Aerograf: Dar, pentru inceput sint citeva reguli de baza ce trebuie respectate in timpul lucrului cu aerograful: Prima regula

se refera implicit la CURATAREA aerografului. Aerograful trebuie mentinut intr-o strare de curatenie perfecta (sa-si vada caprarul mustatile in el!) A doua regula, si aceea care te-a facut pe tine sa ceri ajutorul se refera direct la DILUTIA VOPSELEI. Diluarea vopselei trebuie sa fie optima. Din pacate, pentru dilutie este greu de dat o reteta: raportul vopsea/diluant variind intre 70/30 si 30/70,functie de natura vopselei (email, acrilic, duco), viscozitatea vopselei, presiunea de lucru, natura suprafetei de vopsit (plastic,grund, vopsea lucioasa sau mata), distanta fata de suprafata de vopsit, temperatura ambianta, natura diluantului folosit. Un raport 50/50este cel mai adesea covenabil. Ca regula generala, vopseaua trebuie sa aiba consistenta laptelui. Dar , pe aceasta tema am sa revin curand cu un tutorial aparte, impartit pe tipul si natura vopselelor. A treia regula este legata de MANEVRARE. Pentru aerograful cu duba actiune se respecta regula: se porneste aerul apoi vopseaua si se opreste intai vopseaua apoi aerul!. Daca se procedeaza invers, la o noua actionare a triggerului, vopseaua acumulata pe duza va fi aruncata cu stropi. Pentru aerograful cu simpla actiune sau cunoscut printre modelisti si ca SUFLAI, lucrurile sint simple, totul se porneste/opreste cu o singura comanda. Nu se apasa brusc pe clapeta triggerului! Lucrul cu triggerul trebuie sa fie cat mai bland, imagineaza-ti ca mangai sanii unei Craciunite :drinks: :good: O alta regula stricta se refera la CALITATEA agregatului de presiune: camera de acumulare a aerului, filtru de ulei si apa, regulator depresiune cu manometre la intrare si iesire, presostat. Presiunea folosita la pulverizare depinde de natura vopselii, dilutie, marimea duzei, modul de lucru, tipul lucrarii, temperatura ambianta si variaza intre 0,8 si 2,5 bar ( cam ceea ce-ti spuneam cu cateva posturi in urma) O regula care nu trebuie neglijata nici atunci cand ne-am deprins cu lucrul la aerograf este EXERCITIUL. Practica face mai mult decit o mie de sfaturi si/sau carti citite! NU EXISTA AEROGRAF MINUNE. Este adevart ca preformntele aerografului depind intr-o oarecare masura de pret,dar cea mai mare contributie o are mina si ochiul celui ce-l foloseste. Acum, ca am prezentat in mare cele cateva reguli de baza, am sa prezint un "Preludiu" la cele 6 lectii, pe care am sa te rog sa le tratezi ca atare. Obisnuirea cu aerograful si relatia cauza-efect. Pe o coala de hirtie alba, cu cerneala in rezervorul dealimentare al aerografului si o presiune de 0,8 - 1 bar, se pulverizeaza "vopseaua", apasind mai tare sau mai incet pe trigger, de la distante variabile fata de suprafata de hirtie, perpendicular sau cu o anumita inclinare fata de coala. Se vor urmari rezultatele. Se variaza presiunea in trepte, pornind de la 0,2 barpina la 3 bar, urmarind rezultatele. In incheierea acestor scurte lectii am sa incerc sa exemplific cateva probleme care pot aparea si remediile acestora. 1. Daca cunosti pata din poza ( banuiesc ca da), ei bine aceasta face parte din categoria "prea": vopsea mult "prea" diluta, "prea" aproape de suprafata de vopsit, presiune "prea" mare, actionare "prea" brusca a triggerului. Se va corecta dilutia, se determina, "din experienta", distanta optima de vopsire, se reduce presiunea iar triggerul va fi actionat usor, fara bruscare. 2. Dupa ce am oprit fluxul de aer si vopsea si apoi se apasa din nou pe trigger, aerograful "arunca" stropii de vopsea ramasa pe duza. Aceasta problema este caracteristica aerografelor cu dubla actiune

folosite incorect, adica se opreste intii aerul si apoi vopseaua. Procedind astfel, vopseaua acumulata pe varful duzei va fi "aruncata" cand se porneste din nou aerul! La aerografele cu dubla actiune OBLIGATORIU se opreste intai fluxul de vopsea si pe urma aerul si nu invers! (nu luati in considerare

pata mare de vopsea din dreapta, este o licentatehnica!) 3. Vopseaua curge de pe zona vopsita.Si in acest caz e vorba tot de "prea". A fost depusa prea multa vopsea intr-un singur loc. Initial se pulverizraza un stratsubtire ce se va "usca" destul de rapid, constituind un"pseudogrund", dupa care se va pulveriza vopseaua pana cand suprafata este "udata" uniform. 4. Conturul este insotit de stropi. Siaici aven deaface cu "prea", dar de data aceasta invers!Vopseaua este prea putin diluata si/sau presiunea prea mica. Thumbnail atasat

5. Avem aer in rezervorul compresorului, robinetii sint deschisi, dar nu avem aer la duza. Probabil piciorul scaunului sau alt obiect :drinks: sta pe furtunul de racord dintre compresor si aerograf! 6 . Chiar daca aerul "curge", vopseaua se opreste brusc sau curge cu intermitente. Sunt doua cauze: a) vopseaua uscata pe varful acului blocheaza duza. Se intampla de obicei la pulverizarea vopselelor/lacurilor cu uscare rapida (acrilice, duco, unele emailuri). Remediul: se scoate capacul duzei si se sterge acul cu o panza imbibata in diluant, actionind in acelasi timp si triggerul (aerul este oprit!!!); cu o pensula imbibata in diluant se sterge acul, dupa care se actioneaza brusc triggerul pentru ca restul de diluant sa fie "aruncat" de pe ac si virful duzei. :good: vopseaua contine impuritati ce au blocat duza. Se goleste rezervorul de vopsea, de desface si se curata duza si acul, se monteaza la loc, iar in rezervor se pune diluant care apoi este pulverizat la o presiune in jurul a 2,5 bar. Se inlocuieste vopseaua cu una noua sau, eventual, se strecoara ceaveche printr-o sita sau panza foarte fina care nu se scamoseaza sau nu lasa scame. 8. Pe suprafata vopsita apar pete de apa/ulei. Este o problema caracteristica compresoarelor ce nu au filtrul-decantor pentru apa si ulei ( nu este cazul la compresorul Rowi). Dupa montarea unui astfel de filtru problema dispare. 9. Aerograful functioneaza pulsatoriu.Sunt doua cauze principale: a) la compresoarele fara rezervor de linistire, pulsatiile pistonului/membranei se transmit aerului ajuns la duza. Remediu: se monteaza un rezervor de linistire sau legatura cu aerograful care se face printrun furtun lung (4-8 m) ce preia rolul rezervorului de linistire.

:( garnitura ce izoleaza duza de calea aerului si/sau racordul rezervor de vopsea - aerograf (nu e cazul aerografelor cu rezervorul de vopsea fix!) nu este perfect etans,astfel pe langa vopsea se trage si "aer fals " Totodata vreau sa-ti spun ca am aranjat compresorul la 0.8 0.9 bari si ce sa vezi? - MERGE LASER :D Am vopsit cateva pagini a4 (opere abstracte :))si am revopsit si rezervorul de combustibil - sunt incantat! la 10 picaturi de vopsea am pus 12 de apa. La un moment dat s-a infundat jucaria dar si-a revenit... Poate incerc cu 13 14 picaturi de apa. Ce este? Pai ceva ce ...vopseste! :D Ar fi bine sa fie asa de simplu! :) Vopseaua este un amestec in suspensie, facut in principal din pigment (pigmenti) organic sau anorganic, solvent, suportul pigmentului, liant, un agent de matuire (daca e cazul- asta in cazul vopselelor militre mate), antioxidant, intaritor, etc, toate aflate intr-un oarecare hai sa-i zicem ECHILIBRU. Toate la un loc se vand sub diferite denumiri comerciale: Testor, Model Master, Humbrol, Revell, Tamiya, Gunze Sanjo, Alclad II, Polly Scale, Federal Standard, R.A.L., Airfix, Heller, Agama, Valejo etc. Toate au un cod format din litere si/sau cifre ce caracterizeaza culoarea, nuanta si/sau finisajul (mat, semimat, lucios, gross, metalice sau acrilice). ca un exemplu sa luam: FS30097 care este o vopsea din gama Federal Standard (FS)este o vopsea mata (3), de culoare maro (0) si nuanta inchisa (097). Unele vopsele sint mai potrivite de dat cu pensula (Humbrol versus Model Master - astea mi-au venit acum in minte), deoarece se usuca nitel mai greu, iar vopseua are timp sa se "intinda" ( practic dispar urmele pensulei), altele au o putere de acoperire mai mare (Revell vs Model Master), ori se pastreza mai bine in timp (Revell vs Humbrol Super Enamel, ce se "brinzesc" repede!), altele au o rezistenta mecanica mai buna (emailuri vs acrilice), unele se pot utiliza mai bine cu aerograful (emailuri vs acrilice) ori nu sunt deloc potrivide pentru drybrushing (acrilice), putand urma si alte comparatii, mai mult sau mai putin obiective. AGITAREA Are ca rezultat, inaite de utilizare, omogenizarea corecta si integrala a ingredientilor mai sus mentionati. Ea este foarte importanta, mai ales in cazul unei vopsele noi, sau dupa un timp mare de depozitare. Asa cum am spus mai sus, vopseaua inglobeaza mai multe componente, fiecare cu densitati (deci greutati) diferite, cea ce face ca dupa o perioada nu prea lunga de depozitare, acestea sa se stratifice. Simpla agitare sau introducerea de suruburi/bilute, nu este suficienta. Nu este recomandata nici utilizarea pensulei, deoarece aceasta se poate distruge sau poate lasa par in vopsea, cea ce va duce apoi la neplaceri in cele mai neasteptate momente. De asemenea, nu folosii betisoare de lemn, acestea pot absorbi pigment sau solvent, ori pot lasa mici fragmente de lemn in vopsea. Se foloseste o ansa metalica ( de preferat din cupru) in forma de "T" intors, cu care se agita vopseaua intr-un singur sens, invartind in acelasi timp recipientul cu vopsea in sens contrar. Se mai poate folosi cu succes o elice de dimensiuni mici, rotita de un motor electric la o viteza moderata. Atentie, nu pornii motorasul decit dupa ce ai introdus complect elicea in vopsea altfel..... :D ! Pentru o vopsea noua, agitarea dureaza cam 10 minute, dar la folosirea curenta sunt suficiente 2-3 minute. Amesteca vopseaua la fiecare utilizare, chiar daca pauza a fost de numai 30 minute! Unele vopsele, in special cele mate, depun pe fundul recipientului un "sediment" (de fapt este agentul de matuire) cu aspect cleios. Amesteca cu grija vopseaua pana cand aceasta curge uniform, fara "cocoloase". Respectand cele de mai sus, nu o sa ai surpriza ca vopseaua mata devine... luciosa, isi schimba nuanta in timp, nu se usuca ori se degradeaza. Chiar daca ti se pare prea "groasa", nu introduceti diluant in vopsea inainte de amestecare! Sa trec acum la DILUTIE SI DILUANTII folositi cu precadere la vopsele. Trebuie sa subliniez de la bun inceput faptul ca, in literatura de specialitate, se face deosebire intre SOLVENT si DILUANT. Solventul este utilizat de fabricant la "dizolvarea" ingredientelor vopselei, iar

diluantul este folosit de utilizator la "subtierea" viscozitatii vopselei. Mai trebuie spus ca dilutia nu se poate face oriait si oricum ( cum ai spus-o chiat tu, ca ai obtinut apa usor colorata), avind in vedere echilibrul de care am vorbit in postarea anterioara. In mod normal, fiecare firma producatoare de vopsele, fie ele emailuri, acrilice, duco sau uleiuri, furnizeaza si diluantul adecvat. Exemplu pentru emailuri: Revell recomanda Color Mix, Model Master recomanda 1556, Tamiya recomanda X20, etc. Exista diluanti speciali pentru vopsele metalice (Model Master 1479), pentru vopsele acrilice ce prelungesc putin timpul de uscare, permitind realizarea detaliilor fine cu aerograful ( in cazul gamei MM , Model Master 50496), ori diluanti speciali pentru aerograf (Model Master 1789), etc. Ca urmare se recomanda si este necesar ca acesti diluanti sa fie folositi cu prioritate, bine, nu ca nu s-ar putea folosii si alti diluanti, dar...... calitatea vopselei si rezultatele obtinute v-or fi drastic diminuate. Acum, daca am amintit si fapul ca se pot folosii si alti diluanti, acestia trebuiesc sa indeplineasca cateva cerinte principale pentru un asa zis diluant "de ocazie": I) sa nu atace suprafata vopsita; II) sa nu altereze caracteristicile intrinseci ale vopselei. Ca regula generala (pentru "case" mai saracute), vopselele de tip email se pot dilua cu white spirit, petrosin sau diluanti asa zis auto, de tipul D506 sau D509. Nu se recomanda folosirea benzenului sau a benzinei. Din practica, am constatat ca D509 este mai bun pentru vopsitul cu pensula (datorita timpului de uscare putin mai mare, vopseaua are ragaz sa se "aseze mai bine", pe cind D506 este mai bun pentru aerograf si lacuri emailice. Nici unul dintre acesti diluanti nu ataca plasticul machetei la o utilizare "civilizata". Desi acetona este un diluant bun nu este recomandata, deoarece ataca plasticul chiar si in cantitati foarte mici. Vopselele acrilice au si ele diluanti specifici (50496 Model Master, X20A pentru Tamiya), dar se pot dilua foarte bine cu apa distilata si deionizata sau solutii de alcool etilic ori izopropilic (atentie, toxic si foarte higroscopic, "arde" pielea!). Dilutia se face pentru cantitati mici de vopsea, 1 - 3 ml, atat cat este nevoie pentru vopsire. Se poate utiliza un vas, de preferinta metalic, de capacitate mica (max. 5ml), de genul cutiilor de alifie chinezeasca. Vopseaua ramasa nu o turna in recipientul original (din motive de economie), iar daca nu o folosesti pana a doua sau a treia zi, arunco La dilutii prea mari, pigmentii unor vopsele au tendinta de a se separa, dupa uscarea vopselei putand apare pete. Nu exista reguli precise privind raportul de dilutie( dupa cum ti-am mai spus), aceasta din cauza variatiei, in limite destul de marii, a viscozitatii vopselelor. Raportul de dilutie mai depinde si de alti factori, dintre care mai de seama sunt: reteta, natura finisarii (lucios sau mat), puterea de acoperire si temperatura mediului ambiental in care se lucreaza. Pentru pensula, raportul vopsea/diluant variaza intre 10/1 si 10/3, pentru prima mana si intre 100/5 si 10/2, pentru mana a doua. Pentru aerograf, dilutia variaza intre 2/1 si 1/2. Reguli de baza pentru dilutia in cazul folosirii aerografului: a) amestecul trebuie sa aiba consistenta laptelui (bineinteles ne...botezat :) :D !); :D daca stratul "umed" de vopsea se obtine dupa 2 - 3 treceri, dilutia este buna, daca stratul "umed" se obtine din prima trecere, dilutia este prea mare. Transportul vopselei diluate din recipientul de amestec in rezervorul aerografului, se face cu o pipeta din plastic. Trebuie mentionat ca vopseaua mata se aplica mai usor decat vopseaua lucioasa, se usuca mult mai repede si nu este asa sensibila la temperatura mediului ambiant. De asemenea, vopseaua mata suporta un raport de dilutie mai mare decat vopseaua lucioasa. Hai sa-ti exemplific cateva PROBLEME SI SOLUTII pentru a preintampina sau rezolva problemele aparute la capitolul vopsele. Pe timpul utilizarii si stocarii voselelor, pot apare unele probleme. Din pacate, solutiile nu conduc la o rezolvare favorabila si definitiva, ci mai degraba constituie niste paleative, gen..... hai sa-i zic frectii la picior de lemn, deci trebuie folosite doar in situatii de criza. Reamintestetii motto-ul de la inceput! 1. Cresterea viscozitatii. Apare cu precadere la vopseaua mata (chiar si) in recipientii "virgini" sau folosita o singura data, din cauza instabilitatii in timp a unor componente. Stratul de lichid de deasupra vopselei dispare, aceasta capatand consitenta unei vopsele de ulei. Nu se poate vopsi cu ea. Inceraind sa o "subtiezi", va inghiti foarte mult diluant fara ca, aparent, sa-si schimbe aspectul. Daca incerci sa o utilizezi, cu pensula sau aerograful, ai sa constati ca pigmentul se precipita pe pensula, in

urma acesteia ramanand doar o dara de diluant, respectiv se acumuleaza pe canalele aerografului, blocand-ul. Ca solutie, ar fi utilizarea pentru dilutie a unui amestec format din o parte toluen, o parte D509 (sau white spirit) si o parte tetraclorura de carbon (atentie, produs cancerigen), dar rezultatul este incert, totusi.... nu prea recomand, datorita rezultatului . 2. Sedimentarea agentului de matuire. Apare doar la vopselele mate (normal!) dupa o depozitare indelungata. De obicei se rezolva prin agitare insistenta (vezi la agitare cu cateva posturi mai sus). Daca raman totusi "cocoloase", se poate incerca trecerea vopselei printr-o sita, "frecand" usor cu o pensula vopseaua in sita si adaugand putin Color Mixt (Revell). Din pacate, dupa o perioada de timp destul de scurta, vopseaua devine inutilizabila. 3. Vopseaua face o pelicula groasa la interfata cu aerul. Apare de obicei la vopselele lucioase mai vechi dar, uneori, si la vopselele noi sau mate, mai ales cind recipientul este pe jumatate gol. Cauza este neetanseitatea capacului recipientului sau aerul inglobat de vopsea in timpul agitarii. Remediul este destul de simplu: cu un cater cu virful ascutit in sageata mica, se "decupeaza" "dopul" de vopsea cit mai aproape de peretele recipientului si se indeparteaza, apoi vopseaua se amesteca cu putin Color Mixt. Nici in acest caz vopseaua nu mai are viata lunga, dopul poate reapare, mai mult, exista riscul schimbarii nuantei culorii. 4. "Brinzirea" apare la vopselele mate si lucioase vechi sau in care s-a turnat inapoi rest de vopsea cu diluant. Vopseaua are deasupra stratul de lichid, dar la agitare are un aspect "brinzos". Ca remediu ar fi trecerea vopselei printr-o sita foarte fina, urmand procedeul descris la punctul 2, dar in loc de Color Mixt se adauga un amestec format din 7 parti D509 cu 3 parti tetraclorura de carbon. Rezultatul este din pacate incert si in acest caz si oricum vopseaua mai poate fi utilizata doar de citeva ori , maxim de 2-3 ori. 5. Cu toate ca vopseaua este mata, dupa uscare ramane...luciosa! Cauza este agitarea insuficienta a vopselei, agentul de matuire ramanand pe fundul recipientului. Dupa o agitare corecta, totul revine la normal. 6. Vopseaua nu se usuca sau se usuca greu. Cauzele pot fi mai multe: agitarea insuficienta, vopseaua este veche sau diluantul folosit a fost incorect. Din pacate, daca vopseaua este veche, mare lucru nu se mai poate face! In rest, remediile sunt simple: agitare corecta sau folosirea unui diluant corect. 7. Schimbarea nuantei. In timp, vopseaua isi poate schimba nuanta din cauza agitarii incorecte (parte din pigment nu a fost inclus in vopsea, iar dupa cateva utilizari se schimba raportul dintre pigmenti prin consumare inegala). Remediu: agitarea corecta a vopselei Acelasi lucru se poate intimpla daca vopseaua a fost depozitata cu capacul recipientului in jos .O alta cauza poate fi distrugerea (oxidarea) in timp a unuia dintre pigmenti. Remediu: alta noua!

DEPOZITAREA VOPSELELOR se va face in locuri aerisite, racoroase, fara umezeala. Recipientii se pastreaza in pozitie verticala cu CAPACUL IN SUS. Idea pastrarii recipientilor cu gura in jos, pentru a nu intra aerul, este o gaselnita! Daca orificiul este mare, vopseaua va curge prin el, daca exista asa zis pori, aerul tot va intra in contact cu vopseaua din interior! Apoi, cantiatatea de aer pe care o "inglobeaza" vopseaua in timpul agiatrii este in ori ce caz mai mare decat cea ce ar intra prin pori. Din contra, acest procedeu poate duce la schimbarea nuantei vopselei. Asa cum am spus diferitele componente se stratifica dupa un timp oarecare de depozitare. Daca acesta stratificare are loc pe fundul recipientului, in urma agitarii corecte acestea revin in totalitate in solutie. Daca sedimentarea are loc pe capac este imposibil sa-i aducem inapoi in recipient. O agitare prin scuturarea recipientului, nu amesteca suficient vopseaua. Dupa citeva astfel de manevre se pot pierde cantitati insemnate de pigment sau alte componente vitale. In final vopseaua este compromisa, poate chiar mai repede decat din cauza "luarii" de aer!

Cea mai buna solutie pentru a impiedica neplaceriile stocarii este utilizarea unei masinarii vibratoare care sa agite vopseaua in mod continuu. Dar ce te faci cand ai zeci de vopsele de agitat? Nici solutia deschiderii din cind in cind a tuturor voselelor si agitarea lor, nu este o solutie buna. Asa cum am specificat mai sus, in timpul agiatrii vopseaua inglobeaza suficient aer pentru a produce ulterior daune! Timpul de "garantie" depinde de producator, tipul vopselei, conditiile de pastrare, etc. si se incadreaza in intervalul a 5 - 6 ani pentru o vopsea virgina, dar scade simtitor dupa citeva utilizari, putand sa devina inutilizabila chiar dupa citeva luni de la folosire! Hai sa trec si la enumerarea TIPURILOR DE VOPSELE. Incep cu : EMAILURI. Sunt cele mai comune, cel putin deocamdata, in rindurile machetistilor de pe plaiurile mioritice. Se gasesc intr-o gama variata de culori si nuante, mate, lucioase sau semimate, transparente sau metalice. Se pot utiliza, atat cu pensula, cat si cu aerograful. Se usuca relativ repede, adera bine la suprafata plasticului, metalului sau rasinilor, precum si a suprafetelor vopsite cu alte tipuri de vopsele. Emailurile nu au reactii adverse cu plasticul machetei, dar sunt inflamabile si considerate oarecum toxice. Gama Humbrol. Sunt pe departe vopselele cu cea mai mare diversitate de culori si nuante, lucioase, mate sau semimate, cu putere mare de acoperie, ori transparente. Au o oferta bogata de vopsele metalice de buna calitate. Pot fi utilizate foarte bine, atat cu pensula, cat si cu aerograful. Vopselele din generatia veche, de tip ENAMEL, erau de calitate mai buna decat recentele SUPER-ENAMEL: se pastrau mai bine timp indelungat, "mergeau" foare bine cu pensula, aveau o putere de acoperire cu mult mai mare. Superenamel-urile au viata destul de scurta (s-au stricat dupa 3-4 luni si doua trei utilizari!) si parca nu merg asa de bine cu pensula (asta in opinia mea). Metalicele sunt insa excelente: sunt rezistente mecanic si foarte "naturale", par chiar bucati de metal! Oferta de acrilice a firmei este mica si, din pacate, de slaba calitate. Se pot dilua cu apa distilata sau solutie de acool etilic, in schimb la alcool izopropilic se branzesc. Peste vopselele Humbrol se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare. Gama Revell. A doua firma ca oferta in diversitate. Vopsele de calitate, merg excelent cu aerograful si pensula. Chiar mai mult, au o oferta de vopsele speciale pentru aerograf, atat mate cat si metalice sau transparente.Din pacate oferta pentru metalice si transparente este mica. Invers ca la Humbrol, "generatia noua" a dus un spor de calitate, atat ca diversitate sau putere de acoperire, cat si ca durata de conservare. Revell produce seturi speciale si corecte de vopsele pentru aviatia WWII germana (din pacate numai RLM 65, 70, 71), engleza si americana, ori pentru vechicule si blindate. Diluantul oferit, Color Mixt, este excelent putand fi utilizat cu succes si pentru emailurile altor firme. Revell nu are oferta de acrilice pana in prezent. Peste vopselele Revell se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare. Gama Model Master sau cum mai este cunoscuta ca Testors sau Americanele. Oferta destul de mare de culori si nuante, mate, semimate sau lucioase. Din pacate nu au vopsele transparente. Oferta de metalice "speciale" este destul de diversa. Din pacate, acestrea sunt destinate doar utilizarii cu aerograful si, desi imita foarte bine metalul, au o putere de acoperire si rezistenta mecanica scazuta. Au nevoie de grund si lac protector. Pentru suprafete mici (cilindri motoarelor ori ai amortizoarelor oleopneumatice, etc.) se poate utiliza pensula. Emailurile Model Master se usuca destul de repede, de acea se utilizeaza mai greu cu pensula, uneori ramanand dungi suparatoare. Mai mult, cand se da al doilea strat, daca se insista intr-un loc, primul strat se poate increti si "agata" de pensula, stricand totul. Deci atentie, cand dai al doilea strat, chiar cu dilutie mica, nu insista sa netezesti vopseaua cu pensula, poti distuge totul intr-o clipa! Unele vopsele, date fie cu pensula, fie cu aerograful (dar mai ales cu pensula), pateaza din cauza "sedimentarii" diferite a pigmentilor. Model Master are oferta de culori specializate pentru aviatia germana (RLM-ul, regretabil, dar parte din ele sunt incorecte!), americana sau engleza in schimb exceleaza la corectitudine a nuantelor in ceea ce priveste partea americana. Din pacate aceste culori au o putere de acoperire mica, nu se pot utiliza decat cu aerograful, in urma pensulei ramanand pete sau dare.

Model Master are si o oferta de acrilice foarte bogata, de calitate buna si foarte buna dar extrem de pretentioasa. Se pot dilua cu apa distilata sau solutie de acool etilic. Peste vopselele Model Master se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare. Gama Tamiya. Desi de calitate, oferta de emailuri este putin mai scazuta, mai exact cea mai scazuta gama din toate punctele de vedere, fiind mai degraba specializata pentru blindate, vechicule, marina si aviatia americana WWII si moderna. Vopselele "merg" bine cu pensula si foarte bine cu aerograful. Desi scazuta, oferta de transparente si metalice este execelenta. Oferta de acrilice este similara cu cea de emailuri si de calitate foarte buna. Ca diluant pentru acrilice se poate utiliza solutia de alcool izopropilic.

Vopsele ACRILICE. Oferte destul de limitate, exceptie facand Model Master. Sunt mai dificil de folosit cu pensula. Nu pot fi utilizate pentru drybrusing. In schimb sunt comod de utilizat, ustensilele putinduse spala cu apa, nu sunt toxice. Se pot utiliza foarte bine in "pereche" cu emailurile pentru tehnici speciale: washing, vopsea sarita, etc. In cazul vopsirii detaliilor fine, acrilicele sunt dificil de utilizat cu aerograful (ex. petele sau "carnatii" in cazul camuflarilor Luftwaffe). Din cauza uscarii rapide, vopseaua are tendinta de a se depune rapid pe acul aerografului schimbind geometria jetului, sau chiar blocand-ul. Tot din aceasta cauza, se lucreaza greu cu aerografele cu dubla actiune, deoarece se anuleaza "repetabilitatea".Unele firme livreaza "incetinitori (inhibitori)" de uscare pentru aceste cazuri, dar in acest mod se pierde avantajul uscarii rapide. Peste vopselele acrilice se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare, dar se recomanda cu precadere lacurile acrilice. Nu sunt toxiceContinui enumerare cu Vopselele METALICE. Sunt, fie vopsele "clasice", ce includ pe langa pigmentii obisnuiti si fragmente metalice (pulbere de aluminiu, colorata sau nu), fie fragmente metalice colorate, in suspensi in lianti si solventi. Se utilizeaza doar lacuri protectoare specificate de firma producatoare. Sunt toxice si inflamabile. Vopselele de tip ULEIURI. Au timp de uscare foarte mare. Datorita vascuozitatii mari, chiar si diluate, nu pot fi folosite cu aerograful. Nu prea sunt disponibile in culori "militare", deci trebuie facute mixari. Sunt vopsele rezistente, cu aderenta buna la plasticul cu care nu are reactii adverse. Sunt mai degraba indicate pentru vopsitul figurinelor, washing sau drybrushing. Avantajul uleiurilor: daca gresesti, se pot sterge fara probleme cu o carpa, chiar si dupa cateva zeci de minute! Sunt considerate toxice si inflamabile. Peste vopselele de ulei se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare.

Vopsele tip AUROLAC (Lunar, Lac de sobe).Este o suspensie coloidala de pulbere de aluminiu intr-un liant si diluant. Are o aderenta buna la suprafata plasticului. Se poate folosi cu succes pentru imitarea aluminiului, dar ATENTIE, numai cu aerograful deoarece cu pensula raman dare si se distruge plasticul. Se dilueaza cu D506 sau Nitrosolv. Decalurile adera destul de bine la suprafata vopsita. Nu este obligatorie folosirea unui lac protector Sui..... am ajuns la utimele doua tipuri de vopsea folosite in modelism. Am sa incep cu cele : DUCO. Se pot folosi numai cu aerograful, iar presiunea trebuie sa fie mai mare decat la emailuri. Din pacate adera derstul de slab la suprafata plasticului, fiind nevoie de un grund. Se dilueaza cu Nitrosolv. Desi se poate utiliza si acetona, nu este recomandata deoarece matuieste vopseaua si ataca plasticul. Fiind vopsele luciosae, decalurile adera foarte bine la suprafata vopsita nemaifiind necesr aplicarea unui lac lucios, asta in cazul celorlalte tipuri de vopsea , anuland astfel din start efectul de silvering. Se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare.

Sunt foarte inflamabile si toxice. VOPSELELE AUTO trebuiesc utilizate cu precautie din cauza solventului ce poate ataca plasticul. Este exclusa folosirea cu pensula! Desi sunt vopsele rezistente, cu un luciu deosebit, nu adera prea bine la plastic, fiind nevoie de un grund. Deoarece nu se prea gasesc culori "militarizate" este nevoie de mixarea lor pentru a obtine culoarea dorita, acest lucru facandu-se cu destula dificultate. Nu sunt vopsele permisive si nu iara greselile facute la aplicare, asa ca ..... Mare ATENTIE in folosirea lor ! Foarte pretentioase si la aplicarea decalurilor, fiind necesara tratarea suprafetelorcare urmeaza a fi decorate cu decaluri. Se pot utiliza ori ce tip de lacuri protectoare. Sint foarte inflamabile si toxice. nt extrem de toxice :) :D si foarte inflamabile .Sunt mai putin inflamabile. Directore..... inainte de a incheia si tutorialul legat de vopsele, cu toate secretele, avantajele si dezavantajele i-mi permit sa mai fac o paranteeza in care sa trec cateva SFATURI DE AMESTECARE, asa ca : - emailurile, in special cele lucioase merg mai bine la cald, in timp ce acrilicele si duco merg mai bine la rece (acum sa nu crezi ca trebuie sa astepti vara, ca sa vopsti cu emailuri si iarna, ori sa te muti cu atelierul in frigider, pentru acrilice :D :D ). Daca lucrezi cu emailuri lucioase cu pensula, incalzeste usor recipientul cu vopsea (se poata pune intr-un vas mai mare, cu apa calduta). Daca utilizezi aerogarful, este suficient ca temperatura ambianta sa fie peste 22*C in cazul emailurilor lucioase si in jur de 18*C pentru acrilice si duco. Emailurile mate nu sunt atat de pretentioase (un posibil raspuns la nedumerirea unui coleg, care ma intreba cu v-o2 ani in urma, de ce se mai fac vopsele mate, daca tot trebuie sa lacuim lucios inainte de a pune decalurile sau a face washing.) - in cazul vopselelor lucioase, foloseste doar diluanti specificati de producator, in caz contrar vopseaua isi poate pierde luciul - spala machetele inainte de vopsire, in special (componentele) pe cele din rasina pentru a inlatura urmele de grasime sau alte reziduuri. Se poate folosi cu succes un detergent de vase, diluat ( eu folosesc numai axionul). - vopselele lucioase au o viscozitate mare. Cand sunt agitate sau se utilizeaza pensula, pot face bule de aer in masa lor si/sau pe suprafata vopsita. Bulele trebuie "indepartate", altfel vor strica aspectul suprafetei vopsite - NU exista reguli percise de dilutie ( am mai zis-o si o repet), tocmai datorita viscozitatii diferite a vopselelor - vopseaua lucioasa se usuca mai greu decat cea mata, si al doilea strat se usuca mai repede decat primul - inainte de a vopsi cu vopsea lucioasa este bine sa dai un strat de grund - pentru washing utilizeaza un diluant mai "bland" pentru a nu distruge stratul de vopsea sau, mai bine, utilizeaza o vopsea "opusa" .Ex: email vs. acrilic - nu lacuii niciodata vopseaua alba. Exista riscul ca unele lacuri sa se ingalbeneasca in timp (in special cele emailice!) - nu aplica al doilea strat de vopsea (daca este cazul) decat dupa uscarea complecta a primului strat - nu aplica lacuri, washing sau orice alt tratament decat peste vopseaua complect uscata (cel putin dublul timpului recomandat de producator!) - nu amesteca vopsele de tip email cu cele de tip acrilic. In caz contrar vei obtine o excelenta...branza gorgonzola! :) - nu pulveriza lac lucios peste vopsea lucioasa. - nu lasa recipientii cu vopsea deschisi mai mult decat este necesar. Cel mai mare dusman al vopselelor este aerul! - mentine in stare PERFECTA de curatenie filetul, capacul si gura recipientilor cu vopsea. De preferat sunt recipientii cu filet, celor cu capac ambutisat.

- utilizeaza cu precautie vopselele care nu sunt destinate special pentru hobby-sti - vopsele "transparente" se pot obtine amestecand vopsea obisnuita cu lac incolor de acelasi tip cu vopseaua (email cu email, etc) - cand lucrezi cu aerograful, pulverizeaza initial un start subtire, "cetos", de vopsea apoi reveno in mai multe treceri pana obtii "stratul ud". Regula este valabila si pentru lacuri. - cand lucrezi cu pensula, primul strat se da cu vopsea mai diluata, iar cel de al doilea cu vopsea nediluata sau putin diluata. Pensula terbuie sa aiba o miscare rectilinie, uniforma si numai intr-un singur sens. - se recomanda filtrarea vopselei diluate inainte de a fi introdusa in recipientul aerografului. Astfel nu vei avea surprize, mai ales cand trasezi linii fine! - vopseaua galbena are pigmentul cel mai putin dens, ca urmare puterea de acoperire este foarte mica. Dificila la utilizarea cu pensula, fiind necesare mai multe straturi. De preferat in ori si ce situtie se foloseste ca baza de aplicare a galbenului un suport de alb,practic inaintea vopsirii cu galben vopseste zona cu vopsea alba. - vopseaua albastra are tendinta de a pata - vopseaua rosie migreaza prin straturile de vopsea (chiar si prin plastc!), iesind "la suprafata". Din acest motiv stratul rosu va fi ultimul aplicat in toate cazurile. Grije mare la aplicarea rosului, greselile sunt in multe situatii imposibil de retusat si ultima interventie la capitolul vopsele. Gata, cu asta inchei ca deja sunt super obosit . In speranta ca cele scrise sunt de vre-un folos tie sau cuiva, mai enumar doar o comparatie intre emailuri si acrilice, deci : comparatie: emailuri versus acrilice si am sa incep cu acrilicele mergand pe punctarea plus la pozitiv, minus la negativ si egal la neutru Acrilice 1. Nu sUnt toxice.Totusi trebuie purtata masca pentru a nu inhala aerosolii de vopsea >= 2. Instrumentele de lucru se spala cu apa.Totusi, pentru o buna curatare, trec prin aerograf si aproape 2 ml de diluant pentru emailuri sau acetona.>= 3. Avand tensiunea superficila mai mica se "aseaza" mai bine pe macheta.>+ 4. Putere mare de acoperire chiar si mai diluata.>+ 5. Vopseaua mata are "granulatie" mica.Avantaj cu decalurile>+ 6. Se usuca repede.Nu e neaparat un avantaj.(drybrasing-ul este mai greu daca nu imposobil de facut)>= 7. Durata de garantie medie.>+ 8. Bune pentru washing.>+ 9. Rezistenta mecanica medie.Daca suprafata de vopsit are urme de grasime apar probleme mari >10. Degradarea culorii in timp.Dupa expunere indelungata la lumina, vopseaua isi schimba nuanta.>11. Rezistenta mica la agenti chimici.Dupa 10 zile de la uscare, vopseaua a reactionat la diluant atat acrilic cat si pentru email.>12. Rezistenta culorii la efecte mecanice mica.Daca incerc sa "lustruiesc" cu o bucata de pasla locul unde voi pune decalul, nuanta culorii se schimba.(ex RLM 76 a devenit verzui!)>13. Nu se pot vopsi detalii fine.(ex petele sau "cirnatii" in cazul camuflarilor Luftwaffe).Din cauza uscarii rapide, vopseaua are tendinta de a se depune rapid pe varful aerografului schimband geometria jetului, chiar blocand-ul.Am vopsit o suprafata mai mare cu vopsea acrilica (un U-boot VII C ) si varful aerografului s-a "lungit" cu 3 mm!.Pentru a preantampina acest lucru duza si acul trebuie curatat mereu.>14. Din cauza timpului de uscare mic, se lucreaza greu cu aerografele dual action.Se anuleza "repetabilitatea" (nu intru acum in amanunte)>15. Din cauza uscarii rapide nu se prea poate face drybrashing.>16. Macheta terbuie obligatoriu spalata foarte bine inainte de vopsire> 17. Aderenta mica la componentele metalice metal >-

18. Pret mediu.>+

Emailuri 1. Toxice.Asa se zice.( si fumatul e toxic si alcoolul, chiar si femeile).Ori cum trebuie purtata masca iar spatiu unde se vopseste trebuie sa fie foarte bine ventilat pentru a inpiedica acumularea de vapori toxici.>= 2. Instrumentele de lucru se spala mai greu.Cu aproximativ 15-25 ml de diluant spal un aerograf.>= 3. Datorita tensiuni superficiale mai mari, nu se "intind" prea bine pe suprfata de vopsit.Totusi diluate corespunzator, acest dezavantaj dispare.>= 4. Putere de acoperire acceptabila, chiar slaba cu dilutie mare.Din pacate puterea de acoperire a vopselei depinde mult de firma producatoare si nuanta culorii>5. Vopseaua mata are "granulatia" mare ceea ce creaza neplaceri si probleme la aplicarea decalurile.>6. Se usuca mai incet.Nu neaparat reprexinta un dezavantaj.>= 7. Durata de garantie este medie.Totusi unele emailuri se degradeaza cam repede.>= 8. Bune pentru whasching.>+ 9. Rezistenta mecanica mare.Accepta usor urme de degete pe macheta in comparatie cu acrilicele care nu permit acest lucru.>+ 10. Culoarea nu se degradeaza in timp.>+ 11. Rezistenta buna la agenti chimici.Dupa 10 zile de la uscare vopseaua nu a reactionat la diluant.>+ 12. Rezistenta culorii la efecte mecanice mare.Daca incerc sa "lustruiesc" cu o bucata de pasla locul unde voi pune decalul, nuanta culorii nu se schimba.>+ 13. Se pot vopsi detalii fine.(ex. petele sau "cirnatii" in cazul camuflarilor Luftwaffe).>+ 14. Excelente pentru drybrashing.Sunt intrecute doar de uleiuri.>+ 15. Se lucreaza foate bine cu aerografele cu dubla actiune.>+ 16. Nu sunt probleme daca am uitat sa spalam macheta inainte de vopsire >+ 17. Aderenta buna la componentele metalice>+ 18. Pret mic>++

Concluzii; Daca adun avantajele , la acrilice am cinci puncte si la emailuri doisprezece puncte.Daca adun dezavantajele : acrilice noua puncte, emailuri doua puncte.Rezultatul este net in favoarea emailurilor! Totusi, asta este opinia mea cu privire la comparatie. Pentru moment cam atat ca deja vad aurore boreale :) si ochii in cap i-mi fac mai ceva ca la un joc fliper . Salutare si sa auzim numai de bine.