerata ca fiind partea operativa a statului. 'a trebuie sa includa toate activitatile cu rol in materiali!area politicilor functionarilor alesi si unele activitati de de!voltare a acestor politici. Administratia
4

www.SURSA.md

publica este tot ceea ce urmea!a ultimei promisiuni electorale si aclamatiilor din noaptea alegerii.+ .rover Starling, Managing the Public Sector 0'ditia a III#a, *2385 6Administratia publica% 1. repre!inta un efort de grup intr#un cadru publicH 2. acopera toate ramurile # e&ecutiva, legislativa si juridica# precum si relatiile dintre eleH 3. are un rol important in formularea politicii publice facind astfel parte din procesul politicH 4. se deosebeste in mod semnificativ de administratia privataH . este strins legata de numeroase grupuri private si indivi!i care prestea!a servicii comunitatii.+ $eli& A. Iigro si Flo/d .. Iigro, Modern Public Administration 0'ditia a II, *2325 6Administratia publica consta in utili!area teoriilor si proceselor manageriale, politice si legale pentru indeplinirea mandatelor legislative, e&ecutive si juridice de asigurare a functiilor de reglementare si de deservire a intregii societati sau a unor segmente ale ei.+ David :. Rosenbloom si Debora" D. .oldman, Public Administration Understanding Management, Politics, and Law in the Public Sector 0'ditia a II#a, *2325 6Administratia publica se ocupa, in primul rind, de organi!area politicilor si programelor statului precum si de comportamentul functionarilor 0de obicei nealesi care raspund in mod formal de conduita lor.+ )"arles :. Feine Public Administration Challenges, Choices, Conse uences !"##$% +Cracticarea administratiei publice presupune reconcilierea dinamica a diferitelor forte in eforturile statului de administrare a politicilor si programelor publice+ ,elin 7. Dubnic- and 9arbara S. Rom!e- Public Administration Challenges, Choices, Conse uences !"##$% 6Administratia publica se ocupa de programele publice+. Robert 9. Den"ardt Public Administration& An Action Orientation !"##'% 6Administratia publica poate fi definita ca fiind toate procesele, organi!atiile si indivi!ii 0ultimii actionind in functie de po!itiile si rolurile lor sociale5 asociate cu
=

www.SURSA.md

aplicarea legilor si a altor regulamente adoptate sau emise de ramurile legislativa, e&ecutiva si juridica. 6 .eorge 7. .ordon and ,ic"ael '. ,ila-oic", Public Administration in America 0*22;5 Aceste incercari de definire a administratiei publice par sa o identifice, in general, cu urmatoarele aspecte% 1. ramura e&ecutiva a administratiei 0avind legaturi importante cu ramurile legislativa si juridical5H 2. formularea si implementarea politicilor publiceH 3. implicarea intr#o varietate de probleme privind comportamentul uman si efortul uman de cooperareH 4. un domeniu care se diferentia!a in multe privinte de administratia privataH . producerea de bunuri si servicii publiceH !. cu radacini bine infipte in jurisprudenta si cu rol in aplicarea legilor. Incercarea de a pre!enta administratia publica in detalii mai specifice pare sa fie, totusi, fara re!ultat, dupa parerea unor specialisti printre care si :arold Stein. Urmatoarele variabile si comple&itati ale administratiei publice transforma aproape fiecare situatie administrativa intr#un eveniment unic, eludind orice clasificare foarte sistematica. Dupa cum notea!a :arold Stein 6Administratia publica este un domeniu in care fiecare persoana se auto#codifica si auto#clasifica iar categoriile adoptate trebuie considerate ca fiind relativ efemere+. Centru unii scriitori ca $rederic- ). ,os"er, caracterul imperceptibil al esentei disciplinare in ca!ul administratiei publice da subiectului forta si fascinatie, cercetatorii trebuind sa se inspire din multe domenii si discipline precum si din propriile lor resurse pentru a putea re!olva o problema administrativa speciala. Asa cum scrie ,os"er% 6Coate e cel mai bine ca administratia publica sa nu fie definita. 'ste mai mult un domeniu de interes decit o disciplina, mai mult un punct central decit o stiinta separata. Are in mod imperios un caracter interdisciplinar. $rontierele suprapuse sau vagi ar trebui considerate ca fiind o solutie, desi ii deranjea!a pe cei cu mintea ordonata6. Dar pentru altii, printre care si Robert S. Car-er, frustrarile pe care le ai ocupindu#te de o disciplina atit de "aotica dispar in fata unui domeniu de studiu de!voltat si plin de satisfactii. 6Iu e&ista nici un alt subiect ca administratia publica6, scrie Car-er. 6Iici o stiinta sau arta nu poate fi identificata sub acest nume, dar si mai putin vreo competenta sau disciplina intelectuala coerenta. Germenul nu are nici o legatura cu lumea gindirii sistematice J 'l nu ofera in sine nici o oportunitate promitatoare pentru largirea si clasificarea oricarui aspect al cunoasterii stiintifice+.
;

www.SURSA.md

In ciuda evaluarii pesimiste a statutului pre!ent si viitor al administratiei publice pre!entate de Car-er, multi specialisti continua cautarea unei definitii a domeniului unanim acceptate atit in aplicatiile sale academice cit si in cele profesionale. Definirea administratiei publice # frontierele, cadrul si scopul ei # a devenit intr#adevar in ultimele decenii o preocupare si o dificultate cu care se confrunta teoreticienii in domeniu. )ri!a de identitate a domeniului, cum a etic"etat odata Dwig"t Waldo aceasta dilema, s#a agravat acum datorita nenumaratelor modele, abordari si teorii care au ca scop definirea administratiei publice. '&plicatia rationala a crearii acestui domeniu, asa cum o da in eseul sau din *33E Woodrow Wilson, tinar teoretician politic la vremea aceea, ne poate ajuta sa intelegem asta!i administratia publica. Wilson 0*3;8#*2<=5 este bine cunoscut ca cel de#al <3#lea presedinte al Statelor Unite 0*2*4#*2<*5, parinte al Figii Iatiunilor, comandant suprem al armatei in primul ra!boi mondial si autor al unei bune parti din legislatia progresiva pentru reforma 6Ioua Fibertate+. Wilson este recunoscut de specialisti ca autor al primului eseu de administratie publica in Statele Unite si considerat, prin urmare, ca fiind fondatorul sau american. 'seul sau scurt dar remarcabil 6Studiul Administratiei Cublice+ a fost publicat la un secol dupa nasterea )onstitutiei americane. Wilson era abia la inceputul carierei sale academice, predind stiinte politice la )olegiul 9r/n ,awr din Cenns/lania, dupa obtinerea titlului de doctor la Universitatea 7o"ns :op-ins. 'ditorul unui !iar nou 0Political Science (uaterl)5 i#a cerut lui Wilson sa scrie un eseu pe aceasta tema in curs de de!voltare. Fa acea vreme, administratia publica era deja o disciplina cu traditie in 'uropa dar in mare parte necunoscuta in America. I!olarea geografica, independenta agricola, absenta amenintarilor la adresa securitatii nationale si cererile limitate de servicii publice, printre altele, au permis Statelor Unite sa se descurce destul de bine in primul secol de e&istenta fara studierea constienta a administratiei publice. ,ulte evenimente ii fortau totusi, pe americani sa ia cunostiinta de necesitatea administratiei publice. Inovatiile te"nologice cum sunt automobilul, telefonul si becul, precum si implicarea internationala tot mai mare in ra!boiul americano#spaniol combinate cu participarea tot mai larga a publicului la guvernarea democratica au condus la aparitia, la sfirsitul secolului al I #lea, a nevoilor urgente de servicii administrative e&tinse si eficiente. Se impunea si crearea unui domeniu consacrat al studiului administratiei. Wilson si#a scris eseul in perioada in care reforma in serviciile publice fusese instituita deja la nivelul guvernului federal 0Legea Ser*iciului Public sau Legea Pendleton dupa numele legislatorului care a initiat#o fusese aprobata in *3345. 'seul centenar al lui Wilson era in mare parte o pledoarie pentru recunoasterea importantei centrale a mecanismului administrativ, in special
8

www.SURSA.md

a unui serviciu public profesionist, ba!at mai curind pe merit decit pe afiliere politica, in conducerea administratiei democratice moderne. Fa fel cum in urma cu un secol 6Documentele federaliste+ avindu#i ca autori pe 7ames ,adison, Ale&ander :amilton si 7o"n 7a/, pledau in favoarea aprobarii )onstitutiei SUA, Wilson cerea in *33E sa se cree!e un nou domeniu care 6sa administre!e o constitutie+ in cel de#al doilea secol al e&istentei sale. 'seul sau incerca sa incuraje!e de!voltarea administratiei publice si sa sublinie!e importanta administratiei eficiente pentru supravietuirea constitutiei in viitor. Dar cum puteau oare americanii sa introduca administratia publica in )onstitutia lor care nu mentionase acest subiect( Centru Wilson si cercetatorii contemporani in domeniu acest subiect era unul "otaritor. Crincipala dificultate pentru Wilson in de!voltarea administratiei publice # atit din punct de vedere practic cit si academic # era sa puna de acord notiunile de democratie constitutionala cu preocuparile inerente pentru control popular si participarea cu teoriile pentru o administratie eficienta si profesionista, si accentul pe care#l pun pe regulile sistematice si procedurile interne ca distincte de supraveg"erea si influenta lor democratica. Centru Wilson acest conflict inevitabil putea fi reglat prin impartirea statului in doua sfere # una 6politica6 in care majoritatea alcatuita din repre!entanti alesi stabileste sarcinile statului si 6administratia+ care serveste la indeplinirea ordinelor populatiei prin proceduri eficiente relativ fara amestec politic. Desi cercetatorii in domeniul administratiei publice resping, in general, posibilitatea sau oportunitatea de a face o diferentiere stricta intre politica si administratie, sau ceea ce majoritatea numesc 6dicotomia politica#administratie+, problemele ridicate de Wilson e&ista in continuare si sunt importante. )ititi eseul si vedeti care este opinia voastra despre validitatea argumentelor lui Wilson. )um a definit Wilson administratia publica si de ce a cre!ut ca era atit de importanta pentru viitorul Statelor Unite( Sunt agumentele lui inca valabile( De ce a facut Wilson o distinctie intre politica si administratie, ca termeni importanti pentru crearea administratiei publice( )redeti ca o astfel de di"otomie 6politica#administratie+ este practica si ca functionea!a( )are sunt avantajele si de!avantajele utili!ari unei astfel de dicotomii in pre!ent ca si mod de de!voltare a acestui domeniu de studiu( Din ce surse ar trebui sa se inspire Statele Unite in de!voltarea acestui domeniu nou de studiu( Si ce surse ar trebui sa evite americanii in modelarea propriei lor structuri administrative( Si de ce()e subiecte si provocari aduce Wilson pentru studiul si practica administrativa( )ontinua acestea sa repre!inte niste prioritati si asta!i( 3. "tudiul administratiei publice
E

www.SURSA.md

Cresupun ca nici o stiinta practica nu e studiata vreodata acolo unde nu se impune cunoasterea ei. $aptul in sine, ca stiinta eminanmente practica a administratiei isi gaseste locul in cursurile de colegiu din aceasta tara dovedeste ca aceasta tara trebuie sa stie mai multe despre administratie, daca s#ar cere o astfel de dovada. Iu e nevoie sa mai spunem, totusi, ca nu cautam in speciali!arile colegiilor dovada acestei realitati. Se intelege aproape de la sine ca miscarea actuala de reforma in serviciul public trebuie, odata scopul ei atins, sa#si e&tinda eforturile de perfectionare nu doar a personalului ci si a organi!arii si metodelor din institutiile noastre de stat, deoarece este clar ca organi!area si metodele trebuie imbunatatite doar ca intr#o masura mai mica decit perfectionarea personalului. Obiectul studiului administrativ este tocmai acela de a descoperi, mai intii, ce actiuni poate intreprinde statul cu succes iar in al doilea rind cum poate actiona ca sa aiba ma&imum de eficienta si costuri minime, fie financiare fie de energie. Fa ambele puncte e nevoie sa facem multa lumina si doar studiul atent ne poate lamuri. Inainte de a incepe acest studiu, totusi, trebuie% I. sa tinem cont de ceea ce au facut altii in acest domeniu, si anume de istoricul studiuluiH II. sa stabilim care este subiectul#problemaH III. sa determinam care sunt cele mai bune metode prin care il putem de!volta si conceptiile politice cele mai clare pe care sa le aducem in acest studiu. Daca nu cunoastem si nu reglam aceste lucruri vom incepe treaba fara instrumentele de lucru. #. Stiinta administratiei publice este cel mai nou produs al acelui studiu al stiintelor politice care a inceput in urma cu vreo <<KK de ani. 'ste o creatie a secolului nostru, c"iar a generatiei noastre am putea spune. De ce a aparut atit de tir!iu( De ce a asteptat pina in secolul acesta al nostru atit de incarcat pentru a cere sa i se acorde atentie( Administratia este partea cea mai evidenta a statuluiH este statul in actiuneH este e&ecutivul, partea cea mai activa si cea mai vi!ibila a statului si e, bineinteles, la fel de vec"e ca si acesta. 'ste statul in actiune si ne#am putea astepta, pe buna dreptate, sa descoperim ca statul in actiune a retinut atentia scriitorilor de literatura politica si ca a determinat cercetarea atenta de catre acestia inca de la inceputurile istoriei gindirii sistematice. Dar nu a fost ca!ul aici. Iimeni nu a scris in mod sistematic despre administratie ca despre o ramura a stiintei guvernarii dupa prima parte a secolului nostru cind au inceput sa apara primele re!ultate ale cunoasterii sistematice. Cina asta!i toti scriitorii politici pe care#i citim acum au argumentat si dogmati!at doar pe marginea unor subiecte ca% constitutia statului, natura statului, esenta si scaunul puterii, puterea populara si prerogativele monar"iei, cele mai importante
3

www.SURSA.md

semnificatii care se afla in centrul guvernarii, marile teluri stabilite inaintea celor ale statului de catre natura si scopurile omului. Cunctul central al controversei era acel domeniu vast al teoriei in care monar"ia ataca violent democratia, oligar"ia si#ar fi ridicat citadele de privilegii, iar tirania urmarea oca!ia de a#si supune toti competitorii. In mijlocul acestui ra!boi intens al principiilor administratia nu putea ordona nici o pau!a pentru a fi luata in considerare. Croblema a fost intotdeauna aceiasi% )ine va face legea si care va fi ea( )ealalta intrebare, in legatura cu modul in care legea trebuia sa fie aplicata #cu intelepciune, dreptate, rapiditate si fara frictiuni # a fost lasata la o parte ca si 6detaliu practic+ pe care functionarii il puteau aranja dupa ce doctorii ar fi ca!ut de acord asupra principiilor. $aptul ca filosofia politica a urmat aceasta directie nu a fost un accident, nici o preferinta a soartei sau un capriciu pervers al filosofilor politici. $ilosofia din toate timpurile nu a fost, dupa cum spune :egel, decit spiritul acelor vremuri e&primat in gindire abstractaH iar filosofia politica, ca si orice alta filosofie, s#a re!umat doar la problemele contemporane. Fa inceput problema a fost constitutia statului si, prin urmare, ea monopoli!a toate ideile oamenilor. $unctiile statului erau simple deoarece viata in sine era simpla. Statul era stapinul si constringea oamenii fara nici o intentie de a tine seama de dorintele lor. Iu e&ista un sistem comple& de venituri si datorii publice care sa puna in incurcatura oamenii de finante. Iu erau, prin urmare, oameni de finante care sa fie pusi in incurcatura. Iimeni din cei care aveau puterea nu erau pusi in situatia de a nu stii cum s#o foloseasca. Singura si marea problema era cine s#o posede. Copulatiile erau intr#un numar usor de condusH proprietatea avea caracteristici simple. '&istau multe ferme dar nu se gaseau actiuni si obligatiuniH erau mai multe bovine decit interesul pentru ele. )u greu putem gasi o singura sarcina a statului care sa fi fost odata simpla iar acum sa nu fie comple&aH statul avea odata doar o mina de stapiniH acum are !eci de sefi. ,ajoritatile pe vremuri se supuneau statuluiH acum il conduc. Acolo unde un stat ar fi urmat odata capriciile unei curti acum trebuie sa asculte opiniile unei natiuni. Si acele opinii asimilea!a continuu noi conceptii despre datoria statului, astfel incit pe masura ce functiile statului devin pe !i ce trece tot mai comple&e si mai dificile ele se si multiplica ca numar. Administratia asuma peste tot noi sarcini. Utilitatea, rentabilitatea si succesul serviciului de posta al statului, de e&emplu, e o dovada a stabilirii timpurii a controlului statului asupra sistemului telegrafic. Ori, c"iar daca statul nu urmea!a statele europene in cumpararea sau construirea liniilor telegrafice sau a cailor ferate, nimeni nu se indoieste ca intr#un fel el trebuie sa se faca stapinul corporatiilor de ba!a. )rearea posturilor de comisari nationali pentru cai ferate pe linga vec"ile comisii de state presupune o e&tindere importanta si delicata a functiilor administrative. Indiferent de autoritatea pe care o vor e&ercita
2

www.SURSA.md

administratiile de stat sau federale asupra corporatiilor trebuie sa#si asume niste responsabilitati si probleme care vor necesita nu putina intelepciune, cunoastere si e&perienta. Astfel de lucruri trebuie studiate pentru a fi bine reali!ate. Si acestea sunt, dupa cum am mai spus, doar citea din usile care se desc"id la institutiile de stat. Ideea de stat si idealul implicit al misiunii sale trec printr#un proces de sc"imbare, iar 6ideea de stat este constiinta administratiei+. 1a!ind in fiecare !i lucruri noi pe care statul ar trebui sa le faca, urmatorul pas este sa vedem clar cum ar trebui sa le faca. De aceea e nevoie de o stiinta a administratiei care sa incerce sa indrepte cararile statului, sa#i faca afacerile sa fie afaceri, sa#i intareasca si purifice organi!area, iar sarcinile sa implice responsabilitate. Acesta este un motiv pentru care e&ista o astfel de stiinta. Dar unde s#a maturi!at aceasta stiinta( In nici un ca! de aceasta parte a occeanului. Iu se poate distinge in practicile noastre administrative o metoda stiintifica prea impartiala. Atmosfera nefasta din administratia locala, secretele necinstite ale administratiei de stat, confu!ia, sinecurismul si coruptia descoperita in birourile din Was"ington ne impiedica sa credem ca orice conceptie clara despre ceea repre!inta o administratie eficienta este totusi foarte raspindita in Statele Unite. Scriitorii americani nu au jucat un rol important in progresul acestei stiinte care si#a gasit doctorii in 'uropa. 'a nu este creatia noastraH este o stiinta straina care foloseste foarte putin limbajul principiului engle! sau american. $oloseste doar limbi straineH dar nu e&prima decit idei care sunt straine mintilor noastre. Scopurile sale, e&emplele sale, conditiile sale se ba!ea!a aproape in e&clusivitate pe istoriile raselor straine, pe lectiile revolutiilor straine. A fost de!voltata de catre profesorii france!i si germani si toate partile sale sunt adaptate, prin urmare, nevoilor unui stat compact si facute sa se potriveasca formelor statale foarte centrali!ate in timp ce pentru scopurile noastre trebuie s#o adaptam nu la un stat simplu si compact ci la unul comple& si multiform pentru a se potrivi formelor statale foarte descentrali!ate. Daca am folosi#o, ar trebui sa o americani!am si nu formal, doar prin limbaj, ci radical in gindire, principii si scop. Grebuie sa invete constitutia noastra pe de rostH trebuie sa fie patrunsa de febra americanaH trebuie sa in"ale!e cit mai mult aer american liber. Daca ar fi sa cautam o e&plicatie de ce unei stiinte, susceptibila de a fi utila tuturor statelor deopotriva, ar trebui sa i se acorde atentie mai curind in 'uropa unde statul detine monopolul de mult timp decit in Anglia sau Statele Unite unde statul este de mult timp o concesiune comuna, motivul ar fi fara indoiala dublu% mai intii, in 'uropa, tocmai pentru ca statul nu depindea de consimtamintul popular el trebuia sa fie mult mai implicat in administratieH iar in al doilea rind, dorinta de a pastra monopolul de stat a tre!it interesul monopolistilor pentru descoperirea mijloacelor
*K

www.SURSA.md

de guvernare cel mai putin iritante. 'rau, de altfel, destul de putine pentru a adopta promp mijloacele. Rasa engle!a.. a studiat timp indelungat si cu succes arta reducerii puterii e&ecutive la constanta neglijare a artei perfectionarii metodelor e&ecutive. S#a perfectionat mai mult in controlul decat in energi!area statului. S#a ocupat mai mult de crearea unui stat drept si moderat decat a unuia simplu, bine organi!at si eficient. Istoria politica engle!a si americana a fost o istorie nu a de!voltarii administratative ci a supraveg"erii legislative, nu a progresului in organi!area guvernamentala ci a de!voltarii criticismului politic si a procesului legislativ. Am ajuns intr#un moment, prin urmare, cind studiul si creatia administrativa sunt imperios necesare pentru bunastarea statelor noastre prinse mult timp in procesul de creare a constitutiei. Aceasta perioada a luat practic sfirsit, in ceea ce priveste stabilirea principiilor de ba!a, dar nu putem scapa de atmosfera ei. )ontinuam sa criticam cind ar trebui sa cream. Am ajuns in a treia perioada pe care am mentionat#o si anume cea in care oamenii trebuie sa de!volte administratia in conformitate cu constitutiile pe care si le#au dobindit intr#o perioada anterioara de lupta cu puterea absoluta, dar nu suntem pregatiti pentru sarcinile noii etape. O astfel de e&plicatie pare sa ofere singura posibilitate de a scapa de surpinderea totala in fata faptului ca, in ciuda avantajelor noastre imense din punct de vedere al competentei si inteligentei politice, atit de multe natiuni se afla inaintea noastra prin organi!are si competenta administrativa. De ce, de e&emplu, am inceput doar acum sa curatam un serviciu public care a fost complet putred cu ;K de ani in urma( Daca spunem ca sclavia a fost obstacolul nu facem decit sa repetam ceea ce am spus deja, si anume ca fisurile din )onstitutia noastra ne#au intir!iat. Orice preferinta re!onabila s#ar declara bineinteles pentru acest curs american sau engle!esc al politicii decit pentru cel al oricarei tari europene. Iu ar trebui sa dorim sa avem istoria Crusiei doar de dragul competentei administratiei prusaceH iar sistemul de administratie tipic prusac ne#ar sufoca. 'ste de preferat sa nu ai pregatire si sa fii liber decit sa fii servil si organi!at. Dar nu se poate nega ca ar fi mai bine totusi sa fii liber spritual si cu e&perienta practica in acelasi timp. Aceasta preferinta c"iar mai re!onabila este cea care ne indeamna sa descoperim ceea ce ne poate impiedeca sau intir!ia sa naturali!am aceasta mult dorita stiinta a administratiei. )e ne impiedica atunci s#o facem( 'i bine, in principiu, suveranitatea poporului. 'ste mai greu pentru o democratie sa organi!e!e administratia decit pentru monar"ie. Desavirsirea insasi a succeselor noastre politice cele mai apreciate din trecut ne stinjeneste. Am intronat opinia publica si ne este inter!is sa speram in timpul domniei ei vreo perfectionare rapida a statului suveran in probleme administratie sau familiari!area lui cu conditiile
**

www.SURSA.md

asigurarii unui ec"ilibru functional in stat. Simplul fapt ca am reusit ca puterea sa fie in intregime in miinile poporului ne ingreunea!a si mai mult sarcina organi!arii acestei puteri. Centru a reali!a cit de cit un progres trebuie sa instruim si convinge un monar" foarte numeros care este opinia publica # o sarcina cu mult mai putine sanse de reali!are decit influentarea unui singur monar" numit rege. Un suveran individual va adopta un plan simplu si#l va reali!a imediat. Dar celalalt suveran, poporul, va avea doua!eci de opinii diferite. 'i nu pot ajunge la nici o intelegere simpla% se poate avansa prin compromis, prin punerea la punct a unor planuri si suprimarea principiilor prea directe. 1or fi o serie de "otariri de#a lungul anilor, o avalansa de ordine trecind printr#o varietate de modificari. In stat ca si in virtute lucrul cel mai greu dintre lucrurile grele este sa progrese!i. ,otivul altadata era ca persoana care domnea era in general fie egoista, ignoranta, timida sau un nebun # desi se mai gasea din cind in cind unul care era intelept. Asta!i motivul este ca multimea, poporul, care domneste nu are o singura urec"e careia sa i te adrese!i, este egoist, ignorant, timid, incapatinat sau ridicol prin egoismul, ignoranta, incapatinarea, timiditatile si nebuniile a sute de persoane desi sute dintre ei sunt destepti. Avantajul reformatorului era odata ca mintea suveranului era una si putea fi, prin urmare, influentataH desi era de!avantajat ca acea minte invata doar in sila sau in cantitati mici sau se afla sub influenta unuia care#o lasa sa invete doar lucruri rele. Acum, din contra, reformatorul este uluit de faptul ca mintea suveranului nu este bine definita si ca se afla in mai multe milioane de capete care repre!inta majoritatea participanta la vot si stinjenit ca ea este, de asemenea, sub influenta favoritilor care sunt favoriti intr#un sens bun dar vec"i deoarece nu e vorba de persoane ci de prejudecati care nu trebuie sa fie discutate, ele nefiind produsul ratiunii. De fiecare data cind considerarea opiniei publice este principiul de ba!a al guvernarii, reforma practica trebuie sa aiba un ritm lent si sa fie in intregime plina de compromisuri. Deoarece ori de cite ori e&ista opinie publica ea trebuie sa conduca. Aceasta a&ioma e valabila in pre!ent in peste jumatate din lume si va fi valabila in curind c"iar si in Rusia. Oricine va opera vreo sc"imbare intr#un stat modern constitutional trebuie sa#si educe mai intii co#cetatenii sa doreasca o sc"imbare. Odata reali!at acest lucru trebuie sa#i convinga sa doreasca acelasi lucru ca si reformatorul. Grebuie mai intii sa convinga opinia publica sa asculte si sa se asigure ca asculta ceea ce trebuie. Grebuie s#o indemne sa caute o opinie iar apoi sa incerce s#o ofere pe cea mai buna. Crimul pas nu este mai putin dificil decit cel de#al doilea. )ind e vorba de opinii este aproape imposibil sa le sc"imbi. Institutiile pe care o generatie le considera doar provi!orii pentru reali!area principiului, urmatoarea generatie le onorea!a ca cea mai apropiata forma posibila a principiului iar urmatoarea le venerea!a ca si
*<

www.SURSA.md

principiu in sine. ' nevoie in mare de trei generatii pentru a ajunge la modelul perfect. Iepotul accepta e&perimentul nesigur al bunicului ca si parte integrala din structura data a naturii. )"iar daca am avea o intelegere clara a trecutului politic si am pune cap la cap citeva ma&ime de guvernare constante, sigure si avi!ate produse de citea minti perfect instruite si in care orice doctrina politica sanatoasa ar fi in final re!olvata ar tine tara seama de ele( Aceasta e intrebarea. ,ajoritatea omenirii nu este rationala in sens strict iar asta!i aceasta majoritate votea!a. Un adevar trebuie sa fie nu doar clar ci si obisnuit inainte sa fie constienti!at de oamenii care merg dimineata foarte devreme la lucruH a nu actiona asupra lui va conduce la neplaceri mari si usturatoare inainte ca aceiasi oameni sa se "otareasca sa actione!e asupra lor. Si unde este aceasta multime umana nerationala mai diversificata decit in Statele Unite( Centru a cunoaste ce gindeste opinia publica din aceasta tara ar trebui sa cunoastem nu doar spiritul americanilor de vita mai vec"e ci si cel al irlande!ilor, al germanilor, al negrilor. Centru a pune ba!a unei doctrine noi trebuie sa influentam spiritele specifice fiecarei rase, spirite ce mostenesc fiecare tendinta a mediului, denaturate de istoriile unor natiuni diferite, incal!ite sau racite, ingradite sau de!voltate de catre aproape orice climat de pe glob. ##. Domeniul administratiei este un domeniu de afaceri. 'l se afla la oarecare distanta de agitatia si lupta politica si c"iar si de argumentul discutabil al studiului constitutional. $ace parte din viata politica doar in aceiasi masura in care metodele contabilitatii fac parte din viata societatii iar utilajul din cea a produsului finit. Dar este, in acelasi timp, cu mult deasupra nivelului neinteresant al detaliului te"nic datorita faptului ca este conectat direct prin principiile sale mai importante de ma&imele trainice ale intelepciunii politice, de adevarurile permanente ale progresului politic. Obiectul studiului administrativ este salvarea metodelor e&ecutive de la confu!ia si costul e&perimentului empiric si fi&area lor pe fundatiile sapate adinc in principiul stabil. Din aceasta cau!a trebuie sa consideram reforma serviciului public in etapele actuale ca fiind doar preludiul unei reforme administrative mai ample. )orectam in pre!ent metodele de numire 0intr#un postIH trebuie sa continuam prin adaptarea functiilor e&ecutive si prescrierea unor metode mai eficiente de organi!are si actiune a e&ecutivului. Reforma serviciului public nu este, prin urmare, decit o pregatire morala a ceea ce urmea!a. 'a purifica atmosfera morala a vietii oficiale prin stabilirea caracterului sacru al serviciului public si, prin crearea unui serviciu neparti!an, desc"ide calea spre un servicu sub forma unei afaceri. Cre!entindu#si
*4

www.SURSA.md

intr#o lumina mai favorabila motivele reforma reuseste sa ameliore!e metodele de lucru. )u permisiunea dumneavoastra voi pre!enta mai pe larg ceea ce am spus despre domeniul administratiei. Aspectul cel mai important care trebuie remarcat este adevarul pe care au insistat atit de mult si cu atita succes reformatorii serviciului public, si anume ca administratia se situea!a in afara sferei politicului. Croblemele administrative nu sunt probleme politice. Desi politicul stabileste sarcinile administratiei nu ar trebui acceptata manipularea sa. Aceasta este o distinctie de mare importantaH scriitori germani proeminenti insista asupra acestui aspect, ca de e&emplu 9luntsc"li, care ne propune o administratie separata de politic si de legislativ. Coliticul, spune el, este activitatea statului 6in probleme majore si universale+ in timp ce administratia este 6activitatea statului in probleme individuale si de importanta minora. Coliticul este astfel domeniul special al omului de stat, al administratiei functionarului te"nic.+ 6Colitica nu face nimic fara ajutorul administratiei+H dar administratie nu este totusi politica. Dar nu avem nevoie de autoritatea germana in materie pentru aceasta po!itieH aceasta discriminare intre administratie si politica este, din fericire, acum prea evidenta pentru a necesita comentarii suplimentare. ,ai e&ista o alta distinctie care trebuie inclusa in toate conclu!iile noastre si care, desi este o alta fateta a celei intre administratie si politica, e cu greu retinutaH si ma refer aici la distinctia intre problemele constitutionale si cele administrative, intre acele adaptari guvernamentale care sunt esentiale pentru principiul constitutional si cele care sunt importante doar pentru posibele scopurile de sc"imbare ale unui interes de adaptare c"ib!uita. Iu se poate clarifica pentru fiecare in parte in ce consta administratia din fiecare departament ale oricarui guvern accesibil fara sa dai de particularitati atit de numeroase sau de distinctii atit de minutioase care sa cree!e confu!ie. Iici o linie de demarcatie, in afara celei intre functiile administrative si neadministrative, nu se poate trage intre un departament sau altul al administratiei de stat fara sa se treaca peste inaltimile ametitoare ale distinctiei si prin jungla de legiferari statutare, incoace si incolo in jurul lui 6ale+, si 6dar+, 6cind+ si 6totusi+ pina dispar cu totul pentru oc"iul de profan neobisnuit cu acest tip de studiu si nici cu teodolitul discernamintului logic. O mare parte a administratiei este incognito pentru marea parte a lumii fiind confundata acum cu managementul politic si, din nou, cu principiul constitutional. Coate aceasta confu!ie e in masura sa e&plice astfel de afirmatii cum e cea a lui Iiebu"r% 6Fibertatea,+ spune el, 6depinde incomparabil mai mult de administratie decit de constitutie.+ Fa prima privire acest lucru pare sa fie adevarat. Aparenta facilitate in e&ercitarea actuala a libertatii nu depinde mai mult de
*=

www.SURSA.md

aranjamentele administrative decit de garantiile constitutionale, desi doar garantiile asigura e&istenta libertatii. Dar # gindindu#ne mai bine # este oare acest lucru adevarat( Fibertatea nu mai consta intr#o miscare usoara de functionare cum inteligenta nu mai consta in usurinta si vigoarea cu care se misca membrele unui om puternic. Crincipiile care guvernea!a in interiorul unei persoane sau al unei constitutii sunt surse vitale de libertate sau servitute. $aptul ca dependenta si supunerea sunt fara lanturi, ca sunt facilitate de statul prudent si protector acest lucru nu le transforma in libertate. Fibertatea nu poate e&ista in afara principiului constitutional si orice administratie, oricit de perfecte si de liberale ar fi metodele ei, nu poate oferi altceva decit o falsa libertate daca se ba!ea!a pe principii de guvernare neliberale. O opinie clara a diferentei dintre domeniul dreptului constitutional si cel al functiei administrative nu trebuie sa lase loc neintelegerilor si putem defini citeva criterii care se pot lua in considerare in acest sens. Adminsitratia publica repre!inta e&ecutarea detaliata si sistematica a legii publice. Orice aplicare particulara a legii generale este un act de adminstratie. $i&area si colectarea ta&elor, de e&emplu, spin!urarea unui criminal, transportul si livrarea corespondentei, ec"iparea si dotarea armatei si a marinei, etc. sunt toate in mod evident acte de administratieiH dar legile generale care directionea!a e&ecutarea acestor lucruri se afla in afara si de asupra administratiei. Clanurile generale de actiune ale statului nu sunt administrativeH e&ecutarea detaliata a acestor planuri este administrativa. )onstitutiile, prin urmare, se ocupa doar de acele instrumente ale statului care trebuie sa controle!e legea generala. )onstitutia noastra federala respecta acest principiu nementionind nimic nici macar despre partea e&ecutiva cea mai importanta, si amintind doar acel Cresedinte al Uniunii care urma sa asume functiile legilsativa si e&ecutiva ale guvernului, doar acei judecatori repre!entind cea mai inalta jurisdictie care urmau sa interprete!e si sa veg"e!e la respectarea principiilor sale si nu pe acei care urmau sa le faca. Aceasta nu e tocmai distinctia intre vointa si fapta deoarece administratorul ar trebui sa aiba si are o vointa proprie in alegerea mijloacelor de reali!are a sarcinilor sale. 'l nu este si nu trebuie sa fie un simplu instrument pasiv. Distinctia este intre planurile generale si mijloacele speciale. '&ista, intr#adevar, un punct in care studiile administrative se afla pe tarim constitutional # sau cel putin pe ceea ce pare a fi domeniul constitutional. Studiul administratiei din punct de vedere filosofic este apropiat de studiul reparti!arii corecte a autoritatii constitutionale. Centru o mai buna eficienta trebuie gasite cele mai simple masuri prin care responsabilitatea poate fi fi&ata fara eroare in ca!ul fiecaruii functionarH aceasta este cea mai buna metoda de reparti!are a autoritatii fara a o limita si a responsabilitatii fara a o complica si mai mult. Iar aceasta
*;

www.SURSA.md

problema a reparti!arii autoritatii atunci cind e vorba de functiile initiale, mai inalte ale statului este in mod evident o problema centrala constitutionala. Daca studiul administrativ poate descoperi cele mai bune principii pe care sa se ba!e!e aceste reparti!ari va face studiului constitutional un imens serviciu. ,ontesLuieu, sunt convins, nu ne#a spus absolut tot ce gindea. Centru a descoperi cel mai bun principiu de reparti!are a autoritatii este de mai mare importanta majora intr#un sistem democratic unde functionarii raspund de mai multe probleme decit intr#unul unde ei raspund doar de citeva. Goti suveranii sunt suspiciosi cu privire la servitori iar poporul suveran nu face e&ceptie de la regula. Dar cum poate fi suspiciunea diminuata de catre cunoastere( Daca suspiciunea s#ar putea transforma in vigilenta prudenta ar fi binevenitaH daca vigilenta ar putea fi dublata de plasarea corecta a responsabilitatii ar fi benefica. Suspiciunea in sine nu este niciodata utila nici in mintea individuala nici in cea publica. $orta sta in incredere, in toate relatiile din viataH si cum este de datoria reformatorului constitutional sa cree!e conditii de incredere la fel este de datoria organi!atorului administrativ sa adapte!e administratia la conditiile de reparti!are clara a responsabilitatii, lucru care va asigura increderea. Si permiteti#mi sa adaug ca puterile considerabile si discretia nestinjenita mi se par a fi conditiile indispensabile pentru responsabilitate. Atentia publica trebuie sa fie orientata cu usurinta in fiecare ca! de administratie buna sau proasta spre persoana care merita lauda sau acu!area. Iu e&ista nici un pericol in putere decit daca este iresponsabila. Daca ea este reparti!ata la mai multi este obscuraH iar daca este obscura este iresponsabila. Dar daca este centrata in miinile celor care conduc serviciul sau departamnetele serviciului este usor de supraveg"eat si trasa la raspundere. Daca pentru pastrarea postului o persoana trebuie sa obtina succes in mod desc"is si cinstit, iar daca in acelasi timp el simte ca i se acorda deplina libertate si discretie, cu cit va fi puterea mai mare cu atit e mai putin probabil ca va abu!a de ea, si cu atit se va simti mai stimulat si inaltat de ea. )u cit mai slaba e puterea pe care o are cu atit mai obscura si neobservata i se va parea po!itia lui si cu atit va fi mai tentat sa revina la nepasare. Iar acum ajungem tocmai la problema majora a relatiilor dintre opinia publica si administratie. )ui sa i se arate incredere oficiala si cine va rasplati aceasta incredere( Sa acorde functionarul atentie publicului sau sefului sau ierar"ic in vederea obtinerii de laude sau promovarii( 1or fi oare oamenii c"emati sa aborde!e disciplina administrativa asa cum sunt c"emati sa stabileasca prinmcipiile constitutionale( Aceste intrebari isi au originea in ceea ce repre!inta problema majora acestui studiu, si anume% )e rol trebuie sa joace opinia publica in conduita administratiei( Raspunsul corect pare sa fie acela de critic cu autoritate.
*8

www.SURSA.md

Dar care este metoda prin care se e&ercita aceasta autoritate de a spune( Dificultatea noastra tipic americana in organi!area administratiei este nu pericolul pierderii libertatii ci pericolul de a nu fi capabili sau doritori de a separa problemele esentiale de cele intimplatoare. Succesul nostru consta, fara indoiala, in acea eroare c"inuitoare de a incerca sa facem prea mult prin vot. Autonomia nu consta in detinerea controlului peste orice asa cum gospodaria casei nu inseamna neaparat sa pregatesti masa cu propriile miini. .atitului trebuie sa i se acorde o discretie totala in controlul asupra focului si cuptorului. In acele tari in care opinia publica trebuie instruita cu privire la privilegiile de care se bucura si obisnuita sa#si gaseasca propriul drum aceasta problema a opiniei publice are mai multe sanse sa fie re!olvata decit in acesta tara unde opinia publica este constienta si "otarita sa aiba oricum propriul sau drum. 'ste patetic sa ve!i o carte scrisa de un profesor german de stiinte politice pentru a spune co# cetatenilor sai 61a rugam sa incercati sa aveti o opinie despre problemele nationale+H dar de la un public care este atit de modest se poate cel putin astepta sa fie docil si de acord cu invatarea unor lucruri despre care nu are dreptul sa gindeasca sau vorbeasca in mod autoritar. 'l poate fi lene! dar nu bagacios. Se va oferi sa invete inainte sa incerce sa o faca. 'ducatia sa politica va e&ista inaintea practicii politice. Incercind sa ne educam opinia publica avem de a face cu un elev care poate sa gindeasca singur suficient inca inainte de instructie. Croblema este sa facem ca opinia publica sa fie eficienta fara a fi bagacioasa. '&ersata direct in supraveg"erea detaliilor !ilnice si in alegerea !ilnica a mijloacelor de guvernare, critca publica este evident o belea, o manevrare grosolana a mecanismului sensibil. Dar ca si supraveg"etor al fortelor mai mari ale politicii formative atit in politica cit si in administratie, critica publica ofera siguranta si este binefacatoare, c"iar indispensabila. Sa lasam prin urmare administratia publica sa gaseasca cele mai bune mijloace prin care sa ofere controlul criticii publice si sa o opreasca de la orice alta interventie. Dar se termina oare sarcina studiului administratiei odata ce a invatat oamenii ce tip de administratie sa isi doreasca si sa ceara, si cum sa obtina ceea ce cer( Iu ar trebui oare sa caute candidatii pentru serviciul public( '&ista o miscare remarcabila de universali!are a educatiei politice care este acum in plina activitate in aceasta tara. 1a veni in curind vremea ca orice colegiu care se respecta sa aiba si un departament de stinte politice. Dar educatia astfel reali!ata va parcurge doar o anumita ruta. 1a multiplica numarul criticilor inteligenti ai statului dar nu va crea un organism competent administratori. 1a pregati calea pentru de!voltarea intelegerii principiilor de guvernare dar nu va de!volta neaparat calitatile de conducator. 'ste o educatie care va pregati parlamentari poate dar nu functionari e&ecutivi. Daca vrem sa imbunatatim opinia
*E

www.SURSA.md

publica trebuie sa ne pregatim functionari mai performanti pentru aparatul de stat. Daca vrem sa instalam noi ca!ane si sa reparam focurile care pun in miscare masina de stat nu trebuie sa lasam vec"ile roti, supape si curele sa !drangane in asteptarea noii forte. Grebuie sa punem noi piese de sc"imb oriunde lipseste forta sau adaptarea. 1a trebui sa organi!am democratia trimitind la concursurile pentru posturile in serviciul public persoane pregatite sa faca fata testelor din punct de vedere al cunostiintelor te"nice. Un serviciu public pregatit este indispensabil. Stiu ca functionarii publici pregatiti printr#un program special si plasati intr# o organi!atie perfecta, cu o ierar"ie adecvata si disciplina caracteristica, par pentru multi persoane ale caror trasaturi combinate ar duce la crearea unei clase ofensive #un organism distinct, semi#corporativ cu simpatii diferite de cele ale persoanelor cu un spirit liber, progresist, si cu inimi patrunse de micimea unui oficialism intolerant. )u siguranta o astfel de clasa ar fi urita si daunatoare in Statele Unite. Orice masuri de crearea a ei ar putea fi pentru noi masuri de reactie si de nebunie. Dar a ne teme de crearea unui oficialism dominator, neliberal ca re!ultat al studiilor pe care le propun inseamna sa renuntam tocmai la principiul pe care as vrea sa insist. Acest principiu presupune ca administratia din Statele Unite trebuie sa fie sensibila in toate punctele fata de opinia publica. Grebuie sa avem in orice ca! o ec"ipa de functionari bine pregatiti ceea ce e pur si simplu o necesitate. Dar teama ca o astfel de ec"ipa nu ar fi ceva american se risipeste in momentul in care apare intrebarea 6)e inseamna comportament adecvat(+ Deoarece acesta intrebare contine si raspunsul. )onstant, loialitate sincera fata politica administratiei pe care il servesc repre!inta un comportament adecvat. Acea politica nu are nici o urma de oficialism. 'l nu va fi creatia unor functionari permanenti ci a unor oameni de stat a caror responsabilitate fata de opinia publica va fi directa si inevitabila. 9irocratia poate e&ista doar acolo unde unde intregul serviciu al statului este scos din viata politica obisnuita a oamneilor, la fel si sefii si specialistii. ,otivele sale, obiectivele, standardele trebuie sa fie birocratice. Ar fi dificil sa oferim e&emple de e&clusivitate si arbitraj nerusinat din partea functionarilor care se afla sub conducerea unui sef de departament care au servit cu adevarat oamenii asa cum toti sefii nostri de departament trebuie s#o faca. Idealul pentru noi il repre!inta un serviciu public autonom si destul de educat pentru a actiona cu judecata si vigoare si care sa fie totusi atit de strins legat de modul de gindire popular prin mijloace ca alegerile si sfatul constant al publicului incit sa e&cluda orice caracter arbitrar sau spirit de clasa. ###. Dupa ce am trecut astfel in revista tema si obiectul studiului administratiei ce trebuie sa conclu!ionam despre metodele cele mai adecvate pentru el # punctele de vedere cele mai avantajoase pentru el(
*3

www.SURSA.md

Administratia e atit de aproape de noi, ca si un lucru familiar din viata noastra de !i cu !i, incit ne vine greu sa consideram necesar orice studiu filosofic al sau sau sensul unui astfel de studiu daca ar fi intreprins. Suntem pe picioarele noastre de prea multa vreme pentru a invata acum cum sa mergem. Suntem un popor practic, atit de capabil si pentru autonomie dupa secole de e&perimentare incit suntem cu greu capabili sa observam ciudatenia sistemului particular pe care il folosim, tocmai datorita faptului ca folosim cu atita usurinta orice sistem. Ioi nu studiem arta guvernariiH noi guvernam. Dar un geniu pentru afaceri fara pregatire nu ne poate salva de tristele erori din administratie. Desi democrati prin mostenirea de lunga durata si prin alegere repetata suntem totusi niste democrati incepatori. 1ec"e la fel ca si democratia, organi!area sa pe ba!a ideilor si conditiilor moderne este inca inca in lucru. Statul democratic trebuie totusi dotat pentru reali!area acelor imense sarcini ale administratiei care in aceasta perioada industriala si comerciala se diversifica intr#atit. $ara studii administrative comparative nu ptem scapa de opinia gresita ca administratia are o ba!a diferita intr#un stat democratic de cea a unui stat nedemocratic. Dupa un astfel de studiu puteam acorda democratiei destula onoare prin determinarea in ultima instanta a tuturor problemelor care afectea!a bunastarea publica, prin ase!area tuturor structurilor politice pe o ba!a a vointei majoritareH dar nu am fi aflat decit o singura regula pentru o buna administratie pentru toate guvernele deopotriva. Cina in pre!ent, in ceea ce priveste functiile administrative, toate administratiile au o puternica asemanare structuralaH mai mult, daca trebuie sa fie utile si eficiente in mod uniform ele trebuie sa aiba o puternica asemanare structurala. Un om liber are aceleasi organe, aceleasi parti ale corpului ca si un sclav si cu toate acestea motivele, serviciile, energiile sale pot fi diferite. ,onar"iile si democratiile, oricit de diferite sunt din alte puncte de vedere, au in realitate aceleasi obligatii. Iu implica nici risc accentul pus pe aceasta asemanare a tuturor administratiilor deoarece traim intr#o perioada in care abu!ul de putere este usor de reperat si sanctionat, in tari ca a noastra, de o minte publica indra!neata, vioaie, iscoditoare si detectiva si de o independenta populara "otarita cum nu a mai e&istat inainte. Suntem mai inceti in aprecierea acestui lucru dar este usor de recunoscut. Incercati sa va imaginati o administratie personala in Statele Unite. 'ste ca si cum am incerca sa ne imaginam o venerare la nivel national a lui Meus. Imaginatiile noastre sunt prea moderne pentru asa ceva. Dar, in afara de siguranta, trebuie sa remarcam ca pentru toate administratiile deopotriva scopurile legitime ale administratiei sunt aceleasi, pentru a nu fi speriati de ideea de cautare de instructiuni si sugestii in sistemele straineH pentru a scapa de teama de a imprumuta ceva ce ar fi incompatibil cu
*2

www.SURSA.md

principiile noastre. Cersoana care denunta incercarile de transplantare a a sistemelor straine in aceasta tara nu face decit sa rataceasca ca orbii. 'ste imposibilH ele pur si simplu nu ar putea creste aici. Dar de ce n#am folosi acele parti ale mecanismelor pe care le dorim daca ar fi utile( Iu riscam nimic folosindu#le intr#un fel strain. Am imprumutat ore! dar nu il consumam cu betisoarele. Ie#am imprumutat limbajul politic de la engle!i dar am renuntat la cuvintele 6rege+ si 6lor!i+. )e altceva am creat noi in afara de actiunea guvernului federal asupra indivi!ilor si de functiile curtii supreme federeale( Cutem imprumuta stiinta administratiei cu folos si fara nici un risc doar daca stim toate diferentele fundamentale de principii. Iu trebuie decit sa o trecem prin filtrul constitutiilor noastre, sa o supunem unui foc domol al criticismului si sa inlaturam ga!ele straine. Sa notam ca ca tocmai distinctia mai sus mentionata intre administratie si politic este cea care face metoda comparativa atit de sigura in domeniul administrativ. )ind studiem sistemele administrative din $ranta si .ermania, stiind ca nu suntem in cautarea unor principii politice, nu trebuie sa ne preocupe ratiunile constitutionale sau politice pe care ni le pre!inta france!ii sau germanii pentru practicile lor atunci cind ni le e&plica. Daca vad un criminal ascutindu#si ingenios cutitul, pot copia modul de ascutire fara sa imprumut posibila lui intentie de comitere a unei crimeH si la fel, daca vad un monar"ist conducind perfect un birou public pot invata metodele lui fara a sc"imba punctele mele de vedere republicane. 'l isi poate servi regele iar eu voi continua sa#mi servesc poporul, dorind probabil sa#l servesc la fel de bine ca si el. Avind aceasta distinctie in minte # si anume, studiind administratia ca si mijloc de aplicare a propriei noastre politici in practica, de reali!are a tot ceea ce este democratic # vom fi pe un teren sigur si putem invata fara greseli ceea ce trebuie de la sistemele straine. In acest mod dam greutate metodei noastre comparative de studiu, putem e&amina minutios anatomia administratiilor straine fara teama de a ne molipsi de una din bolile lor si putem diseca sistemele straine fara teama de infectare. Colitica noastra trebuie sa repre!inte piatra de temelie a oricaror teorii. Crincipiile de ba!a ale administratiei publice in America trebuie sa fie principiile a caror esenta o constituie insasi politica democratica. Si pentru a fi in consens cu mentalitatea americana toate teoriile generale ramin modest ca si teorii pe ultimul plan nu doar in discutiile desc"ise ci si in mintea noastra # Instrumentele doctrinare trebuie sa fie lasate pentru practicile verificate. Aranjamentele nu doar verificate prin e&perienta convingatoare din alte parti ci c"iar apropiate mentalitatii americane trebuie sa fie preferate fara e!itare perfectiunii teoretice. Intr#un cuvint, o conducere solida, practica trebuie sa aiba intiietate iar doctrinele teoretice trebuie
<K

www.SURSA.md

sa vina pe locul secundar. Croblema cosmopolita 6ce sa faci+ trebuie sa fie intotdeauna dominata de acel 6cum sa faci+ american. Datoria noastra este de a oferi cele mai bune conditii unei organi!atii federale, sistemelor din cadrul unor sisteme, de a crea administratii locale, de stat si federale puternice si la fel de sanatoase avind pentru fiecare problema un coordonator dar pastrind totul intr#o relatie de interdependenta si cooperare, combinind independenta cu ajutorul reciproc. Sarcina este destul de importanta pentru a atrage cele mai ascutite minti. Aceasta intrepatrundere a autonomiei locale cu autonomia federala este o conceptie foarte moderna. 'a nu se pre!inta sub forma modelelor federatiei imperiale din .ermania. Acolo autonomia locala nu este tocmai autonomie locala. 9irocratul este peste tot ocupat. 'ficienta lui i!voraste din acel esprit de corps, din tendinta de lingusire a superiorului sau, cel mai bine, dintr#o constiinta sensibila. 'l serveste nu publicul ci un ministru iresponsabil. Croblema care se pune pentru noi este cum trebuie sa fie conduse seriile noastre de administratii astfel incit functionarul public sa fie interesat sa#si serveasca nu doar superiorul ci si comunitatea depunind toate eforturile, folosindu#si toate talentele si oferind serviciul cel mai sobru( )um poate fi oferit acest serviciu in interesul cel mai comun contribuind la sprijinirea functionarului public, a interesului cel mai aprope de sufletul lui incurajindu#i ambitia, promovindu#l si stabilindu#i rolul( Si cum se poate reali!a acest lucru atit la nivel local cit si la nivel national( Daca re!olvam aceasta problema vom conduce din nou lumea. '&ista o tendinta # nu#i asa( # care e toutsi atit de vaga dar deja atit de impulsiva si destinata in mod clar sa se raspindeasca mai intii in confederatia partilor de imperii ca cel britanic si in final in alianta marilor state. In locul centrali!arii puterii trebuie sa e&iste o uniune mare cu divi!iuni tolerate de prerogative. Aceasta este tendinta spre tipul american # de administratii legate de administratii in vederea reali!arii scopurilor comune in conditii de egalitate si subordonare corecta. Crincipii similare de libertate civila promovea!a peste tot metode similare de guvernareH iar daca studiile comparative a metodelor si mijloacelor de guvernare trebuie sa ne permita sa oferim sugestii care vor combina practic desc"iderea si eficacitatea in administratie a unor astfel de guverne gata sa asculte orice critica publica bine argumentata ele se vor dovedi demne de a face parte din departamentele cele mai prolifice si mai importante ale studiului politic. Si sper cu incredere ca ele vor duce la astfel de sugestii.

<*

www.SURSA.md

$iblio%rafie *. <KK= <. )orneliu ,anda 6Ntiin?a administra?iei O curs universitar+ 9ucure>ti ,i"ai G.Oroveanu AGratat de >tiin?a administra?iei+ 9ucure>ti

<<