mprat i proletar Pe bnci de lemn, n scunda tavern mohort, Unde ptrunde ziua printre fereti murdare, Pe lng mese

lunge, sttea posomort, Cu fee-ntunecoase, o ceat pribegit, Copii sraci i sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spunei c-i omul o lumin Pe lumea asta plin de-amaruri i de chin? Nici o scnteie-ntr-nsul nu-i candid i plin, Murdar este raza-i ca globul cel de tin, Asupra crui dnsul domnete pe deplin. Spunei-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se ngrdir Cu-averea i mrirea n cercul lor de legi; Prin bunuri ce furar, n veci vezi cum conspir Contra celor ce dnii la lucru-i osndir i le subjug munca vieii lor ntregi. Unii plini de plcere petrec a lor via, Trec zilele voioase i orele surd. n cupe vin de ambr - iarna grdini, verdea, Vara petreceri, Alpii cu frunile de ghea Ei fac din noapte ziu -a zilei ochi nchid. Virtutea pentru dnii ea nu exist. ns V-o predic, cci trebui s fie brae tari, A statelor greoaie care trebuie-mpinse i trebuiesc luptate rzboaiele aprinse, Cci voi murind n snge, ei pot s fie mari. i flotele puternice -armatele floase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, -acele milioane, ce n grmezi luxoase Sunt strnse la bogatul, pe cel srac apas, i-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o fraz de dnii inventat

Ca cu a ei putere s v aplece-n jug, Cci de-ar lipsi din inimi sperana de rsplat, Dup ce-amar munciri mizeri viaa toat, Ai mai purta osnda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea i v-a fcut s credei c vei fi rspltii... Nu! moartea cu viaa a stins toat plcerea Cel ce n ast lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, cci mori sunt cei murii. Minciuni i fraze-i totul ce statele susine, Nu-i ordinea fireasc ce ei a fi susin; Averea s le aperi, mrirea -a lor bine, Ei braul tu narm ca s loveti n tine, i pe voi contra voastr la lupt ei v mn'. De ce s fii voi sclavii milioanelor nefaste, Voi, ce din munca voastr abia putei tri? De ce boala i moartea s fie partea voastr, Cnd ei n bogia cea splendid i vast Petrec ca i n ceruri, n-au timp nici de-a muri?