ACOMPANIAMENTUL MUZICAI-

ParticularitaLea distinctd a dansutrui aerobic o reprezintl, prezen[a acompaniamentului rnuzical, care implicb existenla unei armonii perfecte ?ntre
execu{iile artistice specifice dansului qi muzic6"

Din acest punct de vedene prezeia{a acompaniamentului nuzical reprezintS

gi

un procedeu rnetodico-estetic specific dansunui, care asigurd insugirea rapidd Ei terneinicS. a conlinutului deprinderiior rn*trice specifice pagilor gi ac{iuni}or in clans"

Nu ?n uitirnul rAnd prezenta muzicii creeazh o stare emotionald lbvorabilf. suslinerii efortului ftzic prin caracterul mcrbilizator pe care itr are in efectuarea
ac{iunitror prin activarea sistemutrui nervos central.

Totodatd acompaniamentul rnaztcal aptimize'az.d nivelul percepliei motrice qi prin varietatea ritnaurilor ajut5 la exprirnarea artisticd corporald de inait nivel a dansatorilor. It4uzica participd la dezvoltarea lrnaginafiei sreatoare stimul6nd a.ctivitalea independenti gi ajut6.ndu-i trre instruetor sil fie original gi variat.

Expresivitaica motricd trebuie sa

muzical sub doud aspecte:

fie in

concorrlant?i cr.r acornpaniamentul

din purrct de vedere ai canacterirlui (coloratura) pieselrrr rnuzicale , care poate fi vesel, vioi, sbltdret, eroic, solemn, iiric - senzual; din punct de vedere al specificului rnijloacelor de expresivitate
rnuzicald cancrettz.ate in agogica gi dinamicd.

1. Agogica cuprinde particularitSlile suneteiot"muzicaie, reprezentarea graficd a acestora, mbsura muzicaid, ritmul qi tempoul muzical.

2. Dinarnica este corelalia intensitF.lii srmetelor gi anume forma qt f,razarea

muziaald,, nrelodia gi arrnclnia,

3. Forma qi frazarea neuzicalfi

Orice instructor pentru a interpreta corect muzica trebuie sa aibd noliuni

minime legate de agogica gi dinamica acompaniamentului muzical astfel reugind sd execute adecvat orice tip de miscare qi nu in ultimul r6nd sd imbine armonios programele artistice.

1.

No{iuni de agogicl

1.1. Sunetul muzical - reprezintd o miqcare de vibralie transmisd sub formd de undd qi care se propagd in toate direc(iile spa{iului. Se exprirnd grafic prin note muzicale qi se noteazd, prin semne speciale inscrise pe partiturd. Noteie au duratd gi valoare diferitd reprezentat[ prin notd intreagd, doime, pdtrime, optime. Mai multe note muzicale alcdtuiesc misura muzicalS.

1.2. Misura muzicali este exprimatd prin numdrul qi valoarea notelor muzicale cuprinse in intervalul a doud bare paralele, perpendiculare pe portativ.

in cadrul inilierii in dans aerobic se recomandd

alcdtuite intr-o succesiune metricd egald.

sd se utilizeze cu precddere piese muzicale

Fragmentele muzicale recornandate la grupele de incepdtori sunt:

mdsura2 l4 - piese rnuzicale av6nd ritm de disco, dance, retro, muzic[ folclorici (latino, orientald, etc); mdsura3 l4 - piese muzicale lente cu tenta lirica senzuald: vals, rhythm & blues, retro lent, g.a.; mdsura 4 I 4 - muzicd ritmatd : marg, taranteld, .iazz, disco pi ritmuri mai nou apdrute cum ar fi: house, dance , trance, g.a. Succesiunea unui numir diferit de misuri muzicale alcdtuieqte o frazil muzicald.

1.3. Fraza

muzicali - are un inceput, o desfdqurare crescdndd numitd parte ascendentd, un

...8 misuri muzicale in funclie de intentia compozitorului.

rdspuns, pafte consecentd gi o incheiere.

Poate avea 3,4,5

Un progratn artistic trebuie sd debuteze simultan cu inceperea frazei rnuzicale, sd aibd o deffiqurare logicd, fluentd, inlanluitd corespunzdtor succesiunii mdsurilor muzicale Si o incheiere care sd fie fn concordanld cu finalul Jrazei muzicale. Astfel, dansul reprezintd, o succesiune pe structuri tehnice corporale gi deplasdri variate aflate in coeziune gi arrnonie

desfrqur6ndu-se logic de la inceput gi pAna la final.

1.4.

Ritmul in muzicd este reprezentat prin doud aspecte:

timpilor forle accentuafi in cuprinsul mdsurilor unui fragment muzical,
a

I -'succesiunea

II - durata diferitd

valorilor notelor rnuzicale.

Concordanja acliunilor din dans aerobic cu ritmul rnuzieal este reprezentatd

prin capacitatea

de a efectua inldn{uirile intr-o evolufie spaliali qi temporalii simetricS, periodicd, accentuatd confcrrm particularitSlilor ritmice proprii fiecdrui fi'agment muzical.
Ritmicitatea muzical6 este diferitd astfel
:

in mdsura 4/4 ritnt de marg accentul tare pe tirnpul 1 gi sernitare pe timpul 3, ?n mdsura 314Ia ritmul de polcd disco accentul cade pe prirnul timp, "si in misura 314 dtm de vals de asemeni, este accentuat timpul 1, in timp ce la ritmul =iiA i de mazurcd (lUazurlda fostihiliaii+o ffiibrnobrlrmii.pglgggee si in cele din urmi a devefiit,un.Cans pular pgnffieiesa.iin tradi;ia rurald de multe ori au dansat impreund, in ordine: Mazur (medie rapid), Kujawiak (lenta) 9i oberek (rapid). Diferenga dintre aceste dansuri se bazeazd pe exprimarea si viteza.) accentele cad pe timpii 1 qi 3 .

Latnuzicadiscoindsuramuzicald2l4:4l4suntaccentuafi tolitimpiiprinpercu{ii
(pulsalii).

reprezintd viteza cu care se succed sunetele intr-o piesd rnuzicald qi deterrnind viteza de efectuare a ac{iunilor in dans. Orice piesi muzicald scrisS cuprinde indicafii de tempo care se gdscsc la inceputul portativului, care pot fi:
1..5"

Ternpoul

largo foarte. foarle rar. adaggio - foarte rar, alegretto - puiin mai repede ( modcrat ). allegro - repede ( rapid), vivace __ foarte repede, presto - foarte, foarte repede, accelerando - cregtere treptatd,
relandanclo

m6rire treptatS.

2. No{iuni de dinamici rnuzicat5

ilinarnica rmuzicali este reprezentati prin corelafia intensitS{ii sunetelor qi schirnbarea lor de la cele mai inalte la cele mai joase, precurn gi de fonrna gi fvazarea nnusicatrS, adicl rnelodia qi arnaonia.

2.1" trnterasltatea sunetelor intensitate (terie). Se noteazi prin:

are diferite nuanle reprezentate prin grada{ii de fo4d

qi

pianissimo -- foarte incet, piano"- incet, fflezzo forte - potrivit, forte * tare, puternic, fortissimo - foarte tare sforzzando - accent asupra unui sunet saLl grup <le sunete, stacatto -- sacadat, intrerupt. crescendo qi descrescendo - cu creqtere sau scddere treptatd a intensitdlii.
aceste particularitali ale sunetelor se concretizeazd

ln alcatuirea programelor artistice,

rniqcare

prin

lini

, energicd, bruscii, sacadat[, ?ncordat[, relaxatd g.a.

Gradul de intensitate al nuanlelor muzicaie are Lrn rol deosebit in efectuarea relaxdrii gi incordbrii grupelor rnusculare, astf'el nuanlele de intensitate fbfie determind contrac{ii putemice necesare efectudrii unor elernente corporaie dinarnice cufi1 ar fi sdrituri qi piruete ,elernente acrobatice libere qi ia bara vertical[.
Intensitd4ile forte pot tnarca

pozilii

atdrnat sau

pozilii de rnen{inere in echilibru sau de suslinere a corpului in suspendat cu anumite segmente cotporale (brafe sau picioare) in cornbinalii cu

alte elemente mai lente.

Nuanlele de intensitate piano presupull o reiaxare a grupelor musculare ce se concretizeazd prin migc6ri line de mare amplitudine gi fineie"

2.2. Inil{imea sunetelor - irnpune et-ectuarea unor rnigcdri inalte, suslinute corespunzbtor sunetelor inalte qi a unor migcdri in pozigiijoase corespunzitor sut:etelor joase.

2.3. Melodia - este o combina{ie ritmatd, reprezentdn,l arganizarea sunetelor de diferite indl{imi care creeazd ernolii estetice osi stimuleazdfantezia. Orice rnelodie are o tem[, un conlinut de idei exprimat prin particularitdtile tiiferite ale notelor muzicale.

2.4. Arrnonia reprezintd legarea sunetelor intr-un tot organic ce subliniazd ideea de bazd a piesei rnuzicale. Melodia gi armonia completeazd gi intregesc ritmul reprezent6nd elemente esenliale ale expresivitdlii motrice.

Limitarea acompaniamentului muzical numai la ritm frrd prezenla unei linii melodice, a unei idei , care si exprime anumite sentirnente prejudiciazd conlinutul muzicii , limiteazd actul artistic Ai posibilitatea de exprimare a executanlilor ( dansatorilor ).

3. Forma gi frazarea muzicall - Orice piesd muzicald este alcdtuitd din mai multe perioade @Ar!i). Perioadele cuprind fraze qi secven{e de fraze sau propozilii. Frazele sunt alcdtuite din mdsurimuzicale, carelarAndul lor sunt formate din note muzicale.

Alcdtuirea programelor artistice trebuie sd corespundd cerinfelor de formi 9i frazare muzicall astfel:

pies

mvzicaldaleasd pentru programul artistic propriu-zis, secvenfe ale programului artistic corespunzdtoare perioadelor (p1(ilor) muzicale,

structuri (combinalii) de dans corespunz[toare frazelor muzicale qi elemente tehnice corporale pentru mdsuri sau note muzicale.

Egalonarea numericd a acfiunilor motrice efectuate cu acompaniament muzical se realizeazd intr-o metrici egal[ de 8, 16,32,64 timpi motrici.

trebuie s[ redea prin ac{iunile corporale particularitdlile de

in afar[ de incaclrarea pe timpi, m6suri, fraze gi perioade rnuzicale un program

caracter

qi conlinut ale

artistic

acompaniamentului muzical gi mijloacele de expresivitate ale acestuia.

Atunci cdnd coregrafia programului artistic nu respecti particularit[(ile

acompaniamentului rnuzical acesta poartd denumirea de fond sonor.

Concordan{a coregrafiei programului artistic cu muzica aleasi atrage dupi sine creqterea valorii execu{iei tehnice, ridicarea expresiviti{ii artistice qi a spectaculozitd[ii
gestului.

MUZICA I]Y ACTIVITATILE DE GRUP

Este una din componentele esentiale ajutand practicantii in coordonare.

Muzica este o valoare adaugata care are si rolul de a stimuli elevii.

Este foarte important sa se lucreze pe timpul muzicti, nu doar pe ritmul acesteia.

Matematicamuzicii este fundamental pentru a ajuta clasa in coordonare.

16 t

+ 1 6t : 32 tirnpi (secventa
32

secvanta

bioc coregrafic de 32 timpi)

coregrafic de 64 timpi)

32

t+

t:

54 timpi (bloc 32 +bloc

32:bIoc

Deci, un bloc este alcatuit din 2 secvente.

La un ritm prea ridicat tehnica si siguranta elevilor sunt amenintate(miscarea nu

este completa).

Acustica este un element uitat deseori de instructor" Este foarte important sa si interpretam tipul de muzica folosit cu pasi specifici acelui gen. Folosirea ritmului determina tipul de miscare si incadrare sa in muzica pentru a propune o majora capacitate auditiva, senzitiva , o rnai mare concentrare, atentie, expresivitate.

Volumul
Joaca si el un rol irnportant si deci trebuie folosit in mod apropiat.

Exista momente de mare intensitate frzica ce pot fi trecute cu o mai mica dificultate daca muzica este rnotivanta, stirnulant iar volurnul este adecvat acestor situatii" Dar in acelasi timp volumul prea inalt nu poate suplinii lipsele instructorului.
Este o mare greseala ridicarea volumului de la-nceputul lectiei pentru ca reuseste sa creeze confuzie in elev, care nu reuseste sa inteleaga cerintele lectiei (lipsa de cuing

verbal.)

Putem afirma ca muzica:

Este un important element de motivare Poate face antrenamentul mai piacut Poate stabili o atrnosf,era inainte, in timpul si Ia sfarsitui lectiei Pclate rnasca senzatia de oboseala in timpul leetiei
F{e permite sa stimuiam ernotiv

Evoca amintiri Ne distreaza Ne face sa intrarn in empatie cu timpul musical Ne relaxeaza. stimuleaza si ne a-iuta sa ne concentram Ne face sa intram in euritrnie termen grecesc ce ne indica legatura intre sunet-ritm-miscare

Avem deci, prin intermediul rrruzicii si-a activitatilor muzicale motorii, un enorm potential care ne da posibiXitatea de-a ofbri buna despozitie, de-a antrena si de-a face in asa fel incat sa putern crea in persoanele practicante o bunastare globatra. Tirnpul si masura fragmentului musical este o puisatie constanta(bprn).

Muzica poate fi considerata:

1. I-enta - 50-80 bprn 2" Moderata:80-120 bpm 3" Rapida"- 120-150 bpm

4.

Foarte rapida i60-200 bpm