Teatrul baroc german

Primele tragedii baroce germane au fost inspirate de marele teoretician german a barocului Martin Opitz (1597-1639) Pentru a oferi autorilor germani modele demne de urmat! Opitz a tradus "n german# tragedii de $ofocle! $eneca! librete %n marile ora&e germane! teatrul s-a dez'oltat "n (urul cur)ilor princiare &i "n colegiile patronate de iezui)i! unde cele mai multe piese erau (ucate de ele'i ("n *ran)a! +talia! ,nglia! la acea 'reme teatrul era de(a (ucat de profesioni&ti) -e aceea! te.tul din numeroase piese era "nso)it "n antracte de muzic#! dans sau diferite oratorii $cena conceput# de iezui)ii germani "ncepuse &i ea s# capete o form# fi.#! ca &i "n +talia &i *ran)a /ulisele de'in e'idente 0le "ncadreaz# un spa)iu lung cu mai multe intr#ri &i ie&iri Ma&inele regizorilor apar &i ele! efectele de lumin#! ca &i cele sonore concur1nd "n mod masi' la realizarea unui teatru iluzionist $cena semnific# un fel de metafor# sau 2iperbol#! iar retorica discursului teatral este conceput# "n acest scop 3eatrul german baroc este plin de scene de 'iolen)# care se petrec "n fa)a spectatorilor 4ustul celor de la cur)ile germane arat# o st#ruitoare preferin)# pentru scenele de cruzime -e e.emplu! "ntr-o pies# de 5einric2 6ulius 'on 7raunsc28eig dintre cele 19 persona(e care apar pe parcursul intrigii nou# persona(e sunt ucise! dou# se sugrum#! unul este luat de dia'ol! iar dintre cele r#mase! trei sunt draci care nu pot fi omor1)i -e aceea la prima 'edere poate s# par# ciudat faptul c# "n manualele de poetic#! la fel ca &i "n unele prefe)e de tragedii! autorii r#m1n adep)ii multor principii enun)ate "n antic2itate &i reluate de $caliger! frec'ent citat! ca &i ,ristotel /a &i Martin Opitz! poetul &i traduc#torul german 4 P2 Harsdrffer (16:7-1659) atrage aten)ia c# intriga din tragedie are ca persona(e regi! prin)i! eroi "n general acredita)i de documentele istorice! care apar pe c1mpul de lupt# sau "n alte confrunt#ri 'iolente dictate de ra)iuni de stat ca &i de alte sentimente Opitz st#ruie asupra ideii c# tragedia este o &coal# a constan)ei! a for)ei &i a cura(ului 5arsd;rffer pune accent pe rolul tragediilor care culti'# 'irtutea +mportant i se pare acestui autor ca te.tul s# aib# un mesa( (usti)iar astfel conceput "nc1t r#ul s# fie pedepsit! iar binele r#spl#tit 5arsd;rffer nu se refer# "n mod direct la unitatea de ac)iune din tragedie! el precizeaz# doar c# locul ac)iunii tragice este ocupat de palate regale! gr#dini! case de '1n#toare! parcuri de '1n#toare! spa)ii destinate "ntrecerilor sporti'e festi'e! case de curteni &i de )#rani! 2anuri etc ,cest spa)iu este eterogen -e altfel! autorul nu ezit# s# afirme c# at1t ,ristotel! c1t &i unii dramaturgi din antic2itate nu mai pot oferi canoane literare pentru contemporani <nul dintre cei mai de seam# e.ponen)i ai teatrului baroc german a fost Andreas Gryphius (1616-166=) 3ragediile sale par a fi concepute mai mult ca te.te de lectur# >eplicile sunt e.trem de lungi &i epicizante! uneori "ntrerupte de poeme lirice cu caracter parabolic care pot fi c1ntate ,ceste 'ersuri constituie o modalitate de concentrare a unor idei din care se desprinde 'iziunea scriitorului despre lume ?aitmoti'ul z#d#rniciei e.isten)ei corelat cu eterna trecere cap#t# o pregnan)# deosebit# Prima tragedie a lui 4 este Leo Armenius! publicat# "n 165: "mpreun# cu un ciclu de sonete &i ode 0lementele intrigii sunt e.trase din istoria bizantin# ?ecturile scriitorului german arat# c# el a a(uns la con'ingerea c# statul este conceput dup# o anumit# ordine di'in#! ceea ce face ca "mp#ratul sau regele s# apar# ca un e.ponent al legii di'ine pe p#m1nt >especti'! lupta pentru r#sturnarea puterii este pri'it# ca un p#cat foarte mare -in aceast# perspecti'#! intriga din Leo Armenius are un caracter parabolic %mp#ratul bizantin Mi2ail + este detronat &i ucis de generalul ?eo ,rmenius! care preia puterea 7 ani mai t1rziu se produce o con(ura)ie "mpotri'a lui! organizat# de generalul s#u Mi2ail 7albus +ntriga de baz# "&i p#streaz# structura antitetic# /on(ura)ia pleac# de la premisa c# "mp#ratul trebuie r#sturnat! fiindc# nu-&i sus)ine partizanii care l-au adus la putere! (ustific1ndu-&i mandatul doar prin 'oin)a di'in# ,utorul sus)ine planurile antitetice prin aducerea pe scen# a adep)ilor "mp#ratului! care 'or s#-l ucid# pe generalul

r#z'r#tit /on(ura)ia este descoperit# &i pare sortit# e&ecului 7albus este aruncat "n "nc2isoare &i condamnat la moarte! dar la rug#mintea so)iei sale e.ecu)ia este am1nat# pentru a nu a'ea loc "n noaptea sf1nt# %n somn! "mp#ratul este pre'enit de apropierea r#zbun#rii di'ine Membrii con(ura)iei "l omoar# "n noaptea sf1nt# "n fa)a altarului 7albus este eliberat )i se "ncoroneaz# "mp#rat ?upta pentru putere are deci un caracter ciclic 0a se poate repeta cu al)i r#z'r#ti)i 'irtuali de mai t1rziu Morala tiranilor este condamnat# "n aceast# intrig# de palat! unde se arat# c# norocul este foarte sc2imb#tor ,lt# tragedie celebr# a lui 4r@p2ius este Catharina din Georgia (16=9A165:) &i face parte din dramele cu martiri &i eroi na)ionali Opera scoate "n e'iden)# deosebirea dintre iubirea p#m1nteasc# &i cea spiritual# /at2arina este o regin# energic#! gata s#-&i r#zbune so)ul ucis! fidel# poporului s#u &i credin)ei sale -e)inut# "ntr-o "nc2isoare de &a2ul Persiei! regina are de ales "ntre c#s#toria cu "mp#ratul "ndr#gostit "n tain# de ea sau tortur# &i arderea pe rug 0a "l detest# pe &a2 ca p#g1n! "n numele tradi)iei ca du&man al poporului &i al familiei sale -atoria o "mpinge spre op)iunea pentru moarte >egretul &a2ului este prea t1rziu /at2arina iese prin moarte din sfera e'enimentelor omene&ti! trec#toare! &i intr# "n eternitate 3ragediile lui 4r@p2ius Carol Stuart &i Papinianus reprezint# repeti)ii de alte fapte istorice sau ficti'e! realizate "n aceea&i manier# literar# ,ndreas 4r@p2ius a scris un teatru poetic plin de patos! cu o subtil# retoric# a persuasiunii c#ut1nd calea de purificare a con&tiin)ei mai ales prin infle.iunile lirice ale tragediilor sale! bazate pe o intrig# fira'#! dar mereu e.emplificatoare 4r@p2ius a scris &i comedii! ca de e. Horribilicribrifax ,lt e.ponent important al teatrului german din baroc este Daniel Casper von Lohenstein (16351693)! &i acesta un "nalt func)ionar erudit -up# studiile gimnaziale f#cute la 7reslau &i forma)ie (uridic# de la ?eipzig! ?o2enstein ob)ine un doctorat "n drept la 3Bbingen /#l#toriile obi&nuite de formare "l duc prin Olanda! >enania &i 0l'e)ia! dup# care se fi.eaz# ca a'ocat la 7reslau %n 1666 renun)# la a'ocatur# de'enind consilier! protosindicus al ora&ului 7reslau! apoi consilier imperial +nfluen)at de teatrul lui $eneca! atras de marile teme oferite de istoria >omei antice! dar mai cu seam# de Orient! ?o2enstein nu a scris doar piese de lectur# ,re un sim) al scenei mult mai dez'oltat dec1t 4r@p2ius +ntriga conceput# de el are o mare mobilitate &i 'iolen)# $cenele de groaz# se petrec "n fa)a spectatorilor! nu sunt doar comunicate de diferi)i mesageri >eplicile sunt c1nd foarte lungi! c1nd foarte scurte! sus)inute de dialoguri mereu "ntrerupte de alte persona(e ce intr# "n ac)iune ?imba(ul patetic &i metaforic r#spunde unor st#ri pasionale e.plozi'e! unor muta)ii de con&tiin)# pro'ocate de diferite situa)ii limit# Operele sale sunt ni&te panorame istorice pline de dramatism! la care particip# zeci de persona(e reale &i imaginare %n spectacol particip# oameni &i zei! spirite "ntruc2ipate &i simple fantome! for)ele naturii &i formele alegorizante ale g1ndirii Primele tragedii ale lui ?o2ensten reprezint# un cadru oriental Ibrahim Bassa (165:) este inspirat# dintr-un roman de Madeleine de $cuder@ 0ste 'orba de lumea sultanilor! care se comport# ca ni&te tirani s1ngero&i +bra2im Pa&a! comandant de o&ti al lui $oliman cel Mare! este cre&tin -e&i adusese mari ser'icii sultanului! este aruncat "n "nc2isoare "mpreun# cu so)ia sa +sabella +ar $oliman! incitat de so)ia sa >o.elane! "i condamn# pe cei doi la moarte /a &i "n alte opere ale sale! ?o2enstein face apel la 'ise sau alte forme de pre'estire pentru a "nl#tura anumite decizii arbitrare Mustafa! un alt om (ertfit! i se arat# sultanului "n 'is $periat! acesta 'rea s# re'in# asupra deciziei sale! dar +bra2im cu +sabella au fost e.ecuta)i "nainte de anularea deciziei %n teatrul lui ?o2enstein pasiunile au doar o for)# destructi'# >a)iunea este aceea care ordoneaz# lumea <rm#rind mereu efecte de &oc! teatrul lui ?o2enstein penduleaz# "ntre e'enimentul istoric deformat &i cel ne'erosimil ,lte tragedii ale lui ?o2ensteinC Sultanul Ibrahim! Cleopatra! Agripina! Sophonisbe & a 3ragedia baroc# german# nu a l#sat nicio oper# durabil#

,daptat dup# >omul Munteanu Clasicism i baroc n cultura european din secolul al XVII-lea 7ucure&tiC ,llfa! 1999