Teste anul III 1. Este considerat promotorul asepsiei in chirurgie: a. b. c. d. e.

Louis Pasteur Ilia Ilici Mecinicov Victor Babes Amboise Pare oseph Lister

!. "terili#area prin caldura umeda se poate reali#a prin urmatoarele metode: a. b. c. d. e. $lambare %u aparatul Poupinel Prin &ierbere %u autoclavul %u ra#e gamma

'. "palarea mainilor chirurgului inaintea interventiei chirurgicale: a. nu este necesara( oricum se imbraca manusi b. se &acea cu perii sterili#ate si sapun sau lu&e cu sapun( sterile c. in ca#ul in care se &ace cu betadina si apa( apa de clatire nu este necesar sa &ie sterila d. se &ace intotdeauna in asa &el incat scurgerea apei sa se &aca de la degete spre cot e. se &ace intotdeauna in asa &el incat scurgerea apei sa se &aca de la cot spre degete

). Administarea substantelor medicamentoase se poate &ace pe urmatoarele cai: a. b. c. d. e. directa orala prin aerosoli parenterala nici una din cele de mai sus

*. "eringa a &ost inventata de: a. b. c. d. e. %harles Prava# Ale+ander ,ood -avier .u/on $ran# Luer nici unul din acestia

0. %aile de administrare a substantelor in1ectabile sunt: a. b. c. d. e. intradermica hipodermica e+tradermica intramusculara intravenoasa

2. "olutiile i#otonice: a. se in1ectea#a numai intramuscular( in pro&un#imea tesutului b. se administrea#a direct in circulatia sanguina deoarece paravenos produc necro#a tesuturilor c. sunt prohibite pentru orice tip de in1ectare d. nu se mai &olosesc e. se pot in1ecta pe orice cale 3. In1ectia intramusculara: a. b. c. d. e. are ca #one de electie: regiunea &emurala si regiunea lombara se practica( la nivelul regiunii &esiere( in cadranul in&ero4intern accidentele si incidentele ei include inteparea nervului vag nu poate sa introduca niciodata in masa muscularasubstante uleioase sau suspensii nici una din cele de mai sus

5. Avanta1ele in1ectiei intravenoase: a. b. c. d. e. substanta a1unge imediat in circuitul sanguin actiune rapida in ca# de urgenta permite in1ectarea de substante hipertone permite e+plorarea anatomo4&unctionala a diverselor organe nici una din cele de mai sus

16. In1ectia intradermica se &oloseste la: a. b. c. d. e. in1ectarea unor antigene sau alergene care( in contact cu anticorpii din organism( vor produce o reactie eritemato4papuloasa7intradermoreactie8 inceperea aneste#iei locale prin in&iltratie in1ectarea unor substante medicamentoase pentru desensibili#are in1ectare de solutii hipertone in1ectare de substanta de contrast

11. Tipurile principale de pansamente sunt: a. b. c. d. e. pansamentul protector pansamentul absorbant pansamentul compresiv pansamentul obstructiv "picile

1!. Modalitati de in&asare sunt: a. b. c. d. e. in&asarea circulara in&asarea longitudinala in&asarea in 9spic de evantai: in&asarea in &orma de ; in&asarea recurenta

1'. In&asare speci&ica pentru calota craniana este: a. b. c. d. e. spica capului capelina7boneta8 mitra lui <ipocrate prastia capastrul

1). In&asarea in 9spic de grau: se e&ectuea#a: a. b. c. d. e. la radacina membrelor la nivelul sanului la nivelul bonturilor de amputatie la nivelul calotei craniene in 1urul articulatiilor cotului si genunchiului

1*. Punctiile pot &i clasi&icate in: a. b. c. d. e. super&iciale simple aspiratorii comple+e evacuatorii

10. Punctia pleurala este contraindicata atunci cand se suspicionea#a: a. b. c. d. e. colectii inchistate abcese reci colectii intrapleurale mari pleure#ii purulente hematoame masive posttraumatice

12. Tipuri de sutura cu &ir continuu: a. b. c. d. e. sutura intradermica bursa sutura Blair4=onatti sutura mecanica sutura capitonanta

13. Instrumente taietoare sunt considerate: a. b. c. d. e. &oar&eca port4acul bisturiul electrocauterul departatorul $arabeu&

15. =i&erenta dintre pensa Mi>ulic# si pensa ?ocher este: a. b. c. d. una are dinti( cealalta nu una e autostatica( cealalta nu una are cremaliera mai mare una are striatii pe 1umatate din supra&ata portanta a bratelor( cealalta pe toata lungimea bratelor e. nu e+ista nicio di&erenta intre ele !6. "onda1ul ve#ical se poate e&ectua la barbat: a. b. c. d. e. in po#itie de decubit ventral cu manusi sterile( cu pensa sterila sau &ara pensa cu sonda Pe##er cu sonda Tiemann( de rutina cu sonda $ole/( de rutina

1.e !.c(d '.b(d ).a(b(c(d *.a(b 0.a(b(d(e 2.e 3.e 5.a(b(c(d 16.a(b(c.d 11.a(b(c 1!.a(e 1'.b(c 1).a(b 1*.a(b(c(e 10.a(b 12.a(b 13.a(c(d 15.d !6.b(e