SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLATINA

REFERAT Tema: AFECTIUNI CARDIACE

Elev: Neacsu Maria Catalina Anul III F

Afectiunile cardiovasculare
Inima, pompa care asigura circulatia sngelui n organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sngelui n sens unic, si anume dinspre atrii nspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stnga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: strmtorarea orificiului, stenoza, stnjenindu-se astfel scurgerea sngelui din atriu n ventricul sau mpiedicarea etanseitatii n momentul nchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sngelui n sens invers, din ventricul n atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia. Inima desfasoara o munca enorma, pentru ndeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu snge oxigenat. n acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul stng, se desprind din ea doua ramuri ce nconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi n ramuri din ce n ce mai fine, formnd o retea bogata de vase capilare, n jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se ntmpla n bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica. EXPLORARI CARDIACE BIOCHIMIE-Teste nespecifice Colesterolul Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml. (Europa)

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice. 2. HDL Valori normale : barbati - 140-300 mg%; femei - 140-450 mg%. Utilitatea testului : aprecierea riscului afectiunilor coronariene aterosclerotice, monitorizarea pacientilor cu niveluri scazute de HDL. Nivelurile scazute de HDL sint asociate cu cresterea riscului de ateroscleroza coronariana. Se cunoaste ca activitatea fizica duce la cresterea nivelului HDL. Dintre persoanele sanatoase, cele care desfasoara activitati fizice au nivelurile cele mai crescute. 3. Trigliceridele Valori normale : barbati: 150 mg% ml. ser; femei: 100 mg% ml. ser. sint dependente de virsta si de regimul alimentar. ~n primele doua decenii de viata valorile sint mai scazute . La femeie valorile sint mai scazute cu aproximativ 10 mg/100ml decit la barbat. Utilitatea testului : indicator al capacitatii organismului de a metaboliza grasimile, evalueaza riscul de ateroscleroza. Deoarece colesterolul si trigliceridele pot varia independent, determinarea lor simultana este mai utila. 4. Alte teste nespecifice : turbiditatea plasmei, glicemia, T4 - RIA, acidul uric.

BIOCHIMIE Teste specifice 1. Creatin fosfokinaza (CPK) Valori normale: 25 - 350 u / l variaza in functie de virsta si sex. Utilitatea testului : determinarea CPK este un test specific pentru cord, deoarece enzima se gaseste in concentratii mari in miocard si muschiul scheletic. Lezarea fibrelor miocardice (infarctul miocardic acut ima) duce la cresterea nivelului plasmatic al enzimei. 2. Lactic acid dehidrogenaza (LDH) Valori normale : variaza considerabil in functie de metoda de determinare . Pentru metoda piruvat - lactat la 30 o C si pH 7,4 valoarea normala este de 95 - 200 U/l. Utilitatea metodei : LDH este o enzima intracelulara prezenta in toate tesuturile. Valorilor plasmatice ale enzimei cresc in caz de necroza miocardica (IMA) Examenul radiologic Este o sursa majora de informatii in stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei afectiunilor cardiovasculare. Examenul radiologic clasic (standard) are avantaje care explica utilizarea in continuare pe scara larga (examen de rutina): raspindire larga, executie usoara, inocuitate. Se utilizeaza urmatoarele tehnici: 1. Radiografia plana (tele-radiografie) se executa ca test de rutinascreening la toti pacientii suspecti de afectiuni cardiace-

Utilitate: in determinarea dimensiunilor cordului 2. Radioscopia (fluoroscopia) permite: - investigarea dinamicii cardiace, a peretelui toracic, diafragmului, vaselor mari si hilurilor pulmonare; - investigarea exudatelor pericardice suspecte; - verificarea pozitiei pace- maker- ilor cardiaci; - ghidarea miscarilor cateterului in timpul cateterizarii. 3. Radiografii cardiace seriate Se realizeaza in patru planuri de examinare (antero- posterior; lateral; oblic drept anterior; oblic sting anterior), simultan cu proba esofagului baritat. Echocardiografia Tehnica neinvaziva de examinare cu ultrasunete a cordului, furnizeaza informatii cu privire la: - pozitia, marimea, miscarile structurilor cardiace; - velocitatea fluxului sanguin. Ecourile undelor de inalta frecventa permit localizarea si studierea miscarilor / dimensiunilor structurilor cardiace (valve, pereti ventriculari, sept).

Echografia Doppler inregistreaza velocitatea obiectelor in miscare, incluzind si deplasarea singelui prin inima; ofera informatii asupra dinamicii fluxului sanguin prin sunturi si regurgitari. Tehnicile moderne utilizeaza monitoare color pentru a creste valoarea informatiei. Scintigrafia cardiaca Explorare neinvaziva care implica injectarea i.v. a unei substante radioactive care se fixeaza electiv in anumite tesuturi. Un contor de scintilatie inregistreaza radiatia gamma a izotopilor si descrie o imagine care ofera informatii referitoare la marimea, forma, pozitia si activitatea functionala. Exista mai multe variante de scintigrafie cardiaca. Cateterismul cardiac si angiocardiografia Este o metoda de diagnosticare a conformatiei si defectelor de la nivelul cavitatilor cardiace, al valvelor si vaselor cordului. Prin inserarea de catetere arteriale sau venoase se abordeaza cavitatile cardiace drepte sau stingi, se injecteaza substanta de contrast care permite definirea structurilor cardiace. Aprecierea statusului functional se realizeaza prin fluoroscopie sau imagini Rx. Un osciloscop montat linga patul bolnavului permite inregistrarea simultana a altor parametri cardiaci : traseu ECG, frecventa cardiaca, ritm, presiune vasculara. Teste de efort I. Metodologia testelor de efort II. Parametrii monitorizati III. Factori limitanti ai capacitatII de efort a) Indicatii

1. Preventive: - masurarea gradului capacitatilor fizice (conditia fizica); - depistarea afectiunilor coronariene latente la subiectii cu risc crescut. 2. Diagnostice: - diagnosticul diferential al durerii toracice (angina de efort, angina de repaus, dureri atipice); - aprecierea capacitatii functionale a a bolnavului cardio pulmonar; determinarea prognosticului si gravitatii bolii. 3. Reabilitare: desemnarea candidatilor la programul de reabilitare cardio pulmonara.

b) Tipuri de teste de efort: 1. Cicloergometrul: - permite masurarea efortului (in wati sau in kg / m / min); - permite mentinerea relativ imobila a toracelui (culegere EKG facila); - cost mic, spatiu ocupat redus. 2. Covorul rulant (treadmill): - tip de efort obisnuit, fiziologic pentru persoane neantrenate;

- permite realizarea celui mai mare consum de oxigen ( la calcularea consumului O2 intra si greutatea corporala) . 3. Proba de efort dinamic cu bratele (se aplica in caz de handicap motor la membrele inferioare). 4. Proba scaritei (Masters): proba clasica, dar rar utilizata in prezent. 5. Stimularea atriala cu sonda electrod (pacing atrial). c) Metodologia testului de efort: efort continuu (rectangular) ; in trepte ( cu repaus sau fara repaus intre treptele de efort) . Cel mai utilizat teste este cel cu cicloergometrul. Tehnica probei : 1. Pretestarea: - informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu obtinerea acordului acestuia; - examenul clinic complet; - EGC standard de repaus. 2. Testarea : - se fixeaza derivatiile EKG, se masoara TA;

- se executa incalzirea cu pedalare la 10 Wati timp de 1 minut; - se creste puterea in trepte de 3 minute cu cite 30 Wati; - monitorizarea EKG (pe osciloscop) cu inregistrare la fiecare treapta de efort; - se masoara TA la fiecare treapta de efort ; - in cazul aparitiei complicatiilor se intrerupe proba; 3. Post testarea: - se continua efortul la 25 Wati (pentru evitarea colapsului circulator) - se monitorizeaza TA si EKG timp de 5 minute - repaus in clinostatism pentru 30 minute II. Parametrii monitorizati : Parametri electrici (EKG ): 1. Modificari ale segmentului ST in raport cu punctul J (jonctiunea S ST) : - coborirea ST la 0.08 sec dupa punctul J cu mai mult de 1 - 1.5 mV este considerata patologica (gradul subdenivelarii apreciaza gravitatea ischemiei); 2. Unda R in derivatiile precordiale: - cresterea ampplitudinii semnifica suferinta coronariana;