SMUSISTERUL noUoLEEEE st ReVAT/OOTOLET usivansrrsteA svcuaestt ‘Benverer be LinevIosod, DB Pucnuraaea ‘mccomese! pe com. st tiesnaros nous MANYSCRISUL DE LA Iesd ‘Text stabilit, studiu fiologte, studiu de limb’ gi indice ee MIRELA TEODORESCU 4 ION GHETEN EDITURA ACADEMIE] REPUBLICIT SOCIALISTE ROMANIA BUCURESTI, 1977CUVINT INAINTE Biitia de fold urmaraptss pund ta dispositia specistigtilr, preoum si uuu pido mal tar, noes te echo cabrones, nil de ile mak representative monumonta ale linbit gi Iteraturs nocetro din pri- imele dacenia alo seoolului al XVIE lea, inauficiont ounosodt pind tn present, Ansofind testul do un studi filologs $i de wut lingotsti, ov pi de tun indice aohauotio de cuvinie, neam sirdduit a subliniom imporiania Manuscrisalui de la Yeud in contexdul timbit gi literaburit Smputs. Editia noasird este rezuliatul nei rounoi de colaborsre tntre Tnstitutul de Tingvistiod din Bucuresti (Sectoral do gramatied 91 fimbd titerard) 9i Facultaiee de limba si titeratura roménd a Universitasti Bucuresti (Cate Ge storia Limbit romane), 4m at caer plan de cercetiri a figurat tx ani 1975 ~1975. ‘ Incrarea a encficiat de observasile eompetonte ale oolepitor moptr’ 1, Fischer pt Finnga Hasan, referencias dooomnafs da Conese pin fio al Institututus de lingoistiod din Buowrepti. Ba a fost disowtatd, 00 ave. tensa, in eadrul Seotorulut de gramatioa #i limba lilererd al institutulus, ds wn’ coletin do ceretators alsdtuit din Bmawuela Buse, Oheorghe Ohivu, Hariana Costinesow, Magdalena Georgesou, Magdalena Lonifa, Alecandr ‘Mares, Alezandra Roman 9s Florentina Zgraon. O serie de’ indicat gi ‘ile relative la uncle probleme de limba weraincand te datordm cmabiltifii iui I. Roboiue, de ta Instituiul de Tingoisted din Buouregt. We fecom 0 pldcutd obtigajie dea te adress tuturor muljumirile noasbe panic 1975 dines Teopowssce 91 Tox GimeSTUDIU FILOLOGIC MANUSCRISUL ROM. NR. 5032 AL BIBLIOTECH ACADEMIEI 1.S.R. ‘Visitind in luna august anului 1921 expozitia orzanizats Ia Sighe- tu] Marmatici cu prilejal adundrit generale a sooietati ASTRA, Andrei Birseamu a remareat Drintre obieotele prezentate in volum sfumoat”, expus de preotul Artemiu Anderco din comuna feué — Maramures sf Garuit de acesia muzeului din Sighet. Prezentind manusorisnl descoperit colegilor sii din Academia Roman’ in gedinfa din 11 noiembrie 1921, Birseaau a font o deseriere sumara a codicetui, insissind ex precdiders agupra fregmentulul din Caiehismut coresian, pastrat printve texte, Nu mult dupa aceea, prin starainfele Ini I. Bianu, cartes a intrat in patti. ‘moninl Bibliotecti Academie! Romane, fiind evtaloga'é, sub nx. 5032, printre manusorisele roménesti ale aceste! biblioteci. Manuserisul romaneso nr. 5082 este un eodice miscelanen de tip special, Intructt euprinde pe lingk manuscrise (slave gi romAnesti) si dou. tiparitirt (fragmentare) + Catehiemut si Pravita atzibuite hi Coresi. Coat cele cuprinde un numir do 211 file, de formate aiferite. Coperjile mam serisului sint din lemn, acoperite ou Diele. Logiitura este fri indoialé veche. Pilea in care au fost invelite coperiile este de culoar eafenie inchis 51 prezintd un grad destal de avansat de uzuri: s plesrit, pe alocw $i e strabituts de giuri ficuie de cari. Volumul a fost prevaéut lo legare om 9 eatarama metalick, astaci distruss. ‘Manuserisal academic nr. $082 confine um&tomiele texte: 4.1%: un pomelnio ouprinzind mai multe nume 1. 1": Natato poluno(St}niea (= Ineeputul slujdei de la miceul nopfii), in slavond ; £. 2°10": Bo(ajtie ulitelnoe (= Bvanghelio tnvipitoae), in clo vonk ; £. T1157": Pravilo siv(a) ap(sNit ¢ sty(a) 7 sitbort (= Pravila stinfilor apostoli gi a celor 7 sfinte eoboare), i slavoas; 169" : Catchiomul atribvuit Ini Coresi (fragmentar), in roma- 2 Catehieraat tateran roménese, In Anatole Acadertel Romine”, Memorile Seta Imerare, sere TI, tomt 1, memoria 3, 3320£. 170"—193" B 194r—205" neste; f, 206'—211": Vit steg i welskee sobote ee(é ri (= In sfinta si marea simbit’, seara), in glavond. Manuserisul de 10 Teud; Pravila atribuiti Ini Coresi (fragmentans), in roma- MANUSCRISUL DE LA TEUD Numit astfel, pentru intiia oars, de I. Biana in 1995, ou prilejul ceditsrit textulni tn facsimile, manusetisal do care ‘ne oouplim ouprinde tel texte, serise de aceeagi mind. ata o suecints prezentare a lor. 1, thire filele 170" gi 183"/7 ale mamusoriculti so giseste an text avind ‘itiul slavon Posianie ga ba nalego Io a at nbso spa(d ico vi Ter(s}li(m). ‘Titlului rominesc, notet in continuars, fi Lipseste incopu- tal: ... dentre oorin cddew tnire Terusalim, Beto wh text slavo-roman, on traducerea romAnessc’ intercalats. Textul se Inokeie oa euvintele Ast patriarsu Brusali(m)ekyj Osan’ (= Bu, Osian, patriarhul Terusa- limufai), care n-au fost traduse in roménoste. ‘extul conbine o variant a aga-numitel Zepende a duminieis, inseri- indu-se printre numeroascle versiunt rominesti ‘alo acestel epistole apo- crife, Ea apartine tipului Terusatim, dupa clasificarea Int N, Cartojan, © alta versiune, datata 1600, se gisegte in Codicale Sturdaan (£ 1" 10 §i a fost publicass de Hasden In Cusente den bdirini, vol. TI, Buouresti, 1879, p. 4355, Celelalte versiuni sint postetioaro textulnt nostru, datind, in matea lor majoritato, din secolole al XVIIF lea gi al XTS-lea, Textul conservés peste tot in partea romaneascS pe -n- in cuvintele de origine latind. A fost reprodus in editia faesimilata a kui L. Bianu, Manuscript de te Youd, Bucuresti, 1925, p. 1—38. In paginile uimftoare, vom num! acest text, din motive de ‘comoditate, Leyenda duminiot IE, Al doitea text, ouprins intro filele 183" sf 189", 0 intituleneh Boutonie 9 ne(Uie paasy, Inadivura tira afta si mares duméncon Page tilor, sorisa'@ de sfintui Toon Zlacoust Avem a face en tilou! evangheliei din duminica Pagtilor. Omilia, ‘ateibuitd sfintulai Toan Guri-do-aur, a fost alestuita in realitate de patri: arhul Toan Osleca (1334—1367). Ha se rogisegte in Cazania a I1-a°a Iii Corest (1581), p. 132—137 (ed. 8. Pusearin — Al. Proapoviel, Diaconul Coresi, Carte’ ou nedpaturd (1681), Buouroyti, 1634, p. 115—238) si in Codicele Todoresou, 2. 1°11" (ed. 'N. Driganu, Dowd manusoripte vechi. Codivele Podorescu pi Codicete Marfian, Bucuresti — Leipeig— Viena, 1914, p. 191~195). O versfane mai sourti a omilie! din duminioa Pastloh, atr uit de asemenea sfintnini Toan Guride-aur, euprinaind olteva pasajo comune en versiunea din Manusorisul de la Teud, Cazania a Ti-a cotesian, si Codicele Todorescu, se giseste In Codicele Sturdzan, £. 63°61" gi > ta cel co urmeszd. am roprodus exempiee fn forma in care a fost redate tm editia estrd (fed nota iterlorsuprasrie)- Ort Ge ete al fost neeessr, am reprodls cxvintele ‘ja: com spar in test (respoctnd, pein semare, gratia orga). 10" (ed. Hasdeu, Cuvente den bitrini, vol. IL, p. 75~88), tn Manuserisul popit Brotul, p. 454458 (publicath de Gh’ Mihail, Gheereatt axvpre Fanart slao-romdn a popit Brat (16691967), ta SLU, i, >. 334398) gi intr-unul din Frogmeniale Zorga (publicat de N. Iorga, ‘Gite doctrnente de cea mai secht limba rominsayed, Bucuresti, 1008, p.1—14), O altd versiune, mult, amplificat&, conbinind’pasajele din Codi. ‘tile Sturdsan, Manusorieul popii Bratul gi Fragmentele Lorga, eate Poveste 1s svintele Pasti, reprodusé de Rafail din Dragomirna, in 1661, intr-un Poraclis (GCE, f, p. 178-182). Originalul siavon dup care a fost tradusé omilia din tiptirisura coresiand a fost identifioat in 1998 de S. Koliada, Hste Cazanéa viptits Ja Zabludov in 1569 de Ivan Feodarov. ‘Textul este scris integral in limba romén’ gi prezint& rotacismul ui -n- tn cuvintele de origine latina (formele rotacizata, larg majoritare, altermenz’ eu forme cu .n- conservat). A fost reprodue in facsimile de I. Bianu, Manuscript de ls Ieud, p. 28-89. In cole co urneazé, vom numi eest text Invdtatura la Pesit. IIL, Cal do al treiléa text poarti.tithal slavon Poufenie o staa pri- deitenie (— Tavit%turs despre sfinta, cuminesdturk) ji este cuprins iatre filele 180° 91-193", Cuprinde omilia din jois Pagtilor si se regaseste in. Ca- sonia a LI-a a tui Ooresi (1581), p. 125—180 (ed. 8. Pujeariu — Al. Pro- eoporici, Diaconul Coresi, Carte de tnedtiturd (1581), 414), unde are titlal: V(X) styi veliky: Gelo(k), Powenie o pres s}tites ajnaat, Inod- atura de prea Ginette taina oe se sive de trupul pi de eingele lui Hritos, ‘are de ctle ori crévinit oredincingit gitezou-se a Tua affata. oumineodturd, irupul lu Hristos. Partea finelé a cazaniei lipsoste dia textul nostra; scribul s-2 intrerapt la cuvintul énjleage (Cazania @ IZ-e, p. 130) din are n-a reprodus decit slova inipiald (4) ‘Textul este in intregime romanese gi preaint de cale mal multe ori totacismul lui -n- in ouvintele de origine latins. A fost publieat de T. Bian in Manuscript de ta Teud, p. 4048. Ne vom refer in contizware a acest text folosind denumea' Penajavurd 2a cuminestiurd. DESCRIEREA MANUSCRISULUL 1. Manasoreu! de le Youd aro un numis de 24 filo, de format, ins? (20 x 6 cm), Filele ‘nan foxt tumerotate de sorlvoral many ‘Zhe poarss in sehimb dou tumerotart modarze' usa ou magia do Is 170 in 195, alta de mins, eu creionul dea L la 24 (auricle ai tn vedere ‘ete aw paginile manuserisaluly Des gret de fasnt o.atfmatio cate govich in aceasta proving, aumcotarea de tnd pare s& 0 ft precedst ooes de mins. De menglonat etn editiafacsimiaa dis 1926; Pia 3 sumerotat Paginile manuscrstiat de laa 43 Cele 24 de file sing distribute in tzel caiete,tiemre dintre eatete avind prin armare ee opt fle, Gactele 1p 3 poared in deeapta pas inferioare a reeto-ului prime file (f. 170° sf 186%) signarara, ehitlea« (Sa) ga respectiv, + (23). Caltal al Gallen im ave signacure (pe £ 138%‘once sri caletelo poarté pe intlia fk recto, sus, in partes centeata Geasupon primuint rnd, cite ertctalfa (pe cata! eae seis ot cer” Seat Tone, pe celelale on corveala meagre), Flecaro alee a remttat din indoles in patra a cite doua col do hire: La serieen manuseesudus aa folonit, pria wraare, sane oli de birsie, tx tae cum abtma T. Bian * “bexta sora nu exte diapua nioiodaca exnct in central Paginily ci antotdeates mai aproepe de cotor gu de margins siperoara sot de hie. Din sconsia caus Gitano lees bers pind la argues dias coter a bite’ este de e9 om (masurares exacts @ paginilor nu se poate face), tn timp oo in pastea opus, pre eatetion, eo Varta intro 48 91 cm (oe Hla 199° dstanja'e de'29 tuay deonrene per; 18 sa adaugaty deo frbiog, Ip masgines sind! ctvingal Hp, De asemene, In’ parts super Hoard a fot Gertie, margiica lagars bers varie’ inte La gl 2,3 or, in 'tnp oe in part faferioara osoiin se fusrie intro 59 942 oti, Ms urtiorle rau ident la eenerul sinduiton, ra a ae fine deat de lerele tupracerze sua do adsugirleulterioare alo aleor seni. Distanfa do 0/6 em infre primul sind fi mangives superioera a hirtet afore oDjinwe pe f 188" fi expics prin spatial ooupat de majuscula Il adinta ta iia ceink de Bl trollen toxt (Inodfdturd te oumincodturd). Avcoagi distant a fost notats of. 103" gi se expli prin sdiiugin deaatpra rindi, do°0 mine stsinh, P slorelor oe, TFiecate pagind ace inte 17 si 19 xinduri. Distanfa inte rinduti este de o, 0,5 em. Nejoritates fielor are 16 rladurl, An cite 17 radu tlle torr" gi 186" iar cite 19 tise 189" 31 195" Pe fla 173", ajuns Ia capatul rindnint al 17-1ea, scribul a trecut dedesubs ultimele patra slove (Gon) ale ouvintunal puserdy care mu inespusert in rind, Pe Tia 33% Sa'sten dec ata mink, deaéatheel cel de si optspresecsies vind #2 08 ‘Acslagi stove sit sens, de aozsagi onins, deasupra rill 1a! Paginit Geadione (2 1597. Dupa eum te vedo, soribul a ieeput prin & tere ‘de LT rindi pe paging. De laf 173" pila capt, probabil din dorings {Goa folos mal pareimonios hiria, es adangot ep un nied pe Hecate Pagink, B gion Ge preciaat motirad pentru caro serfbal » rovenit la 17 Pincus! pe fia 189" en care incepe cel deal deilea calet), In mod cert insh, cris 10 rinduri pe fils 139" pentra a iacheln pe Aceasth paging teatal ur. fF (fuotjaturd Ye Paget) ga uu trese pe vergrtl tet ole puttu cuviate lina (in vote veneer, amin). Sovteree & ee 19 cngunt Porfls 195 (ecto verso) ar Dutea fl enplieats prin dorinfe serbull do Eaohela tovenl pe care avea la gispoaitie (su cel pupin'o parte Tul) fa mutele celui de al treilon cate, Cam ugor se obserrl, Def. 105", that ale pe F198" sonst este taal inghesuit,literele sint cova. ral Tirunt beso on ae obicel, iar numial gemnelor distran rind ests 12 oueral mai muro oa sired (de observat totus e& seribul Intrerupe tra Scecrea ln mijige stun al 20-1en,lisidmeterminat caviatel faeioge slcl tn Cusonia « Tie vorsians (extul coalinut pe pagialle 130132, 4h otal ‘Gee 40 de rinaan). ‘Toate rincurile sint_srise pink Ia eapft, on excep rinduailor 19 Go yo ile 199" g 199" sia Tindurilor ¢ de ps fil 80" 2 de pe tin © Monuscipt de ta feud, p. [1]: ef. AL. Morey, Delarea Monuserictet de ta eu, 1 LR, XXIV, 1075, nF 4p. OD 10 196", Primal dintre acestea, cuprinzind ultimele patru cuvinte ale textului ze. IE (Lnvdjaturd a Pagti), ace lsat mict spafit albe la inceput si la Birgit, ouvintele find dispuce Ja mijlooul rindulti. Cel ae al dollen bate serie pind aproape de jumState (scribul a suspendat transcrierea textulni). Bind? do po fila 183", sols in proportie de cuprirde ulti ovvints ale textului he. T (Legenda duménioti). Rindal J de po fila 193° este seris in proportio do 2/3 (Kipsogte, fata de Coresi, envintal Tua). Be fila 170,13 s-alaeat tn spafin malt mai more declt cel obignutt intze oavintele globina gli Avepostia ale textului slay, punindwse, £Urd nici o jesificare, un punct {a acest spajiu. Acelagi spafiu (ceva mai taie) a fost lsat intre cuvintele oaneni si tabiort ale tragmentulii romnesc corespuazitor (E. 170/15). Fiecate rind euprinde intre 15 gi 36 de semne. Cite 15 semne ou rin dorile 19 de pe filelo 189° si 165° (adele incomplete). Gel mai Inng rind este cel do al saselea de pe fila 198%, In medic, rindurile Menusorigulud & ta Toud contin 25-30 de semue. Ca lungime, rindurile variazd intze 4,8 om si 14,8 em. Cel mat lung rind este oal de’al 18-lea do pe f. 198%, care ouprinée insé i cuvinty i, adingat la mangine de o alti mind. ‘Daoi facem vdstractie de acest sad, cele mai lungl siot rindurile 11 de pe f, 175" 6 de_po f. 108" {ambos misurind 1,5 om), Gel mat gout, rindut al 10lee de pe f. 192" In medie rindurile au intre 10 si 11 om. inainte de a ff fost soxise, fille au fost liniate orb, prin apdcare, Uimele linioril oatbe mai sint vaibile in unele Jocuri din’ manuscris. fn raport’ ou limita superioaré a filelor, rindurile par drepte, dar in citeva Togusi cle tind s& ,utea” spre margines din dreapta-sis a fill, 2. Textal ese seris in semiuinelala folosita in serierle Hterare ain socolels al XVi-lea 9i al XVI-lea gi, mult mai rer, in doeumentele Dart cnlaze redaetate in ‘acseasi perioadd. NieSieri im cuprinsul mamuscrisuiai tba 2e constath influenge ale sorieri cursive, observafie valabilé si pentra adsugirilo ultericare ale altor seribi. De reguli, intre ouvinte nh se lasi, spatit (soriptio continua), der uncosi distanja dintre envinte este respeo- ath, Intre fragmontele slave gi cele rominegti corespunsitoare din Legenda duninioit se lasa nn mic spafiu, mareat printr-un pine’, Literele de rind au intre 0,2 gi 1 em. Cele mai multe au ¢. 0,2— 0,3 ora. Exoepfie fa literele care depigose riadul (gi Ia special $); aeestoa ajung si stings 1 om. ‘Majasculele slut folosite, de obicei tu series titlurilor. Cu asernenes litere sint serise euvintele Poslenie din til primuhi text (f. 110'/3) si-Poudenie din tit celui de al doiles text (f. 185"/8). Tot on majuscala 68 scris’ prima slovi s cavintulai Powéenie ain titiu: textului mr. TI (f, 189°/1), Ou majusoule sint scrise, de asetenea, prim:le tere ale cuvin- telor astddsi (f. 183/11), verift (f. 189°/22) sl tard (f, 198°/17). Cuvintele astddsi 3 vorifi maxchesst inooputul textelor nx. TI 9i TIT. Majuaculele sint corect si ingrijit exeoutate, dar {Se ornamentafii. In ouvintul Poo- lonie literels au 1,2 om, in timp ce in Poudenie (f. 188° tn’lyimea slovelor desoreste de Ia 1,2 om (slova n) pind la 0,9. em (slova «). n din Pot. Gonie (£. 180") are 0,7 om, 4 din agiddzi' 1,1 om, x din verifi 1,4 om, jar w din ierd 0,6 om. a8. Hirtia pe care sint scrise cele trei texte are caloarea cafenie des- obis, Hind de grosime mijlocie. S-a pAstrat destul de bine, cn excepfis ‘mazginilor care sint earbonizate si a unor pete are se intilnese pe cizeva pagini, Privita ta ristringeres huminii, hircia prezint& un lucia’ evident, dar numai pe porfiunile serise; tnarginile nescrise pistreazs matitaten normal foit de histie, Faptul acesta dovedoste cf lueinl nu provine din fabricafie, ei este posterior acesteia. Dac nue vorba, eventual, de aplicares, in zflele noastre, a wnei substange conservante, atunci probabil 8 insugi'seribul textului s asigurat acest Inoiu hirtiei, in’porfiunile ce ur man a H sorise, fie prin frecare ou un corp dur (Iemn), fie prin aplicarea nei substange’cleioage. Scopul acestel operafii a fost probabil aoela de 2 face Blttia mai pufin permeabild I cerneals, impledicind rispindires Uchidalui. De mentionat oS pe f. 170%, la serierea titlulul si citorva litere din text, cemeala (de 0 struoturk chimios specials) sa rispindit ‘in coxpul hirtiei, f€cind greu inteligibile ottova slove. Avertizat de noest sooident, soribul va fi luat miisurile necesare pentru eel si. nm se repete. Si Inte-adovar, desi s-a folosit aceeasi substanjs, pe f. 183° gi 180%, cer. Reala nu sa 'mai difusat in. hirtie. Hirtia, avind o unicé provenienfa, @ fost tabricatd la Mniszek, orag situat in Polonia, nu departe de Cracovia ‘. Densitatea sitet este de 18 Faretiuri la 2 om, Distanfa dintre Bluguri este de 2 om. La indolluite filelor 171~176, 173174, 178-185, 181—182, 187—192 3 188—191 ge sieesto un Gligran, in ‘dou8 varisnie, pe eare- reprodutem algiuri (veai fig. 1 $i 2). 4, Textelo Manuserisudui de la Leud sint scrise, tn cea mai mare parte ® lor, ou cereals, de culoare neagit, vizibili, bine pistrats. Titlil primului text (excepfie face ouvintull sisv 0/4), seris ou cor- nealé neagrt) a fost saris ex bron angint Cu aooeaglrubstants at fout serise ouvintele ei 18(t) si slovele-cifrs su, respeotiy 9, de po rindurile 5 $7 ale acoleiagi tile (170"), De calitate inforioars, cerneala aceasta s-a Nispindit Is saprafaga hittici, pitrunzind in unele pirfi pin’ dincolo, pe cealalts faté a filei, undo a pétat ou alb hirtia. Cerueala 3-2 decolorat, ‘aga inoft astiai ea ne'apare de euloare cafenie, cu unele nuanfe de Toqu Aceeasi substanf3 (eventual imbunktagita sub raportul calitétii) a fost folosita si la serierea titlului celui do al doilea text, Aici cerneala au s-a difwzat in hirtie si pastreazS pind astiai culoares angintie-cenusie. Din tithol textului nr, IL (s. 183°/8—i0) stut vorlae ou brouz siumet cuvine tele Poudenie v ne(djie passy. Invdjatura intra afinta, mat pufin iniialele ouvintelor peexy, ‘nvijétura oi tnirw, sorise eu cereals neagré, Restul fitlului este soris ew comeals neagrd, ou exceptia cuvintelor ajintul Jeg ferae ox hrona angintn, Ou sega substanfs mal o seit fiala's s cuvintulai avtddei, cu care incepe textul propriu-zis al eazanie ‘Tot ou brons argintin o seris gi tithol toxtului nr. TT. $i aici, ea gi 4h titlul celui dintit text, se disting nuanje de royu, mai ales in partea supe rioaré a litecelor. Cu acceagi cerneala este sorisé inifiala cuvintulul veri, ‘ex care incepe textul propriu-zis al eazantei, Vert AL laces, fe el, Be 906, 2 Fig t Fig. 2Cemeala royie (chinovarul) este folosité numai pe f. 170', penta Rotarea eruciulifel care marcheaz’ inceputal primului calc. -Adiuginile ulterioare, datorate altor péraoaue, int serise tot cu cermealé neigr’, ou exeeptia intervenfilor de pe fla 103, unde sa folosit © cereal mat’ spilécité, batind spre oafeniu. O cemeala asemanitoare pare a fi fost intrebuinfats pe f. 189/10, pentru modilicarea luis In 3, In euvlutul eddeupi gi pe f. 184" le barazea davintolor eeselie si cu dereptote, . Pe tila 183", in parte din dreapta-sus, cineva a soris nodute, 16 petind primul cuvint al textulni nr. If, care iheepe aici. Tot pe nceasts A, pe marginea din stinga, se gisese Pedate intr-un desen naiv tigurile a doi cavaleri, ew cimass de zale, coit, cizme, pinteni si sabie. In josal filelor 183" si 184" so distinge slova w (sau m inversat). tu fine, pe #.103* (ultima a manuserisutai), ia partea de jos, se giseyte insemnarea,W can (1) vemmu. Toate insemnsrile sint toute cu caractere semiunciale. Nu vem nici un indiciu asupra timpului cind au fost efestunte insemnisile i desenele, B de presupus e8 ele aut 0 oarecare vechime OPINIL ASUPRA MANUSCRISULUL DE LA IEUD Defi testelo ouprinse in Manwsorieul de la Tend presinta un interes indiscutabil pentre cercetitori si stan la dispocitia oamenitor de seis do mat bine de o jumbiate do secol (prin iuecmedial fcsinlise pub cate de I. Bian), cle au dat nagtere unel literaturi de specialitate destul de shrace. Pufinele titluri consemnate de Bibliografia filologied roind- neased. Secolul al XVI-lea * reprezinta intr-o serie de eazuri referiri ‘tangen- fiale la textele manuserisulni, toute in luovarl consaerate waor alte pro. Dleme, Gelo mai vechi referinge la, Manuscrisul de ta Teud le datoram tai Andrei Birseany, cel ce » semnalat penta intlia dat’ cereetdtorilor tana- 4orisul miscelanen aflaé astizi sub ar. 6033 in Biblioteca, Academie! 12.8.5, In lucrarea Gatchism fuieran romdsesc, dup ce procedeast la 0 desoriens gumard o celor trel texte, Dirseanu sustine ek Legenda duminior @ fore tradusS de un strhin seu copiatd de un fidel copist al uu traduodtor ‘Trei ani dupa commicares lui Bisseana, in rhotacisme on rounain”, Al. Rosetti amintesie printre textele rotack. zante Inndydtwa la Pagti (,Bxplieation de Piévangite de dimanche do PAques, selon S. Jeaii"), pe care o soooteste a fio copie, realizats tn prima jumatate a secolului al XVirlea, D-sa atzage atentia agupra lege: turil dintre acest text, si omilla simlians din Cacania.a I-e coresiaek, In mod neasteptat, AL Rosetti nu aminteste nimic in aceasti Iucrare despre textul nr. TIT al manusorisului, care este do asemenea rotacieant, ‘Mai train, in Istoria limbit romdne, el'vorbeste despre Casaniile ain Ma: $e Gh, chivu gf 3 Costineten, Bucur { ae, ei, pe 36 Baris, 1324, ps2, 974 “4 musorisut de la Teud, pe eare lo trece printre luordrile szrise in nordul A deslului — Maramures, alatwi de aja-numitele texte roiacizante (Codi ‘ezle Voroncjean si Paaitirile Scheiond, Voronefeand 3i Hurmucacki), Glosele Bogdan 51 Catehismul Marfian® In sourta notif’ ce insoteste odijia foosimilats din 1925 a. Manu- serisulité de la Tend, I. Biann foce o sumard descriere a celor tre! texte. EL le dateaat 4560-1580, observind of sint transerise in semiuneiala obis- uit in cea de a doua jumatate a secolulai el KVL ,,de un deprins seriitor” ® In recenzia.consaeraté edifiet lui Bianu, N. Driguru ne dio euccint’, dar temeiniod analicd @ celor trei texte. El remarca d-ferengole existente intre Legenda duminioit din Manuaorind de lo Toud gi inorarea similars copiaiti de popa Grigore din Mahaci in 1600. Dupé’pirerea sa, textul provine din sudul Dacoromaniei, fiind copiat in ,,nontul teritoxialui pe unde se vorbea roménegte in secokal XVI" 4. Drept argumente, autorul: iteazé absenfa rotacisinului si notarea moxfemului pre la acuzatival numelor de Dersoand. Si cel de al doilea text, Invdjdéurd lo Pati (a carat identitate de contiaut cu Inovirile similare din Cazanic a IT-a gi Codivele ‘Todoresou 0 observs), provine din sud. Wl ax putea reproduce texbul cores- punzitor din Cazonia w I-a, prin mijlocires unor copii intormediare. ‘Tot o origine sudied ar avea si textul nr. TIL (Inedfatura la oumineciturd Provenienfa gudicé 9 textulul se probeazi, dupa N. Drigamu, ca si i cagul textului nr. IL, prin folosirea inconseovent& o rotacimal si prin freevenfa, acuzativelor ox pre. In recenzia. sa, N. Drigann tsi exprim& p&erea of persoanelo care au copiat textelo nr, I i TE erau ueraineni {Hirs a fi exprimati direct, ideea existenfei a cel pufin doi eopisti poate Hi dedusi din aceasta afirmatie). Bl citeaza in sprijinal opiniei sale o serie ae fapte de grafie si de limbs, dintre care numai unele au o valoare probatorie real, Cel dintii studi consacrat sposial unei ehestiuni privitoare la, manu- serisul nostra apartine Margaretel Stefinesca si a fos: publicat im ,,Ar- hiva”” din 1928 #, Ocupindu-se de problema raporsului dintre textul Slav sf cel romanese al Legendsi duménicit, cercetatoatea ieyeand subliniaz’ fepoul oh tradvedtorul nu a redat cuvint de cuvint textul slav. El 20 Ineadreaza prin urmare in scoala Ini Ton Exarhul, oare ceoomenda redares fondulai i'm a literel textelor, si mu in geoala’ Ini Grigore Preeviteral, dupa cure o Lsduvore teebult sive remurve prlu eavotliate Uberult tata de original. Autoatea scoate in evidengis uncle pactioulsetdi ale treducoril roménejti, cum ar fi intrebainferea pluralulai in locul singularulut sane singularulut in locul pluralului, redarea indicativului prezent si a aorise tulti slay prin viitor, achimbaren modurilor 3i a cazarilor, omisiunl de cavinte, denaturarea sensului unor contexte ete. Consiierajiile pe care Te Hace asupra parjil romaneyti a Legendet dwininicit conjin mo Gath gregeli tun, p78 cee ear do "Pibiesin Be, xv, s924—t076, pra 2, & Risen ton? 2 Sitca mprodes at Srl: te fm Boar twos Bomex at 1T4ea sin Steal dete ei, i Atha: SENT, 0, PS sso 18(do ex., pertectele simple de tipul mu credeut sint sovotite a fi pertecte ‘compuse firs ouxiliar). Observajiile sumare formulate de autoare tn. legs- ‘turd cu textele nr, If si TIT sint fard importanga. Lipsite de interes sint cele oiteva consideratii pe eare Ii, Predesow Je face asupra raportului dintre Inodaturd ta Pept si omilia similar de le Goresi 8, Conform opiniei sale, n-ar existe nici un raport de filiafie intre cole dous texte. Mergind pe urmele Iui Rosetti, G. Ivénesen admite o& textele rota- cizante cuprinse in Bfanuscrisul de Ia Toud sint oopiate Ta inceputl se00- Inui al XVULlea, Intemeindu-se pe existenta unor grafii cu -n- (oa spune) 19 (udeodrite), @-s8 consider’ o& manuscrisul ar fi ,0 copie de pe wh ‘text iuntenese sau atdelenese de sud” #, ‘Mai mult atenfie merits Iucrarile publicate de Maria Zdrenghea asupra Legendei duminioti, toate trei flind eapitole dintr-o tezi de doo- torat susfimnta in 1965 gi intitulats Legenda duménioii din Manusoriptud ads 1a Teud. Consideratii ou privirs ta limbé. Prima dintre ele, in ordinea cronologicd a publictirii, este Slavona .,Legendei duminicis” din Codicels de ta Toud *, Desi abordéazd in repetate Tinduri problema raporiului dinire textul slavon i cel romaneso al Legendei duminicii, Maria Zdrenghea na face referinfo nioi aici si nici in lucrarea Problémes soulecds par lee premiers (sic!) traductions roumaines du slavon aw XVI" sitcle ®, consa- erath aceleiagi chestiuni, la studiul Margaretei Stefanesen, care le precede ‘eu trei deoenii pe ale d-sale, dar care [- rAmas, se vede, necunoscut. Conclusiile d-sale reiau unele eonstatiri ale ceteetiitoarel iegene, dar confin si o serie de elemente noi. Dups pAreres autoarel, la, baze. slavonel din Legenda duménioit st& slavona bulgard, peste care s-a suprapus slavona, ueraineand, preoum si unele elemente din ucraineana vorbité, Maria Zdrenghea ‘atirmé de ‘asemenea ek ,,traducdtorul gi copistul nu siut una. 1 aceeasi persoans.” ", eeea eo vren si spund ed ‘textul aflat in posesia Roastra im este originalul traducerii, cf 0 copie. Cele dows versiuni, sla Sons fi romAnesel, sint independente, find reunite de seribul textulul, care »& aranjat doar textele”, introducind unele partioularitayi din limbile (ucraineané si romana) vorbite de el. In prima dintre lueririle citate mai sua, @utoarea nu era in misurd sh precizere dacé ,,sorlitoral” textulti era roman sam uerainean, mulfumindu-se si arate ei.'el vorbea limbile nerai- nean’ si romén’, In’articolu soris in frances4, d-sa isi schimba opinia, sustinind o% traducitoral era un romdn care vorbes ueraineana !*, Dupi. Matia Zdrenghea, soopul algturiril eelor dows versiuni, slava romans, @ fost unul didsotic-religios, ceea ce near duce spre o méndetire, in spe{S spre Peri (Maramures), unde exista o geoald de preoji. Accste afirmajii sing faeute in primul articol (din 1958). Mai ttrziu, in cealalta contribupie (din 1968), d-sa igi sohimbS pirerea, opinind ci, traducerea, 2% L, Preceseu, Dieeonal Corel, Bucuret 193, p. 42: 4M Broblemelecaptate ale sect romane Were, Ia T947, Ds 8 97 3 Publlnts tn CL, A, 1068, p. 100117 3 Fubtienté Im RS, XVi, 1968, p, 908200 % Slanona ybegendetdustntelt” din Code de la Leu, p. 13; ef. slp. 116 2 Toidem, f. Ide; Probtimes souleie par lee prentereivadactions roumnes eu secon au XY} ate, B28 1 slocana Legend dumintt un Godteete de te Ted, p. 11, 18 textulul s-a efectuat in nordul Moldovei in secolul sl KVea", dar ambele localizixi nu sint susfinute ou argumente temwinice. Jn on] de al trllea articol (al doles im ordine erenologish), Despre u final in Legenda Duminivit in Codissie de 1a Teud™, antoarea ajunge Ia conclazia. c& tradueitorul rotunjea consoanele finale, punt de. vedere insuficient argumentat, in special pentra cd metoda’ de interpretare a grafic’ © adosca defechuoass. ‘Intro cereetare consacrats elementelor slave din textele roménesti vechi®, P. Olteanu afirmi oh treducerea Legendei duminieii din Manu- scrisul de la Teud s-a ofeotuat Io ministirea moramurcjeans Peri sau in Ugocea. D-sa If intemeiazs opinta pe existenfa in textul slav al Iegeadet a cuvintului safati (eu sensul de ,a sfadi"), eare prezinté, fenomenul reduoetii grupului vochi slav #4 I's, caracteristic, cupi parerea sa, graiurilor uorainene din Ugocea sau din sudul Maramwesului, Asa oun & Arita Al, Mares *, teoria lui P. Olteaun porneste de la o lecfiune gre- sit8, In Manusorieut de la Tevd avem svatdati (eu un J de facturd spe- isla) si nu svafafi, Grupul £@ apare conservat si in lte cuvinte slave din text. ‘Intro altd cereetare, Coniribupti la studiul wnor omitii isolate traduse fs Hinbe romana %, B. Olteanu faco el ditt gttuza dintro Inedjture la cumnineciturd din Damuscrisut de la Teud gi Invdjétura de preacinstitva laina cose zive de trupul gi de stngele tw Hrietes din Cazania a IT-a oore- siank. Stabilindase legitura indiscutabilé dintre cele dou’ texte, sint relevate diferenfele dintre ele (omisiunile si plusurile existente in mant- seris in raport cu tiparitura). Autorul arat& ¢8 nu se cunoagte nicl o versiune slavond a omiliei; ea nu apare in Cazania de la Zabludov, dupe care @ {ost txadusi tiparitura coresians din 1581. Dup& pareres d-sale, am avea face cu o traducere maramuresear4, difuisata prin copii, dintre care wna (mal veche) @ ajuns la Brasov, flind imprimsta de Cores, in timp c2 alta (mai nous) a fost copiatd in Manuserisul de 1a oud. Din motive asupra Cirora ne Vom opri in alté parte a studiului de fafé, suiorul considers o& traducerea dateazs ,,din epoca crostinismului Jatin? *, Acelagi antor s-a ocupat si de raporturile existente intre Inodja- urd ta Pogti 5i versiunile similare din Casania a II-a coresiand gi Oodicele ‘Zederescu *. Comparind textul din Manuscrisul de le Zeud ea omilia corespunzitoare din Cazania « II-a, P. Olteanu seoate in evident dite- renfele existente intre cele dous eazanil. Dup’ autor, versianes din Manu- sorioul de 1a Teud ax ti mai veche dectt cea coresiani, intriclt noteaa’ rota * Probitmes souesés par let premiers treduclins roumaines th seven ou XVI eee, p. 36, ‘a Putas p. 818. $Y Cotta a stad ean tne le tee ree ome. Yb, ‘jecting, aver, preps, partum Lky Vt, 1962, 3 Fei kt sae narkcorgtce dn chs teste romdseyt, tn SLL, Ut a Be Pubteatd tn ,Analele Universitit Bucuresti, limbs slave, XVIU, 1980, p. 9-22, 3 Ioidem, . % Cea mal eche ome in Ime roving, RS, XVI, 1969, p. 243-244 Stadia Untvoistas Baby Bolgal”, 1968, sles phllloges, see ls se ue 7cismuul lu! -»-. Coresi s-a folosit, in momentul tiparisii Cacaniei a 11-2, de versiunea nordioa ou rotaoism (dependenfa textului nordic de un ori: ginal sudie, desi posibilé in prinoipiu, 1 se pare mai pufin probabila) *. Gmail ain Coane Todorseu § din, Coctnie a ZT nore impress deosebinda-se intz-o serio de puncte de textul similar dia Manusorisul de la Toud *, Tradacerea romaacased a casaniei lo Pagti ar data din prima jumbtate « seoolulai al XVE-lea ™. ‘Uktimele observatil privitoare la textele Manuscrisului de ta Teud sint datorate Ini Al. Mares si 1. Ghetie, Primal dintre acesti cercet&tori 4 stabil pe baza unel investigajil filigranologice minufioase od maa serigala fost copia’ in anii1632(1089) 1685 *, Celui de al doen ii datoram unele considerafii asupra dati, localiairit gi flatiet celor crei texte, Dupl plrerea sutorulut, texcele’ sint traduse in sudul Daooromaniel si copiate, succestv, in Moldova st in nordul ‘Transilvaniel. Znegfaturd le Post si Invitaturd ia cuminecdturé doseind din cazaniile corespunzitoare tipirite de Coresi in 1581; relafia do filiagie ou eate una direoté, intre texiele tipitrite gi, colo oopiato in Manusorieul de la Ioud plasindh-se 0 versiune intermedians, Textelo au fost opiate in prima jumbtate a seco- Iului al XVIElea de un serib stxdin (verainean), Reuaind observasiile eonsemnate in rindurile de mai sus inte-o privire de ansamblu, vora observa c& punctele conéroversate siat destul de oume- roage si privese clteva dintre problemele cele mai importante ridieate do critica textului, ‘In coea ce priveste daterea, I. Bianu susjine cd textul a fost sexis tu secolul al XVilea, opinie impartagiea de majoritares cereetécorilor ‘Yechil aoastre literatahi. AL Rosetti, G. Tvtinesou, Al, Bares gi L Ghetie considers of Bramisorieul de ta Teud dateazh din prima jumatate a veaculud unmnitor. Locatisarea color tret texte relevs, de asomenoa existenta unor opinit divergente, Astfel N. Dragana, urmat do I. Ghoti, aocoteste o& textele au o provenieafs sudict, Hind’ copiate in nordul domeniuli dacoroman, Dups Al, Rosetti i P."Olteanu, uncle dintre texte ar fi originare din ‘Maramures (si Ardealal tnvecinat). Osellanté se araté a iin opinille sale Maria Zdrenghea, care opteaci stcoesir pentru Maratautes (mainastiren Peri) 3i nordul Moldovel (e vorba de textul ux. T, Lapenda duminici). Hal putin aiooutat slat problomele relativo Is jilaji ainige Tune Hiwré ta Payti si omilia similar’ din Oacenia a 11-0 coresiand, in timp ce N. Drigann iT. Ghehie socoteso ef manuserisul deriva din tiparitara, 1. Predesou neaga orice legaturt de filiagio intze esle dowd texce. Dupe P. Olteann, umbele versiuni descind dintr-o tradusere uordig’, opiaie [pe care o sulsfine gi in ceen oo priveste raportal de fiiatie dintre Inudjaturd Ja cumineadéind $1 omilia vosespubmlloare din Gueania a Zia, 1e8 atr&ind (uoraineand) a soribului (sau a ¢raducdtorulai) fost afirmatd de diveryi cerootStori, inoepind en A. Biceeantn, Dupé 0 peri: 2 thier, p. 25, 5 Tieden Be Dalarea Manuserlatut deta Teed, p. 81 In tocraren Bese diatetati'a ama! Teor, Bustos, 1978, p21, ste 38 ads de invertitudine, cind eaith sa se pronunfo in sccasth problemi, Maria Zarenghea socotegte of traducdtorul Legendei duminioti a fost un romin, care aves cunostinge de limb ucraineand. Amintim tot aici o& N, Drdganu Iasi si se inteleagh of manuscrisul ar fi fost copiat de dows Persoaze, in timp ce I. Bianu constatd existenfa unui singur scrib. in celelalte probleme, opinille cereetitorilor eoincid sau sint foarte apropiate. MANUSCRISUE DR TA TRIO — COPIF SAT ORTGINAT.? ia definem pios in prezent, in filotogia romfnease, un studiu consi rat in mod special delimitaniteriteriflor dupa care se ponte stabil deci tn text este orginal sau copie. Recomandats sf aplieate in averse ceree- tri consacrate unor texte veohi 0 serio de ericeni se dovedeso @ fi Inelisiente atta timp cit sint apligete izolat sf nm siat puse in relatio linele on altele *8, Pentru oferi maximum de stlesoate investigafie, ® necesar ea problema si fie examinatd pe amuliiple phinuri, Se content Astfel reraltaielor eereetivii un plus do exastitate, pe eaze ele tel Dot obindi atite timp eft se apeleazd. fa un siagur Zip de probe. "Vom incerea ef dovedim in rindurile urmatoare 28 toate cele tei texte ouprinse in. Ranwscrisul del Teud sit copii, servindune in acest seop de un umir cit mai mare de agumente. do natura, Hagvistin, mralicd gt filologics. 4. Aga cum s-0 mai arBtat, existenfa unor altemange fonetios in textele rominesti poate fi invoeala a problema ce ne imtereseazd umai i oazul clad sar putea. dovedi c& fonetismele in-diccupie nau Duta coexists in aceeagi regiune intr-o snumita. perioadi *, In acest eae, anal Aintre fonetisme ar provent din original, iar celilalt sax datora copistalul ‘Aya stat Iuerurile, do exerapla, a altemnntelo dole (eredeut — ereaut) 38 Wi) (gira — judcotrite) din fnanuscrisul nostra. Cee (eel texte find coplite, ups toate probabiiteile, in nord Dacoromans (Maramures), sste ew neputinta 96 expliodm prezeafa Tai = si a fai j altmintert decit prin iovocarea unui original sadie, ceea ce inveanoa ini ch manusorisal Hosta este o cople, Intr-adevar, pind la jumstatea secoului al ViL-lea, in Afoldova gi in Transilvania de la nord de Alare avean curs tami fone! tismele etimologice (dz si §). Cit priveste Maramuresul, el a conservat, ind in ailelo noastte otle dous atricave * % ,Gartojan, Mexendéia tn Uteratuasoineane, Bosuregtl 1019, 18~21 5 Can Ps, 1, ps RVI MRVILE Ne 7-20-07; L Chee, Petitca Tarmtcach cope De BtiA295 fC Rises, Prova Htrmit Lacace, Boose Ghetie, Poattrca Hurmaceekt —copte sau orginal, 9.2505 1. Ghe\le — AL Mase, Tnlrducre im ftp roménenset. Probie. Side Teron, Buco, 107, p H Vea 1 Chelle, Pealtnar Marmuceché— expie sax orginal?, ps 248. Vert pal jsp. S238 Veo U Ghetle~ AL Mares, Gratrte docoromne In seta a! XV le, Bucuresti, 3074, p. 187100, 191 200- »2. fn cele tret texte se intilnese curent greyeli de soriere constind jn tnloculrea nejustitieats » unor clove prin altele *7. Au fost notate, Intro aivele : 4 pentra 4: agirilur (= ingorilor; I, 179/14), « pentru « da ia (I, 1757/6), 4 pontru $s intra (L) 1TO*/19}, « pontra 8 capetul , 181/10), » Pentru w(x): 9@ lopddim (TIL, 190°/18), pentru w : (1, 17347), 6 pentru s: ast (LIT, 1987/15), & pentre €(a, a): acastd (TTT, "i92"/14), 4 pentra ai spruncast (IT, 18473), penta (ua) ie! (THT, 101°/10), e pentra nm: eéringt (TTT, 189"/2), w pentra a! mingeren (I, 1777/9), w pentru w: parent (IE, 18/9}, uw pentru ¢: ge (IHL, 191"/14), “7 pentru: ietift (TT, 188°/9), 7 pentru? sina (HI, 183"/9),, «'pentra gy: froelegepé (T,’ 172/11}, y ‘pentra B+ giua (HIE, 1927/5); of. gi gratia pasprite (12, 187°/6). Asomenea greseli sint de trecut’ mai curind in seama unui copist care transorie in grabl un text (au intra totul lar), declt in seama unti traducdtor, on toate 08, in prinoipiu, inadvertenge gratice de felul celor amintite mai sus pot apdrea si In textele originale. 8. Cele trei texto confin un numir mare de cozeotiri ale unor gregeli de felul celor de mai sus, dovada ef soribul ist diidea seama de maniera neglijentd in care soria ‘si cdiuta, in misure posibilului, si-si Indrepte srorile, Int citeva exeraple : fduiia corecbat in Uariia (TT, 180"/8), le corectat in la (LIZ, 190'/4), inzo corectat in fod (IIT, 191°f14), 38 micem corectat in 04 gicem (LI, 188%/1), sinlele corectat in’ singete (HT, 184"/16), tnptia coreotat in fnifia (TTT, 191'/14), tapia corectat in tara (IL, 186"/1), erre-au ‘coreetat in care-aw (UIT, 189%/6—T) ete. “~~ Alte rectificéri se refer la grafile datorate manierei particulare soribului de a rosti si de a reda in seris unele sunete romaesti. Nu o dats el se coresteaad, orientindurse fra indoiald dupz textul pe care-t copia. Dack ar fi tradus cele trei texte, el star fl dat seama mat grea de gregelile po care le siivirgea. Rxemple de acest fel au fost examinate {in capitolele de grafie 51 de foneties ale siudiuiui Lingvistio, In care citi. torul este rugat ‘i se raporteze. 4. In cinda indzeptirilor de acest gen, exists in Manusorisut de Ia Ioud o serie de grafil bizare, dintre care anele reprezinta coruptii evidente de copist. Astéel, pe fila 1874/18 (IN), apare gratia se te tdme (ct ct Tat) nok se teamé”, Tn acest caz ar putea fi vorba de intervertives slovelor % Sf 3 sa joris rome in loo de rem. (cnt —ea). Nu e exclus fnsi ca ecribul si-1 fi confundat pe k-din textal pe earel eopia cu, deol ras# in loo de rus (cu Inloouires luis prin y curentd in tertele Manuscrisului de la Lewd), O grafie oareourn asemandtoare intiinim Ped ROT CTD = pend (ops), pantra pire (= pline- Soibal 9 sera inigial pere, apoi J-a selimbut pe eel de ul doifew ¢ tu (normal ar fost s8-1 moditice pe primnl ¢). Pe f, 180°/17 (I), apare seris ari in loo de vreun, iar mai inoolo, pe fila 181%/5 (T) xe serie fini, In loo de fit in arma’ confundirii Ini’ w ou w (freoventi in textele ‘noastre Yeehi Alsi grafic bizard este gaint (I, 176'/9—10) pentru gatifi (1). Dar cel mai 2 Na om conseranat doit substitute aceldantae ale sributu, ni spe cele exples~ ‘ie prin deprinderiy sale orograice purtictare (supra clrors, veal captalal de gafie ia salt de ibs) 20 gemniticatir exempla, agupra oiraia vom aven prilejul si revenim ®, iL qiaim pe £ 190'/4 (IIT): Isus Hriotos, cénd (I, 184%/2), muncied’> (IIT, 198"/4), noCi> (IL, 185°/14), merged) (IT, 185"/16), voca> (I, 18U'/10), stageduci> (HHL, 190'/8), ’ CIT, 193°/9); 8) se omit dowd Utere: beverecon> * (II, 189"/16), veseli are Hristos (II, 189°/1}, dragoste adovors lui) Dumndiseu (II, 186"/12), cum dsive gi (Dovid) prooroo (IL, 186"/14), Hi Cottiy pird al ucnSepradeecels esas (II, 187"/8), pi 84 gicem celor ce pre nai mt Gtbioo Cod) frat nostri otc (EL, 1888}, aoaate (2) irupul mew (LL, 191"/18), gi fntr-acestea (It, 198°/17), cum face st CTuda) (IY, 1997/2) ete. In citeva cami, cuvintele omiso au fost notate deasupra rindulai: 60 s& se pustiased (I, 1T6"/17), derep anal in sertdovurea pacatelor (IIL, Toor/i0y, 24 ne deatagdin loate orapbile ural de ta elale 91 pizha ea re 36 iertam tfi (HI, 188/18). Pot. 119'/7 (1) seribul a scria initial Sodomor, apota indreptit, addugind deasupra rindtatcuvintal yi, precum a slovele sw gi r0: Sodom pi Gomor. 8, In report eu varsiunile coresiene corespanziitoare, consemnara in Manuserioul de io Teud (textele ne. II 91 HII) wnele lacuné importante, intrunind mai multe euvinte. In masura in care omiterea ouvinvelor 20° segte 0 explicafie satiafSeStoare prin raportare Is textele tiparite de Coresi {e vorba in special de omisiunile de tipul bourdon), ea, constituie 0 dovads (indiresté, © adevarat, dax deloo nogiijabilé) 08’ cele dou’ cazanit cint ‘copii gi mu originalele traducerilor. Asemenes exemple se intilnese destul de freevent in cele douk texte. Tatruett problema e tratati pe larg in capl- 22 tolul consserat tiliael textelor, nu vom reproduce exernplele gi in locul cesta. 9, In textele Manuscrisulus de ta Ieud ne intimpind o serie de re +ifii, mengind de Is reltarea, eronsta, a unor slove gi pind la serietea din snow’ a wior pasaje intinse.” Toate aceste inadvertenfe dovedeso, intro ‘misuré mai mare sau mai micd, dela caz Is caz, ¢& persoana care’ a soris ‘extele nu era traduestoral lor, of numai un simpli copist, ABI noes afl repetarsa uner slave: «aa fupi, 1829), sma. swnud (I, 174°/16), vaa {E, 1854/1) sau grupuri de slove : pustipustiagod (I, Vie78—-176'/1), dendeaiee (IT, 187/16 ; copistul a soris intii_a in loo de 4, apoi sa oorectat, dar nu a sters primele tre litere) ‘Textele reunite in’ manuscrisal nostrt consemneaz, mu 0 data, cuvtate pcantne, sare nat oe cian 1 Jour reetive gi & eit aparitie trebuie pusd. in seama distrectici sa negiijentei _copist Updating ev] Malopupurile de la tnimile eoastre (1, 1160), dua oo tard [co] ws od fie (II, 188°/15), acest pahar leage noao iaaie [da] beafi dontr- ‘sceata tofi (IIT, '100°/15), ve [in] va arte (ULI, 192°/8), Beapi aingo sau [fn] viaje COUT, 492%)20). Cea mai importants repetitie se giseste pe f. 188'/16—1887/11 (TH). Dupsscuvintele Domut nosing, 0 repath am lang fragment (,,din mosrte. ‘Domnul nostra”), soris anterior pe fila 188/116, 51 insumind la recopiere 44 rinduri, sto inutil sf insistim agupra faptulul 08 traduettorul umut text au puica comite, in nict un caz, 0 asemenea ercare grosolani, Za este imputabili numai unul copist care transorie mecanio un anamit text si care a feut, eventual, o intrerupere in munca sa, dup co @ scris ouvintele Domnut nosiru de de {. 188/16 (ID, 10. In uncle situafii, scribul igi 8 seamna de repetarea unor slove si se coréoteard. Aga se intimpla, do pilds, pe f. 1817/18—185"/1 (11), ‘Unde a soris inifial 9 ai // pi aim, iar apoi a gters primele patra slove. Ga ctteve pags! tat inainte, pet. 16173 (Ue sofeee ovestacta, dar 8-0 oorectat stergind slovele’ sta, parazitare. "Pe fila 184*/9 (II) a fost sters cuvintul vesetie din contextual Zeri eram intra pufin euftet,iard astdiéat Sm fairu sesolie dulce sufle, unde el nu aven ce cduta. Notarea acestat ‘cuvint se explicd printr-o inadvertenti tipica de copist: mai sus ou cous Tinduri, in manuseris, se gisoste cuviatal seselie, pe eare seribul La seris Gin riot, printro confusio a rindurilor. Pe acecagi pagind, r. 12, sint terse cuvintele ow adewir, de prisos in context yi serise prin ,anticipare”™ Geuvintele apar cova sual jour. 49): cd mime na: poute epute ew alondr darul aoeptit taine. Tn toate cazurile, stergerea unor slove sau. cuvinte a ‘putut fi ficutd si de alte persoame decit scribul textului, ou prilejul Jeo- ‘rif saw revieiel manuscrisului LL. In tonte cele trei texte apar o serie de gralii hibride, care se explied prin sorierea a dous slove, dintro caro una existenti in original si alta refleotind deprinderile grafice ale soribulni, Am notat, astfel, po ests (= este; 1, 183/16), onsmu (—cumu; 1, 189%/2), ‘stant (Et, 184"/3)%, ed-ané "(= ci-sn} I, 117/28), putregmere (II, 189"/13) ete. ‘Ge Im soeastd petints. . 56. ‘© Tn'egatara x aosasth grate, veel cole spuse mal jos mcapitlal de fonetieh ak st tut tinge, 90 23Situajil onreoum asemAndtoare ilustreazk si exemplele : omeneniptt (1, 171'/1) 51 fmpacaodriea (IT, 188f13~14). Numai sdmifind & seribul copia un text putem explics in mod satisfiedtor formele.preasfintaet (1, 172"74 ;aickscribul, dups ce a soris forma de nominativ & adjectivutul preasfint, -a corectat, adaugind desinenfa de gd. -ei, dav fixe a sterge pe a), eare-au zip (IUt, 186"/1), erem oredem (IT, 195/16). “Aga cum ain arétet in citeva rinduri, existS situafif in care unele greseli (modificdsi, omisiuni, plusart) din Manuscriou! de ta Teud ar pases Sh se explice gi in caaul of fextele ar fl traducorife originale si nu copiile eestor traduceri, desi procentul de probabilitate este, tn acest cag, seasibil mai mic. Guate in ansambla, probele noastre se intvegese reeiproe gi de indiseutabil la conclusia od textele reproduse in Manusorigul do la Teud sint copii si nu originalele traducerilor tomanoytl. La.o ineheiere agemiat- toare ne duo #1 observafile fScute in logibur cu localizares 9i filiayi, textelor (vezi éxpunezile noastre do la p, 27-33 9 34—41). DATARE Dintre datirile care au fost. propuse pind in prezent pentya eopiarea, iextelor din Manuserisut de la Teud, cea avansati de I. Bianu (1560— 1580) pare a avea in vedere gratia textelor, desi autoral nu faoe o precizare impede in acest sens: ,sorisoarea este semiuneiala obignnita Ja not in ‘& doua jumitate a socolului XVI, cind manuscriptal a fost soris (pe la. 1560-1980)" *, Dac datares 1560—1580 s-a intemeist exclasiy pe yecrisoarea” textelor 4, atunci ea este, fink indofalé, nefundata, intracit Semfnciala din monuserisul nostra s¢ intilueste curent si in seoolul al XVILlee. Al. Rosetti si G. Ivdinescu, care considers e& ianuscrisal ar data Gin prima jumBtate a secolului al XVit-lea, mu preziaté argumente in favoarea scestel opinii. I. Ghefie se intemeiazh pe coreoidrile lui Al. Mares. © foarte atents cercetare fligranologic’ a Mirtiel textulut a intre- prins AL Mare intro eontributie Tecemta, ale crel conoluzit le impar- faigim ©. Tn Inctarea sa, Al. Mares stabllegte ex hirtis Manuserinulut de la Teud, fabricatd Ia BMniszeic (Polonia), prezintd doa, variante aparjinind tipului rogata (cornul), dupa clasifieares eorectitoarei poloneze Jadwi Siniarska-Czaplicka. Avest tip, care apare in documente ineepind ou anit 16001603, reproduce blazonul abatelui Barttomioj Powahiski, supe- Tiornl mAnkatinii din dadreejéw, de care depindea mora. de hirtie ain Maiscek. Filigronal reproduce un sout imparfit in patra citapuri, avind dispuse, tn ordine, de la stinga Ja dreapta si de sus in jos, eruce ‘on tet brafe, arip& de vuliur, corm de zimbru si cor de cerb. Sint cunoscute patru subtipuri ale acestui filigran: subsipu) A, notat pe hirtie scriss fn anii 1602—1608, subtipul B, Inttini in tedte redactate in anit & Banuerip deta feud, p. (0 Veal Als Morey, Dataea Manusertautu de te feu, Vout pe larg seticafl lta in ota precedents, ac sonst. cin omumat it pretention m4 16031609, 1618 si 1625~1026, subtipul O, present pe birtie datind din 1606-1616 9 subtipul D,' avind durata de eirentafie 1607 —1620. ‘Variantele notate in Manuecrigul de ta Teud (T 31 TE) aparjin subti- pului B si au fost consemnate in documente dupi cum urmeazs = Varianta T intr-an document soris In Cracovia in 1623, in douk documente redactate in cetaten Chioarulul — Maramures in 1626.9 {ntraumul sorls 1a aoelagl un la Alba Tulla. ‘Varianta IK intr-un doceiment’ din Cracovia datst 1628, intr-unul soris lo Bichigin — Bistei{a-Naaiud, in acelagi on, intr-un ’dooament avind probabil 9 provenien{a nisSudeons, redactat in 1625 i in trei documénte datind din 1626, dintre care douk sint scrise in Sibiu, far unal in'cetatea Chiosrulai — Mararaares. "Variantele difert latr-o oarecare misuré de_specimenele care su ciroulat intce anit 1603—1600 1 1618 si delimitears 0 porioadé cuprins& intre anit 16251626. Dupa oum se gtie, pentru a afla éata aproximativs oind 2 fost seris un text se scad $i spol se adsugi un numir de ant (@e reguls 10 sau 15) din (san is) dasa pe care o stabilim prin oomparares Hligranelos. Urmind reoomandazilor Int O. M. Briquet, autorul celui mat important repertorin de flligrane publicat pind asthai, gi adgugind, res- pestiy sofaind, 16 ani la (din) datelo de mui sus, obtinem intervatnl 46111688. Daos acooptam parerile altor filigranologi (Libatey, Mosin), impirtisite de AL. Mares, si addugam, iar apo! soidem 10 oni, intervalul devine 161—1633. Dup& Al. Mares, intervalul acesta, se reduce dack finem seamé de o’serie de imprejuréei. Astfel, zeaparifia tipulal B in 1625 s-ar putea explica prin moartes, in 1622, a iui B. Powsisiski, supe- viorul minastirt din Jedrzejéw qi administratoral fabric de hirtie” Timp de citiva ani, ott rimine fara conducstor, moara din Mutszek a reluat Veohiti fiigrdn folostt la. ineeputul seoottia’ l XVIEIea. Dol ani mai tiraiu, in 1624, eonduettorul tabrioli devine Remigitsz Konieopolski ; ‘nu mult dupa deoasta data, fabrica din Mniszek pune in comery hirtie avind un alt fligran. Manugorioul de ls Zoud n-a putt fi sorie ih acest az, inainte do 1622, intervalele in interior o&rora sa copiat manusorisal find 1622-1633 sau 1622 ~1638. Daci,finom seama dé faptul c& in anii 16101620 moara din Mnisack nu a fabricat decit hirtio prezentind fil. grane ale subtipurilor O si D, atanol anii sorierii Monuserindut de la Toud fr #1 16211685 sau 1621-1638 (Al. Mares se pronung’ pentru intervalele 1622-1633. respectir, 1621—1633). ‘Oricare at fi solufia de sménunt pentru care optim, este olt xe poate de clar eh Manuserisul de ta Ieud ava fost soris inatite de 1610, nici up 1610, Dups toate probabilitapile, copierea sa sa facut in deceniile al treilea san al patrales [in prima Idi parte), eu alte cuvinte in jural ‘anulti 1630 (mai probabil inainte decit dupa 20easta data). ‘Toate aceie observait ou ovat th Yoder, in med fires, ovieroa (copierea) eslor tzei texte. Cit priveste data Ia oare au fost sledtuite ori- ginalelo traducerilor romAnegti, ea 'mu poate fi preoizat’ prin mijloaocle Surente de datare. Limba calor frei texte nu e in inasura x6 funizeze indi ‘cafii in aocaste privinga, #1 aceasta inainte de toate din ipsa unor mij- vane, aE MBA Le flares, Dinnate Natrgue der marie ds papi, ol. arts, 1907, 0. XE 25loace sigure de retevin{S. Dack ne raportim Je limba celor mai veehi texte roménesti, de pilda la traduccvile rotacizante, vomn observa {81% indoials uncle deosebirl. Astfel, in Manuscrisul de ta Zeud nu apare niciodats conjunctie.¢ (= gi iar}, cdroia Hi sint preferate peste tob conjunosile gt 4 tard, ‘Morcarea,‘scuzativelor numelor de persoanX prin pre, absent fou foarte pubis folosita in textele rotacizante, se lntilneste eusent in mans ctisal nostru, Atit disparipia (sau cel pusin diminuares sensfofia) din texte 4 Ini g eit 3i inmulfires considerabild a acazativelor consteulte on pre Be constati spre 1580 gi, mai ales, dupa aceasta data. S-ar putea spune, prin urmare, pe baza unor asemenea exemple, ok toxtele din. Manusoriut de le Zeud x fa6 parte din familia color mai veoh traduoeri romancsti din slavonejte*. O astfel do afirmafio n-ar fi inst intyu totul intemelaes, deoarece wnele pariicularitati sthaice, prezente in traducerea originals, Puteon si dispars. ow prilejul copierilor succesive. Dacd avem in vedere fiatia textelor (asupre céreia veri mai jos, p. 86—41), atunel vechimea traducerit textelor II si IIT poate i stabilite eu relativa precizie. Ambele sint copiate dupi Cazania a 11-2 coroaisn, Uiparita in 1681 91 tradust de discon, imprean& ox popii Jane 91 Mibai, tupi omiliaral tiparit Ia Zabludov in 1569. B do admis, deol, of tradu: cere color dou omit a fx jurul anulul 1880, "probabil im ani premergitori imprimérii Gazaniai a Zia (care intvi la tipar in decembrie 1680). eoretic, nu este insi exclus ca in caznl anor omili! & se ft pus Ja eontribufie versiuni mai vechi, care circulaa la data tradueerit omilta- ruluit, de aceea datarea originalelor nu poate fi feats cu o certitadine absoluds. Mai mult deoit atis, age cum @ aritat P. Olteama®, Tavdia. ture la cumincedturd, incluss dé Coresi in Cosania a Tia, lpseste din tips. ritura de la Zabiudov, iar originalul ei slavon nu o fost identilieat pind {in prezens. Na ne putem totus uni in péveri en P. Olteana atunel oind sa susjine e& versiunea rominencol 4 acesiei cazanit a fost aloStults {intro perioads cind romani mai practican erestinismal tn forma lating (prim arma, duph toate. probabil, iaincen sccoluf al ies), Faptul ei tn’textul cazaniei 90 profera uncon termeni de origine isting eclor slavi corespunzitori trebuie explicat, dup pArerea noastré, ba limic ‘ele unei analize semantico-silistice si nu in perspectiva iatoriel vocabula- rului. Concluzia iui P, Olieatu ni se pare a fi In toate privinjele hezar- até, Nu poate fi acceptata nioi opinia soeluiagi cereetitor, conform eareia Tncijitturd ia. Pagti sv fi olreulat in romaneyte inca din prima jumatate a'secolulul al X¥Fiea ®, B ou putin,S ca lucrurile sa fi stat aga, dar In Stadial actual al cnostingelor Roastre o asemenea afirmajie nu ponte fi prin mimic demonstrata GD Zhvenghea, Lepncte temintlt din Cottcte deta ets, p98. ‘Veal I. Onell, Contrib! fa focllzarea Cozeniet «Tire (1364) 0 tal Coes, th SCL, XXII, 1072, ts 2p 100. ‘e"Ganiibutt te sladiul unor emit totale (eduse in Uimbe roméns, p. 2 1 Gea mat vecke amille Un limba romney p24 St ut 500 (= 190-1952), mint In tectalsinvon st Legend dominet, ce raters 1 evenimaatut murat in texte epocet (caderea ietrel in cer) si Doate Ive cons erate entra datarea ‘verstanl iavane (sat a cull fominest x texiuil, spa cum sete, ‘nein tll plin do attra tipite de acoperire, D. Sabu (Slomuerial ramdnese den Co: ce te et carte eeaaentard¢ ein til rane, th Tan, N17 meee, 26 LOCALIZARE Aga cum s-a aritat_mu de mult, looalizind un test dupé criterit Lingvistice nu stabilim reginnea unde 2 fost scris (tradus, copiaty tipéuit) fesiut, ef rogiunoa-do proventonfs a otribuluiy af garet gra Hl vorbes ‘acesta*, De foarte multe orf, cele dowk zone coincid. Intr-adevar, aga cum a ariiat Al, Rosetti, ,e rar, ins, oa soriitoral (grimaticul, dias) unui text s& vind de departe gi 6a graiul sin si fie profund diferit de grainl Jocalitstit unde a sors textut”™*°. Cum Insé asememea excepfit au fost semnalate in literatura de specialitate %, e necesar s& se rtabileaseS prin alte eriterii decit cole lingvistice daet regivnoa din care p-ovenea soribul fate totodats gi reginnea in oare a fost scris textul. tn casul textelor eo- iate, cercetarea pune in lumini, de regulé, existenfa a dowd (sau mai multe) straturi de limba, looalizabile in diverse zone ale teitorlului daco- romn gi aparfinind sutorului versiunii originale, respeotiv copistulut (¢o- Pistilor), Si de aceasta dat, atribuires celor dowd stratul de limbs ori- ginafulnit san eopistulni trebuie s% alba im vedere unele clemente extra~ fingvistice (oeu} unde s fost gisit texinl, caracteristclle grafel,elrealafia irtiet eto.). Tntr-un enving, pentru & obfine o locallzare atisfuedtoare a textului, 6 necesar s& speltin Ia toate eriterile posibile de localizare, pro cedind in aja fel inet informapile objinute pe diferite oal si se intregeases reeiproc. O privire, fie si superticialz, arunest asupra Himbit selor trel texte se Mastariuiu’ de tu Foud seo in evident predomizatea noth a de mentelor de tip nordic. Din rindul partioalaritapilor lingvistiee avind etreulefie, In secolal al XVE-lea si la inceputal eslut umator, in aria undo se vorben subdialectal nordic al limbii romane *, remarcim' treeerea lui d lu ¢ in nedoajdea (IT, 186:/3)%, inchideres Iai ¢ medial aton Ia 7 tn cuvinte de tipul nevindiowta (III, 198%/8—4), peanilor (I, 176%/1) eto. ™, conservanes ca stare, in euvintul pire (IE, 191%/17), 2 lui -t-, care na & fost ,diftongat” prin anticiparea clemontului palatal din silaba urmé toare™®, reduoerea hiatului du la o in dinlonéra (IIL, 191"/4—5)> a alt tongue ln e (¢) in vor ave (,176%/5), me (E, 178/13), re (TT, 188/18), 4 supra jsalsii textelor ves omnes © se vadee levi IL. Ghetie, Leal cen tester tec rmdneslt dupa erlertt Lngotie, 1 Sol, XV. 1080, te, 9, P= S340, ‘Eas pavtearttaLngetliqea, moyen de loctlalan des anelee tests redmains I RRL, XU 1, ned, p. 325-997, Note apa loetcerit texeloy Dee cpa erler ingle, Eeeatrara tentelor web emma dupa ett te Ss Veni i Ghelie “AL Mares, Graturlte dacoromdne tn Scola 1m, 9, 88830, 4s Thidem, y. 7178. fa cele ce urmeast, em reduy w minimum wamécat exempetee. Penta dite ‘iceirl tenor in parts, a a0 vodea capital. de fometed at stodlut da lia, preatin i thdeele eile 3 Tod, p. 69H Biden, B. 102104. 3 Vert T Ghelie, Buca diolclaia a rominetlerore, Bucorestt, 1973, p. 119. © Veal & Ghejie Ale Mazes, Gracie decree in seal al XV Ein, p. M127. apalatalizarea labiodentalet f in heri (L, 115'/1), hii (L, Y71'/1) 8, rostirea ‘uri a Iabialelor in iuddse (II, 188/6), 'urmadsa (I, 180/89) * 51 @ con soanelor # si dz in Dumnededu (II, 185°/1), voiw adoa (I, 173"/9) ©, treceren Tal ns lam in frimao (LIL, 1905/8), ofmi (LIL, 189%/14) , o> 6 ea urmare 8 rostirii dare a Ini 4 fm blastdm (L, 178"/13)®, rostirca moale @ tui gsi 4 in 32 grijeagte (LI, 185°/9—10), mipelul (I, 183/12), slujesou (THT, 188°/9) ®, ostirea moale a Wai r in amdrroagte (I, 18i"/2~3), amdii-se (IT, 188°/12— 19), roi (EAT, pbstrarea Tal 7 (yfung’ sau apieal-vibran) in amdrreagt (1 1812-9), conseryarea grupulal son seetlo (, 12/8), atricatele de (eredeut, T, 71/3)" si § (com giura, T, 174°]4}%, forme lui (ILL, 190°/9) a artibolulus hotarit. proclitie*, art pos. @ invariabil (I, 194°/24)", numeralele cardinale in -le: al treite (TE, 187"/4) %, forma nimé a pronamolul negativ (ITT, 191"/6) *, formele verbale de prez. ind, sam (L, 1847/5), sat (HL, 1884/6) alo vorbulni fi, pers. 3a viltoralul constzaita ou aux. a: ¢ ve(ni) (ILL, 190%/8)", adverbial aomu (II, 1889/8)", termeni ea scripoare (I, 174*/11—19) sau ‘pits (IT, 190"/4—5) ©, Incercind si obfinein o localizare mai Precis a acestor particulari- {811 de limba, vom observa of, ele se intilnese in totalitate in Moldova gi Granallvanie Ge nord, in timp ¢» Banatal nx ounoaste rosie mono & consoanelor.¢ si 7 (Im cuvinte de Lipal stujengte, geapte) gi palntalizarea Jabislelor. Ganstataren aceacta seoate din discal Sanaral sau cel Putin face ox localizarea stratului nordio in aceasti regiune a fii sh fie mai pufin probabil, Putem, prin urmare, afirma, cu un procent ridicat de certitudine, of persoana in al cfrei grat se giseau particularitayile menfio- nate mai sus ora originard din Moldova sau din Transilvania de nord. Pentru a putea decide inire aceste dous reginni, va trebui ss avem in vedere fenomene a ekror cicculajie nu depigea, Ja sfizsital secolulul al XVT-tea sila inceputul celui urmator, granijele tineia sau alteia din aceste regiuni sau a cliror aparifie e mai probabil intr-una din regiani dectt in cealaléa. Gereetind cu atenfio limba textelor am doscoperit cfteva particula. sitafi fonetica, morfologice gi lexicale oare no indreapt& atenfia spre Mol- ova. In aceasta situafie Se ailé, de exomplu, trecerea Iui @ protonic heen, p. 132124. 2 Dnider, p. 134188. © idem, B. 108 Weal Te Ghelie, Buca detected @ reminel Wears, p. 133. ‘Gratrtle decoromine in sreold af XVIlee, p. 875185. 3 Began, 9. 227— 290. B Biden, p, 252—204 Meat T Ghotie, Bese dialectal a romdnetUlerere, pe 195. 1 eat 1 Ghetia 1M Vea T Ghetle; Beza tatectota a remdnet tree, p. 126. © Bide, pe 182. 28 . Ja a in cnvinte de tipul va lasa (T, 175*/13) sam inchiderea Ini -e Ia 7 in cuvinte de tipul oiri (IT, 184/14), dé (I, 170"]9) §, Ambele fenomeno ‘au fost atestate, Is sfirsitul secolulai a1 XVI-lea gi Ja incepatal celui urma- tor, si in alte zone decit Moldova, si anumo in Banet-Hunedoara qi in nord-vestal Olteniei, dar in timp 8 aici atestirile sint sporadice, in Mol- dova elo so recolteazi in numir mare din diverse pirti ale xegiunii, De altiel, Banatul iese din discutie din motive asupra cazora ne-am oprit ‘mai sus. Nu mai insist’im asupra eauzelor pentru caze o eventual locall- zare a ‘extelor in Oltenia este exclus’, pentru o& ele sint fieute evidente de repartitia dialectals a numeroase fapte de limbs. Ceea oa trebuie reti- nut, inainte de toate, din rispindires pe teren a celor dout fenomene, esie of ele mu cirenléu in Transilvania, de nord la sfimital secotulul al XVi-lea gi Ja inceputul coli urmitor. Prima atestare, izolaté, a trecerii Ini @ proton la a in zonele nordice ale Ardealului dateazi din 1619—1620. i provine din Maramures ®. Cum ins in Maramures fanomenul era I ineeputurile sale in jurul anului 1620 gi n-a cunoseut hieiodatd o rispin- dire foarte mare, idr in textele noastre el aparo ca imistenfé, credem. o& mu Ie acest teginne, ci la Moldova trebuie s& ne raportém pentru a looaliza’ Manuscrisut de’ la. Ted. ~ Tot spre Moldova, intro mAguri mai mare deoit spre Transilvania de nord, ne imdruma velarizarea Ini ¢ in Dumnddzeu (IIL, 193*/18) ¥, ‘Stecta (LI, 191"/4), ou 6, © un moldoveniom sigur®, in fel ca forma articulat& a substantivulul taté : aul (I, 171"/6, 178"/10), cave mu a eixculat nioiodata in ‘Transilvania**, Forma aceala a’ pronumelui demonstrativ, corectatd de sorib tn acela (I, 1784/17), e, de aseimenea, specifics Mol dovei ®. Dintre termenii intrebuinjafi'in’ textele Manuscrisului do ta Toud trei aa, foarte probabil, o circulafie limitath la Modova, Asa. stan Iucrurile ou peanig (I, 1807/5) ,moneds” (in text la pl., en sensul eolectiy de , bani”), intinit tlamai in iuerari datorste uno: moldoveni. Amintim. Ginire acestea Casanéa Tui Varlaam (1643), Sapte taine ale int Eustratie Logofttul (1644) si Parachisul copiat in 1661 de Rafail din Dragoraimas. (veai pentru toate acestes DLR, 2.v.). Tudecind dupa atestiri, uduyorop (I, 170"/2) pare a fi un moldove- nism, Aga il considers TDRG, in timp ce DURC il eoooteste a fi regional, Cavintul are sensul fundamental de api care d& in cloeot, api clooo: ‘ita’, cu care este atestat la Dosoftel, Viata gi petrecersa svinfiler, pre- ‘cum ila Camilar, Negura, Anghel, Prozé si Creangi, Pomgti, prin urmare numai la moldoveni, In expresia a da én erop, termenul (in Varianta crop) se intilneste 1a munteanul Ispiresou. Gu sensul derivat de ,,biuturé (al- coolied) Herbinte, oferitd nuztagilor a dana ai Aupk onmnie ; ospatul $i ‘testacen de la p. 616 accleiag! coleetit piovine de ls o persoand origi hard din Briila bial staintim aiel desivatul wncropeal4,senzajie de cS1durs, ‘molejeals, toropeala”, notat do DLRLO in romamel’ Prajit Jderi al Tul Sadoveann (veal penttu atestéel TDRG gi DLRLO s.v.). Recent, wnorop a fost atestat in Liturghionud ui Covest (88°), Pe baza futuror atestarilor Consemuuate mai sus, Dutem conchite of nerap este un moldovenism, eextins si asupra unel parti a Muntenici. ° “Aslam jcamBti” (I, 180"J6) este un euvint patrans ia romneste diveot din talireyte cau prin intermediul limit ruse, care prezintl fst 0 Form ou o- (oslamé ). Cu 0 singura exceptie (gi aces diseitabis), envin- fal este testat im limbs vochs aumai in texte din Moldova. Cx sensu de ,camati, el apare la Dosoftei, la Arcenio din Biserieani, infr-un ma- usoris anterior autlai 1618 sl tatrun document din 1721, Cu sensul erivas de yingelseiune” a fost atestat In Varlaam si intr-o pssitire moldo- veneases dia 1710 (vesi pentru toate acestea DA, s.v.), Cuvintal mai ‘Apare iin Pealitrea Sehetand (eu sensul de ,eamit6), dar serierea acestui text in Moldova nu este cltugl de putin oxelusé ". Origines euvinsulai confirms repartifia dialeetals propuss de nol. ‘Particulartafile de ondin fonetic, morfologio si lexical, treente in revisti It paginile precedente, ne permit st, identifioam, on suficionts certitudine, existenfa,tunui_ strat moldoveneso. in limba’ Mamuserieuhit ele Tend.’ Vom observa indatt (sezervindu-ne dreptul de a fornize oxpli- ‘agile hecesare mai incolo) of elementele moldovenesti se intiineso mai treevent in primul dintre texts (Legends duminiosi) deett in celelalte ‘dowd, O particnlasitate foneties oumn este treserea lui 2 la 4 a fost notatt ‘numa tg primal text (0 singuré exeepHie = ofmi, tatililé tn textal nr. T) Jn aoeeasi situafie ge gisese cele trel onvinte examinate mat sus (aslém, peanig, wncrop) gi fortna faiul. Elements de Kimbs specitice Moldovel mi fipeeso’ niet dia gclelalts texte, in care am eonsemnat fonetiamele a respestit, ¢ in Dummddeey,steold, forma pronominald (retifieata ulterior} ‘eeale, ‘Treceren lui & provonie Is a se tatlineste in tonte cele tret texte Pe lings acestea, texiele mat noteaat douk particularitati de tp orale a edior prezenjé nm poate fi explicats in mod satisldedtor prin raportare la gralwrile vorbite in Moldova. Este vorbs de trecerea lui ¢ ied in lapddafs, consemnata in Legenda dumiaiet (L,179"]5—6) 9 de forma fig m sik pg’ in eonvint bielenpig, notata in Ioodfaturd ta ouminzednura (Hi, 189"/7), Prima diatze acesto partioularitayi mu a clreulat niciodata in Moldova, find atestatd, in treout gl astlai, in ‘Transilvania, Otvenia i parten vestics a Mnntenie! propriv-zise ®. Sut. -gig au fost intiln hici el tn Moldova, ef numai in reginnile de peste munfl, unde apare, 1 Yeah T Ghelte, Motdooe sf letetertatzont, a LR, XXV, 1978, te 9, p. 257—208, ‘Aslam matapace in tei aposole meldavenestt din seciul al S UHL, 80710) mileurs (Gareh, 184ft8) © Sodcomtna (hey 180" @ ve ira (Covel '293)27) = Ste ct, 1802), metndurdtont (Corel, 196]4-5) ~ seumpal (Xh, 287°), sgt (Cbreat, 133]e-8) — pustn (, 184/8), blind (ores, 138)0) gutta ht 1914, proninaiadut (Coss, 184/80) ~ prenatal (1002), $riimip (Gove Lena) tuap ly ABT—2y afingim (Corot, 189/185 Pr spdain (Ui 1848), to papusey (Cores, 137/38) ™ eadeyt (I, 180710), iPad (Core 196/28 40} fiat (UL, 188724), wae (Cores, 130/20} Met iabane (Ly 18846), vial (Core, 189/12) ~ fnotee (Ul, 184/17) ‘Dupl cum se vedo, tro sere de cazusi, ermend din Gasania a Z-« cots snbmtnle priser sori. Afteor, fesjin de sens distro cet dl Setmen esta desl Gs vagh, poner ca ta ladle ttuapl sere Tor semaat Ste difosta, In carul trmenile aratd—tart, tov-se—tvoise, more inoomir, alei—oddew, is baea substitu sty probabil, 0 leoburs grey & copistului (,coreate” sint envintele folosite de Coresi). In eazul perechii 6 feu —eddeu, aver a face ou eonfusia dintre «sie, Slovo ware au o forms Seemitonze. ta numeruase cazusi, ouvinte ca domeul, Dunneces ete. sint inlo- cuite prin Hritos (sau Zeus) : Domnubut (Covesi, 192/24) ~ tui Tous (IL, 184/10), Dumnezew. (Coresi, 133/9, 30, 194/35, 183/24) — Hristoe (IL, 184°/14, 185°/4, 186°/18, 187/11), Bommul Duraneceul (Cores, 135/11) — Hristos'(T1, 186°/17), eder-fusut (Govest, 156/1) ~~ edtre obvarul iui Hrisios (G1, 181'/13—16), af (Gorest, 120/23) — Hrizts (TIT, 196"), ) Bai ras) um cuving este inlocuit prints-o sintagiad : frajilor (Co- resi, 159/19) — fi omonayti (Ml, 18410). ¢) Am noiat gi sittapit clnd 0 sintagm’ esto tnloouitt prin alta, apropiath ea sens : 9p taptteased toft vine (Coxesi, 182/19) — 24 04 aocotif ‘sifleele soastrs (Ti, 1845/1011) 4) Destal de treovente sint situafile cind moditickrile privese topica ceuvintelor: slugilo eealoa (Coresi, 135/8) — oeale slugt (TI, 186°/12), dulce (Coesi, 136/19) — dudce ¢ (Ul, 187*/12}, ola ce pamtntul ow ceréul tpd- getau (Gores, 196/222) —" ona ce at impaeat crfal cu paint CH, 185'/80), nl gitia moartea (Covesi, 131/—1) — moarte mict tie (IE, 180°/1), 46 bucurard tngeris (Coresi, "137/L6—11) — tngeri 20 bucurard CE 8b oy obras gc (Cores, 1201) — op obras (TH, 380°73), paler iuo (Coresi, 126/18) — uo plkarut (TIT, 180/12)" ee. ‘S-a patut observa din exomplele de imai'sus o& moditiegite s¢ intl- nese in mares lor majoritate in textul Ineajanurti la Pasi, ceea ce dove Geste od revizin aceetel cazanil fost mal profunda in timp ce textul Invajaturit la cuminecdturd a fost revizuit of mai pufink aveayie, Faprul acesta nu inseamni tnai of In ea dintit enzanio reviaia w fost tistematicd 3168 3-0 soldat intotdenunn eu rezultate deosebito. Cititortl se poate usor Couvinge of eliminarea unor cuvinte sau adivugaren altora, ca si subst bubble efeotuate, de altfel, an fout nu o Gat textul obseus, grew intel bil. Inteuois in unele cazusi, de agemenea sodden! van purut face vinovasi 44 copigti ulteriori, am vom dita exemple, cu atit mai mall ou elt ele se Tecolieazd aproape de pe tieoare fil Iatervenfile revizoralai, supertic ‘iale, duc wneort Ia reaultate neasteptate. Am vaaut mai sus o& po f, 185"/1-~3 (IT) sint adfiugate éuvintsle: Easpunse David provoo, oees ce face cx pasajol imediat umstor sf trench (impotriva realit&ftt) drept citas din opera regelat Diblic. Tatreg fragmen- ‘al suns astfel: Haspunse Dovid jae Wt on au dal tomo oF orem da not ea dostoinioia frimsofci ti Hristoe”. Proorocul Davia il evocs, ajadar, pe Hristos, care @ trlit ou o mie de ani dupa af Iai m/S}nbi _zhucenii™. Reparetin in ples of treducere, itimel propositit tes Yalui slavon : as! patriaraw Brusali(m)staij Osiont (I, 183°/6—1) lipseste in toxtal romanese. Hste posibil ea umele din aceste omisiuni s& se ex- plice ™ printr-o tendings (eamcteristio’ soolit lui Ton Exathw) dee nu fraduce fexrul slavon euvint ou cuvint. Dupk plrerea noastr, au poate ft exelusé ipoteza ca omisiumile de acest fel si se datoreze neglijentet co- pistalui, Tnir-o alti eategorie de neconcordante intr amplifiearile textului romanogo fuja de eal slavon, Unele din acestea sint remultatul incsredrit baduedtorului de ® face mai clar toxtul slavon ™. Astiel, in fragmental rominese : gi iard md voiw giura ox scaunul min cola éafricatul (I, 374°] 10—11), apare in plus, faj4 de fragmentul slavon corespunzitor, ma voiw giuea: t tako mi pr(a}tla moego siradnago (I, 174"/8—9), Corespondentl Slay al Verbutui romAneso apare in versiunéa siavond intr-un fragment anterior si s fost tradus in acel loc si in textul romAnese. Bste evident ef reloaren verbulul in fragmentul oftat de noi reflectd doringa de a face mai lar textul rominese. celeiagl intontil ii atribuim repetarea verbulal su vefi oinali= tard de nv vefifert sfinta. dumenecd $i sjintavenert $i a tefi cinets praonieele mele (1, 17/1315). Tat textal slavon corespun- Hllor: ate ne oavenite ste ne( ale ¥ oy) pe(k) § proontey Cy Ma] 11-12). ‘Nu intotdenuns amplifioinlo intilnite so datoresrd intentiet tra uoktorulni de a ofeti un text mai clar. Existi eazuri evidente in care cuvintele co apar in plus in textul romineso repreainta traduceres unor ‘eavinto omise din textul slavon de copist. Astfcl se explicd prezenga ulti- melor doua cuvinte din propozitia: de care rdspunst. refi aoee le dsove giudstului inaintea me (1, Vi8/i1—38), ale edror corespondente lipsese in textul slavon, Pentrn explicafia noastré pledeaz® ma. evident un frag- ment on: de vefi agculta graiurite meale ceale bune 9 scripiurile meals cele due (I, 17/"]11—12), in enve apare in plus faa Ge textul slaw (alte sealgsite git moi(z) sla(djky(z), 1, 117/810): oeale tune yi scripturite ‘meats, covespondentels slave alc ‘acestor cuvinte fiine, evident, mise de copist. In sfirgit, mn alt exemplu de omisiune in textul slavon nic fer un fagmant Ga: fi aceia eti nusul vor Tacui in foeul netreeut (I, 179"/11—13), in care apare in plus verbal vor Vout, ons, fxd indoials, Gin ‘textul stavon (i t sit nifm) of ognt v¥(E)nyj, I, 179*A0—11) #2, Tn conctuzie, cea mai mare parte a neconcordarjelor dintre ver- siumea slavon’ 3i' con romdneascda Legendei duminiet, setanalate in Inorarea Bargaretel telSnesou yi in cele alo Marici Zdrenghen, om i citeva din cele semnalate de noi trebuie puse po seama traducatorulit textalui slavon. O bun% parte dintre ele ‘se pot explise daci admitem 238 gn eum face Margneete Stetanescu tn op el P= 46, St 1 Chin aeeastd petvil 9h Dlarupreta fleftnesed, op, el, p52. de EE HM Rieti Steere epndet danni” in Clit dela Te, p19, tude este at ua exemplt de omisne In text seven, aLgmoaytren imperfect slayonst do cite traduettor™, altelo hustntiek © anumits tendingé de a reds mai liber toxtul slavon, altele eint simple neglijenje ale traducitoralui ; in stiri, existd $i neconsordanfo care se Gatoress inceredrii de a ofericititoralul wh text oft mai inteligibi. Baista Insi, printre faptele,consemnate mai sus, suficionte exemple fn care nom concordantole inére tele doud, versiuni a mai pob fi puse pe seasn tra- Auoféoruti ele sint, in mod evident, rodul interventieCopistait Le- gondet duninici PERSOANA COPISTULUL INDREPTARI SI ADAUGIRE Am vizut wai sus (p. 8) of introg Banuserisul de a Toul sito seris do 0 singurs, persona. Nu definem Ail o incormafis asupra copis: ‘lui ‘anonim, ‘care, spre. deosobire do alfi contemporanl ai si mu neo isnt nici o notifa in legdtart ou pervoana sa qi eu imprejurinile it oare 8 transoris textele. Pentre a obtine tobugi tole canostinte eeupra"per~ Soanel sale ne-cin sorvis de miirturile indirect pe care ni le oferk gratia limba testelor. Asa cum remares I. Bianu, copistal a fost un ,,deprins seriitor’’ 4, Secisoaten ¢ Ingrjit, sproape frumoast, duotal slovelor qt regulasitaten ‘execufiel trideaa’ o persoana obignuité s& transorie texte chirilice. Faptul oi nu © pree atent gi comite erovi, nu o dats desi de grove, nt con- trecioe esenfial aceasta, afirmajie. Cet mal mulfl copisti de texte vechi romAneyti sivisyeou gregeli similare, datorita, distractiel sau oboseil, De altel; intr-o serie do cazuri, eopistul manuserisului se coreotenci, adiugind slovele omise sau rectificind. Orieam, sub reportal ealigrate’, textele din Manusoristl de Ya Ieud se prezintS lau nivel superior Zafi, de alte manusorise ardelenesti contemporane, cum ar fi, de exemplu, Godicele Sturdcon, ‘odaresow sou Nesgoeans, ‘tavemeindncne pe ncens:h constatare, nu ni'se pare exclus oa serfbUl nostra si fi fost un otlugi. Dupé cum am vazub, localizarea textelor ue-a dus la concluzia cf sransorierea lor s-a {cut in nord-estat teritoriului de peste tunfi, mat exact in Maramures, Este deci de domenial probabiitagi 4 vedom in copistul textelor un locainic, adic& un maramureyeon. Daok acoeptiat premmpmneres formnlaté mai sus of soribul manwscrisuiui a fost. mont, atunct e posibil ea transorieres textelor s& se fi tout Intr-una ain ele eleva tanistiri maramuregene oxistente in secoltl al XVIL-lea (na neapirat ls Peri, oum preapune M, Zatenghea ™), Esamennl atent al it celor irel texte new dus In conctiain ef seriitoral era 122 Vout. Zacenghea, Probl stiles pares premiers tadustons runing dt slason au XE ies, pe 207, 30. TH Maauberiph de ta Ted, p. (1) 18 Stecona Legendet aumihiclt” din Codicele de be Ie, p. 118 52 uorainean ', El na stipinea in chip destvirgit limba romind, avind Aifioult&si, ca mai topi strsinil in speotal in redaea sunotelor & 3f f. B an nom njor de dovedit, tot astfel cum nu intimpinam met o difioultate pentra a demonstra e& el eunosten in mod aproximativ gratia chirilios, FomAneasod, téetnd adesea confusii intre regulile ortogratice roménesti gioole slavone (ucrainene). Nu o dati, solupiile sale sint retlovul unei ati- Indi’ hipereorecte, EB de observat, de altéel, of el intimpina dificultayi 4i in respectarea ortografie! cuvintelor slave’ din Legende.duminioii, Lae sindwse influenjat de vorbirea ,popularé”, adie’, de fap, de ucrainsans, #1 modified, in acest sens, aspectul gratio al unor ouvint ‘Uerainean fiind si teavind o cunostinfS deplins a limbii romaine si. sovienii ef cn Litere ehiilice, scribul » impinait mamuserisul eu nena ruirate grafil neobignuite, uneori do-a Greptul bizare. Tl hi dades seama de inadvertenfele comise 1 le Indrepta destal de des. Cititorel poate ‘urmiiti totalitatea corectarlior efectuate de copist im novele ce ineopess reproducerea textelor, precum si in capitolele despre grafie #1 fonction ale studinlui lingvistic. Ou tot efortel de a se supravoghea, ol scBpat un numa: mare de grafit insolite, dintre care o bunk parts mérturiceso despre originea sa. ueraineans, Ca 31 alyi copisti contemporani, séribul intervine uneori_in textual pe care-l copiass, schimbind gratis, fonctics, mortologia $i, poate, si lesioul izvorului. ‘Spre deosebire de faite cazuri asemansioare,.moditica rile pe care le aduce textelor nu par a fi fost numeroas» gl insemnate, aed facem abstracfie de schimbarile privind gratia gi fonetica euvintelor. Elnu a preluerat textele, ei sa, mulfumit 4 le reproduss eum ge pri ‘cepea. Ornisiuntle pe care le va fi féeut sint accidentalo gin deliberate ele nu izvorase din rayiunea de a modifica, imbungtijind textul aflat Ie Aisposifia sa. Am viizut mai sus cd ls.f. 188"/16 — 189°/11 exist un pasaj care a ost repetat din negiljenta copistului. Comparatia aten:a s éelar dows ‘pasaje, practic identice In privinia textului, pune in lumind unele deo- sebiri de gratie gi de tonetied, capabile a aranea o amnmita lumind -asupra manierei in care seribul mazamuresean copia textele, In ele mai multe sicnafii, cuvintele sint redste a doua ard in acceasi forms in care fusesers transerise elteva rinduri mai sus, Fidelitatea merge pink Ia a reproduce exorile maniteste de grafic, Asticl, tetg i) se regésente in accasta forma in ambele pasaje (188'/0 $1 188°/5), on al novira (IB8'/7), care-si Pistreaail aceastl grafie mai pufin obfgnuita si pe f. 188°B. St (1886), ‘pentru simt (sau sfnt), imine, de asemeneo, neschimbat inces, de a doua ‘trannoriere (1887/2), Se repetd omisicnes lui cd (188'/6 9i 188"/2), dovada 98 acest cuvint fusese omis intr-o transcriere mai veohe, Fapt '(188"/13) devine fot pe f. 18878, int frotitor (188'/2) — fajilor pet. 188°/17. in uncle cazurl, copistul ,,reotihod” gratia antorioars (conducindu-se dupa 2 0 alth proba, in acest sens, 0 gisin It, 187777 (1D, unde. consemadi pasa et fot so Indus ed Palle route st aleanedertra 0 tote juayeh. ate ese spect ‘nem rah tert copiat ae scbul. most in focal euvioselut si Jos sea corpo Sleatelfodnese bts Trassovlina ts grabs gt (a stenia events, costa isa © robe {ie fnvolantar, sehiobina euvintal romanese cu el slav cerepotaitor sf triads atiel feriginen tied 53original). Asa stau Iucrarile ou se (188'/4), care In cel de al dotlea pasaj pare corectat In sa (188"/18), dupa co seribul La, Indreptat pe, sorit inifial, ins. Mult mai freevente sint aituasille oind in cea de a’ dos ftranscriere soribul igi noteaz4 rostirile sau formele sale particulare : rea (188"/4) — re (188°/18), ooréul (188"/8) — cer (188°/4), lumen (183"/14) — fume’ (188/9), In mai multe rinduti, seribul fst consémneazit inital ros- tirea sa particular’, dar o corectoaz’ indati, astfel inoit, sub ragortul grail, cuvintele apar sorise in ambele pasaje in acosasi forma. Astfel, 2 este modifica in cea (188/18), lar vrajba in vrajbé (188'/5); of. 31 nicem, rectificat in gicem (188"/1). Pe f, 185"/9 cuvintal oof fusese Zepetat din greseali. La, doua transcriere cuvintul este corect transeris. Aimintim to’ aici ef, transeriind pentru s doun oard pasajul, eopistul omite inipial conjunefia gi la 1. 188*/18, dar se corecteazA apoi serlind cuvintnl treet, en vederea ‘doasupra,rindulul. fm schimb, pe ¢. 188"/4, el omite cuvintal ela, ‘notat in prima transriere. Pre (188"/6) este copiat a dou oars pre (183"/2) Desi se reduce Ia un numér de 14 vinduxi, pasnjul reeopiat din exoare no permite si ne facam o idoo despre modu cum transerie copistul sl despre misura, in care ol respect san modifics Iara textelor de Ia 0 pagina te alta. El ne oferd, totndatd, whele indicit asuprs deprinderilor sale ottografice si de pronunfare, care vin si intéreaces conclusiile pe core lesam tras in capitolele consecrate graflel si foneticli textelor Graial romanese vorbit de eopistul manuscrisalui era cel_marama- sean, aga culm se fnfapiga el in primele deceall ale secolubul at XVII-lea, Gatrebarea care se pune este daes In gralul copisbulul se pastra sau Bu rrotacismul Tei ~i-, eare ara tn deelin accentust spre 1630, cind a fos copiat Manusorisut de la Zeud (ultima atestare a Yai -r- in'documentele ‘maramaregene sl agsiudene © din 1634). Un xaspuns © grew de dat in aceasta privinga. Pe £. 185°/9 (LI) apare sotis ea ne inohirdm, dar exa- medal atent al grotici he aratd ef alovalo px provin din modificares. anor Jere surge anterior, probebll wa prt Impress, examplal mu pare concludent pentru a’stabili, pe basa Ius, care era rostirea scribulti, deoa- re00, in prineipiu, e posibil ca mai fi existat in izvor, iar rotacismul Si sporting conloulu, dax mu clu de putin exolw a luorune sh se fi Detrecut invers, adick manuscrisul de pe care copia sé fi prezentat locul respectiv o grafic cu rotacism, iar seribul sh vorbit fr rota- ism", Lao cetostare mai atentd, corectarea efectuaté de copist 5° ao- vedeste a fi capabili si ne sugertce care era rostires soribulni. Avem a face cll o corestare similsra celei existente In grafia curioasi vorent veni) ain Catehismul Martion, in care silabele 72 i mi trobuie atrl- Dduite copistulut saa originalulut. S-a aratat ch prima slabs, reflecting © deprindere grafios sau de rostire ® copistulut (1 >e), teebuie trecuts fm goama acestuia, In timp oe mi provine din originalul’ nerotacizant *. Ta fel stan Iucruriie In manusorisul nostra. Silaba ne, sorish intl, reflects, © doprindere do rostive © copistului strain (9d ne inehinem, cx 4> 0), prin urmare trebuie otribuith aeestaia, In asost eaz; rotacisiaul proving 2 Vest N. Drlgans, ia DR, II, 1023, p. 06997, 45 Yea 1 Ghetie, Ineputurieserstta in onda romana. Contrbut fotoptee$ ingots- tee, Basuietl, 1975, Pe 102108 34 din toxtul care ere copiat. Seribul nostri nu avea deci rotacismal Tai -n- {in grail siu, dor find un copist congtiineios se siridule sh transorfe ntoomai textele, indiferent dacd era sau nu cu rotaciam, ‘Dupd copiere, manuseristl a fost revsaut, parish, de mai multe persoane, care au adus unele indreptiri vextulut, Wu tsbuie sh sein Teagi ca ‘ar fi vorba despre o operajie de revizib propriucsisf, el deact dentale rectificirt (sermenul e unoor! relativ) etectuace pe wuele pagini ‘de anumis{ lectort ‘af manaserisntul. In mod curios, nic’ una. din aceste intervenfii nw a atins textul nr. (Legenda dueinici), ol mumal cale dous -eszanil Totaeizante, ‘Examentl grafiei si, in parte, ol cemelii ou care au fost serise recti- fiotvile ne-a dus ia conckiaia ¢& pot fi identificate pairu persoano care au operat modifiedri in textele nr. II gi II ale Manusorioului do la Teud. Constatarile noastre sint relative, cum se va vedea numa deci, examen srofologio, intemeiat pe un numér redus de specimene, nefiind intra totul oncludent. Primului dintre soribii care au ficut indrepilsl tn Banuscrisul de ta Zeud (aumit de noi scrfbul A) T se datorese completirile de ta fila 180°/16 (slovele 1), 180"/17 (cea de a dona slovi p suprascrist), 190772 (Glova 9), 1927fl (Slova » suprasctisg), 199/11 (slovele pr ale ouvintulut dare), 198%/18 (cuvintul Tw), consemiate th totalliate in textul nr. TI, Pe clt last si se vadi cole citeva slove, soribul 4 era 0 pesoani deprinsd ‘eu serierea chivilict, avind chiar inclinaia de a serie sallgrafic. Soribal Ba idout adingirile 51 rootifieirle de la filelo 1877/6—7 (11; slovele am “ain onvintul alzass), 180"/5 (IT; slovel ew sorise dea- Supra, cuviniului raps xSpi), 1807/0 (10; slovele po din ouvintal erovimid), 103" /L4 (LIL; slova x soris6 deasupra primul x din axe, ‘care @ fost sters), 102"}4° (EIT; ‘slova w sorish deasupra cuvintului. by), 102"/2 (IHL; slovele p gi w adSugate deasupra cuvintulut aléoiurea), 192"/8 (EL; slova'n sori! deasupra cuviatului vir), 198"/2 (IIT; slova # adlu- gatd’ Acasupra. cuvintulul tertiotures). Scribul B pare a fi fost o persoans eu o seriere mat pufin, sngrijits Geoit a sortbutul A. Vorbes cu Totacism, pe eave Il realm in forma". Rectitien In mod superfiial, ra a upela ‘ia alte tzvoere. Deastpre grafiel Dizare rdpapi a adsugat slovele ex, intruelt eredea c& ar Hi vorba de ‘euvintal rasipi, In realitate, répapt tmebuie citi raps Scribul C a adBuget ‘slovele om deasuprs cuvintalui degety (II, 1180"/8), slovelo 9s deasupra cuvintulat cfului (TI, 189"/11) $1 slovele ness Geasupra cavinvalui fraf (IE, 193°/4). Ca si ceilalf{seribi, rectifica super- fii In gab. AdauigingWotete f densupra tl suet dh pe f1697, a reziltal forma ciuratus, in loc de gerufut. Tatenflonind. sh scxie forma crrulu, eu 7 dus, seribol pare o-gi frida originen strdira (ucrainennd); St. cole spuge mat 900, p. Ba. Soribulul D ii datordin trei intervensii in textul ne, IL Pe i. 188°/18 f pus o cruoinlité deasupra Ini din fagayi, txuifind in josul rindulal, unde a scris #f on. O lntervonjie similars, aparfinind acsélast perscone, se afi po £, 1897/1, unde adzugires sa fS0uv deasupra viadulut. Ta fine, lun rind mai jos, deccasi mink La adiugat pe pi deasuprm Io!’ #(soris 1n oe, de inghif). Aparent, sddugirea ouvinielor ji ex pare Upelta de sens. In realitate, daci citim pasojele corespunsiteare din Cores, obser- 38‘vam of& tnaintea cuvintelor Inghifi viafa yi edloat fu de vial (IT, 189/12) existé fraza inghifil st eunosow ol pe trup, omist din textul nostra, ar putea corespunde cuvintelor pi ox, consemnate Ja Coresi. Dac interpretarea noasir’ e intemelaté, ibseamak cf seribul D » confruntat textual cazaniei cu Coresi sau cu ‘un alt izvor complet si a menfionat omiterea pasajului, notind primele cuvinte ale acestais. Notarea cuvin- telor 9d om pe T, 188°/18 ¢ gresitd, intructt in acest loc Menuscrieul de ta Toud ‘nu prezinit, 0 lacund fat%'de Coresi, Probabil e& seribal.g-a dat ‘seams de gregealé si a repetat indieajia pe fila urmtoare, Ia locul potrivit, dar fri a starge cavintale sorise anterior. Notarea Tui yi deasupra lui iff, de pe f. 1895/2, ar putea fi de asemenca gresits, Dacs seribal a avav Je fndemin& 0 ‘Yersiime completé a cazaniel, eventual chiar tpdritara Jui Coresi, atanei tot ini i se datoreste, poate, gtergerea celor trei ouvinte araaitare do po f. 1841/9 si 12 (veut mai sus, p. 28). ‘Dack grupal de slove xm trebuio interpretiat cunosew), abanct ‘persoans care -a soris avea deprinderea de a-l nota pe w prin x, intocmal €@ goribul manuscrisulut nostra, Ar insemna eb si el era uerainean (ea. $f seribul O, de altiel). Tntrucit interesul atitor strsini pentru lecture, unui text romAnese pare neobisnuitd, iar grafia slovelor alzibuite de noi seri- bilor © si De in multe privinte aseminitosre, muni se pare exclas a cle 88 provini de ln una sl aceeasi persoam’ (care le va. fi seris in momente diferite gi folosindu-se de condeie gi cerneluri diferite. Din motive ‘asein’nStoare nu trebuie 8} socotim cu desivirsire exclusi ipotera ch modifieSrile atribuite de noi seribilor © gi D aparfin, de fapt, persoanei care a copist textul. Daca aceste presupunent sar’ dovedi intemeiate, atunel numiral persoanelor care au operat rectifiedri in texte se reduce Ja trei_ sau chiar In dow. ‘Unnitoarele interventii mu pot fi atribuite ou exactitate nioi unuia in cei patra soribi : notarea Ini s in loc de 2 in edeuy (IIE, 189/10) si ‘modificarea ia w ® waui for mare in ouvintal w(n}sprddseacele (II, 187"/8). Antorol primei modificiri vorbea un grai de tip sudio, caracterizat ‘prin evolufia africatet de la =. Notiima in incheiere e& unul Gin lectorii de asttizi ai mannserisulut a adiugat, eu ereionul, un o deasupra fregmentalui de cuvint trea (= noirea ; IZ, 185/18) si (ou litere latin) silaba se deasupra tragmentwat de cuvint ‘mearii (—'measerii ; II, 187*/18). cONCLUZIL Ajangi la capital cereet&sil noastie, vom zeunt observagille Fonte mal sus intr-o privire de ansambiu. ‘Toate cole trei texte cuprinse in Manusorisul de le Zeud sint in mod ort copii nm originalele tmuducerilor din slavonoste, Un ansarabia de probe on caructer lingvistic, flologio ai grafic pledeaza in fnvoaren. acest net do. vedere. Bxamenul filigranologic, efectuat de Al. Mares, a dovedit tn mod convinghtot e& cele tet texte ale Manuserieutui de te Tew ni dates 56 din secolul al XVI-lea, ci sint posterioare anului 1600, Serierea lor sa! facut in deceniile ai trefiea — al patrulea ale secolului sl XVYE-len (in jurul anidlui 1630). Se confirm’ asttel opinia acelor cerestitort care an Plasat sorierea manuserisului dup’ 1600. Diverse argumente ne-au dus la concluzia of textele au fost, copiate in Maramures. Copistul a fost un scrib deprins ou scrierea ehirilick, Miind ‘orainean, el st3pinea in obip imperfect limba romani, amestecind in seris regulile ortografice romanesti cu cele slavone (influeafat flind gi de limba weraineané vorbita). Cunosoind aceast’ imprejursre (admisi de mai mulfi invéjayi), ne putem explica prezenfa unor grefit insolite in cele trei texte si state’ in misurd gi le dam’ o interpretare eorespun- zitoare. HB poslbil ca seribul si fi fost ollugir si si-gi Hi avut regedinga, intr-una din miinistire ce flinjan in Maramures In eecolal al XVIL-lea, Copiate in Maramures, in jurul anului 1630, textele provin din originale tradase aiurea. Examen) limbii manuserisului nea permis s& descifrim pe Hogs un strat de limb nordic (de nuanf moldoveneases si ardelenease’), foarte bine reprezentat in text, un strat sudio, constind in unele elemente de tip muntenese, a e&ror eireulagie in nordul Daeoro- in anii 1620-1630 este exolust, Am atrifnit, nosste elemente Jelor, in timp ce partioularitifile ‘nordice loam tecut in seama ‘copigtilor, Ceruelurew raportulul de fillajle dintre cele dow’ omilil eopiate in manuscrisul nostra gf textele corespunzitoare din Cazania a TI-a a Int Coresi confirma aceasti opine. Am ardtat, pe bark de texte paralele, ci omiliile sint copii dap cazanifle tiparite de Coresi. Consideragii de natur& filologie’ si lingvisties ne-au incredinjat e& intre originalele core- siene gi copiile noastre se plaseazi une sau, probabil, chiar mai multe copii intermediare. Una dintre acestea a fost efectuat’s im Moldova. Ou ‘acest prilej (sau poate cu ocazin unei alte copier), cazaniile au fost eupaze nei prelderdri destul de importante, care avut dropt scop scurtarea versianilor coresiene gi revisia lor sub raport stilistic. Este de domeniul robabilului co rotacisinul lui -n- 8 fi fost introdus in acoste texte ow prilejal reviziei, desi nu este exclus ca aceast& interventio si fi avut loc Ie 0 alt& copiere (anterioara sau, mai degrabi, posterioar% prelucriii), Porsoana care a revizat textele na s-a folosit de o alt versiune (rom2- nested sau slavond) 4 cazaniilor, ci a operat moditicérile direct pe text, in timp ce copia, orientindu-se dup& snumite preferinfe de ordin stilistic si wimfrind ellininarea pasajelor nesemnificative din punetul sim de ‘YVedere. Nu o dati imbundtupirile sduse textelor sint iluzori, pagaje intrest dovin grou intoligibile. Omisiunile accidentals ale celorialf! eopigti vor fi sporit, firs indofala, obseuritates unor pirfi din cazanit, In timp on omiliile din Manuseriaut de la Teud an eqnoseut vreme indelangaté 0 soarti comund, Legenda duminici sia avut istoria propri fnainte de n fi fost aliturats celorlalte dowk texte. Dest nx cunoastem criginalul traducerii romAnegti a epistolei apoerife, putem totugi afirma c el fost alcituit tof in partite sudice le domeniului dacoromaneso (in Tara Romaneascd sau intro localitate din Transilvania de miszizi), Si acest text a fost copiat (nu stim daca si preluerat) undeva in Moldova, dar in alt contra cultural gi de alte persoane decit cele ee au transeris stcazaniile, Absenfa rotacismulni mirturiseyte eloovent despre soarta dife- Hit, pind Ja un moment dat, a scestul text. ‘Reunizea cazauillor sia Legendsi duminicit s-a putut petrece et prilejal copietii Mfanusorisului de ta Zeud (in orice caz, mu ot mult inainte)~ ‘Toate cole spuse mai sus vin si inkireasc& cunoscuta si_de multe ori reluata afirmatie despre ciremlatia textelor vechi In eposile de Ineeput fle culturit roménegti. Mai mult ca alte scrierl, Legenda duminiett erm trimiss din Joo in loc § xeeopiatd frocvent. Aceessi soaril st cunoscut-o i cele dous omili, dintro caro Inedidturd ta Pasii « fost, fie% indolall, Gel mai rispindit fext omiletio al véehit noastre’cultur Golo trol toxte ale Manuscriswui de tn Teud ilustreazé wnat ain itinorariile urmate de cartes romineaso veche in primul vere do. lite- raturs (1960-1850) gi anumo din sudul nerotacizant spre zouele nordice fale (aril, unde rotacismul Ini -n-, ca si alte partioularitdji arhaice, se mai ‘enjinebu, dueind uneori o existent precars, Fiveare din cele trel texte pomite din sudul jérii a fost recopiat In Moldova, penta a ajunge in tele din urma, dupa mai malte popasari, in eolyal nord-estic al Transil- vaniei, in Matamures. ici, in jurul andlai 1636, ele au fost transcrise do tn copist localnic. Pin se vor aduce date noi, putem considera c&, odati en aceasta wtimé copiere, peregrinarea textelor a lust siirsit. STUDIU DE LIMBA Contrar celor ce s-ar putea orede, studinl de limbs eiruia fi Zacem Joo in paginile ummitoare au confine o desoriere exhaustirs a particula- rititilor Lingvistice relevabile la 0 cercetare coustiincioas’ a textelor. Pe lingh faptul o& ar i ooupat un spafin foarte intins, grew de justitieat jn economia edifiei, o asemenea cercatare nu gi-ar fl dovedit in intregime uiilitates, tntrucit rfl dus, in mod fatal, Ia menfionatea unai mare numse de partichlaritiy lipsite de importanya ‘pentru eatacterizacen limbil tex- telor. Tn fafa unel asemenea sitnatii, am refinut, inainte de toate, fono- menele care prezentan importanta entra & defini structara lingvistied ‘8 manuscrisulus in raport eu evolufia limbii romAne Is sfiritul secoluui al XVI-lea (eind au fost aledtuite originalele) i in primsle docenii ale seoolului umster (cind au fost copiate textele din Manuscrisut de ta oud). Po lings aceste pacticularibéfy, an fost refinate, in anumite cazuri, i unéle fenomenc eare, fara a fi caracteristice epooil moi sus delimitate, Contribuie la o mai bind ounoastere a Yechii limbi literare romAnosti. © problems delicati, adeseori dificil,» eonstibait-o identificaren si deserierea particilanititilor neroménoyti de limb’ ale tex:elor, datorato copistulul (uerainean). Pentru a distinge ooea co era particularitate nero- ‘mAnenaed fa limba textelor, am tinut seama de prineipiul de metoda enun- fat.de AL Routt! (fdlangee do lingustius et do phlosie Copenhagne sucarest, 1947, p, 963 gi urm.), conform ciruia un fapt do limbs explicabil in mod satis(@edtor prin raportere Ia grajurile romfnesti din izeout st de astici trebuie socotit romanese, si au strbin. Ta fel ea im studiul filologic, exemplele ati fost reprcduse tm forma stabiliti de nol in edijie (firs a mai nota prin oaractere specials literela suprasorise). Ori de cite ori 9 fost necesar, am reprodus inkoomai grafile existente tn manuseris (din motive de ordin tehnic, in cazul grafilor reproduse in alfabetul chirilic, literele suprascrise au fost coborite in ind qf sublininte, iar ierioul fost redat printr-m aposirof). GRAFIA In seriorea textulni romanese din Manusorisut de la Teud a fost ‘utilizat wmitoral inventar de semne : 8) By By Fy Ay fy OHS, 3, HH Ty ty Ky A Mb My 9,4 OB, 6, 7; MB, OY, Uy Wh a Oy By yy a yA Ow, AS Hy ae 59© bunk parte din aceste slove au o valoare unick, ugor de stabilit. ‘In sceasti categorie intr : dua —d Bm, rey A sah com, ann De wag ues bai Fb Restul slovelor utilizate sint polifone seu au valori mai gren de procizat, Ne Yorn opti pe rind agupra slovelor din aceasts oatogone, gra- Pind Iolalté po cele caro au, do regal, accensi valoare. fn atenfia noastra fu stat probleme referitoato Is distribufia acestor categorii de semne, Ja valorile lor curente, la Yalorile speciale, precu si le eazurile de eonfazit de semne. Nu vom aéuoe in disousie gregelile evidente datorste une! copleti neatente, ilustrate de exemple ca? uuess (— plingerea ; T, 177'/9), ‘ramus (— estifi; 11, 188°/9}, sunny (— injelegehi; I, 172*/11) ote. ‘Po acestes l¢-am semnalat in notele de la subgolul textalui manuscrisului, ‘Tn atentfia noastré su. stat inst acole inadvertenfe eu caracter relativ sistematio, care se pot explica fie prin infiuen{a unor Tostiri strine limbii roméne, fle prin deprinderi grafige straine. ‘Wu an fost discutate sistematic in capitolul de grafie nici irecventele coreotiuni efeotuate in text chiax do copist. Indreptarile de acest fel au ost semnalate in notele de subsol ale textului Manuserisutui de ta Zoud din prezenta edigie. ‘Totuyl, in misnra in care Indreptarile eopistuint >resints interes pentru elucidates unor probleme mai complicate de grafle, ‘le au fost avute in vedere $i in capitoial de fap’. am ue Slovelo ¢ gi ¢ ou un singur context, comun, inifiala cuvintulu: « (I, 1847/14), ¢ CU, 189°/11), son (T, 1787/2), eu? (IIL, 192°/38). Tn ase- Imienés podifie, fecvenfa cea mai mre o integistzeasd. grafile ca « (13 exemple, faj& de 5 exemple cu-6). ‘Prin ¢ gi ¢ la inifiald se noteazK, de regull, diftongnl [fe] ®, futrun singuz exempli (peau , T, 170"J8), aifvongul [fe] fost notat. prin dona slove (1 §t En cuvinte ca: ovtata (I, 1717/15), evinem (IIT, 190%/2), Snotiném s&-i atribuim slovei ¢ o valoare diferité de cea semnalat&’ mai sus (si anuune {2]), deoatece ‘ne aflian tn fafa unor euvinte slave intxate in Limba Tomand pe cele efrturdreasck. Tu alto pouifil din cuvtut, lu wlurs inifialsi, a fost nolwld ow eouse ‘ent slova g, atit dup consoad elt gi dupé vocal: xya (ILL, 100"/4), coumest (IE, 1867/13), axw’agle (IT, 185%(11), asepiaos’ (E, 175¢/4) ete. Valoarea Int + in pozifie mesialt’ este, de’ reguld, (e),'in fart de 5 Veet mat jos, in prezota singulaze eu in eivintal era * ageasia este, de alte, Yeloarea curentdsevlor dou slove (x posite nila tn texte ‘yee romdnest in Seolul al Ri iceaal RVIdlen ves fn neeestl piv lie Busbuise, Fonatioaaifaetiat site in fesieie oméne din saeal ef XVI 3 AVE, In tegdae men Feniete paleo. rrko- bilgaros, ruso- st romdnostee, Bucur, 1904, D. 10% tol, p75, lsulla privitore ie valoarea wet otatt 60 eazutile tn cave, oa in ultimele dows exemple de mai sus, ¢ este preveday a> vocal’. Tn asemenea exemple, « are valoarea [ie] = Exist 0 serie de cazari in care slova + apsre in locul_slovel en valoarea (¢a]: ex noemeea (I, 175%/3), em npooumterx (I, 180/15), wana (1, 188*/10), sau in Toeul slovei ou valearea [i]: sweanus (1, 178"6), eXpenawy ( 172"]6—T)}, Kocarusespias (T, 15"/8). Am putea avea o face, in primal oa ou o inadverten{s graft esplicabid prin amestol eo semne Ce gs) caeetarbis txteor redaefie ruso-slaval*, determinat do roalizarea Init cv fo] sU [ie]. Yu este exclus insi ea notarea Imi ¢ ow valoarea [a] s& se do consemnaren In cris a Tui ¢ n Toetl mai vechialui + {in cuvinte de pul lege), consecingés reduceritdiftonguini (¢a] Is (e]((eD- Amestocindt-i 4814 diseernimint pe * gi « pentru a rede’ in serie Vooala necentuats din cavinte de tipul lege, sorfbul textului Ia putut folosi pe + cx Yaloarea {ge} in cavinte de tipul ex moemicra, tot asttel eum La utilizat treevent Pe * eu valoarea [6], In envinte ea aweume (Z, 175/20), seme (11, 183"/18) ote.* __ fn exemple ca gtur-eme si expewawp, aparitia tui « ex valoares (#] se explick prin confusia intiinits in textele veoh! romfneyti intre © Sim, cate determin& notaii ox « pentru w (in exemple ca: fugety es, ‘vrei. Near fl exelus ins’ oa im asomenea cuvinte si ne aflim in prezente nor cazuri do hipervorectitudine, dat fiind faptul o& Menuscrisul de la Zeud ofer’ exemple in care [2] atom, in pozitic finala san mediali, a ‘recut Js [i] ea in unele graiuri nordice * ‘Mengionim, in fine, imprejurares & persoana care a copiat vextul era, dupi clte se pare, de origine ucraineans *. Or, 0 earactersticd 1 limbii nerainene este modificarea Yeehiului slav 0] in {i} (prin fazn (fel) ®, Este posibil ea cel care a copiat Manuscrisul de la Ieud 86 fi moditicat pe. In # in cavintele romnesti menfionate, ea umare 2 unet atitudini hipercorecte : constient de faptal e& im textele slave pe care lo copia el nota uneori, ca in ucraineand, w in loc de « gi dorind #8 evite aceste nofafii, el a ajuns 3% scrle, gresit, « in looul unui « 2 Vest 1 Blsbuteso, op aly ps 108 ay et 3B ett Pago dn pean eae ca inverse tens 4 li tepilird eu te In rash vert 0. TT. Besmamano, M. K. Better, M. A. Hono 1. CanlaSeauo lH. Tapanonto, Heyer spascmaa pspencsced sort Veet mal joe . 8 2 Yea Denes, HUB, 1, p. 71; Rowt, 1LR, v.38 LYE aren Po: ab 2 Vest Mars 2evengheaSlosenaoLegendel Duin” din Calise dete Te in Cla 1, 1998p. 116. Asean Preblomessotfete parler premters nadactins courant soa SE AVE aa RS, VE, 198, p. 207, 8 adc enduttoltentaat eos, Veal Ou Tl, Besuansto, M. K. Botta, M. A. AtoaroGpix, ©. 1, Casitieaso, 1. A. Tapanminko, op. cit, p. 146. = 61wie Desf diferite prin disiribugie sau freoventi, slovele wf t,t, ¥, au, de regull, valoarea (i), Ble pot nota fie vocain’{i] (dap conioane sou Socata), fle cemivocals [fj dic componenta diftongilo, fic, mei rar, earac- feral palatal (!] al eoiuuauel precedente. v apare, de reguli, dap consoane, im poxigio medials gi final sau Ja Snifial’ absoluté: aweavaus (IL, 187/15), apmax (OLE, 1911/3), seman (U1, 183*/11, aca (C, 1746), aeun Ly LTL/E—17), wemvetite (LLL, 103/14), Nacecm (11, 185"/12) ete. Mai sor w'a fost notat dup o vocalf| ou eare fonmene) un etong ea cu are ste Hn hat an (Hl, 18072), cate (Eh, 288"/14), vem (HL, 188"/14). ‘Duph cum se Doate observa din examinarea turaror exemplelor citate mal sus, prin Ws noteazd att vocala (i, eit si semivocaln (f] st caraoteral palatalizat al conscanei precedente ["}. 13 oteneh de sogals semivocala, (fin diftongit descendent: ooh (HT, 187/13), soysoyh (L, 179/48) ete. “Cu tobal rar, prin slova) i iS tost notath vocals [sly in pozifie Medial4. dap’ o vocalieu care se atid fn hiat, in ouvinte ca: wofipt (I, 183"/15), paler (LT, 1897/45). ‘vem @ face, dup’ toate probablitfile, ou inadvertenge alé copistulul determinate, probabil, de faptul o& aceste mu este suticient de familiarizat eu valoarea'stovei #, a cérel utillzazo sistematio& in textele romino-slave {Ga gi in eele romanesti) un ure mai sas de secdlul sl XVIT-lea*. Bristenfa in texial nostru a unui semn special pentra notarea Iai (i) fy ar putea constitni un motiv pentru s pune sub semnul intrebiiit Faloates [2] sau [a slovei w. fntr-Adevir, dacd u seris dup& consoone are, de regula, valoarea [i], iar f scris dup& vocale are, de regal, va- foofea [i] se pane problema daed, nu cumva trebuie si-i atribuim ui ‘peste tot o unicd Valoare : [4]. Cercetaren. textelor paleosiave, precum si a c2lor romAno.slave intreprinss de T, Burbuleseu!? a demonstrat fapiul e& slovet » il sint Droptli cele doud valor! : valoaren de Yooali si valoarea de semt-vocald. Bigs deci normal ca 9i in textelo romanesti slova n sf conserve valorilo po care fo ounogten in textele slave, Aparifia unui semn special (In secolul ELXViL-en) pentra noteres Ini [i] au 9 anulat valorile eurente ale kai my Hmapuse prin eadifio, cis lirgit namat inventarul de semne prin care so ovens (1) T apare de regulé dup& o consoans, inainten altel voeale ou care se ais sn ibe sau on cave formenes un ditong; sump (, 188720 — 23) Seaeufer(LL, 18595), -rapta (Uy 1B0°/7), atase (Lp 270"/4), aaate (Ey 73476), ‘hampan™ (1,'110"/2}, apnygth (LL, 187°/8), peeth (TE, 186°/16) eto, 7 Sar pivea & Manuscrisul de fa Teud reprerintd nl din esl mat vec texte tn caro 1 fost nora saben aarti (ovata) Geagupra ht EWil Vieost, in eracea Paleogalia ae nd Bucaceyts 1968, p. 120, seminaloaza apart sczatal sean, 1 ftparteet at Trantor, abie Ina. cova jumaiats « secotulet al X eancinxaoa (L,180°/0), Nepounadi (IIE, 189%/9—10), seaivovoum (I, 177/12), noose (lin, 180'/i8), asemenes forme alternind cu cele in are a fost notab s, {e) formole ott $ (o) filnd majoritare + caxemasse (IT, 185°/8), ansimvossasy (I, 180/21) ete. ‘Brocvente notatii ea o (w) avind valosrea [w) au fost somnalate tn unelo texte din secolul al XV Elon ®, Al, Rosetti ™ socotegte cd, in asemenea siiajl, avem a face eu grafil justifioate, probabil, prin alter- Tanfele 9/8) oy infinite Im notares tunui (o] nexcoshiuat, explicatie grew de primit, tmopBrtdsim teed convingerea acestui savant of in acemenes exemple, (w) sint simple grafii care nu au valoarea [4] sau [o] 930 ‘cam sogotese,Densusiamu, Tagliavini si Candres ™. ‘Tn argument in plus in favoarea iaterprothril noastre il ofer& ceree- ‘waren pirtir sinve a Legendet duminioii. Astfel, in textul slavon » fost hotat tneori w in Joe de oy, inti-an exermpln ea wxoon (vsl, oympens), cw {o} ea in uernineand (obrp) "3. Nu este dect imposibil (inera dovedit rin alte caracteristici grafico ale textulti nostra) en aceast’ particularl {ate de rostire a seribulti uorainean, reflectatd, de textul slavon, sf fi fost sstinsi si la sorieron tnor etvinte' din textul romanese, Ves! Densusians, HILR, 1p. 485 1. Bisbuleses, oP. et. a 190, 6. 84 Sommalim, do asomenca, aparifia lui » in unele euvints in local slovelor x sam, care notesal un [a] neacgentuat sau, ca total rar, un {21 accentuat : oanmm (I, 1724/7}, exroun (E, 182"712), eerste (Ly 217 194513), Primal dintre scbate cuvinto pare soris gi 'ou x? munnumts @ wnt ann). h exeuuplele in eave a fost uolal > tm oc de a sau tnllnite smamsi in primul text al Menusoriculud de ta Zeud, aver 0 foce’ ct, simple i cae ge exples In dip mulpuitor dact Je raportim la eprindehile fo & Yorbi gi a serie alo soribulti, caro oro, dupa toate probabiitfil, uorsinean, Neavind pe (4] in limba el il eda, mai alos dupa labiale Dprincr-un (o} aga cum procedeae’ unilvorbitor! stint ai Iinbit romane *. ‘Nuceste exclus ca sorbul uoraineaa sh f tnlocait, cal pufin in unele cazurl, Pe % prin o, aga cum proceds, cu cuvintele slave care prevantau un + ‘Yooalizat in ucrainean’ in {o]*. Un exempin in acest sens il constituie domat notat in textul slovon (K, 176%/14}, aldturi de aaoas (I, 181"/12). oy sis Slovele of si. apar in egal mAsura in’ diferite pozitii ale cuvin- ‘uli, 18 inifial, in posifie medial (atit Aupi consoane, ot si dups vo- cle), 1s finals {dupe consoane si voesle), avind valoares [u] sau (1): Spsa (LL, 187/18 187"71) — oypsa (IT, 188°/8) ; fnesm (ITT, 193°/13) ‘rcopr (ELE, 1954/12); apesys (IT, 186*/14) — npkoyutn (IT, 189"/14) 5 as Gs roe (Ly Veer) sews (EE, 189"]8) ~ eo (TT, 1844} ‘std (IT, 186")8) —rapkoy (TIE, 189%/6—1) ; woyaa (IEE, 19/7) te. in poritie medisla si finals, in cea mal maro parte o exemplelor intiinite, Se notecad &, in simp ce oy apare in aceste porifi, en total rar. Tnclindm a a ateibui iwi $ 0 valoare similard + [w) (fe) in exemplele sn care a fost notat i finals ouvintalwi dup un grup coasonantio (si In care, in. limba actual, [-u] a disparut): sveemtenest (I, 172"710), aspmnugs (I, 177/14), ¢xeasues (I, 178"/11) sam dup coasoans simpla : tos (ly 1717/56), exenpums (L,175"/18—17), mpeamas (T, X71'/2) ete, ‘Scomesiea grafi, nu prea frecvente, alterneazA in’ toxt et altele in cars ‘ fost notat ls’ tinals x ow valoarea [a]: nxacen (L, 182'/1), romeex (, 175°/8),& (cu valoarea ,,zer0”) #: ups (LL, 185"/20),”sigmn (I, 172"/4), swstnuers (LIT, 192*/9), nnansera (I, 175°14—15), x (ou aeeeasi valoare) ewen (IT, 184°/9), sea y2ero", eiod ultima slova a fost scpraserisi : ensus 0, 17/1), csdaem (11, 104"/8), rosfamss (IL, 1884/3) eto 1 ext Pagers, Conideaftunt antpre sista! fondle fonatore al Lindi rene, tm DR, Vile p. 6: vert # Neolan Dragan. Manuserst! Ueeulut grantence .C. Coybae™ at Natu yl ststamete cee tat wach manatee romney, th DE, If, py 470480 (oa sles an prin paint) st oA Dota, Limba roman ot an Anat Sit ae, ‘Chg, 1338, p87 o Yeut mn aeeasth pilin Marin Zérenghea, Slaron 410. TE, Beamamico, MK. Boauye, Me A. HearoopO, temo, op, ets B18. ‘Ye inal Jos. 70=74. eat tat Joo, 72— 28, ‘Veut tat Js, B72 sae 65In citeva exemple (dupé afsicata [J7), § slterneazs in scris oa we: ysurtet (IL, 1874/8), ct sop’ upure (I, 170+/10)” fn asemenea carari inolingm jn asi stribai Tui § valoarea.[fu}. TTextul nostra oferd si citova cazuri do confusii grafice, Astfl, ‘uneori a fost notat 8 in loe de » (w) sub accent™: asautasn (1179/2112), sips (I, 181"/11). Duh AL. Rosetti ®, me aflim in fata unor’ simple graft ejonitionte dis ponct de vedere fottio,explicabio ist prin allernan- le grafice » js/ oy intiinite in notarea unui [0] meacoentiat in textele Yechi rominagti, Exist, de altfel, in Manusorisut de la Toud si exemple in care @ fost notat 8 in loe de » (w) bn porifie atont !, Din rindul lor menfionsan gratis mai pugin obigiuita : astmata (I, 175¢/16), in care ¢ nu este pur srafic, ci pore a acoperi o realitate fonoties ; de’ altfel, ea a mai fost intilai intr-un alt text vechi ®. Intron exemplu singular co: emticr (I, 176%)3), unde a fost notat # in too do e, ne aflim in fafa unui cas de redare aproximativs diftongulal roménese [oa]. © confuzie mai des intiinits in textul nostre este-oea intre ¥ gi x. Destul de freevent copistul noteazi 8 in loc de x on valoarea (2) rtyassum (1, 1T1"]9—10), quwewope CL, 189/18), abcpkss (BS 8g.5 I, 116/14), eameams (I, 1766/13) 3, Pentra a explics aceasth partioularitate graties a textelor trebuie sk ne raporitim din now la presupusa origine ueraineans @ eopistului. In Jimbile slave de risicit, ca gi in sizbé de altfel, in urma vocalizéri iusului mate (n) a tezaltat un (u]. Obisnuit 8 serie ous ouvintole care in veohea Slav prezentaa um x (ef. exsoms in loo de cauvrx I, 175¢/10—11, mans, im loc de maw, I, 1781, in textal slav al Legendei Duminicit, eopistal '» substituit pe’ a’ prin 8’si intr-o serie de cuvinte romfinesti, Aveastd substitnire grafick. nu afeotoazs inst toate ouvintele roménegti. De obser- vat, de altiel, e& soribul mu-l fnlocuieste oa conseoven{S pe x prin € nici im cuvintele slave (cf. mai sus casoms, form semnifiestivl in acess sens, iniruett primul # este notat ca atsre, in timp ce al dolles este substituit, prin #). Notiim in plus faptal o& scribul este constient de aceste insdvertente -gzafice strecurate tn textnl romanose, Martario in acest sens sta un exe Pin ca asuiorax (IHL, 188%/15), in care iusul maro final roprezint& © eoreofinne aduss forme’ initisle a cuvintulsi care aves in finals slova 8. p. 486, Rai for, capital de fonetie, p. 88, 3 Vent exempt ex: buted (105), me tol buledse (TH 6), Buledatoraty (48(22) ete, prezante In Bsenghlvarat eta Sit, fn textal mostra a (oot Botta s situatia inves i jon Be TOT. i Maria Zaenghes, Stovona Lependel Dumintt. vig 2 pentru 6 west In seasett pre 1B 110, 66 tae Prin acento slo sit not diftoog (4, fe] rene Dost rrintulal su diftongal (ea) rem : sie oyigpare GupA conseane in posite ytare” (anmae in, elaba wim. toare de 0 vocals central, postetiosrd stu aflat in silaba finals a, cuvin- tall) : acwawbux (I, 183°]6), asavkwa (II, 185°/16—17), amen (I, 170%) 67}, er wok (Ly 110%/6), wander (ILL, 188%/6—7) ete. ‘Slova a a fost notaté mai ar in aceastd poaitie (eu valoarea (ga): avacrs (IIT, 193")2), anumasirm (Ey 185°/8). De regal, opare a ini}lB de euvint ‘soa la taceput de silab& duph vooalé, noting po. [fa]: a (, Us3rfioy, apa (E, 172°/6), ayma (LL, 1877/14), um (170710), et rstuacex (IHL, 1907119) ote. ee iE za fosb notat numai la initials euvintului, avind aloaren [fa]: santa Gt RS Agi nam ie Ceol posip, ‘slows wer ‘esid in scris cu a, formele’ ox m aviad o frecvenfi pufi mai riicatt. ‘it pode ginoale™ (adit tainten wnat slinbo conning 9 voelt nepalatala), dup consoane, a fost nota & som a gi_rareori ¢: aka Bray tsy kan OE 130°}8)5 wekat (ly 80/1415) — wae Ly Adayjuty 5 weve (TEL, 190°/14) — awe (T, 117°/8) 5 arkove (Ty 7807/7) —a.apot (1, esta) — ape (ET, 185°/26) te Dupa, vocald, in’ aceensl posifio, aparo a gi, accidental, +: xpd (I, 18771914), ‘rpmauge (Iy 181/77) — epee Gy LT/16), tm timp ce {einigials a fose uotat alternativ. ay w seu (mai rac) «: adm (I, 1781/0) fate (IT, 187 YI) — sere (E, 183/10). : ‘Valoarea, sloveloy tt, a, a in pozifie ,2noale”” este grou de pre- cicat, ov tit mat alt get in te ie Srecrente Doll are tet onfizia intre (&) (a) sq) im alte pozifit dectt cea motafonics. Tat Stare example Go Sous tl? antame, ly Nifa0),eimensh CE, 1867/20), eye (m= bire} TIL, 191/10), asia (— bane; TL 1867/2), nem (= inete | FE 153°/18), wine (Z, 18276), uns (anion ; I, 178%), npeamps (IL, 185*/4), em (Fy 1671) ete. "Be de altd parte, exists gi exemple tn care a fost noxat ¢ in poaifie finals (elternind cu % a), iat valoares acestel slove (tinind searaa de eonfusile de mai sus) ar puten # deopotriva. [go] sou (e]: ex ack (Cy $1575) — a uae (Ly 174"/16) 3 sun (Ky V7L"/16) — awe (ILL, L017). Ceaurle freevente de confusil Intre + si ¢ semnalcte de noi ma sus para ploda pentra interpretarea Ini & drept [e] sau fe] sl in pozifie metfonies, avind in vedere faptul c& trecerea Tui [ge] Ta Ce) (fel) se Det‘ payin ae gan dacoromtn, in ‘rina, james, 4 Sccolatai al XVIilea (de cind dates textul nostra) 5 ehiat in secotul precedent. 7 THistd tosé gi alte confurii, somnslate de noi mai sus ®, in care pare « in poritie tare”, in looel hui &, notind dittongul [ra], in| exemple 7 Gontuna tre & si ese tntlnete tn textale rasostave sau sibel (ver! I Basbue lesen ope p12 10) tefiect recerea Main Seta Ta fe] Ue] ew S-ZAenghes, Siaoing Legeet dsmiaatiese pe Hil eat. ot orca: ex spowmecn (I, 1607/15), ex necmeux (I, 175"/8). Asemence, notafit a puten tt socotive win anguicent in favoarea interpretarit Tui ¢ (eae eins i a) in pode mcale” diene __ tn fine, confusia dinire & $i + ar putea fi explicait gi prin deprin- dete ral ales wenan. Berit @ atras stentis Drm amosteouiul de x qt din textele. slave rastritene. steely consecingis a trecerii inl # la (e] ([fe}). fn acest az, ¢ nat reflects, n'mod obligor, un {e}, [EY vecea:Detit din ouvintele do tipul ans (2, 177)9), aupu (II, 185°/16) noteac foeste probabil un [e} {{eq, ua. om eousierst eh ar tl indent ok gone Talizim notarea Tui [e] gi in sitnapille cind vocals accentuatt esto tat pea a) nhl te motive primul rind, peniza ob « poate note ural copistalul, iar (a nam szadunstoraluy i limba cbraia vocata oecentunea din, guvistle dp pul Lege putea eh’ so realizeze co un diftons (ea). tutr-adevan, dous din textele reunite in Manusorisul de la Teud descind din originale core- Bene, unde t aparo notat ea cen mai mare comsecventd (de soserval cb [ga] 8-a menfinut in unele graiuri de tip muntenese pind in zilele noastre).. Taal goilea vind, notaifle ca sint rare, im report eu cole preventing un & (a). In aftiit, faptal of in 'unole exemple 1 pouifie eure” 2 prsyaloaiea [ge fheo posi Interpretaven unct grt ca "age dzept Situapia, deosebit de confuzé, cum usor se ite vedea, nu permite solujii absolut sigure. Son se pone vedey A ‘tn posifie medial, dup consoan, ind in slaba urmatoare apare © voeald prepalatalé, lam interpretat pe k (a) drept [ga]. ¢ din ouvin- tele in eare a fost notst in porife ,amoale” dup coneound (do ex. ats, 1, 177} a fost interpretat drept {e] ({el) st sransers prin «. In poaitie infil, precum gi la inceput de silaba, dup vocala, ‘4, a (aflafi in positie ,moale") noveazé pe [ia]. Intro iorma singulard ea ta (I, 172%/9}, ni so pare mai probabil interpretarea, Tai ¢ intial Aropt {ie} ([fe}). Aoseasi observafie in legiturd cu fa incepat, de. allah in grafillo de tipal rye (I, 17116). Probleme specialo pune interpretaren valosii Tait, m in cuvinte 7 birth ca: catule (1, 170"/11), ene xecmH (I, 173*/10), npHuayeane nl "1L7—18), consmattunaspa (I, 179*/3), romoypteunaspa (I, 179°/3—4), ‘cackpnia (LIL, 1914/12) 7 er Dap cum se poate observa, eu o singunl exceptie (cats), toate exemplele au fost intinite in Legenda. duminioi. Caracteristic: futur este faptal of & (x) m1 so aflf in posifie motafonie’, unde 0 scemonea notafio ar fi justificati “, tn acelagi timp trebuie mentionat faptal cd. J etimosnele slave ale acestor cuviate exist un diftong notat, de regull, cr Rosetti, HLH, p. 399. 68 prin. Se pune, in consecin, problema dac& * (a) in. exemplele Emintite trebule sodotite drept o simpls grafic influenfats d> forma clara corespanzstoate, 3i in acest caz (a) trebale interprotate rept [e], Son ne aflim in fafa unor notafii curente pentra diftongul (ea). Dupa piverea nosatr’, gisiren unei solufil trebuie si abi in vedere problemele legate de fieeare exemplu in parte. Astfel, trebule jinat seama, in primel rind, de faptal of in asemenea notafil slovele + (a) sint si sub seoent si neascentuato. fn rindul prime categorii intr extalt, ceassatn ase i rowoyptiaop. Dupi pirereg noastrs, ma esto axchs ca iB agemenea camiri * sh noteze pe (¢a]. In toate aceste exemple notajia * Sar putea justifiea prin prezenja unni element palatal in silaba urmi- foare j in plas, in ultimele dou’ exemple am putea avea a face ou o con: servare la plural a dittongulul prezent in forma de singular, © alt categorie ar constituio ealelatte dow cuvinte in care & (a) mu apare sub accent. Dup& plreea noastra, intt-un exemplu ca cwkpils, Teprezint 0 grafie influengati, de cuvintal slav de la care deriva cuvintul Tominese fsumérinit). Ja caldlals exemplu (apwaysaug), primal a at ‘putes, nota diftongul [¢a]. 0 dovadé in acest sons o constituie substan- fival await (E, 182°]i7), in care dup » apare saris 4 care ma mai poate fi pus pe seama influentel grafiei ouvintului slavon_corespun- Ztor. O-asenienea formA, cus dupa 4, reflect’, frd indoiols, un dit. tong, al carui element palatal nu a fost notat dupa v. Bsto un. motiv care ne determing sf considerim e& primul a din awwawtaye ar putea nota gi el un diftong. ‘Destul Manueorieului do la Teud ofer citeva cazuri particulare tn care stabilizes valorii slovelor + (a) so face ou uncle dificultats ‘O prima categorie 0 constituie exemple oa: uapopt (I, 175/17 — 1O*ft), rok OL, 1849), spkawe (Ly 179°/17)) guaye Cm prez.’ ind. 3 8g. J, 181°/8—7), san (1, 181/18), cawtesupeen (Tl, 189/12). ‘Duph pareres Noastra, in asemones cacuri * si a au valoarea [e]. Ne intemeiem, in aeeastd. in » i primal Find pe aptul el, in unele exemple de felul oelor amintite, -&, a alternescd ia seris cu «: oat ({, 171/16). Explieabilé In porifia ,noale” (In euvinte de. tipal ogo), confuaia diairo « fi xk, a at fi putat sh so extind’ si in situatii @ felul color de mai sus, Tn al doilea rind, tn sprijinnl interpretarit nanstre ar putes fi invo- cate gi constatiile referitoare la particularitajile de grafie ale cuvintelor Slave’ din fegenda duminiois. Intr-ndevar, folosires lui x pentru ¢ & fost sempalats in partea slovond a acestui text" ‘Este adevarat insi od pentru unele exemple in care a fost notat (a) co valcares.(¢] intiinim forme alternante in eare apar x saw x ct Yaloarea [4], ows ar fi: ryan (LIL, 190°/7), rpxa (1, 176°/14), cama Cl, ASU/17), ssinx (I, 381°/5), pau (L,'173'/2), pew (Ty 771). Dups piireres hosstré agemones’ grafil provin din origimalele celor tret texte, Ia vreme Nottm ae formaje tm care ouvintele slave apar tn Zegenda daminictt: exe (C, 370710), wtbeLo (le 17D, spe (hp 102109), npenguel en (L, 1BEYLA~19), costa Sows (37071812611, reuogaae (8 79° TD, SF vets Reseed, ILR'p, Ma ‘© Vea Me Zacenges, Stara Legendet Dunnett... B. $11ce preienfa Tui & (a) tn aoeleagi tipuri de exemple se posite expen uit originea.arsink copiseufal (probabil ‘ueratnean) dare eds pe [a] printr-un [e] sau prin alt sunet apropiat, notat prin «, & sau a. in Drivinta Ini (cawseswpe-) ca, am putea avea a face cu o simpli manier’ ab ae eda po sells aoph model fomel savone sors Va exempla singular ev inonmn (pert 8.1 9g. 5 Ty 1720217 © sop Tear re Gen Lene map esti gi Slavone *. Confuzis tusurilor'a fost notata gi in textnl slavon al Lagendci Duminicis®. In caea co privegte valoarea lei x (=) in geest ‘exempla, ea poate fi [w] "© sau zero. In ce ne priveste am accoptat a dous inte, spriftindtisne pe constataro e informe simslare de perfect simpln apare adeses la sfirital cavintulul feral me ct Yaloare zero num (173"/1 eee ‘9 8 fost confundat eu intron exemplu singular ct arp- TI, 193*/2). a sa See Un caz neobignuit il preaintd forma ca we sapomktn (TI, 191"/17) ou t avind valoares {i}, in tare marl exalus 28 ne afiius fy fata Tact cee aa pecorecbucing + cnt care In snumiteexesple din fextel Slavon’noteaaa, invers, im loo de & (cmt, LTT clatitate pro ae ti nee inven (cnun, LTL*/15), Partioularitate yx inte 5 a earns lee somes ol at latest inp O° Mk Sp acne, at pas mel Na Ae a tg Ma is Ce SOE sos Gy were 28 aE 0 sae ti deca cies eam ah ae oe Se aoe ri erie a ceed es ll eda eet a ain onic ga ata ts dot ase Gs XD ce AS es, res, Tse ecb ames Ge eatin or fost notat 8 : reuecss (I, 179*/15), Soe Le cate haa ee Pe a eta costello edie ec SP ares ens El ly el ne pada, as ea se ces se? eat Beeastprtenta Denatstans, HILR, It, p49; 1. Baebusscu, op. el, p. 265, Ose eacigial ee ag { You ML Zarenghes, Despre u final tn Legeada duminielt din Codiesle de la lend, 1s 2 ge cae ak amen AD AEE SOG pola Ber mm p, 20. 0 a otat in log de 8 si tn uncle cuvinto slavone din Legenda duménicit Gar, 1, 17649, pentru agira), fenomen pe care outoarea il considers caracterietio sldvonet risaritene *, : ‘Trebuie si acitam of Insts! copstul ese, constiont de greqeble pe care Jo face, inlocuind, in exvintele roméneyt, jusul mare ou $, Dorada fiat in neat some soraarinininite tn tox. Asttel, po Hn ATT /18— 27 priest soris inifial wheenamamogoya, poi Dritnul & a. fost corectat in §* Yotatille on m im loo doa se datorese confuziel dintre iusuri* anase (I, 181"/18}, atasonssén (Il, 18812), gxraysnue (IE, 1988/1). In ‘primal exemplu seribul a soris amtat in oe’ de anase (oa folosit in ioe ao )*. ‘Tineori jugul mare a fost nota in loo doa; atcam $s (IT, 188"/16), saiesreswy (HT, 188°]3), on (= va; 188/14), Gi in aeoste caznri, tc si in altele Ta care ne-am referit in citeva paragrafo ale prezentulul Capitol, oredem cd este vorba deo atitudine hipercorec:é @ eopistalai ‘are, 1a partea siaviy noteaa’ desea 4 pentra ‘veehful sinv x: wun Ge iar/lay, awison (1, 279"/1). Congtient o& grejegts in asemenes Gini, el va fi pindroptat” cextal romanese sohimbindil pe 4 prin, x, eva’ exemple + armas (Il, 168°/18), aman (L 173"/14), ex ex china (HL, 187/50), ems (= pl; I, 1730/11) spare in'loo Ge (eau s final), Ne aflain in iaja unei confusii grafce pentra care ee greu de dat 0 explicatie satistiedtoare, Trebuis ins sh notim 0 fox nostrw ne ofeed gf fenomentl Invere al nolafillor oa w in loo de x {wxoxpucn, I, 184/13), pe care le-am explicat prin orignea ueraineané a copistulai®, Explicatia aceasta ne indreptiyeste s& consideram cf, in Sxemplele aiol mentionate, prezenfa lui A in loo dew sar datora unel ‘Hiding hipercoreete ecribulut eare restabileste un.x acolo unde el Sovbee de faye un [F} extinaind sesests deprindere gratics gi la cuvintele romanesti. ‘fo sfiryit, intrun exemplu ea qcpannas.ne (IE, 285')6), am putea favea a ince eu substitulren Ini s (w) prin x, dai nu oumve sici Seprosint un fu] rezultat dinte-un (o] neacosntuat, interpretere care i Ee pare mai apropiat® de sdevar. Valorile curente ale acestel slove Ia final’ sau in pozitic medial’ ups consoana sint [a] gi [f]*": svncma (IIL, 192/26), «= (I, 177"/1), ex we ex aration (IE, 187/10), en ws wenuamy (I, 184"/15), expen (I, TM, Parengnas, Slovene Lagendel dunia. pe 11 Freee Seve, at bon issied eee palm, vont eset de tt 66 4 presenta capital 5 Eoaraate Insta dato de teovent (ors 3, deena Stra Fae Sac 3 Ge Pie Stead gras epnvras intts de H. Bicbulty op ely. 28. GE Sara “Ziteaguan, Sovone ‘agent aumenelts-, Be 110. 1 eal ial na 8s Spe rca iia dine aeeste doot sence in textel Menmertstel deta ocd, vel capital Fence, Pt . extol slay at Monsierieatut dele laut Baio, Th) n183"/10), nsexwma (I, 170%/9) ete. ta exemple de acest fel, alterneaza in Soris om x, mai rar ‘ou & 9i accidental cu w: saeen (I, 171/3—4), wa (I, ATUL), suxaroawoe (EL, 186*/4), weaam (IIL, 190°/13), vipa (= cure; 172"/2), asetgexn (T, 180°/7—8), eas'imyal (UT, 186°/14), e¥emume (T, 180°/17) eto. # ‘Intr-un singur exemplu final are valoare zero : weengen (LL, 184"/9). ‘Dextal Menuscrisudut de la Teud ofer’ in plus eiveva gratii neobig- nite, Astfel, intrun exempln ca: gxemps (I, 171"(33), ua fost sors in locul iui ¢ (w). Dup pirorea noastrs, accaaté substitaire se explicd ea usurintS deck yinem seama. de anumite trisituri oaraoteristice ale gra- fici slavone din Legenda duminieti, reintilnite apoi in serierea cuvintelor romanesti. Este vorba de vocalizarea ierulai mare in [0], earacteristicd, ‘unor limbi slave, intre care ji ucraincana, reflectats de exemple din textul slavon (Awa, I, 176/14). Conformindu-se deprinderii dea serie uneor! ¢ in loo de, soribul a inlocuit pe 1 prin 0 gi in unele euvinte romanesti 2 moauumm (L, 172%/7), eovowin (1, 182/12) ete. Ni se pare, in con- secinfa, normal ea textal nostru si’ no ofere gi Zenomenul invers : 1. ‘Pentru o, ceea ce reflects 0 atitudino hiperoorectis a eopistulti, Constient de aceasti particularitate 9 graiulut si (conform eéruia ierul mare apare ocalizat in fo), ol substituic uneori peo pray si in textul romanese, “ Apariia ieralai mare in loo de & in exemple oa: ox us et Tua (G, 187°/18), uemamaecx (IIL, 1907/10) s-ar puten explica, eventual, printr-o Confuzie a color doud seme, desiul de freeventa in nnela texte vechi roma- negti. Dovads, 0 coustituie exemplele In care copistul a notat initial , apol a corectat acest semn in &. Un astfel de exempl il constituie ata , 1787/1), Intrn exempln ca: seramece semnalat mai sus, prezenta pri- mmalai ‘in loca! slovel # ar putea fi explieaté prin influenga etimonulul Torul mio este utilizat in Manuscrisul de la Teud eu mai raulte valori. Valoarea, obignuita a acestui semn este zoro la final envintelor, up consoang, sau in pozifie medial, intre dou conscane : scaeam (1, 180°/6), wks ates (IT, 1847/16—17), sora (IT, 185°/10), aswepama (II, 1867/2), epavanks (TIT, 191°/1—2), enupatr-as (II, 188%/10) ete. Tern! mic final’ avind valoarea zero alterneaz’ uneori in saris ot ieviow! : aias’ (I, 182/15), eu ierul mate: wenéen (I, 1840) ®, on. fe legiturd cu vatrte acestoz slove, 4 ae vedes 1,70, 78, In prima pants 2 ttoies exinta Uncle cuvtste romdnett a dior forth & fest moil= ‘iene sab igiuente evista siewon corespsnaitas. Aga stat lusrria ett ysapage (2 ISD a ei ey ae ena ed wpe In cg ke comsptnaitor we oyupaes, TBD"/1, (de remarest totes Tl ta oeal Wi Hn ayaa) ‘exempt tat do not este singurl Inf. Bee tateresant do Tematcatfaptul see a Maria Zdrenghea (Slovene Legendet dominic... pr 10), ed Ih text slavon Drimel plop fest se foarte feavent in finale euviotelor, dap consoand eal tie aa erat 2 fusal_mare: nxwese (ind. pres 3 pla; I, 182°/2), rome (ind. pres. 3 ples 1, 175%/4), sau ou 8? ows (1, 181°/8), aocmmencrs (ly 172')10)", Rareori ieral mie apare dup consoan, mai freevent by finala cuvin- ftutui, notind pe [4]: etekpma (I 180"/7—8), emma (IL 186/14), n8pn (E,_172"/2), agama (L, 172*/8). asomenea situafii el alterneaz’ in seris cu A Gi 1, care sint notafiile curente in text pentru (4) *, Probleme’ speciale pune interpretarea ierulsi mio dupé (8), (+), fh, OF) Get], im exemple ca: eeu (LU, 192/12), wnimen (= pl; 1) +185/5- — we (pron. reflex. 3 ag. dat; I, 180'/12), dewua (III, 280°711), wu (1, 177°), waowims (I, 164°/10), caomnye (H, 185"/12) ete. ‘Trebuie si aritim din capal looului of, in exemple de acest fel lternenzis cu w (adesea in scrierea aceluiagi cuvint), notapile din unm’ Hiind foarte numeroase : mtn (1, 176"/17), nmap (Ly 11015), — um prom. refles, dat. 8 sg. T, 181°/2), awstououm (1, 1171-2), eu (Ty 173%/2), apesun (II, 186°/14), esfarmayn (TIL, 189"/12} ote. Sar paren. deck ‘B interpretarea (a ierulul mio final ih exemple de felit celot amintite mai sus este mai probabil. ‘Notim in aoslasi timp of) dup. y si p, ferul mie spare la singu- Jamul unor substantive ox valodre zero, el opunindwse netatiel » arse: ‘eristied formelor de plural : sg. devon (f, 181"/2), pl. dovepe (II, 188"/13) sg. cous (I, 177"), pl. coun (HIT, 199° 713). Pe de alti parte, Ia plaralal unor substantive sau ad:ective intilnim altemanfele wm dupa’p si a: meumopa (LL, 185/50) — rtmogn (I, 170") 18); mous (ILL, 190'/15) — mous (I, 172'/8) ete. Accleagi altarnante ne in- timpina 9i la fovmele de persoana 4 II-a plural a mor verbe: xroyamun oy 189°/5) — aexaraays (I, 1701/15) 5 weye (IIT, 1927/10) — aeun (I, 178") fy’ eto. ‘Se pune problema, pentru acesté exemple, dacli ioral mic este echi- valent cit» et care alteeneazs in formele do plural ale substantivelor sau ale adjectivelor, ca si in unele forme verbale, seu ot zero, notat prin acelast semin la singularai anor substantive sau adjective. Deovetic, aimbele interpretdri sint posibile*?, fn coen ce ne priveste inclinim spre. prime Posibilitate, aducind in sprijimul ei un argeunent care fine de nature con: oanei sau & grapului consonantis dup care a fost notat s. Examinarea taburor exemplelor de care dispunem dovedesie, eredem eu, siguranja, o& ne aflim in fate wnor consoane care au carseter moale. tnttadevat im cele trei texto ale Monuscrisului de la Loud cousoaiele (5), [1] $1 gzupul consonantic [jt] an camoter moale; de exempt: eunpt (LI, 1SE°/15), amwtska (1, 18372), mepute (I, 173")2), aop'ynyp (L, 170/14), pasmuine (ILI, 1904/18 —191"/1), samawp (IT, 183°/10), Aumann , 1885/5). tO teers dea tera wer tert ‘exemple de feel clor tmitite ait se poe tail Hinet ing Lager sumetelly pe $= Vex! a ss, ps F178. Um leturd cu velorle ero gt (3) ([el} ale fre tie tn tektoig vee omnes) veal LBirhulse, ap. rits'p. 20) Gol "O°Gr. In acastd pein opal Tut L Ba pulosel (9p... 2722: dupa care cle até & na tnsenmad Ti 2 melee” (pe 320 B‘Ua angument in plus in favoares Interprotill noastre Ml consitule faptul e& 4 are valoare de semn monle notind pe ["] in texte de redactia uorsineani, Or, aga cum a regultat din cele spuse pind scum, seriDul textului era, dus toate probebilitafile, un uerainean. Exists wh singur gxemplu in care dup mw nu apare nici o notapie : warmewnap (I, L7L*/1). Fe acest ons am putea area a f00 08 © inmeflengS grafios ea ou Wn {p¢] dur. Tn ceea ce ne priveste optim pentru prima posibilitate. ‘Prebuie si specifiosm, do asemenea, e& am exclus din disoutie exem- plete in care dupa u, ty 6 ut 00 pare vreo notafie, slovele find supra Sorise, ea do exempla ! agontaa (ILL, 1036), ux (LLL, 100°/17), npeavarom (TIT, 165%/18). tn asemenea exemple este’ posibil ea ups’ consoana finali'sh #1 existat un [') (care mu a fost xotat din causa supraserierit ceomsoanel) sett zero. “ Slova s spare intr-un mumér mu prea mare do exemple, notind pe [i] dpi consoan’, in porifio medials ©: aneawceps (Il, '188*(11), Saran (Il, 1897/9}, asauwes (IT 183°/10), nsemutena (E, 176"/2), fxpun'réps (T, 181'/5—4), sau po ['] in poaifie tinal: aneaw (TIT, 190°/3), sonra (TIT, 190°/5). Intorprotarea dat de nol acestel slove so Intemeiaz’ pe constatares, ‘08 in goris ca altemeacs Intotdeanna (adesca chior in serierea aceltiagi euvint) ou #, 7, iar uneori chiar eu ¢ (dar niciodatS cu ms) aneas (i, 12/19), earoasta (IL, 186"/15), ancauey (1, 188"/6), asamen (L, 1830) eto. * Valorile acestei slove diferi in funoffo de posifie po.care 0 ocup& in cuvint. Astiel, In inifiala, valorile curente ale Tui sint [in]: sem (HIT, 2927/8), a8ionm (TT, 186°/0), 4em (IIL, 192"714), gi [fm]: nam (IT, 185')9), sayin (IT, 287')17). Mai rar, in coeast pozifie, » are valoared fF]: quabacise (IL, 184"]4—5), vem (HL, 184/17), muta (IL, 188/12). fntraun exemplt singular ea -sua tat (I, 17878) sint posibile douk inter- ‘pretaxi: [4] gl [én]. In ce ne priveste, am optat pentru prima dintre ele. La final onvintolor, are Valoarea (n]? ana (1, 185"/1), ate GG, 184°/18) eto. Ou aceeagi Yaloare este folosita slova in corpul cuvin~ ulbi : amagex (I, 174/12), atquan (TE, 187/2), atgex (IT, 185/16) ete, ‘4 avind valoarea [n] alternenaé in soris ou slova w: aq (I, 175°/14), aus sige (I, 1747/18), stem (III, 199°/5). % Vet M. A. fonro6pwx si B. M. Kyamn, Hype oyvacnot yapabveaot simepe pypuot soa, Hacraa 1, oupinan mpere, Kuby 1908, p. 100, 200, Hf eeitors om vatorle seyret slove fy teetele veoh! rominest eat L Bépbulesce, pe, Be $8638) ” © problems mai dificila este stabilirea, valorii Ini 4 in cavinte oa: dept (i) Re intomeim in aceasti interpretare pe constatarea e& rotacismul cote atoning in textelo IT ql LIL im formo p (i Tm ap) we (TTT, 190"/2) stom (IE, 185"/11), espamauy (IIL, 191/18), ape (HI, 184"16) ote. Bete ‘Mevirat e& po flele 192” si 103" a fost afestat, in’oitevs euvinte, rota- Cismal in forme wp: wun (FIL, 192%/5), soraswupt CIMT, 192/12), ‘amar ‘weigh (IIT, 193°/2), dar aceste exemple ai fost sorise iniial ou 9, w find ‘sddugtt ulterior prin euprasoriere gi, asa cum se ponte constata ou upu ingly de alta. mind, Slova emu pune probleme speciale de interpretare, De roguld valoatea ef este (f}, Face excepfie cuvintul mwram. (IIT, 190714), in care ra fost notaé foarte probabil pentru X. Ne afldm’ ta fafa ‘unct ‘Galil hipercorecte, explicabild prin originea ucraineand a scribulai, Bato ‘Fut foptul es in voratneand * (ea stin slovacd gi in cebi) (9) din vechen Elava a trecut la [), Este posibil ca serfbul s& fi novae anéort Xin loc Ge r (conform deprindenilor sale de rostire) in textele slave copiate de el. Notapiile cur pentru X sin reflerul net atitndini de evitare a grafilor a F, socotite incorecte. Sloveduble Slovele duble sint foarte rar folosite in testul nostru. Am notaé mumai presenta lui a4, er ou valoarea [ng] tn: apfuin (I, 173°/11), ‘oplufFatn (I, 175°/13) gi pe gp medial in: aua'ppiye (I, 181°2—3). De vemareat, In legaturi cu ultimal exemplu citat, o% in’ alte forme ale aoeluiagl cuvint apare notat », fin pp: anxpa-ce (IT, 188°/15). Socotim ‘totusi drept probabil, intorpretarea lui pp din amapptu drepe (7). Grupuri do slove om La fel oa tn alte texto vedhi romduoyti, sf in Munuseieul de la Zoud fntilnim notata, in citeva cuvinte, succesiuniea de slove ya, conform unor deprinderi grafice slavone : mpamutae (II, 180"/12), expan (I, 179'/4), spxcum (111, 19271), apnema (UU, 188°/8). tntr-un singur caz am. intnit (alitori de forma en pu) si notayia xp: enp’es (I, 171113). Weal 0. HL, Beonamaao, M. K. Bolly, M. A. Mostodpiex, C. Tl. Caxias, EM Tapatiouro, op ct, 82 Woah tm aceart prvint, “Aveam, Conrbutt,p. 92-97; ct pinia (ncntemeiats) tub L Bosvileeu (op. city pe A), dup care pr tsbrecnes tat pe () 6Socotim od suceesiunea de slove px noteadi pe [ir] seu [ar]. Ne sprijinim, in aceasta interpretare, pe constatarea ea si in alte texte Veohi rominesti, ps (sou se) reprezintd particularitati de grafie slavoné apli- cate cuvintelor romanesti®, ele notind o succesiune de suneto in care primul este 0 vooald ®. ‘Un argument in plus 1 constituie prerenja ul pe intr-un cuvint Istin ca spacam (TIT, 199*/7) unde nu poate fi interpretat alttel deott [r). ‘Pinind seama’de faptul o& [j] apare realizst intotdeauna moale in textul nostra ®, nu © exclus ca in pumas, pas fle pur ortogratic, reproducind grafia cuvintulu slav corespunzitor. Grapul consonantie (gt) este notat, de regula, prin slova wi: wis (HL, 1887/18), epturmsa (I, 1747/8), wow (TI, 184/10) ete. Exist inst si un exemple singular o: awmagra (I, 1839/5), in care pentra notarea, eesti grup consonantic au fost folosite’ dont sloye (a 5 m), Semne diacritics Aceentul : Tn téctul Manuschieuhii do ta Teud nu a fost notat, dé regula, ccentul grafic. Am infinity totus, cast accidentale im care spare aboex” tal ascujts (eala) pe voosla unui diftong :godrm (I, 17210), sodempn 271), Sconnel gr (carta) fost otal po vaca ial» cltorra uviates sa (Il, 18f/16), rpmh (SLA), wat (Ly XTO"LD), a tpl Gini : ‘Uneori aceentul grav este inlocuit prin chendimi: ck (1, 18479), ase (ITT, 10071) dn toxttl nostra chendimma reprerintl.adexeor? slova. w Sais 13" 5), wate (Ty 170") yampmness® (Ly 180") ete. Spiritul tin ‘confor normetor de.serlere, spistul lia (pst) apare notat pe voeals tig ma eu, Wen’ tong mat eugene! ppozipo.initinlh: tu (L, 1707/7), & -(L 170"), lgcaucysoyd (L, 170%/6), Bepmone Che TTOA8), whan (2, TOs dos (ETS), Ea dock notaty- de. asemenea; deastpra ‘nei vocale precedate.de alt vocal on care ge afi in niat 'epdiun (ly 171°/16), a8amn.(L,171°10), sumptinkeate (I, S7or/iS). Accidental, spivitul lin n fost uotat’ pe fiecnre element al sum diftongs aaaner CL, 170"/13). Ver! 1 Birbulsen, op. et, 421 ‘eat Avram Cente, 60-70: 4% Vent sai fos, eapltolal Fonetica, p. 87 satihat Mast pana Be Viet, Paterna conde. Beng, 1068, % Copistul nu manifest 0 maze conseoventé in noterea spisitalat lia, astéel cf se intilneso si exemple tm care acest soma lpsegte se (I, LS 20), wremonw (IE, 184°/15), -4mopuin (I, 17211), tox (Ly 1788). jeul In textul Manusorisului do la Toud ierioul apore treovent notat atit deasupra cuvintulni, interoalat intre doua, consoane (care apartin la silabe diferite sau sint cuprinse in aceeasi silabs), elt si Ja finala cuvintelor ter minate in consoand, in exemple ca: aiu'exce (I, 170"/13—14), cdixwvun (Ty T2°/1), -aten (TL, 1731/15) ete. Jn citeva eazuri, deasupra cuvintului tm looul ierieului apare 1a spostrot : anivanae (L, 1757/11), Suas-an (I, 1777/12). Acelagt seman 9 6st notat, ou total izolat, deasupra unei vooale : ssi (1, 171"). “ALié ferioul cit gi apostrofal nu au valoare toneties. Bxeepyie fice penultimul exemplu (8jnas-ea), in care, ca substitut al ieraui mare sia mic, apostrofl reds un (6). Title Copistul Manuserisului de la Ieud noteaas,;de reguls, ttle deasuprs ccuvintelor prescurtate, deseupra slovelor suprasorize, Proctm si deasupra citrelor: elim (IT, 185°/18), fei (IT, 185/18), adem (IT, 185°/7)y 0am (I, 172*/4), 7 sass (1, 1764/8) ote. ‘Exist& ins& si cazuri in care titla a fost omisk. Astfe’, deasapra slo- wvelor yi, t $l E suprascrize ttls, nu a fost notata. Ba lipseyte uneori ‘gi deasupra abrevierilor : ap (III, 190*/2), mamm (IIT, 190/2) ete. Supraserierea Cnzutile de supraseriere sint relativ mumeroase in textul Miser’. ‘dus de ta Teud. De cele mai multe ori ne aflim ia faja wor supraseriert ‘prin acura sou prin pozifie. Numeroase sint tsh'si exemplele in care, ‘prin supraserire, a fost indrepiati.o eroare de coplere. 7 Supraserierea eonsoanelor “ Prin naturd eveata (I, 172/15) + Asan (I, 185°/2) meatogae (IL, 186*/3) : excianye (E, 11°72), ais (L, 173%/8) : singe (T, 182°/2), Apxueti (IT, 189°/18) - « , daamausi (I, 182°/11), ewums (I, 181"/18—182*/1) Aion (IT, 184'/9), s4rasaete (IL, 18619) pekskbs nforvoupte (ITT, 192°/1—2) sacen (IIT, 1907/5) mw: aeumanrx (E, 183°/5) ‘tt Sipe CL, 1867/18) X= wanton (IIT, 193°/16). fa mami (ITT, 19072) Prin positic snaoemia (I, 1777/6) wr (IL, 184'/9) peg (IIT, 190°/8) 3: wepes (TIT, 189°/13) 86 (IIT, 1907/2) A: fies (I, 183°/8), aepéa (IIL, 193°/4) + oun CHT, 193"}16), saan (I, 1885/7) erm (TT, 1847/6) ia (IL, 184°)8), agen (I, 172"/12) op (LL, 1847/18), dacame” (U1, 184"/6) €: pane (I, 383/12), ewe (L%2707/12) ‘$ipam (1, 173"/1), aves (TTL, 193°/13) ‘wens (I, 171'/11), epeamous (TIT, 1957/26) 4+ qavrépoeay (IL, 84°]4—5), sak (TIT, 190")17) ws dat (ITE, 188"/12) X: ask (I, 183"/8) ‘Relatir la frecvenfa ou care epar suprascrise consoarele mai sus menfionate, trebuie s preciaiim ¢8 celo maf mnulte cazuri de supraseriere sint date de: a, at, x, ¢, m, in pozifie medials sau in pozifie finali. “neon, aje Gum a 'pubue consiata din exetpele lta, s¢ pot suprascrie, i aeelasi cuvint, doud slove, Mai rar apar treislove supraserite : suatamal (11, 1847/4—9) ‘Degi in gencral se reapecti regula suprascrierii consoanelor, constatiim totusi of existi 91 cazuri de abateri. Astfel, uneori apare suprascrish oo soana finals a unui cuvint, desi cwvintal ‘unmitor ineepe ca 0 roeals ‘uct sagen (IE, 190°/2—3), 7980 a aoantn (IJ, 188°/14) ete, ‘Supraseriorea ‘voealelor tn mod curent se supraserie in text w final care intr’. in, compo- nenfa diftongilor : au (II, 185°/6), aus (IT, 185'/5), wou (II, 185°/16) *. ‘Textul ne oferd gi alte exemple de suprascriere a vocalelor tT: ae (ELE, 180"/8) snalee (I, 172"/14) a: as (IL, 185°/11) 82 a8 (IL, 1877/17), faraasawe (IIT, 193%). se foloseyte soca w seu ehendlina, 78 ps pérerta nosset, {n asemenea exemple, ca tn altele do noent fet, oyook nace ou coor uteronre le copistalut Teelhalcaqs cam aim autat ma sus, aseloenes corectl nt relate treeent eat on cpa angi deep righ oar ‘mai mult decit o silab&. Astfel, pe fi ie rindul 7, copistul a seris ae a ae ora addugot demeapra niadulul: i i ro ssew lc miave Be fi {ty rindal dy ania ora serls ratest (dupa ce ast fost nem ee ger) far ulterior a fost sdaugat doasupra hx eum, Scomenea exemple ne intimpind destal de freovent in text. In notele armen fal edie au sounalat $1 alte staat We ooreotin ‘prin supe serie. Punetuatia ‘Singural soma de panetuatie utilizat in text este punoial In Legenda duosinitt panctul separ’ regulsé textul slay de cel rominess, ‘i krton romineasch a Lependel duminics, cgi in calelalte texte, ‘punotol Spare soeis fark nici o rafinne, Probabil e& apactfia Iai trebuie Bist po aeumua peurclor po eare le facea copistal ia seriere. le nw cores Fund ast deoit mareori ou pauzele logice ale taxtului Scamoafi, ix siteva. canurl, folosiwea punctulla sus, In exemple ca: sex exinipad (I, 172/2), oxi (I, 113¢/7) ete. Preseurtii aptufFata —"arhanghelii ica = apostol aneat = apostoli mient = blagoslovi ata = David Risa = duhul ‘Akemi = duhovnicnl ‘atasas ~ Dumnnedzit ‘vrais = evangheliia ‘evasem, = evanghelist upcanat, ugeann = Torasalin XE Isus Hristos avmpeis = liturghie ste = Luca up = Marea ‘samen = Matel snagme = miloste nppeea = proroe sien = spisi «navimopen, = spBaitoriul snacitae == milostir 7 Veal la acest privingd exemple tnyrate mat sus In stud 1mPreseurthri snieeye = miluieste chive = sfint efits, efitréa = sfintul editing = stints efitra = sfinta equine = sfinteei ebiuia = sfinfii eiunm— sfingit La capatul discufiel nosstre asupra, gratiei Manuserisului de te Zoud se impan citeva considerajii cu caracter mai general. Astfel, din cercetarea aminunfits, intreprins& asupra, freeventei, Aistribufie! $i a valorilslovelor chirilice folosite de copistul textului nostra relese 08 acesta@ respectat, In linii mari, regulile de seriere impuse prin tradifie gi caracteristice pentru manuscrisele epocii. ‘Desigur, aya cum om ardtat ou o dati in cupringul acestui enpitel, persoualitates seribuini sia pus amprenta asuprs grafiel Manusorioulul de ta Teud, in primul rind prin-nerespectarea Intoomal a tuhuror regulilor uuznale de Seriere, isr in al Gofles, vind, prim introdueares unui mare AGMAt de notafii particulare, nn o dats contradictorii. Cercetarea comparativi a grafici Manusorioului de la Zoud ou gratia altor texte contemporane ne-a permis si, constatim c& 0 parte a acestor notafit particulare (¢ pentru: expsitaws, 9 (w) Donte oa: atopme, © (Ww) entra § (ey): cancinawos, 8 (oy) pentru o (uw): #896, confuzia {usurilox, confuzia inte a gi, inbre % 9k) se intllnese sin alte soriert din seco” ele al XVE-lea— a XVIT-ea, a afara acestors insé, textol proninta destula notetit originale, aparent bizare, neounosente altor texte contemporane. Ne aflim ia tats unor particulatitafi de grafie neobignuite, eare se pot ins explica, mulgt- miter, daca le raportim Ja Uncle caracteristici ale grafiei toxtulni slavon al Legendei duminivi. “Asa cum am ardtat in studiul filologio, preoum i in prezentul capitol (atemelndu-no 9i pe corectarile intreprineo de Mavia Zdrenghea), copistul nostra era, dupa toate probabilitajile, aerainean. Drept consecinia a acestui fapt, anumite cuvinte din textul slav al Legendei duminiott capats sub pana lui un aspect grafic determinat de mele particularitaft ale limbilor slave risiritene (in spot & ucrainenei). O urmare flreascd acestei stari de fapt este extinderea la cuvintele romanesti 8 unor notagii particwlare ale scrisului ucrainean, aplicate de sorib in textele slavone pe care le copia. In felul acesta. se pot explien notajille ou + pentru (aoemecea), CU o, 8 penta r, x, (dosnuM, cAMEXMS), CHR entre E (oxexa), ea, & pentru e (esha, jue), H Penta x (APR) In sfteyily au al se paro of aim greslt soootind unele notafii_ parti- culare ale textalui drept rezultatul evitarii unor deprinder! grafice alo seribului ucrainean, atitudine extinsa gi la cuvintele romAnesii ale vex- tului (e vorba, asadar, de reffexe ale hipercorectitudinil). tn ‘accasts categorie s-ar Iucadra prezenja lait pentra x (ex we amoral), @ Tul. pentru o (exemps) sana Tut x pentrt w (4rami); of. si notaren Iti fn Tocul unui a (aera $8). 20 FONETICA, a Jn cavintul tele, « #0 piftongat” domnie-saile (I, I71"/5), saite (L, 175°113); ef. fash ‘sale (I,"181°/5, 16, 182°/7, 1 184'/% TH, 199/13 22), care apare mai froovent. tn toate calelalte cuvinte prezoatind acslsgi context fonetio, fenomentt un se constatl. ,,Diftongtsile” de acest tip (Cl. ciraire, maize, taire ete.) au fost notaia'in clteva. texe din secolul AUXVElen Gy de exemple, Bonghelord! slav-roman dels Sibio, Poa. linen Sekeiand” (ia copistul’C), Beanghaliarul de ta ondra ete.* Dupd Cr Laces ? g. N. Driganu 3, sm avea a face on un feromen fonetic nero~ rilneso (eisese). Tot fa o rostiro straind, de dota aceasta, wraineand sau ruseastd, so gindean T. Bogdan ‘si St. Ciobanu *. Pusictul acesta de vedere f fost oombatut do Al. Rosetti. Dupa plrerea sa, in edraire, maire ete. Ream afla i pregenfa unui fenomen fonetic roménesc, rotat in silele oastre ia cuvinte ce mint, oth, straiohind gi constind in anticiparea clomentului palatal dia’'slaba umktoare, Recent san oprit asupre fen0- menulut G. Tetrate ? si T- Ghetie . Amindo sustin ci la originea ,dif- ongixil, lai estho restive straint. vind in vedere numereasele particu lantafi fOnetiee 31 grafiee neromineyti care se intlinesc in eele trel texte ‘ale Manuscrivutui de la Texd, considerim, impreans eu celal cereetitor! Citags mai sus, o geafile domntesaile, Saile rednu o vostire strand, a ‘Trecerea lui & In @ apare consemnaté destul de freevent in textele Monecrisului de la Teud, atit in pozitie tonic’, cit si, mai ales, in pozitie atoné (protonick si posttonies). ‘accentuat apare trecut la a in clteva exemple : sf iertam (IT, 188°7 18—188"/1), s¢ ieviom (IT, 188'/4), sd ae tmbracem (IIT, 191"/8)."Dupa ‘eum se tede, e vorba do forma de pers. 1 pl. a conjunctivaini prezent ‘al unor verbe de conjugarea T; de reguld, in asemenea sitnayit textele presinth forme cu a: $4 ointém (IL, 186°/13), sa intram (IT, 186"/11), 94 lopadém (IIT, 1911/9), 2 spam (UL, 2191/4). Dupa uali autori, am aven a face in exemplelé de mai sus ou pistrarea Ini @ etimologic (ar fi 2 Veo! Dengasiame, HLR, 11, p. $2—89; Rosett, ILR, p. 608 4 Gopigit Psallirt: Seleene, tn DR, TH, 1922-1825, p. 406—0, 3 Staneseriat Llceuat grantcerz 6. Casbuz” din Naud fl ssioeleceor mal ett manure omaneytt, in DR, Til. 1929 "1035, p. 187 91 Neh count stevona cu tsitcere remind tn sealul NVItea, tn ,Cenvorbit rae”, SAY, 1861 be BIA, eTresputertie sereutns tn limba remineoses, Bucuresti 2981, 2. 36. +t Matanges de lngutsttge et de plitotgte, Bicarest-Copeohgue, 197, p. 908 3 wim. {On phondtame coratrttique dele, Ponltizee Seana, In Retwel des romates, Buearast, 1060, p. 290-305. aacteral folosice st Ungultee asupra, Boangheliarubut din Feerburg, ta SCL, VEE, 1905, a2, Bo el 88, eee aprintre pufinele exemple cunosente pink astiai ou a conserrat)®. O ase- Imenea interpretare nu fine ins seama de deprinderile gratice si de pro- aunjarea copisvalui, care, flind stréin, nw putea rosti corect pe 4 sit eda, uneori, prin a (ver! exearple mai jos). El igi G&dea clteodats seama ck grafile sale sint gresite gi le corecta. Astfel la fila 173°/11 (1), copistul & seris inifial ma, spol La schimbat pe @ in é, iar la file 1938 (IIL), ups ce a serfs 0, La moditicat de asemenea pe in & ‘Preceren [ui d protonio la @ apare consemastis in numeroase exemple : ‘cadsure (It, 189°/12}, ealugharad (I, 119"/L5}, owrajia (IIL, 181"/12), of ne ‘curatin (CET, 1910), iertaciunres’ (IIL, 198), Cayie iBbavit (TLy. 188") i212), tneajagi (1, 17716), v0 lava (Cy 1751/18}, a1 lasot (IIT, 192°/18), ‘ooareagte (I, 179°/14), pacaisle (1, 183'/18), paratie (= imparatie } TTI, 91°75), s¢ poeaiases (ETT, 190°/12}, ne-ow proslanit (LL, 185'/L7), rasbow, (, 2164/10; ne-awe sounparat (IT, 187 /18—A88'/1), tartia (I, 186"/1) ote. ‘Desi fenomennl este consemnat in toate cele trei teste (gi in special ta ‘Lagenda duminict), ol e departe de a fi majoritar. Grafille cud, mai mumeroase, pot fi intlinite edeseori 1a accleasi cuvinte care at fost Serise eu at olden (I, 1708), odlugari (IL, 186/14), ourajimune (TT, 184'[7), ‘au fmpéoat (Ui, 1889/8), ax Idsat (IIT, 192°/16), acute (1, 178°/17, 08 vett pods (I, 171°/46—11) a sdpa (F, 178/13) ete.; of. gi pahar (ILL, 190°/7), ‘pakarul’ (IE, 190%/12) ‘Dups dum so poate vedes, fenomenul trecetii lui & protonic la @ a fost notat ma mumai in situapille eind vocala tonicd este a (si cind, Sup opinis generals, avem 2 face ct o asimilare vocalict), of i in eazu rile cind agcenfal cade astpra une alte vocale (st eind éxplicareafeno- montlui ¢ ‘mai anevoioass) ®. In elteva eazuri din cele eltate mai sus, ‘@ sar putea explica prin analogie (iertaoiunre, dup ierta ete.) sam prin grafia slavoni corespanzitoareY, mai ales daci admitem cé seribul elor trei texte era ucrainean. Intr-un ouvint a ocareagie (scris : oyxapan Y 180")2), influenja modeluiai slav © neindoielnios : in textual paralel slavon apare wkaree(t) (de observat o& a fost menfinut si oy-). Se pare ob sorbul se striduia 2 evite grafille ou 4. Ta fila 1781/3 (D) ‘el a seria {nifial lasat, apot j-a sokimbat pe primal ¢ in a, Tatructt copistul face ‘modifica! similare gi in cuvinte ea Pucurard, mé, vd, serise initial buowrara, ma, 2a, sepune intrebarea duck fnvajaft, lasa eto. refleoté intradevar fonomentt romanese dialectal al trecerii ui @ protonie la a si mu e oumva rellextl notani aproximative a rostiril sorfbulul strBin (acrainean), care hu putes rosti coreot pe Teoretic, ambele interpretari sint. posible. Consider totugi, conform prineipinial de metoda aceeptat in prelimi- nariile siudiului lingvistio, 08, col putin in unele cazuri, « reflect feno- menul fonetic romfneso al treverii Iti é protonie In a. Teste posibil ca aceastt particularitate, pe care scribul o corecteazd, sim fi caraoterizat grain! oiu, of of fi pétruns in text dintro copie intermedinrA. 12 Ot Roget, WLR, p94 ea ds exer, Punt 165 orgy Iocan, Un fenomen foneie somanese dati’ # nasientest= a, i BEY, 192%, p. IAT 101; R. Todoraa, Despre ut Sonoma onaic rarndnese dialect: @'proonie> 2, in SCL, V, #854, mt, 12, pe 2782, ‘a Vent Roset, b, 488, caeite (Ul, 1894/1418) Gh yt gratin 82 4 posttonic apare gi el trecut la a in citova exemple: 29 iarta (IIL, 1021/8), #6 iudasca (I, 1827/8). Ne afin in mod indiseutebil in presents tunel restiri neromAnesti, pe care tuneori soribul 0 corecteass. Astfel, el erie Inifial bucurara (Tt, 189°/10), apoi rovine sl modifies pe cel de-al folles «in x. Probabli ¢& sid (Fedat prin m) din idagd (111, 192°/5) provine dinttun a. Ar mai putea fi citete modificdr! simlare in grafiile bescareed (I, 119"/11), para (I, 171"/6), pravila (IIT, 196'/11—13), in care & (redat prin x) provibe dinti-ua a (deo! inifial 5-4 sents beveareot, para, ‘pravila), dack am aves deplin& eartitudine & in aceste cazuri nu ne afl&im in precinfa unui fenomon interesind morfologia (fobsirea, eronasé, formel articulats in local cslei neartioulate). 4 apare piatrat in Wistem (IT, 189/14), Dldslemat (T, 180‘/10—11), cedira (L, 112"/2, U1, 18414, TIT, 190°/8 eto.), pérefit (1, 188°)4—5). a> im besedrect (I/ 170']11), edtre (IT, A8T°/15, EI, 100°}, 195738 ; in total, Hei atessin), nedeajdee (IT, 186"). Dintze cuvintele prezentind fonetis- mule (explicabil printr-o acomodare sait diskmilare vocalied), singural fare fidied probleme este efire. In zlele noastre, dtm este réspindit in smudul fari, do unde ea infitrat fn uncle graiuri din Moldova. tn restul teritorlulul dacoromin s-a plstmt forma mai apropisti de etimon, odtr (Siok. contra), Gitre, inovatic & graturilor muntenesti, apare atestat {aisia, aupt 1760, xe indolelnie of of va f efroulat tm sooolul al ¢VElea im grafurile sudice (docamentele si textele literare muntenesti nul con- semneazi)*®, In mod neasteptat, edire este notat in secolul al XVE-lea 5 noel et mato in clleva teste gorse in grunt de tip nordic {(Paaitiven Schriand, Beengheligrul slavo-romdn ae la Sidin, Codicele Todo. fesou) 1. Este probabil e& in toate aceste texte -e sk le eonsecinfa. rostirit ‘mot a lui r,raspindits in secotal sl SVT-lea (sl la Ineeputul celui urmétor) in ‘Transilvania, Banat si Moldova. Ar Insemna ci In aeeste zone s-2 revenit la formele eu -2, probabil in momentul in care rostirea durk fui r 6-0. generalizat. im grainmile de tip nordic. O explicate similard ar putea fi dats sin loghtan ou prezenfa, Ini -e in locul ‘ui -# intr-o forma Se ind. ped 33 Blt rine (ly 2085 eb agimoerdy Ty 180 impunseré, I, Y74'/8 cto.)™. B intetecant do’ mentions: of forme in ~¢ de pal it Petgntre au fost consemnato, in secoll al XV-iea, aproape {in exclusivitate im Peallirea Scheiand, unde apere si olire (ou -e). Tiniud nai teama de faptul of dintre testele mai sus eitate Psaitirea Scheiand, Beangheliaril stavo-romdn de la Sibiu, preoum si texto nostra sint serise (Uiparite) de strain, nu ni se pare exclus ca. gralile offre ristignire ete. shrneflecte 0 rostire neromaneasci. ‘In afare. exemplelor ingirate in paragraful precedent, exists altele care presintdy do asemenen, frooeren lui d la ¢ gl care reflect duph pi- Terea hoastrd in mod neindoielnic rostiri neromAnesti: adepard (I, 173"/12), bce (ag5 TE, 186°), evedinge (ag. 3 TTT, 189°/15), wa oumpera (I, 181'/15), Yea 1, Gholi, Bose dileata a romaet Ulerere, Bucuret, 1975, ps 178 4 Bensusianey HER it, p. at Pentru atestieis in Bnanghilaratslrororn deta Sibi, a se weaea Snes cael din 1971 3 once aestea 1. Ghetle Lok. AL Mores, Gretuttedecoromine tn sectel at 0, HER, Hp. 16 33curefie (LEE, 103¢(14), dentoie (IH, 18T/16—27), perintelui (IIT, 190'/8), ‘ie trem “tdseli (LET, 199°/15), 30 se teame (IL, 2877/18); of. a addpa (1, 182"/12), buré (IL,' 186%/11)," oredingd (OIL, 1914/6), parinte (I, 183"). ‘unele cazuri, e‘ar putea fi explicat, eventual, prin actitunes consoanel ‘precedente, rostith moale (de ex. : eredings, va cumpere, curetio ett.) ™, Gar, dupa pirerea noastré, sintem mai aproape do adevar admitindc& {in dsemenes situatii seribul stein rostea un ¢ in loc de d (sau un stmet intermediar mat apropiat de ¢). fn omlugherul (I, 79°/15) st bunetate (I, ASH /L1; ef. Durdiates, II, 194/11) am putes aven a face ou pasiratea Ini ¢ etimoiogio; inclindm totugi sil explicam po ¢ din aceste cuyinte in soelagi fel ca’ ai sus, De -mentionee ef, In whele cararl seribul Serie erpe care! indreapté apol im 4; aga stau Iuomurile eu euvintele: acsasta (air, 102-76), tmoepdtort (IE, 180°/16) st wma (I, 178/11). Probabil c& seribul socotes grepite grafile (si rostizile) ou & nu apare treout la i (prin stadtul 4) in-rddied (TIT, 189°/12), ne rédioim (II, 186"/6~1); nu este eu. desdvirgire exclis. ca’ in -aceste Goud exemple, (x) sh noteze wn $3 aceasta interpretare al se-pare ‘mai ‘putin probabils. “asa, cum am artiat in capitolal de gratie, In text nostra. nl se apeleagi In semne deosebite pentra noterea lui’ @ si a Int 7, Avem ims osibilitatear de a stabil of, I nivelul graiului vorbit de sevibul textalut, Se floes distinefio Intce cele dout, vorale centrale, O grafie ca. dentei, sites mai sus, poate ft socotits dropt o dovads ci in graial de tip-nord- ardelean vorbit-de oopist, in cuvintal dintis vocala feaultat® din é—t x Jatin era un @ si oa un. Dach sac Hi tostit 4, atunct copistul stnin (uetninean) a tf apropiat acest sunet det, nu-de ¢, fi ar fi satis dent {in misura in care star fi notat propria ‘rostire si na s-ar fi-remumat SM copicze mecanie textul ob-1 stain faj8).- Dimpotriva, grafile afifa, Enfringerea, miniile, pontint (asupra chrora. veel mal Jos, p. 87) doveddesc ‘oh in graitl nord-ardelean vorbis (infidel) de eopist se rostea, In cuvintele fde-mai sus gi probabil 91 im altele, un 7 gl-nm un é. Dect sar f-rostit und, attol goribul ar fi apropiat acest sunet de ¢, pe'care il avea fh vorbiies:sa, sian fi sors ume, @apare pistrat in a Wicwi (Il, 185°/14), sa Wowiased (I, 174/910), sivor (I, 110']3), edborutui (I, 180°/15—10)- > 0 in tno (II, 100°/4), Tom (ILL, 193°/17), prin’acomodare voca- 1icd ¥, Acelagi fenomen sa produs in doco (IIL, 191°/6), owo (TI, 185'711), ‘vdduole (I, 172"1—2) *. ‘in oumoirid (I, 117°12—18), pogine (I, 171/12), pomint (Ly 172+) si sotopii (I, 169'/i3), exemple ,natato oxoluaiv in Legends dieminieit, Te Ghetie — AL Mare, ¥ Ct, Dewwastny, LN, 1, p. 75-705 Monat, TLR. p. 1 op. ell, p. 189173. "4 Ge im sont sone observatle lat Vasily, Fonalogta p, 128—128.-Asapra-conserviri, tus din ungie gett din seooate m1 XV loa al XVille, vet Avram, Conlufie, pr 3238, Catia cick prose epost fa: Hf Un dazrmdna din seatele at XE al XVAIE- Ue SCL, RIV, 1679, aes Ty Be 5, “ Gt interpétaren Toi AH. Blaro, Liluphehal Int Cores, Buc Rosati ICH, 2. Sera Gt id terpretare a gration de acest olla Reset, TLR, p, 602 Rostrea nod, doed eke Im Omapis tat Lor Tordan, Bueueyt, 1888, P- G84 ~ 605, 989, p. 895 vex! Pitiss, a 1. inclindm si vedem #x% aooperire fonetios (vezi mai sus, p. 68), desi na este cu destivirgire exolus ea in toate aceste cacurisi aver a face en reflexe ale rostirii particulare a lui é de oltre un strsin®, Pogine far putea reflecta, eventual, o gratie slavl (of. v.sl poganil). Pomint a fost notat in zilelo noastre, ‘volt, In unele graiuri dacoromane ; e.posibil ao asemenea rostire sf fost cunoscutA gi la inoeputul secolalui al XVILea * « tonic a fost Pistrat in stecla ( @uph tn ds rositb dur: Dumnadedu, de unde ss ajuns la Dumnddede printr-o asimilare vocalics : ¢~d>d— 4°. Dumnddceu din manuserisal Tostra ni se pare a -o gratie in care @-din ultima sllabé a fost inlocuit printwain ¢ (in conformitate, poate, cu rostirea particulars a. soribului rin). 2 aton apare conservat intro serie de ouvinte in care ulterior a exoluat In i: orepi (1, 115", 1107/5), demtneatd (I, 183"15—6), nemiod ,175°/17, IL, 187", 7—8, 9). In érima, (TLL, 191*/3), inimile (T, 175"/4), @3-4 prin acomodare sau asimilare vocalios. Tn privinfa cavintulai trimita i a derivatelor, am ‘notat fonetismele : tremigu (I, 1711/2), 0a tremite G, ists) — am a teimeate (I, 1T6"/1), trimentere (ty 1891/15), trimitere (, A78"/1) ete; de notat i lternanfa ga/i in podijie tonied. ¢ medial aton apare treout Ja i in mai multo ouvinte: erighin (I, 180°15—16), inciput (I, 172"/4), nevindiowta (III, 192%/3—4) peanilor G.1167/), dicen (1, 1804/2), arif (LL, 2877]), wrojbile (I, 188°/17). Ase- Imenea exemple shut relatiy rare in raport oa situaffib’ in care a fost hota -e- (uneor! in, aceleagi cuvinte in care @ fost goncemnat trecerea Tui so la -i- sint reooltate din. Legenda. duminivi. fa itd eu yn at 3 depo de lie aa eit on) vee S. Puen, Carsten $ nti at nat roe, Sw BR Vic. werk Gore eat ul piles 8: Cae’. Gade ala t SOS at pedal ce sR a Finks onthe ila ave Sad age, sil ay. Be lhe cnt tl ain glue daorrtne, ver I Ot, Contra [loc tgs ap uaa te Pour facts pean Rc ad ve Popeod i. 2m, Eph olga “oper, ropsk ce W.Dedgiat, tw ER, VL a a eet all ta Shee At Leg cle{In tri (Z, 1707/9) avem a fnce, aparent, on un é troout la i (si cu reducerea diftongulti if la i); in ealitate, cuvintal este atom in fread, iar ea fost tratat ca 0 voealt neaccmntuatas cf. tre (I, 170"/10), al iretle (i, 1877). 4 finni aton a tzeout la 4 tmtro serie de cazuri: ie pre oii (I, 38010}, ciri (IL, 184']11), curveaptt (@ 9g. 1, 180°/3), spuni (1, 170'/D), toa viol (I, 110")0); of. of di (ly 170'/8) pri Ul, 172'/4), aunbele cuvinte ind atone in frazé. Gazuzile cu sing foarte nuimeroase orde (I, 182"/2), tugete (HL, 186°/3), mare (CII, 192°/15), multe (1, 17111), pave (Uy 188/20) oto. ck. side (L, 182"/17, IT, 184"/1, TH, 188°/2), pre (1, 71/8, TL 184°716, Tir, s92/At). Ta marea lor majofitaté, exemplele prezentind fenomenul trederii tui -e Ia in din (Il, 1864/1, 1877/17, TH, 199°/4 ete.) Zn f 185'/1 (11) seribul modifios pe den, soris initial in din. Tot astfei penire (pentru) (1, 1727/8, Ub, W84'/7, TIL, 193°/6 ste.) alterneazt cu printry (iy aBer—8), dt roportal ete de oot dat schist, fonetismiul en este atestat curent, in timp’ ce fonetisml in apare o sin- gore data ™ este conservat in derept (I, 182°/7, TIL, 192°/), dereptu (L, 118'/9), dereptats (11, 185°]5); nu am consemnat exemple ox trecut Ia # (4irept) saw sincopat (drept), fm fereoit (1, 181°/14) §i Reoepueurile (I, 1757/6) am notat un ¢ in Joeul normaltlai 3 (dar grafiile eu i se intiinese la rincul lor: ferioit, T, 1817/6, hielensig, IL, 180¢/1). Acemenea grafil su mai fost ntlinite in textele Yeohi Dups Denstisiana ™, am avea a face eu desohiderea Ini + (in acest cas, i ar noia un { sau wn ¢), in timp ce Al. Rosetti°? crede of ar fi ‘orba de o confuzis gratios, opinie pe care o considerim mai aproape de adevir. Nottm e& soribul eorecteazs pe melortiedaou in milostidecu (I, T7210) i pe sideiu in sidiiw (1, 113"5). ‘Alerezs Iii f mw sa prods in tapoveadé (1, 181"/5). i 4 n fost conservat in énimies (TI, 186%/4), érfma (IIE, 1911/5), dar se ‘nttinase st grafil cu #4, sub indluenta asimilatonre a voralet palstals dln slfaba damndtoure: fim (X, WI[11), nimi (E, 17046). ‘in etitia (L, 170:)6—7), mentite (IT, 181°7.~2}/ pomint (C, 172), ‘aver & ince, dapé toate probabilitejls, cao rowtie noromineased, Reputindwt Yosti exact, intucit mi-l aves im limba sa maternd, eopisttl ‘usrninean (a tedat-po f'pria i (sau printrun rune! intemediar Tai apro- Bat dot decir de F < d+ m latin) nu sa ,,diftongat” (prin anticiparea elementului palatal is sabe amine) im Pire(pling serie! we LL LO), ‘Yeu Rosett,IUR, p. $85. In eazl Jul mene, am putea Inst oven ¢ faeo cu influent ‘rafick forme slave corespueatone (ct. Avram, Condribuft,p. 52) ‘ot En Togatued es trecerea ai en lw in Im dn, dene, demi, pron, rena, 9 se vedea Rosett, TER, p, 400490; Avram, Ceniebul, p. S--34, Me HR, i 874 sa pistrat, fink a treco la 4, in a fmbla (HI, 185/12—13), of fmblam (HL, 185*/18— 188°/1), ed tmplem (II, 1877/9). In ofinfé (I, 172°/13), # ete analogic (extins de Ia singular la plural). Foustlsmal ottmologic a tost consemnat in dostoimiee (ot. vl. Aostojnikit; U1, 1844/14, TIT, 190/15), nedostoinio’ (III, 193*/19). 0 neaccentuat apare trectt Ia u: va euperi (I, 180*/17), tngrepdmune (scris: qronnaaé-mt ; IL, 186°/9), aw murit (11, 185°/10), neadurmigi CL, ATA'NL1)5 of. ins corabiet (T, 179'/17). u>e prin asimilare in depegubefitor (I, 1777{8—4; etimonnl siav este dudeguttt) 1% a treout Ia £ in frimseafa (TT, 189/18), frimscfed (TT, 188°/3—4)?*. Fongtismal wa fost pésteat ‘in prewi’ (I, 1817/22), preupi (Hi, 186"/14). In rapaos (1, 183°/12), u> 0. Dept unii autor! (LA. Candrea, O. Densusianu, N. Dragana, C. Ta giavini) ® consider’ of in situafii similare am ave a face cu. © rostive deschisé a Ini u (wy sau 9), socotim mai aproape de adevéir pérerea tui AL. Rosetti ® of, in oxemple de tipul porurea (III, 100%/18), no (I, 180°/11, Ti, 1857/2) notarea iui o se explics peantr-o confuaie grafick (cf. si grafle? pururea, ILL, 193°/15, nu, I, 181°/5, Tl, 187", TTT, 19019 ete.). Tn poruree: bu poate fi vorba dé cotse:vares lui 'o etimslogie, col orice » aton latin 4 treeut Io vy tendinga de inchidere a fui o find semmalata inca in latina Gunireank. Menfionim of holeanotui este indzeptat in hicleamului pe Fla 179/20 "Te herowimit (TE, 189"/8—10),troeres, al Is 0 Be putea fi reali, rostirea eu o find atéstati in ailele noastre (veai DA, s.v.). ‘u- sly a fost notat ia woareapte (I, 1807/2; fn valoave fonetici, sub directa influent a textulul slavon paralel), se-an v Im dewoo (I, 178/17); of. deus (T, 179°{5, Th, 188°/12 ete.). Dest fenomenuil a fost atestat in unele graiuri dacoromane, in secolele trecute $i in zilele noastre, nar fi exclus es in caaul In spepi 88 reflecte o rostire reroménease’ a Iui 4% Voeale in hiat au ‘Hiatul d-u a fost redus ta 0 prin fazele *é-0 > *o-0 > 0 tn dinlontru (mT, 1917/45) # 2 Neo eaura cu ratte suprasre slovela,D. Ssnga, Cotta a ner cdgren gait eelce L Geile suptarerter Weel, LE, Fo Sra teed teeta cistice, mn LI, Seti, 1904, ct. B. Surungaru, Contabul le aderprearea graf ehirice. 171, Problema dsparitet ted fret in mba oman C2, Xt, 196, orp 6, Lape duit, ef Mi Davenghes, Despre a fina i Lege pean ILA, p. 498-5015 of. Aven, Conidae, p. 28-45. 40 Vex ot Densnstams, Din feria ant ta ina in tombe rmend, we XVI, Meriorle Seettun erate, ‘uotrert 1908, P20; a, Conribu Be 42 seansth pelea I: Ghetle,Consideraft fllepee f ngestie aupre Hoanghe arta ain Peesbarg. p. 8888 ‘s\Vedt Daa tndundra! I. Chelle, Bava deletelé @ remanet tteare, p93 ef, Dea: susan, HER, Tie ps 7 894 (in hint) nu ou fost contragi in priémi (I, 179/T—8, TL, 188"/17), pritmeste (I, 18T"fi4)*. Diftongi ea Snnetal vequltat din ¢ latin aooontuat wat in silaba mimittoare Ge un ¢ $4 mai rar, din x slav, aflat in acslagi contest fonetie, este redat in textele Manusorisuui da a Teud prin * seu a, avind valoavea (Georetics). de ga: bertreed (I, 170"), blindefele (I, L10"/18), durkren (IIL, 1937/3}, folovtste (TIT, 192"/2—3), znfelepta (IL, 186"/13), 24 n¢ fuokgtere (TIE, 1917/18), tage (IT, 190°/14), oa marge (L, 174°[1), mokserit (IL, 186"/16), ‘powtste (I, 170°(6), rele (I, 170°), afddste (T, 180'/1), sufleteyto (LL, 185°) 11-12) éie. Destul de treovent, sunetul 'e redat’ printrun «,’avind Yaloarea (teoretiod) dee: bestreea (I, 180°/2), indole (KH, 1917/12), ‘ea eredo (LIL, 192°]11), fatale (LIT, 189°/4), tubypte (TIT, 199°/9), pepte (Ty Tis"/17), truprgte (IL, 1854/9), wremea (HIL,.193"/8—9) eto. ‘Tot prin & © notatii vooala accentuat’ in unele euvinte (de reguls, ‘lemente dave) in care silaba umStoare contine wn # (plenigon san »s0p- tit?): bassnie (L, 100"/11), Pep (2 pl. ; LLL, 190'/15), menvirnie (I, 182/14), ‘prenipi (Ty 180°/5), veo; (LIE, 191"/5; ef. i veoi, TET, 192772); @ se vedien 3 pluralele unor substantive 9i adjective terminate in -ean : gomorsnilor &, 179"/3—s), hictend, idtend (I, 70/1, 17T"/L), mirendt (U1, 186/15), sodombentior (L, 179°(3). In nedeajdea (LH, 18673), g@ poate fi analogic (ups cuvinte Je origine lating prezentind wn’ ga) sau deriv, dintr-un stimon slav neatestat ou. é). In unele din aceste cazuri (avem in vedere cuvintele de origine Slava), am putea aves a face on simple gratif influentate de corespon- deniele slavone ale termenilor in diseupic. Baistenja grafillor oa ¢ ne duco Ja concluzia fireaseS & reduceren diftongului se petreouse cel pufin in uncle dintre gratusile refleotate in texte; spre accoagi inchelere ie duc si grafile de tipul pris (= pre), orem (= vrem) ete,, menfionate de not mat sus, —. 67 al la care & este folustl fra rajiuni fonetice tn Tooul unui «, Ce fel de e {incbis, medix, deschis) se oglindeste In. gratiile de tipul jeiele, tubepte ete. ¢'oa nepatinté de wrecizat prin analiza grafiei. Cum teitele ‘an fosb copiate, dupa toate pro- Dilltajile, inti in Moldova i apoi in nord cntal Tranailvanie! (Mara~ mutes), zone in caze in ailele hoastre ¢ (rezultat. din mai vechiul ga) ma ‘2 trocut 1a 2, putem presupune ef in cuvinte de elul oelor menflonate ‘hai gus ¢ redo’ an g. Simplul fapt od in graial copistului (copigtilor) ea © futract i mat malte exemple cel de al doll | « notat psin 4, sar paren fn cert cavlnt avem an diftong, $s dau wpesle in Bat cum se constaers Indeodste, Faptl {f'tttrl do asemenea exemple apar steal cu tr ne inpledia sf Iacem 0 afirafic ex orck tn acst seu. a0 Yeat Rowetl, LR, p. 488 Go eceepts Suduiit Mltoveds veti ALEC IE, 24,275, ALR, SN, vol. 11, B, 679 se monoftongase nu ne indreptayeste si afiimain ef sf & sau a noteaz, in conteste fonetice similare, tor un e deschis. Pentru a putea face 0 ‘airmafie do acest gen, ar ‘rebut si avem certitadinea ef st origizalele telor tre: teste motau’ vocals eecentuati. in cuvinte de tipul lage prin ‘€ (n) sit (nregistrind totodatd rd rafiuni fonetice grati eu # pentru 5. Ne cunongiom originalul Legendet duminicii, tn schimb aver snfi- ‘lente motive s& credem (vezi mai sus, p. 36 91 urm.) c& Incdfaturd la Pagtt St Tnedtdurd la ouminecdturd deriva, din omiliile cotessanaitoare din Cazania « Ii-a a lui Coresi. La Coresi inss, in textele respective, vocals, agoontuata din euvinte de bipul loge este redati cu regularitate prin , far grafil de tipul pri (= pre) nu sint de intilnit**, Cum in aceste situafil ‘Banuserisw de Ia Teud reproduce grafiile originalulul, ¢ evident of ar fi eronat si interpretam pe ‘t (a) prin ¢. Pe baza aualizei grafiei din cele Sous texte cofesiene, putem afirma c& € reproduce foremul /@/, avind robabil drept eobivalent fonetic pe ea. Hste interesant sii menfionim acest contest gratia suemt (II, 184%). Inifial copistulserisese auemt, dar apoi le modificat pe prinul ¢ in a. Cum rostires ou «/¢) erm proprie copistulni, iar la Corest in looul coresptnzAtor apare o grate cu &, trebuie Skpresupunem ob gratia on a so glsea in textul copiat do seribul mam- murejean. Kostizea cu diftong ar caracteriza, In acest ets, deprinderile de promuntare ale unui copist intermediar ®. 83 remaredim imprejurarea, Selec neglijabila, e& seribul manuserisulul socotea gresie.grafille (ros tinfle) otf, gi aceasta pentrn ch intro serie de cacur it modifict in peg, sorts Inifial: Deft (LLL, 192°/10), oblen (II, 191716). ypreuna eu Andréi Avram $l iseilind opinille acestuia, socotim nefasdadi pAreres Tut Al. Rovettl 04 € ar fi ptr ortogti ta textelo secolului al XVi-lea (si implicit in eele scrise dup& 2600). Tn realitate, sitaafia era voriabila, do la tun text ia altal, In privinja textelor noastre, nterpretivile de mai aus ni se par o Hi cele mai apropiate de adevsr In pozitie finals -e4 spore redus la e/e) : ope (IID, 191"/27), wa, vor ave (I, 114/16, 176"/5), giunghe-se (TL, 187"/8), me (I, LIB /LS), re (1, 138:/), Bxemplele ou -pd-sint malt miai'numeroase : ayeo (I, 1787/6), ve avea (T, 179'/5, 1791112), men (Ly L/S, 172°/17 ete.) rea. Ch, 1S8'/4) etc. Valoates de ¢ a votalel reziltate din wonottengarea Tui -24 este angernta, de fonetisnatl similar din graiurile din nordal Ardealulai st ale 3foldovel din zilele noastve 8. De remarcat o&, tn meres lor majori- tate, exemplele eu ef¢) provin din Legenda duminies: 5. c& sorbul s-8 coveetat in citeva rindart modificindwl pe ¢, soris inigial, in sau a: ‘cok (IIE, 192/10), ok (21, 188/18), ma (I, 1784/6), pub (TIL, 1924/18). Inie-o serie do eazasi, im looul lui ga (aton) lntlinim tn textele Bfa- ‘uuserisului de la Lewd poe ceatate (I, 110"|0},,dragoste (LLL, 191"/10), Gertdoiune (ILL, 196/17), rébdare (LT, 191'/4) ote. Cam fenomenul redwoersi Tui -ga la e(¢) a fost notat in unelé texto vechi (mai ales nordiee), pre- cum 3i in graiurile actunle (in nord-vestul tenitoriului dacoromin)*, © Te legitord eu textaleromndnefti premantindelternants 4s, veo! Avram, Contrbutt pm sot et prezentn wa 4h r WL. Avram, Contribalt, p. 18-19 a Ved aR Thom, ALA Ih, 10, Yen! L Ghefie, Observe fulapce st Lngtstceasupra Beanghatarulu dn Peterebor, 1sar pazea ef tn carurilo ma sus eitate am avea a face on acest fonetism Tegional, tntrucir exemplelo se recoiteara exolusiv din tindt femiminelor terminate in ¢ (svind forma srtieulata in -en), staraie bimdala ed fen0- ‘menul urmiiit do noi mu ar fi fonetio, of méxfologio (ar fi verbs. do 0 confazie tate forma ariioulnté si neartigulat& substantvelor). Deostece fsemenea oonfusil sint freovente in mandscrisal nostra (vedi mai }o% >. 101108), izelinsm a orede & in camurile de mei gus nu ne alin it Diecenfa unt fenomen fonetie. Jn citova cazur, diftongull {4 apare redus la (fe): ele (E, 172°/9) esto (I, 183/16), groiepta (I, 180%[4—5), maluiaple (IL, 187°/18);. grafitle ena gia (reproducind foarte probabil diftc ja) sin} mai numeroase : déruagte (II, 187°/13—14), grétmste {T, 181*/17), 94 se arte (IIT, 199'/10), waste (IT, 187°/4), aste (I, 178"/10, I, 187°/10), se pricengtumste (I, 182"/ 17-18), etc. Valoarea fe x gratilor ou (Je © sugerath de fonetismul similar conscmnat in zilele noastre ia nordul ‘Transilvantel st al Moldovel, unde a fost copiat textul’*. De menfionat grafia atm (I, 185'/16), care atals, dupa tute probabilile, ei serlbul a seuis la. Incepat a, ‘cain original, pol, ain neatonfie, =| continuat ca + (= fe, ag cum xostea), fri. a mai gtenge pe a. Adslagi fonomen Lam notat in gtie(ptifa > ‘Siti; TT, 180"/1), Si im asemenes cami, scibul se corecteads + raat dering easamta (£1, 191"). Reduoeres Tui fa (aton) Ia fe (je) este confirmat de grafile: acer (1, 183']4—8}, celuie (L, 185'/10}, dentate (TE, 187/[10—17), a treie (ly 171") Ay ef. 3 aocle (= aosen; THT, 191"[14). it Diftongul aj a fost redus la i in i (I, 170")9). iw Diftongul fu n-a fost. treout la i in menciumomubui (I, 180%/3). In menoionoyi (I, 177"/1—2), tu> fo, dacs mu ctmnve o cate pur grafie co in porurea, deo ete Dittongul fu este plistrat im iupor (I, 178"/2). ga Asa cum am avitat in capitolal despre grafic, considerim ci tn bola (UHL, 193°/8), eowte (I, 1744/2) vie. o este orlografle, avlud valuaren ga. Daok reluim aici diséutia eate pentra a arte c&, in principiu, nu este ‘exolls cs grafille ou o 5 reflecte reducores diftongulit ga la 9, curent actéai fn jumitaten nordicé s Transilvanicl, ou atit mai mult eu cit pre- supunem ek textele au fost copiate In Maramures. Pentru a putea accopta fe AER, SW, vol. VE, he 1686, 1852, vol. VII, . 2197. 92 aceastis interpretaze, ar trebui si cunoagtem (altminteri desit prin inter- pretarea grafiei chirilice) cit de veche este trecerea Iui ga Ia p.tn Trane silvania (Maramurey), cee ce ma se poate preciza in stadiul actual al ‘cunostingelor noastre, Alsturi de grafiile on oa: doao (IIT, 191°/8, mono ‘TI, 188'/K1, IL, 1921/9) ete., apar, ‘malt mai raz, grafii oa 9: doo (L, 175'/1), noo CIT, 185/13, 1877/23). 'Considerim, impreund ou I. Pitraf, e& in ‘ssomones, caztri nu avem a face cu reducerea diftongului ga-la 0, cu atit mai mult cu cit in zilele noastre formele ou o apar in sud (Muntenia), of ou notares Ini ga prin o, de once nem ooupat in paragrafel precedent (evident au ‘vorba nici de oa> 9). Consonatism Labiale Ou excepts consoanet f, ooluzivele Inbiale si frieativele Inbiodentale se pistreari intacte : bire (IIT, 1907/2), mild (IE, 192°/10), piatrd (1, 1107/2), vierméi (L, 174*/11) be, Tabfodentala sural f apare trecut’ lah? intro serie de exemple are ce resdlteasd apronps in axekusivitate din Legendia duminiesi (exemphal din textul nr. IT este seris de o alts mink) : Hoare (1, 193%/13), hero (Iy 176°[3), heri (I, LT8°/l), here (L, 177"/2), 90 hi GL, 176"/8), vor Ae (TIT, 403:[a)," hie pre eini (L, 180"/0), "di (f, 171"). emplele cu f aint mai numeroase : on fi (I, 1834/1), o@ hie (11, 188°/15), (L, 181°/0}, fiind (LLL, 1907/8), fiiudur (IIT, 189°/18), ia fim (I, 185°) ete, Vorn observa, totusi ef, toaze colo trei atest! ale substantivulu fiard sint ew h sick singura atestare a substantivalai fiere este de asemenca, ex B. In coea ce priveste formele verbului fi gi ale suostantivulul jiu, larg’ majoritare siat grafille cu f. Tnir-o serie de cazuri, dupi labiale, ¢>d si ga>a, atunei cind in silabs, urmitoare nu se gaseste 0 vocald prepalatait, (nu avem in vedere aici cuvinte ea masa, pard, vérsa ete., unde fonomendl e general dacoro~ ‘mAneso sau rispindit pe cea mai mare parte a teritoriulst dacoromén): si avdm (IIL, 192'/10, 193°/8), iubdso (I, 188°/6, 188°/21, se iubazoe (I, 182°/9), md milostiodsow (I, 172/10), urmadzé (I, 1807/80). In alee cazuri, cele tre: texte consemneaza rostirea moclo a consoanelor isbiale : adever (HL, 1841), sepoveada (1) 181°/5), omet (1, 171"/8), Patel (TIL, 1902), pomeana (Lit, 190"/11—14), 9@ privmeascd (IHL, 186'/5—-6), veao (KL, 192°/18). Din aceste exemple, sorise ou & gi, ‘reepeotiv, cu ¢, ixpoveadi, Pavel, “pomeand si veae ax putea fi influeajate de grafile slave cores- pinrRboare, care prezints pe s, respectiv pe &**. Douf dintra elo (Pavol i veae), notate In textal TT, au patruns in manusorisal nostra din oni ginalele coresiene, unde prezeafa lor e normald, eft in grainrile muntenesti foulirey moale 2'labiallor a tay apn sel at Vey (a 4el staul Merurile gi eu sd pritmeagea). In sceste cazuni, iniuenta grafllor slave nu ar trebui deci invoeats. Gratille cu e gi ea ar fi zefleso ale ros~ Yeat1,Patrut, Reslirea nous, coud el, tn Omagt lat Zorg Senden, Boresti, 19 pwn a a meth, 1968, Ce Rosetts, IL, p: 445, 506 9s.tirii suaice (inuntenesti) a labialelor. La f, 192/10 (IIT), soribul 1 soris Inifial avem, apo! sa corectat, schimbindti pe e in a (a). In adever si met, ¢ ponte ft explient prin maniers seribaltt strkin do al ros! pe (Gh Sratile edeodr, IIL, 192'715—16, veli adevdra, TIT, 190"/8). Nu trebuie SS tfooem totngl cu vederea peste fapral 8 omdt e do origino ueraineant (- ¢ — 0), Demh do remareat ni se pare taptul a eopistul a setis ta £. 192"/15—36 (ILL) adever, incxeptindd apol pe eat de a doilen ¢ In aC). Dentale tn nedarept (1, 1805 sar pivea ob aver a face eu rostiren uri a lui d, dupa care ed, inclinam 88 credem, din motivele aritate in eapi- tote despre grate, ei im seartexempia nu are valone Zonetes. De Slefe, pesto tot in cole trol texte aim tatiinié aumai erafii caro redan ros Urea’ toate s lui ds depertd (1, 186"/2), depteaptd (1, 1837/5), 24 ne dex Tegdm (IE, 188"/2—3) ete ‘chdérea Ini -1 In prep. derept ne intimpin’ im mai multe eazurt: derep (I, 110/17, VITAL, 173/15). De regu’s, -t este pSstrat: devept (India, TH, "190"]17, "162"7. ete). Tn citewa caauri, w nu o notat : plingidu (, 1127723), werop (= an- ‘crop; I, 176%/2), al uspradzeacele (11, 187"/8—9) ; of. tnsd linga (TTL, 192"/5), Enjringere (II, 186'/3-—4), 04 ae plingd (LI, 181"/15—16), tunde (IL, 189"/8) tte, Back omisiunes Tui ® na este acgidenial’, atunci grafile de mat sas Fedan pe f, respeotiv pew nazal®, In worop’ (= uncrop ; T, 1767/2), am putea eves’ a foe en un wv nazel, dack nu cumvs exvintal ‘este modelat gratio dupa y. sl. ubropi. ‘Rotacismmul iui -1- din elementsle de origine latin’ a fost notat in mares majoritate q camrilor in stadivl fri tazalltate (r). Fonetisamul Tune th wel exemple : iertaciunrea (LLL, 193'/2), ieideiunrea, (UIT, 192"11--2), si vinr (IIL, 192°/5). In toate cele trei cami, n a fost adéugat Go o aiid ming deasupra rindmini®®. Aga cum am arktat in capitolul de ‘geaie, in forme ‘ca. apustpkara (HTL, 193°/14) sau gpairés (TTL, s0°F18), 4 trebuie interpzetat, dups toate probabilitstile, ea ¢ (Gi mt es Teau in). ta veea eb priveste repartizares torulot rotsclzate 1 nevota 3 Veal Densusan, BLK, 1 5 Mal poy probabil se Denssianty BGR, yp. 387 ef 19 Vout Rosetti, ILE, p, 491—492. 2m Gethiomtie TUR, p. Gor, care code of un, sens doasupen eingulas, a puta st te taueodus Se cops dare peibll ca gratin pra aperinat origtelule in acest coz, pistravea nesiteraté a tut ¢, cum crede iowa Sites, op. ell, po 10120, 4 cizate, textole ne presinti unmitosrea situagie. tn textal mr. I (Legenda ‘Guminicis), -n- apare consemna peste tot: bune (I, 177/12), aod inckina CL 2828), ftunarru (Ly 1188), mabunt (LE LL), pind (17518), rupinea (I, 180"/L—18) ‘eto. tn 'soxtele nx. II (Inedpivurd la’ Pagti) 3 ze TIT (insdfaturd la cumsneodturd), lang majoritare sin; formele ou rote ism : béerérié (TI, 186°(05), durdtatea (LDL, 191'/11), tnturesat, (C1, 184°] 4-5), lumird (1, 184"/1), tira (IIL, 188711), rugdoiuven (OIL, 193%), rupireo (TI, 181/16), sirul (IT, 188/11), spurcdewri (IL, 195°/5—16), firutut (IT, 188;714), "urud (IT, 189"/2). Pormele care novedz’ pe -n- sint Iminoritare, fii a fi Insk foarte rare: cumeneolture (LIE, 199°/16), iertd- ciune (THE, 190/17), fmpreund (1, 187"/17), tmohindciwreo (U1, 189°/18), ‘Snimiel (TE, 186°/4), mantned (TT, 190"/15), omeneso (TTT, 192"/9}, omencsti (Ur, 184¢/10), sinerié (TT, 186"/15), tunerec (IT, 1847/38). Stiind O& textele br. II §1 Lif sint eopiate, prin intermediar, dupa Coresl, ne explicim prezonfa lui -n- in aceste texte, le nu pot Hi dectt soupir! ale copistului Totaoizané , Mai putin probabil ni se pare on toxtele sb fi devenit In Copia intagral roinctzants, far opol vf fos introds de vrotn copst ulterior nerotacizant. Textal mr. T provine desigur dintr-un original fei rotaciam. Asupra nbeenfei rotacimului din acest text si» prezenfel toi in celelalte dot, a se vedea pe larg p. 64—55. Grafia oe spuré (II, 184"/18) este gurloaat, Adoaece is pers. 3 8g. a confunativulul (ezponet)) n ere lrmaé de iod si dect mse putea rotaciza. La Coresi ta pasajal corespan= 2Btor, verbul spune se gise3te la infinitiy : oine ard puiex spune. Probabll c& la'prima copiere verbal a fost redat la acelasi miod, dar cx rotacism : 2. Uiterior, cu ocazin wnel alte eopieri, pastjul a fost. comprimat, iar verbul treout ia conjunctiv, firs ca, scribul (poate nerotacizant) sisi Hi dat seama ef a folosit o fdmé inexistenta in limba (se epure). In clteva casuri, consoanele « si de apar rostite du, ceea ce a avat cept urmare trecerea lui el gia lai 4 lo #(>u) Dumnededu (I, 181'D, HT, 1851/6), doua (1, 119']3, 179°/4) * mesdrdiate (IL, 187"/14), 9d (pron. reil.; T, 119'/7, 1807/15), tofu sdca (1, 172"/9); ta maven majoritate & camilor, cele dows conscane apar rostite monies Dumnedzeu (I, 182"/10, TIL, 190°), deise (1, 177"/5, 11, 1854/8, TLL, 190°/l), tappenserd (I, 1r4"/3), 4¢ (pron. rofl. 1, 11317, TE, 84/4, LIE, 1966/9), osu g2oa (I, 81°56), singuri (IIL, 190"/3) ote. 2 apare rostit, numai moale: care ait (ITT, 189"/0—1), sidtiw 173%/8). eee ee Ceve mai complicate sint Iucrurile ou j. Rostirea moals a vesstei consoane este ficuté evident& de grafli ca brafele (I, 174"/4), of (I, 173°) 12), pupin IL, 184°/8), tofs (L, 143/0), jar (LLL, 190%]4) ote. 5 cf. 3h Blin~ deoje CH, 185:/15), 28 muljemin (II, 185°(6, 8), muljemite (II, 186%/13). In numeroase cazui, ¢ apare suprasorisIa finele cuvintelor : faa (TI, 190"/17), coromay (IT, 1847/15) ete.; conform regalilor de supraseriere ‘a slovelor, asemenea grafii pot acoperi la fel de bine rostirea moale (frafi) seu duré (frat) a consoanel f. Am arktat aiurea (p. 73) de ce considerdm Yeat mal ss po 5. HT tegitors cu dive,"vert Roweti, ILR, p00. 95oh in grafii do tipul pritmija (II, 1877/8), 28 0d eocoife (IE, 1847/10) ote. aver & face mai degraba ea rostirea monie decit ou oo dark a eonsoanci ¥ (cl la p. TL gi explicarea valorii lui x in ex ex eum). Intr-o serie de eazuri, dup& consoana ¢ apar notafi ¢ si ¢ in locul nommalilor a gi respootiv, 4: fe (I, 175/11, TE, 184712, TH, 190°/33), sou (I, 180°/12, LL, 187/19, TIL, 192*/1), singa(te) (11, 18/7, TT, 189"/8). Fonetismul agteptat cu @ gi f este notat curent (de exemplu, fafa de 18 ‘ale Tui oo, am notat 82 atestiri alo Tul of): ed (1, 178°/2, TI, 183°/15, TIL, 189°/5), sdu (I, 178%/5, II, 188°/10, It, 190*/6), singe(ie) (, 176/15—16, M11’ 190716), Asemence grafit (ou ' si #) apar destul Ae des im textcle nordice serise im epoca veoke (Gi mai ales in sevolele al XVi-lea gi al XVII tea), S-au dat mal multe explisatil (contradictorii) Tenomeauiui, asupra.edsore na e caaul s& ne oprim aici, Vom observa nnumat ef In'se st seu, ¢ ar putea fl, In prineipiu, etimologio, in timp ce In singe (< lat. sengute) srebulo 8% admitem of t's trecub fe’, Ta eszal ‘extelor din manuserisal de care me ocupém, ¢ si 4 ar putea reflecta, eventtal, rostirea partioulani a soribulul (striin), De ndtat eX acesta BT indgeapts treovent pe es in #4 (HL, 1857/9, 185/13, 111, 191/15 ete. Tn depehide {-< lat. diecludore; T, VI5'/U1, » treout la g printr-un proce; de acamedare consonantiog proinuit de consoans, palatal, mem four ‘tn cuvintole do origine latins (in care provine din +e, i) gl in ele comune cu albanezs, apare moteté consbevent afticata ds astddsi (Er, 188/11, botedew (L439), obdeuy (Tt, 18000), apuded 176 18), tumbreadza (fy 114'/8), tddsw (Ly 188°/18), vindeare (IIT, 181")8) ete. Am consemnat in total patra eam do notare a ini = (provenit din d= prin ierderen elementuti ocluaiv) #: orasus (I, 1T1'/2),, nevdzut (I, 112"/6), ‘ve ziei (I, 179°/9), care-au vie (III, 189°/6—7}. La £. 189'/10 (Il), copistul a sorig oddaug, apoio aith mind La indreptat pe s in 3. Jn cuvintele de alte origint, intlinim pe 2: gévoediré (I, 178%/14), ‘igror (1, 187"[10), pisma (IE, 188'[4), zidtin (I, 1181/5) ete. fn stobodet (Gr, 1897/13) am poten avea & faco od notarea Gin eroare a lui s In loo e's. Cum insi acemenea grofii spar en oarsoareinsisten{i In uncle texte ‘vechi (do exempla ta Casania Ini Varlaamn), e cazal si ne intrebim dacd smu cumva, in agomence situati, de ¢-a, yextins” de la euvintele de origins Jatin gi ,,antohton’” la wail termeni de alte origini * ‘in ice (I, 179'/1, TIT, 19179), a gice (II, 189°), #8 gicom (TI, 1881/5), do, evoluat In’ J printr-un ‘proces de-acomodare consonantic&. "Urmat de 2, 1-7 e rostit moalo : amdri-se (TI, 188*/11—12), omorire (11, 186'/5—6), rei (Ly A7T"/4), reutatide (L, 1777/67); of. 9 greiepte C, 430y4—3), gret (HE, L849), grotagte (E, V10"/L0), unde evema face ex > eo (grat Cv. si. grajati), im timp co in exemplele de mai sus ¢ git ‘pot fi doopotriva etimologie! sau provenifi din a, respectiv din 4, ca ur- "Nest o pve de angmu aspra probleme! 1 Ghee ALLNare, coral), si niu ou cobservarea Ini r dur etimologic. Ni se pare probabil ca in aceste dous situatil serbul sirgi fi reprodus propria rostire, in care aparenta durificary 38 fie de fapt Teflesul ineapactta}i do sl pronunfa pe + moale (r') ®. ‘Disparitia lui + prin disimilare totals a fost aotata in pentru (C1, 188'/5, 188'/1, 189/4), pespre (II, 186%/16), cept (IIT, 190'/11)5 ot. Ins prontru (I, 112°/8, Ll, 185"), proopre (I, 178"), orem (aux, 5 H, 189"). “Wietdteca Iwi r ‘ou s-a produs in Fmpretind (II, 185'/4). Singur atestare 4 lai F (qltmg” sau yapioal-vibrant”) 0 svem In cavintul amérreagte ([, 812~3); in rect, zm consemnat mumai pe +: amiri-se (IT, 188"/15), rZopinse (IT, 185°]1—2), roogd (1, 172'/19) ete. Propalatale gi palatale Urmaafi de ¢, i, mai ales in pozitie ,tare”, g, j sint rostiti moale : 20 deperta (I, 188°(15), ‘epirea (IL, 1847/15), fidoo! (ETI, 191"/0), migelut (, 1835/12), medeportatud (II, 187°/10), rupinen (L, 180°/1T—15)," stujesou (IE, 189°/9}, perpi (L, 7572) ote. In hiclenpig (II, 180'/7) se reflect rostizea moale a lui y ‘suf. ig provine din magh. ~2¢, sig), im timp ce tn hiclopugurile (I, 178°/6), | & Wooul la w (dupa ce in prealabil. evottase probabil Ia, ¢ ca "urmare ‘a rostirii dure a lui 9)". Jérlosie (scris : eam © Vest tm aceasth privingh. Sala, Conta, p87 ‘8 Vezt Densusiomu, BUR, Ip. 93 Yes eal aus, 68, Veet Be Sai, "i tgaturd cu eripines sufteulut -suy, 1» Omaphe tw forge Ioden, UGveureth 2088, p. 362-764. 0 orsac; TIT, 189°/12) ar putea reflect rostiren duré a lui j dack nu avem totuisi face eu o simpli, gratie modelata dup’ slavons. Am aritit in alté parte a Iuerdrii (p. 73) motivele pentru care considerim ed in grofii do tipul inougs (TEL, 1614/18) ae reflectd rostiren ‘moale simu cen durd a luis. 9 suprecoris in exemple on rassuy (IE, 180°/10), ‘pram (ILE, 102"715) ar paton rod to fol de bino rosbiren moale sat tari a luis. # 31 j sint rostifi moale gi atanei cind preced’ diftongul ga, fax in silaba urmatoare so giseste 0 vocals propalatals (e) : grijeaste (I, 185") 9—10), v6 e (¢), grafii care reflect de isemenea rostizes moale a conscanel Prevedente, Exists un singur exemplu eare ilustreaza trecerea lui ea laa, eq urmare a rostirli dure a consoanei precedente: al gasele (II, 1877/5). Demat de qx in posite wear, p este rostt moaloin ayea E1116, 1787/6 ten; ef. § api, ILL, 1917/7) 9 dur in apa (1, 171"/15, LIL, 19043 ete.) tn g-au iasat (KIT, 103/16), paw dota (LIT, 192"/17), avem a face, ‘dupa toate probabilitatile, ou rostiven dard a lui 9 si ,absorbiren” de etre aceasth consoand a semivocalei din diftongul é. ‘i din cuvinte de origine Inting (h Th datenie (I, 175°/14), ¢ pare a fi trecut Ta d oa urmare a rostirit dure a conscanei precedente, Nu este ins& en desAvirgire exclas ex notarea Ini ~ 88 so fi Hout, dup& model slav (cf. v. si. dienije, ox 0 posibila cone fuzie a ierurilor). tn csatale (scris + vamame; T, 170%/6), a ma se poate ‘explica deci: dintrun d, care, find protonie,'s treout la a, prin asimi- lare Ia a din silaba urmatoare (veri mai sus, —p. 53). Catate (neatestat in textal nostru, dar consemnat In Palie de ta Ordptie, ‘Tetracvanghalnd coresian sl Codicele Sturdzan *) reflects acveagi rostire duxh a lui-é, care de data seeasta nu poate fi pust la indoials. De notat 08 fonstiamul nar- mal cu ¢ fost de asomenea notat in Legenda duminictt: cetats (1, 170'/12). De altfel, cu exceptia acestor dou exemple, mu se intilnese in texte deots feavinte én ce. (<3 +0) » sau d+ uy latini) se intlinegte peste tor : aginnsere (1, 1864), aginaa CTL, 182°/8), géudeca (1, 180"/13}, gies (1, 175"/2), gisdagharce (11, 1878), ma voiu gitura (I, 1744, 10), pudrepiura (EI, 189°/13} ete. O excoptio: judecdrite (I, 184¥/3). Velare in grafia Yocamespuat (I, 175%/6), avom a face, dup’ toate probabilitafile, on notarea accidental’ s'unui x in loo de ry desl nu este cu desivingire exclus ca in acest caz si fie vorba de asurairea Iu g (prezenta in rostirea soribului strain). © Vent Densusians, HLR, 1, p. 88. 98 Laringala hr In pofte (II, 1867/8), f provine din h( ms printroun proces de diferentiere consonantics in frimee (IT, 196°76) *; tn. se fringe (IIL, 192"/1), m este analogio. at nt aparo tréout in mt, prin aiferentire, consonants, tu simt (Ty assrj13, HE 304") ot, ince int (E, 17T 18) ®. Gratin stk (Cy 1845) ‘to probabil 0, Goutaminare inte sow (promungarea copstalul) $1 st {etin?ere seis in orignal), se Gu o singurd exceptie : svenflor (L, 18949), » etimolgio din grapul 4p apare tov nf ca usmare'n nel scomoditl consonantieafeayla (i, S80, ad of We CE ASz 60), ft (EEL, AD), fig (tir, 195%/13), ayene (11, 185'/18), afinda (, 189°f1) eto.” a tn hidleani (I, 178°/10), hiolemnatui (1, 1794/0), ot provine in {-< magh. Jitlen). Ronetisinul etimologic » fost consemmat o singurs dats : Iitleant (I, 1T0"j1). iegitil ev alte explcait care su dat tonomenil, etl Ate aifes. op. te, p98. ‘a Qiks explicate store! sim lin Paaltve Barmazaci), te Pose, YER, p. 460, ‘Sia npustgies punetal de vedeg al ot AL Hore (HLF, p. 025 ot notarea a 0! saa, sot s00Ri, sdoart ropradce pia cuvinclo save alettdy stent sri ee til ish Be carpet ttt ny fomatee o Deaisan HLA LS: ia faut pa & soup sir Eiaginer gue ext fornesreprognaesttotjurs Ia Werte DYo- aon faubinienea ne aperine). Ves bn aceasta rivngh 01 Ohelo™Al Sate, op ely bist,MORFOLOGIA Substantivel Geol 1 numrat subetantivelor Meseuline, Substantival taid are Ia sg. art. forma tatul (I, 171"/6, 17810), dupa modelul substantivelor masculine de deslinares’ a I1-& (terminate in consoand). Feminine. Substantivul funie prezintS la nomae. sg. forma etimo- logicd, in -6, june: funea (I, 179°/7). Substantivele foamele, géselnitd, piemt, proscornifa fac plaralele in it foamosi (I, 111° (6), gaebngi (I, 111°/2), pizmile (LIL, 191-)1), proseor aniji (I, 182/11). Dintre aceste forme, piemile ar putea fi datorats uaui ‘proces fonetio (inchiderea Ini e medial aton la i). Celelalte trei se intilnesc humai in textul nr. T (Legenda duminioli). Paoe prezints la plural forme in -e: pacelor (II, 183°/14) gi -i: pacile (IIL, 191'/L0—11)'; de observat ec 91 in pacile, ¢ a putus trove li i ea wmare @ unui proces fonetic. Gadind, hula si eutifa primeso In pl. desinenja -e: gadinele (I, 171"/9), Aulele (IIL, 191*/2), sulifo (I, 174"/2). Mind se infitigeaz’ la plural in forma, sa etimologicad : minule (I, 173°/1d, 176"/5—6) *. Substantivele feminine terminate la sg. nom.-no. in -e si la pl. nnom.-ac, in -i-preaintS, in. general, forme o plural eu ~d-: burdtagé (EE, 191/13), cdrarile (IL, 184/14), dereptagi (I, 177°/X4), judeodrile (IT, 184"/3), rdutdpile (TI, 190°/18—191"/1). Lature si pace tac ta pl. latwri (TH, 191°/6) si pacile (I, 191"/10—11) % Newire, Unele neutre pastreaz’ la plural forma mai veche a desi- nenjei -wrt (ure) : darure (IT, 186°/10), gindurete (TIE, 191"/2), luerure(le) (Hi, 186:/2, LIL, 1911/78), trupure(le) (I, LT6"/L1, TL, 1864/6), erupurelor (DL, 191"72—9), Mai rar au fost notate formele de plural i -urd (se observa ©& substantivul Tuer presint&ambele forme ale desinenjai): chinere (1, 111"fd—15), graiurile (1, 177"/L1), Iorurite (I, 115"/8)* ta tuorule (1, 70:17, 1, 186°)2), inolinga a vedes omisiunea ailabei re (ri), deat © preseall de gratie, decit o forma viabilt (care s-ar explica fie pria ana- logie, dupa pl. minute, fie prin sineopa Ini ¢ sf apot prin dispasitia Ini 7 im urina unei disimiliai totale). “Vert Densusiany, HER, 1 p. 159. 2 Veal tn legit eu plurals Inf mind ¥.Cotsan, Ure de declinarea @ T¥-a tad in inka romana, ie delete eat deal Nie Congres (alernajonal de Ungottiea # Wolpe Pomanied, Bucurest, 1971, p. 428-420; [. Ghetle “AL. Saray, Ceaturle docorman ia serail GOK lee, pe 22 in logturd eu inttesiunes of, west cole epuss Ge Deneuslane, HLR, 11, p. 168. $0, explijie de naturd foneticd a ovolujie! desinentel-ure ls rt, Ia Deaausian, MLR, 1, po i8t 100 Declinarea Substantivele masculine, Masvillinin popd face In gd. sg. popet ery pop Bd. 5g. pop ‘La voo, pl. se apeleazi ou o insistent destal de mare Ia forme fxs lor (egale_ et nom.a0,): frafi (IIL,, 189°/2), tuvfatort (I, 177"72—3), sparings (i, 1992) ota; of ish curvaritr (UAT /18), osmenir (Uy 111") —8), railor (I, 181°/11) eto. Frat este indreptat de 0 sit min in fra- Hilor (IE, 19°72). ‘Substantivele feminine, Femininele care fae pluralal in -i prozint& Ja gonitiv-dativul singular desinenja -fei : duloetios (Il, 185"/5), frimagtict (HL, 185°/3—), tniméei (1, 186"/4), Tumiet (IL, 188"/10), lumiries (Ll, 183°/13), morties (II, 189'/5—6), viefie’ (II, 184/5), curenth in secolul af XVinlea"si mult mai rar intiinitt im prima jumftate a celal urmator. Substantivul eourdjire primegto Ia gon.-dat. desinonja -cei: aouréfireei (IL, 1837/14). Sdminfa prezinté Ia aceleasi camuri forma semenfet (IIT, 291"/16), eu cot > ef; loge eunoagte Ia gd. sg. forma ieget (T, 173%/5) * B foarte probabil ed gratia preasfutaci (I, 172'/14) tredaio intorprotatd preasfintei. Lo genitiv-datival substantivului corabie a fost notatd, forma eu -ae, corabied (I, 179°/17).. A Articolul hotérit, Articolal masc. enclitie -t este consemnat in ovasi- unanimitatea eazarilor : raul (IT, 184*/4), sufletut (I, 1°99), trupul (11, 15-16) ete, (intracté -I este suprascris, s-ar putes on art. hot. £8 ‘iba forma -lu), O singurd daté -I/u) este omis:: résdritu (I, 175"/16—11). Articotal hotarit masoulin proclitic prezintd, de reguls, forma tui (1, 171/14, TL, 184°/14, LIT, 1907/9 etc.); tas de cole 29 de atest&ri ale acestel forme, fw apare numai de doa orl (I, 1767/6, 13). Art. du (CIT, 192°/4) este indreptat in Tui de o alta ming *, ‘Toate cele trei texte oferd 0 serie de exemple de folosire a formei neartioulate 2 substantivelor In locul calel articulate (In special Ia substan- tivele feminine; ef ¢cle spuse inai susp. 91-92): int~w_afinta ceatate Lersatimaue (I, 170%/6), in iexticiune pdoatelor (II, 140'/17), neputingd sementes noaatre (HII, 181°/15), derep rug preasfine matce (I, 112/13), trupul p¢ singe a Tui Hristos (TIT, 191"/14). Uneori forma neartioulats 31 ea articulatil apar in aoeeasi proposifie : ooo edird noi dragoste yi mila 2a (HL, 184°/14). Tn. Manuscriand de a Teud se intiinese, mai rary forme artic culate acolo. unde ar fi fost normal si apari forme fink artieol: eddzw. entre cerinl (I, 170°/3), invigatura intre sftuta gi marca dumineoa Pa- tieotul supra confeie in folosees desinentclor -eel gel tn textelesecolel al XVElea, veut Desguslanu, HER, I, p. 150, 194-389. "Yn logtrg ec raportl ints fag lain secolulal NVE-ea ver! L Ghee = AL. Mares, op. elt, ps 2, 0 101lor (IE, 188"/8—9), de toate tucrucreyle cealen ow rugiren si ne ferim (ELL, 1911/16). Se intimpls ca cele doud forme si se succeada in acelagi context ‘und taste vertaren pdoatelor, de acolo taste yi viata yi ispisenie (LIL, 192°/14). ‘Mentionam cd intro serie de cazuri copistul indreapta forma pe care initial 0 scrisese. Astfel, dereaoiure este modificat in iertaciurea (II, 1877/16), jertare in iertaren' (III, 192°/1), moarte in moartea (TT, 189'/4—-s). Avem motive si oredem ef indear unele dintre formele de inai sus se datorese seribului, care nn stapines in chip desavirgit limba romind sl contunda forma aftieulst’ ou cea nearticulst a substantivelor * “Articolul posesiv. Le tmasoulin singular, inaintes pronumelor gi adjectivolor posesive, presi si a nomeralelor ordinale, forma uzuall & acestui artical este al (I, 180'/14, UL, 1847/6, 1877/5, UL, 191"/t ete.) © singura data, inaintea tinui numeral’ ordinal, a fost notaté forma inva- riabilé a (I, 175'fl4). fnaintea genitivelor, ins, aa lam consermuat det Be ¢ invariabil (I, 170°/12, IL, 188/14, TH, 191°/14 ete,). Femininul sin- gular al articohulai posesit este a (1, VTA, 4 1197/14 eto.). La, plural feminin am notet pe 2 invariabil (I, 172%/5). Nu s-au intiluit forme de masealin plaralin cele tref texte ®. Artioolul potesiy apare notat in contexte tit care am so foloseste in silele noastre : ‘dsva a inoioret lui Hristoe (II, 184"/2).-Dimpotrivi, in alte situatii el nu este notat, desi prezenta lui era de asteptat : mw putom ibe hero cent ed inf foarte de mtntio anata Tut Hriion 28). Adjectivul Gonut i numdirul adjeotivelor. Amar primoste Ia f. pl. desinenta -d: amard (TIL, 193/10), far gol are pluralul articnlat golii (I, 182%/13—14). ‘Dulce prezinté ia pl. aceeagi forma.ca Ia singular: seriptirile meale cele Gules (I, 1777/12}. Deolinarea. Adjectivul sffet sre Js gen.-det. fem. (ur, 189°/16). Grade de comparafic, Superiativul adjectivelor este construit, cu pare, care apace postpus: Sufi foarte (I, A773), dat foarte (UL, 286°). yxist&, dda asemenea, In textele manuscrisulul o serie de adjective for- mate eu prea caro au valoare de superlativ: preatnaitul (IT, 186"/2), preamaljitulu’ (I, 185"/4—8), preasfinte: (I, 112'/14). forma sfinteet Pronumele Prowumele perzonale, Ls pers, 1 pl datly aim notat forma (ual apropiatt de etimnon) ne (IIE, 182"/10), in locul lui ni din limba actual. ‘Pronumele personal conjunct in datiy este folosit eu valoare pose- ivi capwmi (I, 113/11), cumotrii-ed (L, 177[13—14). 7 Veal in aeassth pelvints Rosetti, LR, p84 Vert in legitued eu artiolut poresiv od Ghetio— Al, Mares, Gratuite daroroméne fn secolal al XViteg, pu 392-234, SNe tm aesasth privistd Denman, HLR, Il, p. 89396 102 v La datival promumslai a so atageasi uncori partisula -pi: Iuizé (in, 290"/15—1 In cele trei_ texte, ain consemnst formele tnpi (II, 1934/18), ou compusele pre-npii (I, 188°/1), privngi (I, 172°/4) si musul, numai in com- pusele ou nusub (I, 179/11, 18275), ou rusul (IT, 189°/15). 1, arial do atemenes, prone de olitele domviesee (gen.s Promumele de éntdrie insusi (I, 182"/4, IIT, 191"/18) nu apare pre- cedat de a. Pronumele (adjectivele) posesive. Alsturi de forms, de masoulin 8g. mieu (IIT, 190%/8, 192'/1 ete,), apare, mai freevent, forma miu, intil- niia si in alto texte’ vecht (I, 171", 1736, 274/11 etc.) La pl. nam consemant deoit forme méi (I, 1724/13, 181"/8 ote.). De remarent oi miu, ‘mii nu apar docit im textal nr. T (Legenda duminioit), in timp oe exem” plele ou mic se recolteaaé in exclusivitate din textal mr. IT (Invifa- turd la cuminecdturé) ®, Tn textul mr. IL (Envafdturd la Papti) nn exist forme ale prom. 3{ adj. pos. de pers. 1 sg. masoalin. Albturi de mize sf ‘mi, apare atestata de doud ori si forma literard de astiszi mew (ly 172'/17, TI, 102°/1). Mengionim ck pe f. 190°/8, 16 (TIL) scribul a soris meu, apoi ' ihdreptat In miew, La persoana 3 sg. si pl. au fost notate formele edu (seu) (1, 178°/5, HL, 18446 ete.), sa (Ly 180°/18, IL, 184°/15), o@i (L, 180"), oale (eaite} , 1757/13, 181'/5). Textele noteaz’ deopottivs pronumel> persovale Lut Gi AIBA 6, 44), fy 410"), or Cl, 172" A6), 0, valoare poseiva, in general, sau este folosit in legaturd éu subiectul, ior lui in leghturd ea atributal sau complementul : asa schimbi trupul sia Hrislos (I, LOV"/17), woiw da sufletul Ini ingeritor hileansilui (1, 1TE/9). Bxist’ sh exoephil: de mu vefi minca trupul fitului omeneso gt 30 beapt stage sau (1, 182"/10) 8. In feciorii voasive (I, 178/18), intrebuinfares formel feminine in logal celet masculine trebuie pus’ in’seama copistului stréin al manuscri- sului nostru, Pronumele (adjectivele) demonstrative. Demonstratival de apropiere este acest(a), iar cel de depactare acela. Pe f. 178'/17 (D, seribul a séris aceeia (formk consemmati in ailele noasive In gralnrile toldoveneyti "), dar apoi a corectat in acala. E posibil ca aceala si fi provenit din copia pe caro o transcria eccibui. Albturi de acext(a), acela, apar mai rar gi forme cx aferent Ini an: ceavta (TIL, 102/11), oosta (E, VT), eats (I, 181"/6), ocon (TIT, 180°/16) In teptturd cu mus, vert B, Taderan, Note mafoogte, tn Cl, 3. aeopra intrebutati Tulse glu i textele veaht Cx Twine smareane in lia lipariturlor In! Cor, In SCS, Fllegle. Biemeteeapltete ale nett rome ura’ Tesh, 1947p, 47 a ugens BB Daseatotat seu tat tn time romdns, tu SCL, Nth, 106t, be. 8, p. S389; D. Pl Gur peti Le seria pronametat aau-ial. «in Uimbe romana, th AUT, Fiologte, I, 1968, p. St728i9; 1 Russeu, Pravla ruorult Eecact, Bucireyt, i87, p. 75—7. Vee ALR Ti, SN, vol, VI, 4, 1715. Nu teebule exclu ot sect pentru s, cnformintse anal askmlie eeprinder gafice (de rae, p60), Tar apol st se 0 corectat. ripra ciscia ees capa 103eto. De observat of, in raport cu ceat, celfa) ave 0 freeven{s sensibil mai ridicatd in texte. Precedind substantival, adjectival demonstrativ aoesi(a) apare Is ‘masculin in forma accsta : acesta pikar (IIT, 190°/7), iar In feminin in forma ascasta : aceasta trimitere (I, 179°/8); ct. de asemenes censta fume (HIT, 102/11). Formele ,,normale’”'sint folosite 1a xindul lor: acest pahar (ETE 100/14), onal de, 184) ete, O observa similar In loge ou demonstrativul cela: acela om (I, 174'/16). Acceast sitaatie ne intim- ini la gouitiv-dativ : aceluia popa (I, 182"/15) eb $l celuis om (I, 182'/8), La sg. f. gen.-dat., demonstrativul de apropiere prezintS formele aonugttia (I, 178°/15), acegtti (II, 184°/L) gi acestos (1, 1834/15). Ultima Gintre ele reprezinta una dintre dele mai vechi atestie! ale formelor ana- logice ou -2- si -ei, reticute din forme ou -p- si -i1 ‘Manuserisnl nostra consemneazi, de asemenes, una dintre cele mai vechi otestari sle demonstrativalut asta: asta (I, 184°/4) ™ Dintre celelatie pronume si adjective demonstrative mai menfio- nim pe alalt (IT, 18%"/1, 1881/4). Pronumele nohotérite, Pronumele nehotirit fiecine apare ou cele oui lemente separate: hie pre cini (I, 180°/9). Pronumele negative. Promumele negativ. nimic a fost notat nurmai 1m forma etimologic& cu -€:: nemioé (I, 175°/11, TI, 1877/5, T—8, 9). ime i, 176-4, TE, 1877/5, TIT, 1917/6, 10) apare numai in accasté forma ; forma nimeni este neounosouté eelor trei texte ale Manusorisului de la ‘Teud ®. Pronumsle (adjectives) relativ-nterogative. Care prezints la I. sg. nom.-se. forma care (1, 178%/11), la m. pl. nomae. forms cari (31, 184, 187°/6, TH, 1891/6). Pronumele oc’ este folosi: in legaturk ou nume de fiinte san de Tu- erwii: 0, amar oeluia om oo are avutie ri nu face pamete sfentitor (L, 182"/8), ‘cesta taste trup miew ce se deade gi frimse derep vi (IL, 190'/9)*, Numeralul Wumeratul ordinal proaint& Ia masoulin terminatia le: al_nvaole (IY, 187°/7), al gasele (II, 187°/5),.al treile (II, 1871/4), al u mimene, ver! € Ohelis~Al Mire, op et, p 20824, % cl Bensisiana, HIER, Hl, p. 190; M- Mleseu, Coneurenja tne prawumee are et, tn $6, 1p. 26 104 16), s& odihnim fe parafie cerubut (TTT, 191"}4—8)"*. Yerbul pocdi este foldsit 1a diatera activa (eu valoaro tranzitiva) + sep pocaiased picatele COE 18012); ct. ins aT/Ab—7_(D, unde verbal apare Ia ‘inte, Teflexivd : pi Gpea doara vi vell poedi. Verbul zosti este folosit Ja dintera Teflevd rau pot (TT, 186718), seacu) poott (UL, 1877/6). Reto. xivul pasiv este foarte rar Intrebuinjat (spre deosebire de situagia exis- ‘entd In alte texte vechi) : pi acolo se vor muncl fn veo (IIL, 103"/8) Conjugdri. Ascari de verbul gati (¥, 175%]9), apere mai freovent verbul gia (I, 179/18, TL, 187"/4). De-eonjagares a THLa este verbul Sine (nt fuvid, ca assKe), 24a cum secutla din foLmele : fuvive (IK, 181") 18, 189'/9 ete.}, twoisem (TT, 189°/15) “Moduri 1 timpuri. Indicatvvul gi conjunotioul present, Verbele de conjugarea a Ha, a Tia gia IV-a on radieal in d qs preaint numai forme fotacizate «94 audeu (I, 1771/8), 04 desparfé (DI, 190"/16—11), 8d inghita (I, 178'/8), 26 seades (II, 187/910). Nu am consemrat in teste verbe oui radical in wm gi +. Th legaturé cu forms s¢ spure (= sh spunk; I, 184/18), veal mat sts, p. 95. ‘Menjionaim formele particuilare de prez. ind. si eonj. ale unor verbe : ice, 38 gitem, a gice (vest mai sus, p. 96), iueredau (1, 181"/9), mdnined (méirinca) (I, 184°/1d—15, TH, 190°/15), sém (L1, 1847/5), edt (41, 18876, 488"), stie (iL, 1897), ¢ din Sit (in logul normalului f)'se explic& prin influenjg formelor de perfect simpla pers. 2 pl. do tipal adunat, prinect eto, In legbturs ox formele af vertam, a ne tmbracom, esi mal sis, P. 81! Inperfeotul. Verbele de. conjugarea 9 IV-a prezintd Ia indicatival Srpertect perce 8 sg. orine ht tt bitte (Hf, 18076), eee CI, ei"). Perfectul vimplu, Cele trei texte alo Manuscrisulw: de ta Teud con- semneaza citeva forme de perfect simpla ,,tare” Ia verbsle de conjugarea # Tia sia IV-a, preoum gi le verbal da: (1 sg.) dediu (I, 112[16—10, feciu (Iy V79"]5),"sutorye (T, 172/17), tows (I, A7S°fL), spay (I, 11/14), wremigu (I, 171'}2), (8 sg.) (ee) deade (LLL, 190'/8—7, 9, foace (C1709), Snoive (II, 187°/18). La pers. 1 si 2 pl. a aceluiasi timp, am notat numai forme fark -rd-+ (1 pl.) tnoisem (IL, 189°/15), (2 pl.) asaiiat (T, 171'/15), eredout (I, 1718), wi grabit (L, 78/4), ineiput (1, 112"/4), énfelensets (, 1187/45). Dups eum se veil, in mates lor majoritate, exemplele se Teoolteazs din textul ur. I (Legenda duminioii). Formele analogice ce perfect simplu nu au fost atestate in Manusoriswl de ts Teud. tnt (a dinteen activd) este atentat xi ta Palla de te Ordute (vex! Densisiana, RH, p. 200) ‘Pou este fost desiul de freovent 1x daternreftextvd in sexi! a XVLea (vex saan, FILE Il, BOL} ef gp. 202); cole doad exemple cate wal sts povin din Iroasyra ta Foi copia dug Cate. 1m set, Turaet 9.81 8.16 3 Vea 1 Patras, Uni ch, IN, 1884 ne 2) parPerfectul compus. La pers. $ sg. ausiliarul presint’ forma au: meow ‘adus (I, 184°/16“17}, avi dat (II, 185"/2), eu tumnirat (II, IST (iT), a ‘murit (Li, 185%/16), au postit (Kt, 181°/3) ete. In dows rind (fats de ‘ole 51. de ooizenge als lui au), wuxiliaral spare notat In forma a: a dat (X11, 1621/2), ge-a postit (II, 187"/3). Din motive asupra eirora s-a insista ot alt prilej, considerdim 0 in aoecte casuri avem faco on omiterea de catre oopist a lui -u gin ou notares auxiliaralul a, astizi litrar. Vom observa, c& uneori, transcriind in grabi, copistul il omite pe a-: ci-w dat (HL, 185°/1%), dar’ igi 4% seama de eroare $i se corecteard, scrlind un o Geasupra Ini: ex 48 asm. Dowd rinduri mai incolo et repetd greyeals, scriind edu dat, dar de data aceasta nu o mai indreapti. Pe £ 1877/3 (II) spare gratia oltats mai sus: se-a postt. Citeva rinduri mai Jos (17), ‘pe aceeagt paging, 2oribul omito din nou pe ~u, soriind la ineeput « lumirat Isl di seama od & gresit gi so corecteand : «f abu In textele Manuserisului de la Tevd, auxiliaral apare adeseori plasat ‘dups participiu : dat-au (II, 188"/10—11), féout-au (IIL, 109/12), elufitafi (IT, 187//2—3), spart-au (11, 136"/5) ete. Formele ou ‘susiliaral antepus sin} de asemenea rispindite: au dat (IT, 185°72), ae amit (TI, 1857/16), ‘afi venit (II, 187"/4—5) eto. 7 Véitorul. La pers. $ sg. ausillarul prezint& in mod curent forma wa: va posti (Ky 174‘f\d), wa putea (IIT, 192°/18), ea spune (TI, 184° (1) ete. A deni) (CIT, 190%/8) apare intr-un context Inounar (aust — Cel a ‘cetni)!), de aceea s-ar putes sk avem a face ou omiterea accidental a Inf» gi mm cv forma ,,populars” de pers. 3 sg. n auxiliaralui orea. Pre- zenju formei a Io incoputul eeooluiui al XVU-lea in sonele nordice ale itil, acolo unde astizi este singurul folosit, na trebule s& ne surprinds, 4 a'tost notat, in Moldova, in dooumentele socolului al XVT-lea **. La pers. 1 pl. am’ consomnat humai forma orem @ suxilinralal: orem do (HI, 1857/1), ne orem tveli (IIT, 198"/15) oto, in timp ce la pers. 2 pl. se Intlineste mumai forma fark r: vd vefi poodi (E, LT1%f16—17), veft face (HHI, 190%/11) ate. . Intro serie de sitaafii, ausiliarul este agezat duph verb : edidea-vor (IU, 195°/4), da-voiu (I, 181'/1), dobindi-oa (IIT, 199'/15—16) ete.; ef ins oa avea'(I, 1791/5), vor edddea (I, 1T1*/11), coin da (Z, 179+/9) eto. ‘In mod neajteptat, verbal unipersonal plows prezinti, o forma de vit. 1 sg. ooiu ploua (L, 176°/1); ef. si forma peritrastios voCiu> atea « plows (I, 176:/13). tm ambele eazuri, subiectal © divinitatea. In Legenda duminioit ae intilneae unele formo perifrastice de viitor, constmite fie cu prezontul verbulni avea + infinitival: om a trimeate (1, 174°/17), fie ew viitoral verbului avea + infinitivul : voit ave a face spa pertectulul compas, a se vedes ‘peeand a dita ats auailarute de fa Perfect compas. brie ttre SRT'1068, He 3) pe 200~sigs € Ghefie, Ongines Eetiaqutat dela pre, 9 apa prfetul eorpus, ty SCL, RNIV, 1879, art, po ABU="s00. “EVeei E Ghee AL Macey. ops ell 9. 252258, te egttud cu tor Benssians, HUA, Thy pet 108 (4,176"/7—8), soiu ave a lava (1, 178"/2—3}, sou) anea a plove (I, 176") 18), votu avea'e tremeata (I, 175"/14) ™. Conjunetiout prezent. Varbul daria face Ix con}. prex 9 sg. se iarta (= joren; TI, 192'/8), explleabllA prin confuste facut de soribal strdin inte formele dé pers. 4 sg. ale conjunctivului si indicativalut prezent. Condijionalul provint so constraieste, ca in limba lteari de astdai, eu ans, avea” (ay, af ste.) + nfinitivals ua sint consemnate calelalie tipurt de condijiotal intiinite in secolele al XVI-lea—al XVTT-lea. Forma 4b pers, sg. & ausilisralul la condifionalal present este ora: ard vee , tern, 131"). Imperativut prevent. La verdele reflexive, prouumele este agezat ‘uneori dup verb ? apropitaf-od (If, 181'/7), iar alteori inaintea Iai: od ‘apropiiafi (IZ, 18018). La pers. 2 pl. am notat forma mu-vd rusirafi (IL, Thr fa); sau inregistrat forme In -ardf, ere, -iref, curente in textele ‘seooluldi al XVI-lea, Partisipinl. Verbul face precints la participin atit forma etimologie’ Jopt (ly 2885, 1888), ck" pe oom analogiod feu! (UM, 199"19, 19). “oeaiunt eats, Ningu looatjane intnté fa manors nos, este ada laudd (= % luda; THT, 190°/5). Adverbul smi» sie do adverbs cso press ita pon tat wom acum": gi ap npre acm cum 26 cade burt acpi dle (I, 184") #5 eit: ier amu tngrapdimu-ne ui Hrits, (I, 186/55 acu) ante am ede deny oe dager UE 168 AON, ok pesos Jeee bares tile we tigen bane eG thes E380 Dr ‘oo sone”? 9d eeu wa fupl-se de vopl minal mds? (218!) Gard tow sone da eu plot; dara cet aneu a scere? (, 181 18); doar: gi agea doara vd veti poodi (I, 171°/16) 5 Loar Wiese ork me Hu talpel fon (Ly 12'4)5 inttie: de toate necurdjiile inttie sé ne curafim (ITI, 191°/6); ale Seat fnteea aaa taper) aula. fall bomen i ns Unstin 2 fase ee beats Deomelans (UHL 1887B) Dintre Toye adverale (au pren numerotee) faite! mano- ser, ous aushean dead, Tomaata dake propontie ft Plan dem sees Giro ecaca (ats), toate teovent tnkreouyae (Uf 28478, Uy 100] 52%, “ears Ga) a gent snaoe (iG, 188), Andou Sermatsid Mae tocea % Constrachle de tipet sede ave = face ar putes ft analzat, eventual, gi oa, viral du ques (pediati) + ineinhtval verbal Interpretareanoasta aise parea f hal Judiloas et AY Seeaneses, op. el, p. £7, care cosderd el acersenen construct ealcinaafrmcele de sor sav de tpl stood nate, adasdll dma) ete Event mfteptass eu acest tdvesb Lv Ghevle—Al, Mare, op. ep 280260 Yer in epaturd eu acest eeverD KGhelie~at Narey, op tl, 9. 258~200 107Prepozitia Consemnim o serie de prepositii care t sutra egmmlano eri do repos ease pretintS form, influ sou asriyfh; POPS wonsire aint alee denirs a toute jasyot (= limbo; TT, de din” : 4¢ gustati de trupad hut Hristos 91 de stngele (HY, 8ir}i2y; din “canza””: mu putom rdbda de hende asccaton cen fa) sone ke mina cent ritoe Cy Ups ee ‘derep) sspentru” + md “tmpunseré-ma a Bleatle wouate (UTA 4) ih cae, din ucinas cord ek me eda dovey fri mil pesll pt derep‘sget ps denep rage resins despre ydinspre” : imi tniors minio dest i (i, 1794 intra din": dase 0 piatrd mod 9! tee inte verted fad nda itr miod yi rece dintrw ceriul intr Terie ‘ppentru””: te deade pi frimae der win ARR ch Se ews Bey tuirgy a curetto (ith 19918, Dy. yin rmenech tuaiw bused inteu Iordaa (I, 118/18 fntru in” alterneazd uneori deri ftru suspin in playa teria ‘ou fi deri Anteu suspin eran pi in plingorh ); pi derep meulft im seria meispilit In_oredinga layin? 0, amar acetic om ce mucpi deyeapts fio edt de demt- on EE ge Or a oe unt in": larg cori afi pestit peal nocol ces epro- Biofi-ty named yin rugvaiy pk pied ab acaseppdzaece ee ah remit dn Cy eto. Ae eae re rin": mat lene taste funen corabii a treace pro wrechile acubui i, 178¢/17}5 asiphay peate”: 90 toi Idea pre wo tindt plying CE La fia), nee (eae Mae tg Ee Mae kaka cau, 8) rate at prolo, pnt exe mle re oy spre mot (IL, 185"/3)5 ype"? bor infncs a7b0 cn ff tito Spee paint intr soft eau Ce ea ey Rh ony ettecee Fare Dag de a tte ale 1166) : maj Dus Cum se observ’ ormele $i sot tomnaiate mai sus se Jntigeg Tamron majorite a enanor, in text ur 1 (peda "BlntroTomuiunite prepiiouse' yl phypuwifdle cou ateei- pte in ane (de re pretax, te de Sa), sn rfc logyanen foment ti Di (iy adr "7 88 6D fle eedorenes Conjunctia Vom refine si din ainda conjunc cokes care formi, sat 0 semnificatie austen eee ee ces nie a0 nu tn bad, oe tn : a eet Geter fi L, ¢@ tof sd od taduleiti o@ Paptile noaatre ica: ime dintru voi sd nu in fara socotinjé srupul lui Hrisios, ca mu denon" of mina pi 0} bee, fede tain oteae tk We 108 deci: det cene mu v0 cist oftnta veneri pio on Inorg al én day sa Ueutased tntru jooul netrocul (I, V24]8) 5 Tard: ow apostolit Uouiia, Iark oliré fidovitclévatio" (ITT, 191") ; 3d daca”? acela om ark avea ‘pdeate pre desupra:parudni caput hu, give Dumuedzew:: Yerta-voin pacatle,tonta (I, 118", ‘Menfionim e& po £. 175°/6 (I) a fost seris din grogealé euvintul aw lu pusujul? deaabte yriiagon Youn + Uipadapi-ne fax) hislopugurils do Ta pila onoe ® probabil Serbil 8 nota alt eonjni nu ver ral at. Consemnim conjunohia compush de sa: yi insugi deals Hrists noo do se minedm pi sd bem (III, 192"/2) * si looufitinen conjuncfionalk derep ce spain curs ey deoarece, pontea eX: amarise amu iadul derep e¢ te deport (OT, 188°/15). Interjeegia Toate interjectiile folosite in textéle Manusorivului dé" la Ieud (amar, amin, 0, vai) oparfin limbii comune din trecut gi de astaizi, FORMAREA CUVINTELOR Derivarea cu sutixe ‘th textul nostra derivatele eu sufixe sint bine reprezentate. fn rindul tor intr atit formapii cu suixe imprumutate, eit si formayii create in limba romana. i Ne oprim, in cole ce wmesz%, asupra celor mai. interesante creafit. Prezentim materialal extras i ordinen alfabeticd a. sufixelor. Menfionam c&-am ales pentru exemplificare atlt derivate rominesti eit si derivate Simprummutas intima roméng ca-atare din als timbi, dar ev strvcturs analizabil. “flt)ate (-etate) este present In substantivele buncdate (I, 182°/17), _greutatea (I, 110"/4), mesdrdiate (TI, 187° * ‘Dia Tindal examplolor date aumai mesdrdinte exte rm derivat romi- nese:(bundtate gl grewiate find mostenite din lating)..Afesd-diats este carac- teristic numsi limbii veohi romAnesti >. ‘eiune, -iune, formeazé substantive de Ia verbe sau de ly adjective : iertéciuren (HIT, 100°/10), inokindeturea (LL, 189°/18), putregiuré (TT, 189°/13), rugdedure (TI, '186'/10), epuredoiuri (IIL, 193%/13—16). ‘Dintre exemplelo’ sermnalate, numai iertdeiune, puregiune st: spur- cfciune slut formale iu limba romand. Considerim es fxehindoiune gi 7 Vert tn wattned eo seranls confunetie M Avram, Boot ealrdondel! lteter. ioe eu elements coajunstonate tm ini omand, Boourest, 1880. p. $8, 99, 199, 1881.1. Rie {ovens Praia toatl Tact, py” ¥8 1 eat at Magdalene Popeseie Marin, Cometbul la studat deter cu sutete de aria doate, in SEC, ME pe 8888 109ugdeiune provin din lat. incinationem, rexpectiv, rogationom, si ma sint Aetivate romanesti din inching, raga,” ou sufixtl “sune © Desi formafiile ou goest sufix wu sint Bumeroase in Manusoriout de ta Tod, ole prezints interes pentru cexvelacen sivastr’, deoarece, slat faraeteristice limbii veohl romiaesti literare . Din, exempleie amintiee de nol aici merit 0 menfiane specials iortdvune si incbindetunc, onre ty rai sing folosite in mod curent fa limba lierard actuals, loca! lor find preluat de infnitivele langl cu valoare substantivalt:fortare gi ushinare- ‘Menfionim, de asemenea, faptul e& in textul nostru, alaturi de unele deri- vate in -olune apar si sinonimele lor. Este cazul’substantivelor.tertare (HI, 1997/13 ete.) si rugd (1, 110° (0), inne altri do ertaovuno i rgd une, acestea din urma iregistrind ins&. aparifil cova, mal manterouse “can, lean este present in substansivele gomoreanilor (Ly 110") 3-4, mireanit (II, 186°/15), sodomleanitor (1, 1193), ‘Se aflam tn fafa unor impramutunt din’ dava. Presints un interes mal deosebit 0 formafic ea mirean, cu circulagie relativ mare in. textale Yeehi roménegti, mai ales in cole blsericess, stat mal putin wiilisata © enie intrd in oomponenfa. wnor substantive : éalenie (L, 176 4), Prieagtenie (Iy 182/117), smeronia (IEL, 191°/12), sepdsenie (UL, 1o2rfia), Guvintele care prézints sufixt -enie sine fou excepfin lu fepdsen) Seapramuturi din slava, (ele reprerintay respectir, pe tleaij, prigestontey srimérjenije), Preaenia lor in textele veehi romanefti (cu caraster religion) ‘ste fonrte obignuttivs, im-vreme ee limba Uterard modern nu le cuncages {exceptind, poate, pe’ rmarenis)® “ee foreach naeative do ia substancive sx de Ia adjective: mule rescu (I, 176°/1), omenese (HIE, 192"/9), sérdeeptt (Il, 180"/12), sufletett ae Baer ¢ 9), sdrdeapts (II, 180°/12), eufletet ‘Toate exemplele date de noi represints creatii rominest, ormajiile adjeotivale derivate eu acest sufix int eurente $l tn limba Mterard modernd. Coca oo deosebegte exemplele inregistrate de not de cele actuale este sommificafia. deosebitt a celor dint. Astiel, omenese are valoarea unui genitiv al apartenentei yal omului” (de mie Sef! mince fitului omencse, HIE, 192°/8—05 Veligi, hit omoneytciy, fy 110"/ AT=ALL) ine adrdceso (06 mat saricepti yi moi mii. stné darre.noeaire, HY, 185°/A3~13), care mu ioregistreazi o feeeventa pres mare in textele ‘voohi, are seasul ,sirac, modest” “este formeaea adVerbe de Ia substantive: sufleteaste (I, 1851/12), trupejte (HT, 1859) “Aoosig ous derivate, representing creajii romanesti, oxprims, 4m contentele tn care sint atiizate, Tolafing ufletecya off prdsmetmn. 9 4 Gf. m aeast plvint Laura Vasil, Dertsarea cu siftze st pefice in Carte ex inode sstora dlacolat Core din 2384, tm SMEG, T, 298 ai 5 Net Detsasana, HER, Ti, p. 317816) Laura Vaslla, op, elt p. 290—240; F soja Asan, Dutheree eu safe H prefze In Putra fumarase SHE 1p Bos “ia gor eu prodctvteesacrtat ous i imbu mand vec vel Leioa West, 0 BB HEA, UL p. 2 enna, 4 Geol Dengosians, HEAR, U,p. $205 Vadim Rudeann, Suftele-anle gi cee tn Ube remind, In SEG Me f. 10L206, i "Vea sf Chota Waste, op et, p. 228290; Finata Asan, op. ct, . 204 * hnegttrd eu derivatae tormat cu sult soslnn, HUB, i, pr 927 Laura Vasil, oP uo Se ea ee ae a sxmansras goa 13 ‘Shgurcl desivat ou sufteal -e din textul nostra, ‘enet,represint’ wo ong eam nT Soe eh oe eee all ll net cette a lates, aM a at at ere ON et 28 Te aay ne ee OD 2 al, Lh he : Fea ee ode Ge a repent : CN el eel ace sve ame dai oy ules am sig ami rome in eh ces ea ope cies me a pian i (1D we bing "/15), sovotin (1, vy). to (el PIT on art rnd to ‘Formafiile cu acest sufix sint putine in textal nostra. fn limba lite- vcs etc er sik on ele Mn cus Yrs ec i rt es ed Be wana Cy 0) Se ee er hy oat ae je auhor- re alae agit ial eae ies nie r, 190%/11), nedostoinio (II, 184*/14)y praznie (IZ, 183" "fT —18). cece ee a savant (ab era re a ta Ne sor 1702) meme sa mi ne St oe pen ay ney, Suftele aera ale itl, Ie SMEG, th, p. 199 SYM Stoatcet east atte B: Contras “surg at, am STC, Ti, 353102. SO VSERAREIGNG, HERS TE. 222-077 Laura Vast op. ot, 32295; Pan “Asa, opt, po 08 7 ave, Saiz te, rie, SOFC, 1,9. A6B—ATL, oa Dentnianss WLR, Hi ps BBCSO; Laure Valls, op. el. B, 297 b Vou Bosnian eae eee ve aecivats ou acest sum extte romana dn eel aS “aot einsnate de Benson, HLS. yp. 380-0015 Laurn Vast, op.cll, p. 2405 Fi ‘Aesas op. et, B. 205—200, unDerivatele ou sufixul -os nu sint numeroaze ia textul nostru, tn alte texte vechi romanesti * insé, ca si in limba literaré moderna, sufixul ~08 este bine reprezentat. soste insra in componente substantivalui miloste (II, 185"/T). Exemplal nostra reprezinté un derivat Imprumutat ain siavons (vs mia), 69 lrulatie numa in limba veehe rominenscs *. i ug (-sig) este prezent iu exemple e&: hiolaugurie (I, 176"/6), Iielengig (II, 189'/7). st Sint singurele formajii intiinite in text; euvintul este imprumutat din maghiars (< hitlenség) toriu, -(ijtoriu (-Ator, stor) este prezent in numeroase substantive sam adjective derivate de la verbe : adeveritoriului (II, 186'/13), cinstilort (UH, 187"/10—11), fledtor (LI, 184°/8), iubiterd (IL, 183°/11), piteyrdsdiort , 177°/5), purtatoriudus (HT,'184°/1),'spavitorind (IE, 187"/41} cto. Ne aflim in fafa unuin din cole mai produetive sutixe ale limbii literare veehi'*, Menfionim faptul cA toate exemplele date reprezinta, derivate romanesti. Din formafille citate de noi unele nu mai sint ctirente in aspectul modern el limbii Iiterare. i intra in componenta unor verbe ca : biruiia (IL, 189°/5), daruiagto (HY, 187/13—14), fagdduiaste (IIT 199'/1), milvieste’ (Il, 130%/13), v0 pins Us 18040), 88 prdenuim (HE, 185/15), se. pricnsetapte (I, 182") 17~18) ete. Exemplele date de-noi reprezint tmprumuturi din vechea slavis san din maghiari (< magh. birni, vsl. derovati, magh. fogadni, val. milovati, magh. menteni, vsl. prazdinovati, pri¢stvovati). wi pare in nimeroase verbe atit in limbo yeehe cit si astizi*, Din exemplele citste de noi unele (mitui, pricestui) nu sint curente in aspectul actual al limbii Iiterare. ~(at)urd, -(it)urd deriva substantive de la verbe : cumenseéture (III, 19216), invdfatura (I, 183%{8—9), seripturd (I, 1797/89) $i acest susix este productiv in limba literara veche 2, Din exemplele citate de noi seripturd vepresint& un impramut dit lating (soriptura), celelalte fiind ereafii rominesti. Derivarea eu pretixe Mai pusin numeroase ca derivatele eu sufixe, formatiile ou prefixe precinti sf ele interes pentru cereetares noastra. 1 Yes! Malus Ste, Jn opin eu origineasuftsuat romdnese sig, m Omagh tut forge Terdan, Bucuret, 1058, B.S T 'w Veal Desousenu, HLR, 1, . 982-340: Laura Vasiliy, op el, . 244-207; Finuta ‘Aan, gp. ell, p. B00 307 WP easisting, TLE, surc, na Vain, Sufeulserbal-ul of compusele it, ta ours Vasa, Deruarea cu suze prfive dine. 209 BOLs Fata a, of ce ps Tinoa rom veehe, prec fim aapetsl act, wal tes etry tar “sid, tard), te SIC Te Ha ne- se atageazs la adjective si subsiantive, mal raz l-verbe si adverbe. In rindul derivatelor ou ne- numarul eet mari mare il dau adjectivele: neadurmifi I, 11411), nedepertated (Il, 187/10), netopiltivte (UL, 18415), nepocaiti (IIE, 1984), netrcut vognio (I, 174°/L0), nevBeutu (L,183°15), nevindieata (111, 193%/3—4), Bai pufin mumeroase sint substantivele? neourdtiile (I1T," 1917/56), neputings (IIL, 191"/15), adverbelo ecu (LI, 198°/1), nedostoinic (Li, 184%/14) gi vorbele: nomiluift (I, 172"[4). ‘Toate formaiile citate de noi sint ereafit romanesti, Derivatele x ne- sint numeronse atit in limba romana veche *, cit si in aspeotul moder. Fuji de limba moderns, Limba veche otek un mumir mai mare de astfel de derivate (din care uaele sint speci vest din urmé aspect). In aceasta, categorie ar intra gi: neourdic toinic, neispitit, nemilui din textul nostra. prea formeasi adjective cu valoare superiativa de le adjective : prgaratet (Uh, 1867), promi (Mr, 18545, preefintet Cr ines). ‘Ne aii in fafa unor derivate adjectivale formate in limba romina, 4 cireulafie descal de larga in limba veche # pri- apare intr-un singur derivat: priguoadird ({, 179°/15), care reprezintS un imprumut din slavi (< val. prigeosditi Mengiontin cd entra acest euvint mu dispunem de alto ateetir! din limba veche euprinse fn dictionarele romAnesti sau in Iucrivile de [storie @ Kinbil romane pro- intr in componenfa tnor verbo: 84 procitecsod (I, 180"/15), eau prosavit (11, 185'/17). No oflim in fafa unor derivate caracteristice numai aspectului vechi al limbii literate unde se intilnese, de altéel, gi site verbe formate cn noes prefix, Exemplele noastre represint& imprumuturi dla siavont, (< ¥al. Procitati si prostavti). particalaritate proprie limbit literare vechi * pe eare textul nostru o reflectd este aparifin unor cuvinte inte-o form neprefixata (in raport cu formele corespunzitcare din limba literaré actuals). Ne referim ln exemple ca: te euperi (I, 180°/17), 9d ne delungém (TIT, 103°/10), férimd , 18814), se grijeapte (U1, 185"]0—10}, se ne not GL, 1848), nove (, 183°/18}, ae protivim (IIE, 199/78). Dupi cum se poate observa din exemplele de mai sis, in cele mal multe cazuri avem a face eu cuvinte atestate firs prefixul én (im-). Digpanem de cfte tm singur exemplu pontri sbsen}a prefixului «oe cuperi) sia prefixulul s (farima). 3 Vez! Densusianu, HLR, 11, p.257—361; Laura Vauiv, Deruaea ea suftee peftse tn Garee eu tnoftire acl Covet ie i881, B88 2605 Sst Rony Oe no, ne una SetBevoany HLA, Mp. 1389; Rota Oeheseame Pref supratine In ube remands tn SME. Lp SE 3 Yea Mizeseu, Prefect pro in limba rominé, in SMIPC, “X, ps 2820, ¥ Veal Denstsiang, HUR, 11, 080, 286-957 soot usParalel eu formatiile neprefixate am intilnit in limba Manuserigulut de ta Toud 51 derivate , normale” eu prefixul #n- (im-) ca: inerajbit (IIT, 195'/9), tnfricatw (11,”136"/16) *. Un cuvint ca intunereou (I, 176'/9) a fost notat si fird silaba initials ind inaintea Tui se afla prepozifia tnirw: éniru tuneroo (1, 176"/11).. Un Gxetipin seamnstor 1 oleeh, dup& prepenitin tn, fmpdric: tm paras , 191"/5). Cuvinte compuse Spre deosebire de situatia, refleotats do majoritates. textelor vehi roménesti #, Manuscrisul de ta Ioud nu oferk decit rare exemple de cuvinto compuse. -Am inregistrat in aceasté direcie numai substantivul fodiori-rdi” (1, 1184/2), adjectivul érd-tege * (I, 1777/9), verbul bineveasti ® (I, 173*/ 16) gi numeralul denété (II, 1877/2). Menfiondim o& in primele trei exemple arom a face on calcu dupi sinvout (< vat. sloteores, bacatonie Bar govdititi). Schimbarea categorie’ gramatioalo ‘Trecerle de ta 0 eategorie gramatieals In alts, dastul de freovento, nu sint deosebite de celo semasinte fa nivelal ital iterare.actuale. Gu toate acesten, tele format prezinth interes fie sud maportel treo: ‘Yofei ou caro spar in torial nostrn, fie din punotol de vedere al senaalai bu care aint uéllisnte. 1) Forme verbale ou valoare de substantie a) Un numir intemnat de infinitive sint folosite en substantive. Numeroase exemplo de scest fel ge iutiinece in taxtele vechi romaneyti ®. ‘Vom semnala din vindal formagilor de acess ‘el eteva care prezinth sex: nifiagit deosebive fags de eorespondentele lor din limba moderna sau care ‘aa mat sint ourente fatéai, bo soeasta categorie intea infinitive ou valonze sabstantivall. oa: miloomire yblindeye™ (IT, 188°/4), omorire ymorti- Fieare"” (Li, 185/86), tremeatere,crisoare”” (I, WHA). Vom nota, de ‘somone, bose fatinitive on valoar’ substeativais pe care limbs moderns ‘nu le mai foloseste gi le-a inlocuit prin alte derivate (in special.cu sufixe) do la acelasi radical, ca: birwirea ,,biruinja” (IL, 189'/9), judecdrile ,,jude- In igitura ou dubletele sinoninice preftsate sf agpreticate'th tina romind ves Hoon Goten, Bef tata, im SPC, Mh, 1-80. "Veit Densusiana, FILR, Tl, p. S0i~265; Georgete Masin, Compuneres gl schimbarea ceatoorat gramaticale tn Pasiren itwrmacaki, in SuEC. I, pe ‘ Gustatal apare gf tn alte texte veehi romanest. Vez 10 acousta privin, Fermarea ‘uointelr linda romana, vol. f, Compunerea, de Fulvia Glebants st Fizela Hass, Bac fest 1070. p. 2 eden, 9. 239. 3 idem, 9. 31 ' ‘9 Vert Deysuslany, HLR, I, p. $02—808; ta egieard ou staat sbstantivelor dasivnte in inne in taba veshe gi linha moderad, ver! Elena Carabulea st Magdalene Poperes Masia, Bsprimersa numeia de aciune prin sublanioe et frm de Enfale ng ste 6%, in SHEC, p. 311390, 4 Btile” (IT, 184°/8), plingeren ,,pinsut” (I, 17149), certreare seriynetal” Gy Tigra) eres opinsal” Ch TP 7 sic AL pin freevento sit substantivele derivate din, supin, sou participin. Din rindul acestora, mentions pe: fagddcite ,fighduiala” egaduita ceaen marea, ILL, 102/56), maljemieé ymalyuntine” (26 ne #1 noi indulcimn tof, frajitor, cu bure wnlfemite (IL, 1868-9). In textele secotilud al XVE-lea asemonen tipun! de derivate sint foarte trove 7 o) Destal de rare sint si adjeotivele derivate din pattcipil. Semmnatim din rindul acestora pe odeeerta (Gragoste adeverthy Il, 186771112), intureeat (eram fntureent, HI, 181"/L 0) lumivata (deva,.. tuniatd, TE, 188"/16—17) * 4) Un az singular il constituie folosirea participiului eu valoare adverbisls, ca, in exemplul de mai jos: Ferecit de oma cela (I, 181'/14). 2) Aajective ou valoare de aubstanti indul formafilor de acest fel, destal de rae, semuatim pe: edinout ( i, oament éubitori ta oameni, adineul yi bindeafle c6 feace, 1, 120/15—19), flamindsit (Deck cine sa va afla.... flamindsit a-i satura, T, 183°/9—11),_ gotit (golit va. Smbraca, I, 182"/13—14), migelul (wu laod Gm rdpaos migelut, T, "183"(11—12), nemearnioit {nomearnict? oa duce tm easa sa, T, 82°14 —25), raitor (Wu pif, rl, Ty 17371) © ete, SINTAXA, Siataxa propozisier Subieetul O menjiune special trebuie ficuta in legiiturd cu topica subiectului. Se obvervé dstiel, To textul anatoriou ae le Teed, wb, etal dea, Sublevtul expeimt prin substantirooupe foul Af ablbe is proqeenae up predeat: Caan o pratt mid p re (ly 170"); bimsee cohea tel Geerid (I, 115/01) date "Dunnadean (hy Ltt TS 10a ee Bevel apaval (1, 1897) etn, Plasren subleséala ta whe predated se semnatenan in’ exemple exisse din iouto cele tre texte ae matte fui tostr, _Gerestorea yaraell a textulul romnese sm eal star ain Leyenda duninics ne pertate a Obgervim ed topen Nubletuht exte nancy oe fmbelo verniu: lata textul slavon al exemplar eiate mat ne pa/a Fama(n) Gy 10/1); blpotati(2) arhaaggo(n) Gaerdeyn) (Le B/G rea) gh 31 10) Sean pen sedge Conaiusay deoh ota caeanpeke Conetina in verdana romaenses & heyendel duminiod pinaares tab 2% Vest Dezsesiony, HELE 1, p. 283~302, 3 Vest f Deorusaiu, HER, Ep & Veat Densestan, HR, ti, p. 301 sulat in limb romang, ta SSIFC, tik pe 137278, sna Diaconate, Sablontvaee ajeli- us.‘tului dupa predicat se explicd prin urmarea fidels a topieii versiunil s1a- ‘vone. aAsemenea exemple so Intilnesc, aga cum am semnalat, si in eole- lite dowd texte, precum si in alto texte vechi romAnesti traduse din slavi 1. Invocarea modelulut slavon, in toate aceste cazuri, nu este, deci, lipsiti de tamei. Nu ttebuie totusl a6 pierdem din yedere faptul eA extinderea acestei partioularitii sintactics a fost favorizaté de-coracterul liber al ‘topieii in limba romAnk ‘Un caz izolat i] constitute plasarea subfoctului Iatre elementole con- titative ale predicatului, cves ce are dzept urmare 0 dislocare a acestuja din ums: Derept dceaca od ne 41 noi Indudoiin tof (I, 188"/8—9} 3. Predicatul ‘extul nostra oferd citeva exemple de inversiune sau de dislooue ‘4 predicatalut nominal. fn proposifil ex Aeesta e prasnieelor prasnie (ii, 185°/17-—-18), 04 Hriate pacea noasira taste (TI, 138°[T—8) sl OF dom. ‘mud de sus infricatu e (LI, 186%/15—16), predicatul nominal este plasat dupa fubiect, dar elementel lui sint sau dislocate (in primal caz) seu inversase Gn celdalte exemple). is Un,alb exemplu de disiogare » elementelor care jitit in structuia aumola predicativ multipin il ofers 0 proposifie ca: mare ¢ domnut 9i Wudat foarte (IE, 186'/17—186"/), in eare subiectul este intercatat intre ‘ole dou nume’ predicative. Mentiondm, de alttel, e& numele predicativ tate adaseori plasnt pe primal loc in propozific: ob mai eardceyti gi mot ‘mick etme dardre noasire (Ki, 186"/12—13); od mare ¢ domnul (U1, 185"/.7) ‘io. Ne aflim, deci, im faja Tunor solapit variate in stabilizes toplei predi- eatuiui nominal, determinate, probabil, de importants pe care 0 dapat fn text un element san altul al propozifiei Acordul subieetulut eu predieatul In géneral inthe subieot sf predioat se realtreasd aco¥aul gramnatical. Am intilnit fotugi gi citeva eagurt in core acordul se fealizeast prin atractic ‘bout dupa ingles Monfiondm os in toate’ esemplele' de care dispunein ‘par. subjects multiple coordonate: Astfel, intr-o propozitie ex: Cortul 9 pdmintl o troaee (S, LIU fi? ITLL}; ‘coral in RMAF TU 86° face Sa “ambele elemento ale subjectulai maltipla, oi, prin atraofie, numat ot flementul mai apropiat de predicat. 2 Vest Denagolang, HLA, th, pati —a12 : 2 Telegitush cu topes. tical In teal vant romteest ver eva Radulien obra one tapi subtca preictctal th limba rome din sevtl et NV Pee, in Sty SX CoGdy me tp den. MSO Soc seat ent tecvente In Yextele vets romanest (vel Densusian, HLR, us, 4289). TYE? Demian, HLR, Up. s11—t12 3 Soap asentnitoareetioritiite doo! ix Blanaucrsu de’ ft spar tn. diverse texte din sessul a GVEes (yee Blene Corsbulen, Acoren dupa nen ot greater Une fed che, ta UR, SAV (oss), nes sp 898 veel H Detouslane, HER TL, po 58. als | | In alte cazuri verbul copulatiy al predicatulul nominal este folosit In singular (oa si, de-altfel, numele predicativ), desi in preporitie exist ‘mai multe subiecte coordonate (juxtapuse sau legate prin j»), exprimate ‘prin substantive la singular sau la phiral: O@ gice Pavel apectol cd poame sufletulut taste dragosts, veselia, pacile, ribdare, dulecaja, burdatea, oredinia, smerania, eurajie, DUindefale, -postul (LIT, 191;/9—12) ; adever nespus iaste, Srafilor, mariia. pi burdiaten aoegtit dei! (HI, 1847/9—11), Observam o& in ‘ambele exemple predieatul nominal este antepus. Folostres, verbulti copa- lntiv Is singular ar putea fi explicats prin atraofie ou subleotil cel mai apropiat, N-ar fi exclus insi ca verbul fi st aibé, in exemplele noastre, sensu ,,t reprezenta”,-ceea ce Lar putes apropia de verbels impersonale si ar explica folosirea lui la persoana a tela. singular Atributul Atributul: adjectival (exprimat. prin, adjectiv propriuis) este pre- cedat, de negulf, de articolul adjectival : pizma oea rea (TL, 183'/8) ; pdoatla edle amard (TE, 193°/10) 5. brajele mele ceale tnalte (I, 114/45). Oimd articolul adjectival are forme identice ou cele ale demonstrativatai (pro- ume sau adjectiv), de regult, atxibutul adjectival primesze artical no- ‘aait: soaunud min, cela-énjrioalul (I, W74°/10—11); fagaduia econ marea LL, 192"/5—6); durcarea ceeu nevindicate (III, 193"/3—4) eto. *. Exists ins si 0 excepfie de la regula: Iuerurile cenlea reale (1, 115%(8—0). Acordul intre substantiv si atribatul adjectival cate il determing au so realizear§ intotdeauna, Se. observa, asticl, in unele excinple, cy in yreme ce atributul adjectival (exprimét prin’ adjeosir demonstrativ) este in genltiv-dasiv, subsiantival doterminat are forma de nominativ~ ‘acusatlv, sou invers : aosapttia trimitere (I, 1787/18); acegtii dei (U1, 184"7.1); omailus doola (I, 179"/4—5). Exemple a6 acest fel sinb curente in limba vextelor ‘vechi fominoyti ®, Relevim, tot ca o partioularitate o limbii literare vechi, precenta relativ freevent& @ datividul aduotinal in exemple ca: Aosta 6 prazmi- ‘edlor praznic (IY, 188°/17—18); deus ce sari foe] va 38 fie wire oufletctor noastre (I, 183")15—16); omer oomenilor gi dobitoncetor (I, 1T1"/t—8)* ete, © ‘iissturd carnoteristic® a limbii Manuserisului, de la Teud (si, in gonore, & limbii vechi romhuesti) o coustituie aparitia arithutului, pro- nominal exprimat prin pronume personal in'dativ en valoate. poseatva "+ © Vest Elena ables, Acard vm seas 0 prin etree ix Lt roma oech, Yoo Desnane, HR, It p s97—88 sates Dewan GL pa aur Yala crate att diel in nba scl at NVI SVITEses ts Outage Alesana Fos, Boe, esti, 49S, p. 97898. a aera ‘'Bbeple somitoere ape df tn abet MR, Wp ath, ap aimsnesie nd Ete npg : se Yes Pina Ash, Alriutl pte dah ti SO, 1, 187; meroae exemple gp soit tea tat semaine tn Pe Mra Pier’ Cesk abil, ols mode H lie et Riese Bacon, 07), 9.10 allt in spool al XVLes (Densesienn, ‘NVinKles "Reset, Casi, Oat, IRL utwrindwod ox cwmotii-nd (I, T/2—13); cunund de epini sn eapuemt puserd (I, 173/17). Remarcdo, de asemenes, es, in eaztl in eae pronumele ersonal ‘sau reflexiv eu valoaxe posesiva. este plasat pe lingh verb, el Geto reluat printrcun adjeotiv posesty (daek atbiectul proposifies este $1 posesorul oblectului asupre ofruin se nisiringe actiunes verbului) # + ‘ug deytoapté feciorii sai (I, 1831/5); o0-gi amdrreagio parintele au (I, 18123); Avea-voiu ami indoarce foja men (L, 11t"|0); 04 vi soovilt ‘nufleele vonitre (IT, 184°]10—11). Avemenea construefil sint curente in Iimbaverhe literarl, “Atributal (gubstantival sau pronominal) in aeuzativ oa valoare de genitiv partitiv se constraioyte eu prepozitin dinira? mime dinirw. vot (I, 191"/10—11), Dintre atributele substantivale in aeuzativ eu preposifie merita © menglune specials un exemplu ea piceprdsttort la suflet (I, 177/56), jn care preposipia. la are valoares tal do. ‘Din categoria atributulul verbal ramnarcim olteva eazuri de folosive ‘ govanaiulul: toiu ploa spre voi piaird ardsind (I, 176*1) ; pice)rasdiort la buflete... fara logo pt lege mea edloind gi soriptarile. madlo neagoullind , 7/510). e ‘In legituri ou atributul spozitional remarcim, ca gi in alte texte vechi!, acordul lui cag cu substantivul determinat: singele fivulut lui Dumnedzen, spasitoriului nostru (IIL, 189°/18—190'/1) ; laudé deade lui Dunmedze, perintelut edu (HET, 190'/5—8) ete, ‘im ee priveste topics atributului, semnalam faptul ed, alituri de cazmi freavente de postpunere, exists $i destale exemple de’ antepunere a atributului. Apar antepuae atit atribute adjectivale : afint ereagtetul miu (1, 174°(8), vor olden do vcato secre multe (Iy 111" [L0—A1}, cu a £0 tnfr eaté socotingd (IKI, 193°/10—11), cit gi atribute substantivale genitivale @ domnutui ndscdioare (I, 173°i1—13) ete. Complemental direet Ca gi in alte texte vechi rominesti# si in manuscrisul nostrn exist oscilafii in exprimarea complementului direct nume de fiin}d. Observim astiel of, alituri de cazuri in care obiectul direct nume de fim} este pre- cedat de prepozijia pre: ooareayte pre popa sat pro calugherul (I, 119") 14-15), dece cine od va afla a0 iubasea pro Dumnedzeu (I, 189°/0—10) etc, apar gi destule exemple in care prepozitia pre lipseste : gindescu Finale Asan, op. il pt Vert Densuslanay BURY HL, p. 392 & en Densustina, MLR, 12, b. 318-379; Rost, IL, p. 898, in iegiturs os topien aributulul adjectival vor Darla Riduloseu, Toptee ettbuulat adjectival tn Boangheie cu noofatrd at Aaconuiat Crest, In SCL, NIV (196%), 2, 9. 280 388) Denausang, HLR, 1, p. $16 $78; Flviea Dimitroseu, Despre pre a osucette fm tne lester inde in sland steotal af XV len, tm volumtl Contetbait Ua tot Una Tomine eect, Bucuresti 1978, by sea. In legitura eu engines acurativull cu pre Verh Evo" Oas, Lorine ae Vaccusatfrourain avee pre, In Resta deter romance, Bueureyl 1050, pr't67—2005 Hoceth TL, p53 us. & piarde toi oamens (I, 12/61); pi oft tnoie-t (TE, 186°/4) 5 rog aot, Lif omenesti (IT, 184']9~10}; pritmt trup gi Dumnedebu ofla (II, 183") 18-17). tn elteva situafii pre apare Inaintea unor substeative nume de obiecte : Nu ocareaste pre popa, co pre vesereca tui Dumaedsen (I, 180") 2-3); Saw lasat pre aceasid sfinte stujba (IIT, 192°[L6—17). Tutocmai ca in alte texte vechi zoméneyti, compementul direst (exprimat prin formele pronominale accentuate) nu'este intotdeaune anti- cipat sau reluat pria formele conjunote ale pronumelui parsonal : pentr fceaea, rog pre voi, frat (LIL, 193"/6) ; Luaft i pre noi, fratti-nogtrs (I, 118"/16) ; a givem celora ee pre noi mut iubdso {IL, 188°/1'~2)3, Jo prentrs réiagle ‘ecostre elo ooin eda (I, 172'/8—9) ets. (of. insd al: Saw oine vd ‘20 pre voi mint do la mene, I, 182'/5—6 etc.) ‘Textul nostrn oferi, in acélagi timp, gi fenomenal invors, al anti- ciparil sau relwinit (prin pronume ston) a eomplementalui direct exprimat ‘prin substantiv insopit de wn adjeotiv demonstrativ : eine au oom pritmt ‘cceasta trimitire (I, 179/18); Blagoslovit 20 fia aoela pret co ova erie ‘eceasta soripinra (I, 18i'/2—4). Un cea partioularil fess un exemplt ea: ou sulle fu codsie ma impunserd-ma (1, 174"/2—3), in care comple mentul direct este reluat pleonastio prin docengl forms promtumelni conjunct ¥. in privinga topicit coraplementului dizect sint de semnalat o serie de exemple in care. al pare plasat inaintea predicatula: mulld ceirbl ‘va avec oma acala! (I, 1791112); Aaaasto grdieson voao (I, 115"/8); iiaré ‘voi proingi nemiluifi! (I, 172'/8—4); pate datau apostolilor (I 188'/10—11). ‘fa eazuri izolate, complementtl direct apare chiar intre lementele ‘care intri in structure. predioatuku! verbal, producinduse ‘sel o dislooare a acestora : Sau-cing vd va pre vot minbt de la mene? G, 1825-8). ‘In sftmit somnoti gi plasarea complementului direct exprimat prin promume personal conjunet, dupa predicat, — in exemple ea 7 do diavolul ‘spsi-ne (11, 188'/10); pi tofi tnoiie-t (IL, 186"/1); venerea rdstignirermd i, 1737111)" ete. * Complementul indirect Pentru exprimares complementulal indirect sint felosite mijloace variate, Astfel, complementul indirect in dativ fost semnalat in eltera exemple, Dintre acestea prezinta interes cale in care comiplemental indi- reot in dati insofemte tin verb construit in mba literant modern’ ck alte tipuri de complements : 1 eidea: si cddem donut (IT, 1857/3); a erede: cine v1 oreade aceptiia trimitere (I, 178"/A\—15) a gitas unde iste gatat dracitor gi ingirilor tut (I, 119/13—14); Yeul Deonwsiane, LR, 21, p. 900 W Ecample simile ce gisene it Densislams, HER, If, p, 30-204 % Bartieartat frecront Tabula fin texteletparnied seen al NVTtes (Dense stan, EGR I aU 1194 Se ingropa's Teri amu ingrupdmau-ne lui Hristos (UI, 186%|5—6); 8 Injeloge : Cum) vvi ww infeloasctu Leget mele si soripturilor mele ca, 1npefateege # Owim a eget mele gi soripturilor male invie ‘Dumneiseu fnvise noao (U1, 187"/12—18). ‘unui complement indirect tn dativ pe lings verbe de fetal aici poate fi explicati uneori prin cals dupa constructile Slave corespunzitoare. Asa, au fost expliente de Densusianu ® construc. fille cu dativul pe lings @ erede, prezente im diverse texte din sezolul al XVEten, Dowd dintze exemplele semnalato de noi tn Legenda duminictt contirmé 0 asemenca explicatic. Este vorba de: tale gaat diavolubut 4 cine om ereado aveytiia drimitere, cdrora le corespund in textul slavon : ae ugotooae(t) se digools (I, W10"3—18) si alte vérue(t) sem poslontja G, 178"/i3—14). Tn ceca ce priveste un exemple ea : nu fnjeloqseta lepel ‘melo #4 soripturilor mele semimalat mal sus, explicajia apariyel comple mentului in dativ trebule cdutatd in alt parte, deosrece in textul slavon corespunzitor verbul este construit, cu sit Up de complement : jek oi ne razumésie zakona moego i pisania (I, 113'/3—4). ‘Malt mai frecvente sint complementele indireste exprimate substantiv in acuzativ precedat de preporitie. Dintre acesten. mi seranalate elteva care se copstraiese ett alte prepozifii decit cele in limba literard modems : sess hime deep st {OE 19078); greta ae gut Seopa tut rte Ge stage su ak 8 ta sputter a ete va bag (Hi, 1847/1213) ®; - ‘ bit a imtoaree : gi-mi {ators minie despre boi (I, 112'/16—11); Sino’ bebe de tac ore tat oul fe SPP 2s sa ahymitn! fn ed ap eB ese oe (LE 300) 2 Fag: Acseee mf rough dere wi (3021510); @ spune: spuse di mare minune (I, 170‘/9—10), Semana, en tn car poet pial ey pe lingh vxbu a gin spay eee aa a ove ht eat oeparde (L,175f0)y Ono gine aod tetlee pe Le) ft mene? (I, 182'/2—4), nt eae Refoditor in retuarea sau antlgone complements index (pro- sume peroual ccomtnt) pei formes gromumisle nesrestey an Zhi /ca ta canal complement iret Sex eum ae erodes de ss ia mil or Tata ceva exempt athe: safe ecto nos iru (1, 480"5)3 ad fe nos Ze ltrce plo (tf, WEN“ 3)y oi us 2MER, Mp. soto sect imtrotcerex corplementutui indirect printe-un aeueatv prestdat de prepeifi de expriaund o canttate aeveterminata dita materi cate obits Ir txtele ves Pomsvest (eat Denstslana, HER, Tp. 402) st Veal ma ss, p. 1 120 (F, 17176—1) ete. (of. insB gi: Uaaate-t vor fi lui, Ty IBL*DL1j nowy mis WM, 192/4—55 $i vam dat voao grée, 1, 413/12)", ‘Ta eeea ob priveste topica complementilul’ indirect, remazeim plasarea acestnia, do regula, dupa predicat. Exist ins sf exemple tn care Complemsntal indizeet este antepus: de singele sdu od. becfi (CE, 184") 12-13) ; De nemied af mu. go atingd (I, 175"/L1 —115"/1) ; ‘ard vot adracitor ‘nu dati! (I, 172°/6—T) ; $i de diavolut spasi-ne pre noi Hristor (II, 188°] 10) ote. » © Ei cas singular il oferé postpanerea complementuli indirect expr mat printr-un promume perioaal conjunc, intrun esemplu ea: toate silele ceriudué slujesou-i (III, 189°/0) , Aceeast pozifie ¢ ocups complo- entul indirect olnd insofete o forma Verbals compusa, ale cei clemente fu fost invarsate : ldsate-t vor fi hed (T, 8L'/11); dari-eois tui (L, 1811. Complementele eircumstantiale Complementut te Ico, Mitoncele de exprimare a complementatut de Joc sint foarte variate, in mod frecvent el este exprimat prin substantiv in aouativ precedat do preposifie, Dinire constracfile de acest fel vom Fefine po actce in compoacuya earory intra aive propos deeit cele eu. Ferien limba Lterana modern #9 ldtased tre focal maven (Ey 114] Beko); eden tnire Terualim (b, 12079)3 a freee pre seeshile anes (ly Sro/hAh same trtmeate gre ook fer (hy U4 fit —LTS)ooectaon-vat prespre toate Inman (EATS); vor plow spre 00) (hy HWA). State din valerie preposipilor care intra in components comple- mentor de loo ‘ict seamnalere sint eurente in Limba ierars. ves * Tnunele cama, valorile deosebite ale unor Deposit in iextelo rome iraduse Sar patos expla, prin infenya ongiaalni siavon. Prezoat lor gt in forse notraduse face tao asemenee explicate 8 fle sbordatt ou prodenya Complement de timp_se exprim’, de regull, prin adverbe ea loou- fiuoi scverbaates Mai car ca fancyie d¢ circumstantial do imp apere wa Mbstantiv te aouzativ precedat de Preposifie. Din fomatitle de sort efinem citeva interesante sub rapurtil velorior preaatate do propo. File en care an font constrlte: Poyeste Ju de dent, fui ela af {a Trost) } Ge cave dspunen weft et ta den gig! (1, 113] S25)? at ope pant pipe al nocole cus apropiaf-es (Hl, 1876-1) Glinptementil de mat este oxprimat, in genera, Trin acelesyt ml. toace cata Tina literers. monern. Astel, pe lingk savers fetinim in'test gi substantive in aouzstiv ou preposipe avin Smetie do comple- Tout de mod, ‘omareamn ea preposifile'cu eaze se construeyee comple= Joztal de mod sint, de roguay colo oanosonte. gi sapecttlut modera al limbit uteraze (oe, 60 93) 6, Jr). “Te lestrd cu roluares comaplamentulul veut Flaufa Plasan, Rebierea cemplementalet fn tka romdnd, in SC, IM, p88 %S Vent st Marin RduiewayToplea complement tndieet pronune perconet elon ta nba rod in sential of NV Ete, Omag Tal AL Rose, p, TH We Detsosiann, HL 400 (lespre valoatea spre” a peepitiel eXtra), p. 405 (epee valoarea i 8 Beep aston a prepoiiel pred. "w"utder, 400. D2 weComplemental de mod indicind cotformitatea se exprim oa ajutorul preponitil tnt foots om pre-Adem te otipul mie (118/50) a ieemea eomparainst const cx nbs modern, ex adverbnt det? tat twor wo Wi audomiecntin gi gomerceniar Gant oma aos! (1, 11 es). fe eerie Complement de eaves. Gu funojie de complement de cxari apare foacte freevent locajiunes adverbials deropt aazen si, mal rer, penire acsen? dorepi acenea voy voi (Ui, 184/0-10)5 ponte sceucn top fre wot (Ett, 16577) ote, undronae sing gL conarachide formate din seaeLantty # preporifie, on aceengt Taney. In rind agestora eele mai treovant sine Gale consinnive en prepoziin,derepe=" ated. tnguiy, derepte, fuerte fomsire caale hioeond (K, 118'18—10); dard’ md miasiogsce derep aftr IRA epost dorap tage #dzep Pap proufintt mate, 1S/R0— Complementul de cauas se mai constraieste ou prepozitille de si pentru: va cuperi vreCun) ewnint do rupinea ea! (I, 180°/1—18) ; nw putem. Pabda de herile aceastea (I, 177"/1—2); prentru ‘rduiajele voastre ele voiu Seq Os MANS) 5 34 procdnim pent aoeete ilove mare (IT, 1857 Complementul de soop spare foarte rar in textul nostra. El este con- struib cu ajutorul prepozifillor de si spre: ad fie noao de fertarea pdcctelor (UL, 191"71—2) ; 207 fe gatipi oa ukn) voinic pra razboiu (I, 176"/9—10). Complementul soviativ, care nu inregistreaxk multe aparifii, se con- struleste cu prepozifia cu sau cu locufiunes prepozitionalé impreund ou: sfitdeaste vicin ou vevin (I, 180‘) ~8) ; 0a fi impround eu angerit mii (I, 183"/1—2). Complementul instrumental este exprimet printrun substantiv in acuzativ precedat de preporitia ew: ou sulife in coaste dé impunsord-ma G, 1742—3); ou ofet pi ow heare adepard-ma (I, 173"/11—12). |” Complementul opozisional utilizeazts ca element introduativ locagin- nile fn Too de gi m locul: vocéu) avca a ploa... in loo de ploaie vinge i for (I, 176'/13—16); én looul peanilor, par muieresou (I, 176"/7). Complementul de agent eonoGimplmental de agent spare rater In Banus de ta ead st tunel este introdus prin prepouiia de: rerisd e te ofintel Toon Zatoust (HH, 183"/{10—11). tee wa 7 Complement de relate apace foarte rox gi ete expoimat printrun substanti precedat de preponiin tn’ neispiif im ceding uy bumirof tu curatie (CL, 13-1) ae seieks dg 7 cu acecazl veloute sf de, teeventa sual mare reugtrindo eanstruchile ch declt (Ves! George Clempee, Despre seal compara aig te wet Vie tn Onugee ta leant Alp. 24; st Roe 2s Vout steatla aseminstoare ain Previa rita Leae, p10 12 —4 Sintaxa frazei Coordonarea Propozttit eopulative Conjunctia gi esto instrumental folostt prin excelen}2, pentru expri- ‘maxes, rsporburilor de eoordonare copulativa in frazi. Trebuie si remar- Cam e& numiral coordonstelor legate prin aceast& conjunsjfe este fonrte mare, Prezenia, macird a propost(llor copulative legate pith 41 Mustreaz& proferinja vidita peairw 0 structurd simpla a frazei, in care roportule Ge dependents siat evitate in favoarca unor relnfii de egalitate, ceca ce atredeazi o linearitate in expunere. Tati un oxempla in acest, sons: i voi ave a lasa pre vot here venenoase 9x vor ave aupete do Tou 91 arepi -piltur (I, 176"/2-—0), wnde proporitia a dous, care in mod normal ar fi trebalt suberdonasa celel dintit (ca atributiva), epare coondonaté fats de ea. Aceeasi remares se poate foe pe marginea unui exempla ea: $i ‘vain dat voao grin. pi vin gi tnt iva situraiu (I, 172"/1—%), unde » fost preferat rsporéal de coondonare uumui raport de Uependenfa (de la conse- Cutiva a regents). ‘Remarciim, cao particularitate « textului nostra (gi, im acelagt timp, 2 limbit Hteraxe veohi ), realizarea unor reporturi de’ coordonare Intre’ 0 propozifie si un infinkiv: Dece oine soa afla 09 tubacon pro Dunenodeen pi fldmindeit ai sttura gi sllopit ani adapa 9% got va émbraca fi nomearnidit vo duce tn casa se (I, 182"|9—16); Oa au dat moao Hristos bufleeagte sd présnaim si sufitsagte a imbla (XL, 189°/11—13). Un alt element jonofional utilizat in exprimarea aceorag! raporturi este conjunofia nici. Remarcdm (ca un fapt caracteristie imbii vechi *) absenfa constants a negafiel au in propodifile introduse prin wioi: voi me Gredent wiee vd luat amente de ce spuy voco (I, 111/911) + Ca pdeato Eros feces ae af wien ira roi ote MT, 380787); suey desenpd feoiortt 98: de demineatd la efinta dumenect rioi- duce te ‘ftrea Deseavesea! (Ly 388'/5—1)- ‘Mai nar serveste dvept clement do logSturk adverbul neoum: nedos- loinio fiind, nice a chute apre afinta.cumareed(tuyra neoim se 0 ia sau a Tor (UL, 195°/18—188"/1—2). Propozitii disjunctive Singura conjunogie folosit® pentru exprimarea raportultii de coor- donare disjunetiva in Erazi este sau: nu va wre 3d 0 procivasca inaicn>tea siboruiui sau va cuperi wrecan> euoint de rusines sal (1, 180°f4—18) 5 neoum se 0 ia sau da tor (TIT, 193"/L—2). © Vedi Dennuslany, HER, 11, p- 984-988; cl, Mloara Avie, Obwrvaft osupre ceor- dondrit, 10°86, Thy By 181~18b Benutiend, HIUR, Il, p. 369~ 100; Gaorgeta Clompec, Ober eget tr tna odin dn eche aL XV tenet 8 FIT tea, 19 SCL, Ne 1969), 2. 201— EAR eee Gu printete dubtanepatieia limba oménd, te SCL, Si (1889), he 4, Be A= im wpa exprimene 123Propozitil adversative Legitura intre propozifiile adversative se realizeazi, in cele mai multe exemple, cu ajutorul conjunosiflor fara gi ce: Cerial gi pamtntul va treace, iard cuotntul miu nu ow treace! (I, LTL/T—1TVL—2) jn voi tea a tremeats Ettenie pre pimint, ce voiw’ desohite gepte ceriurt (I, 175") 318—17—176"[1) ete. ‘Mai puyin freevent, cu, valoare identicd apare conjunctia gi: 0, ‘amar celui om oe aro arabic, yi mu face pamelo svenjilor! (I, 182°/8— ontaneia ind apace rreor (in total tei exemple) 3 eae fost numai ca. clement conjunctional introduetiv, maroind opozitia iat de frazolo precedente : Insd aceasta pité gi acest oir mare lueru feace Hristos (UL, 192/14—15). Propozitii coneluzive Singura conjunctie cu valoare concluzivi care apare in text este desi. Ba este folosité ca element introductiv al mei fraze si marcheaz®, un raport de coordonare conclusiva iat de trazele precedente: Dect cine nu va creads avea-oa Dldsidm urma (I, 118/12—13). Subordonarea Propozii: subiéetive ‘Numirul propozitiilor subieotive intilnite in text este destul de mare. De reguld, ele sint introduse prin pronumele relativ cine: ein mu va orcade veara blistém urna (I, VT8"12—13). Ca element introductiv sint utilizate, mai rer, si pronumele relative it gi oare: Cipi din ceasul dentii slujit-afi pritmitt astddsi ce v4 se cade {Ei ABTIA~8)5 rit oft pent pird at noacle cons epropaf-vd (Ul, 181") ‘Destul de des subiestiva este reluatd in regents printr-un substantiv Aeterminat de an adjeotiv demonstrativ °: ome oa oinsti afbuta, venert Fi 0 va posli curat acela om wa. ave vieja netreoua (I, 174'/13~16); $4 ine nu 0 va priimi aceasta trimitire... mulid sctrbd ‘va avea emul acela! Oy Visti) ete. trun exempla singular ea + cire ws orefe aodla el va putea dobindi vigja de veae (LL, 102'/17—18) subieotiva @ fost reluata printr-tn pro- name demonstratly si un prontme personal. Proporifii atributive Textul nostra oferi iumeroase exemple de propozitit’ atributive introduse prin pronumele relativ ce: amar oeluia om 9 afadeagto vioin ‘eu aecin (I, 180/68) ; Limbile pagine co mu gtiu leagea (I, 172"/14-—15) ote. 4 Zn lepieard ou zoluare subloctivel in rogentt printe-un proname ves! Elena. Cars ules, Repeteren peratures subtest tn Linde romana aia see, al XVisteaal. XVILLtea, $m Onapit tat Alezendea dase, p. 108. ‘a elosiea ou peoedideve a fol te pontra constuiresstribativar In Yimba iterard veehe fata de Marta Meson In Caneuienfa dintrepronumele realise cere ce, it Sy hy Qa, elemente joncfionale folosite pentru introducsea atributivelor mlm, de asemenca, pronumele relativ eare, adverbul. wade gi, eu totul rar, conjunetia de: tuerurile... hicleani de eare rispunsu vefi avea la dzuca gtudefului (1, 118'/9—12); vor ldowi tn fooul netreout, unde iaste gitat dracitor 9i tngiritor tui (I, 219*[L1—14); am a trimeate pre voi heri eu doao capete si gerpi eu doato> arepi, de vor minca tnimile muierilor voastre (I, 174"/17~-175"/1—4). ‘Tatocmai ca in vorbires familiaré si popular de astéizi, eare apare intrebuinjat fir prepozipie Intr-un exemplu ea urmftorul: afinta cume- reodturd care-au zis dommul nostru Leus Hristos od iaste afint trup (IU, 189°/6—8), Propozitii completive direete Ca clement introductiy al compietivelor directo osto utiliraté, ex “dere conjunotis, od: Si agea md coin giura... ed aceaste tremitere faste de ta tated nevddews (1, 178"/6—11) oto. Completivele directs au mai fort introduse gi prin conjunotin vd, adverbal oun sau prin pronumele relativ ev mv 0a ore ado procieased (E, 180"/14—16); mu credeut nice asowltat evanghelia mex cum greeste (I, VEL /5—16)5 su pritmd op eddew pe oddow op wu gtin (UL, 138717 15). Propozitit completive indirecte Mai rar intilnite decit completivele divecte, completivele indixeote: sint introduse prin conjunctia s@ si prin pronumele relativ ce: wi indemn sd nu face not aceasta fird socotinté (TIL, 198°/6—1); mize vd luat amente ae ce spus woa0 (I, 171"/L0—11). Propozitii eireumstangiale Propositia cirewmatantials de loo. Textul Manusorioului de ta Teud nu oferd decit un singur exemplu de propozitie ciroumstanjial& de loc, introdas& prin adverbul wade (cu corelativul de acolo in regents) : Si fifi 08 unde taste iertorea pdcatelor de acolo iaste yi viaja de ispasenie (HIT, 192"fi2—t4) 2, orifia temporald. Textul nostrn ofers mai multe exemple de propozitif temporale indicind simultaneitates taj& de acfinnea regentel Ca elemente introductive servese sdverbul eind si locxfiunen conjune- tlonala de ote ori (propozipiile introduse prin aceasta locufiune avind Yaloare iterativl) °°: voiu ploa spre voi... cindu nime mu va sci>i (I, 176"/1—4); de olette ori neti minca pita aceasta 9i vet bea dintr-aceeta pahar, moarten domnului vei adeodra (IIT, 190"/5—8). 3 Aldturi de adverbul incuey, ane este elemento flat psin eelenft pent iatro- stueerea nel propositil de lee, ati tn limba Wterardweeke tt fb is moderna (veal Ni (ies Avent, Eoollla sobordondrlt eleumstaniee eu elementeconjunfuate tn limba roménd, Bacurett, 1060, . 25) Shu epithrd ct frcventa apastie ta limba veete a temporesioe de simultaneiate Introduse pein ln st-de ete ort Veet Mlonra Arcam, Loder pe 60, 6 125Propositia modatd, Pentru introducerea modalelor a fost folosit smamai adverbal cum nscwn ae 0 4a sau da lary oon Se fh Tie a, 193"f1—2); i sd ctntim ctniece noao, cum deise gi David prooroe (Ii, 86"/13—14) Bee ee Hee Proposifin causal so introduce, de regal, prin conjunctin od si foarte rat prin locuyiunes conjanctionals derep we (caracteristic’, limbii literare veohi ®): Zniali gi pre noi, frapii nostri, ceia ce secti> morti den veaci, cd wu pulem ribda de herile aceasten (I, 116"/16—17—177'[L—3); améri-se ami iadul dorep ce se degerié (LI, 188%/13). 7 Propocigia finata, tn rindul elementelor prin eare se introdue propo- sins tanta coijenaya ca presats eeveaje con ini dat = doen solu a-mi thtoarce faja mea dé odira voi, ca od mu awleu bocirea voasira 9 plingerea {Z, 171/69) ete. saiecsasssritnetiite: Ca eleméate introductive sint utillzate si conjunetitle sd si de si: cum ww oaaod pdmintul oi wh inghngs (L, 178"/1—8); tnsugh deade Hristos nono de Ge minodm fi od bem (LIL, 192/12). 7 Situagin din soxtal nosten diferi intracitva Ge sees tatilnits mm textele secoluini al XVilea, in earo ad gi de inregistreazi 0 frecvenss mai mare deelt ow 9a. ‘ f Pr conseoutiod apace foarte rar s{ este introdusi prin con- jnnoyin’ des toi ave a face tn luna tw faurar 11 dzite Entinerecu mare, de 90 vor ginnghea sof ou sof (I, 176"/T—11) ”. - Proposiyia condifionala. Cele mal multe propozijii, condifionale Intilnite sine introduse prin conjuncpia de: de nu vei fert aftnta dumenccd fi afinte voneri gi nu odfi cinett praamicdle mele am a irimeate pre voi hert Aras 11a) ote, Raeor em elemente introductive spar con: Jwnofile oa gi deasa: Sa ard avon paeate pre desupra parlui caputbui stu Téeate-i vor fi tus (I, 181+/9—-11) ; donc vif mtnca $1 ep ben 8 eddesé Ener péicate (IIL, 101"/i3—13) %, Conjunesii introduetive © earacteristied a limbii vechi rominesti®, prezont& gi in Mamaseri- ‘sul de to Leu 0 coastitaie folosirea oureate & uhor conjunc ea element introduotiv in trast. Apar in ascmonea posit atit conjunctii coordona- Yoare (py rd, 06; ined, den), ait 31 coajanebit subordoaatoare si adverbe relative (of, eum}, treevenga. oon mat mare find dat& de coajunchille din jpritoa edzegorie St tom dat toao_griu gi vin gi unt (F) 112/AL—2); Ce ‘ma noi grura. ow brajele male oeale inate (Ty 114 |4—5); Tare cine oa Salt afta, vow. avela om ea ave viale netreniat (L, VT4/13. 16); East dommul ‘nostra Tews Histon, stind neputinga. sementet noastre (EU, 191"/14—16) ; Deci cine wu va creade avea-va blastdmn urmé (I, 178"/12~13) 5 Verh Mioara Avram, 9p. el. B. AML—I138- Yee Detail Tp dia care Ava, op. li, w. 62-7 ‘Sreesventas fare gh decd ayo prite tal sl ata de aceasta ant (¥e Bo B Deosusiana, HER, 1, pe alO—H19 G% dsise Hristos 1d) ete. Utilizarea conjunofillor introductive permite realizerea unei conti- nuitafi in expunere, Caracteristic textulul nostra este folosixes unor asexreniea conjunofst sion element de legitur’ intre propozipile coordonate eare intra in struc- ture unei fraze, ceea ce se observ in pasajul urmnAtor : Cd iubitorin ¢ pe cinstitort iaste Hristos, od e dulce gi milostiv, of priimeste ovia de apet pi evi dentti> (IT, 187%/0—12). © cercetare comparativi a frazelor din textul romaneso ce prezinté ‘asemenen conjuncfii sia frazelor corespunzAtoare din trxtul slavon Legondss duminicit ne permive si constatém oh aparitia conjunetiel in textul rominese este reflexul traducerii fidele a parfii shvone unde au fost de asemenea inregistrate elemente introduotive ca : ng, afte, 1, a, da. Cu toate acestea exist 51 cazuri In care prevents conjuiofiel in textul romnese ou se explicd prin transpunerea fidelt a textului slavon, Astle textului slavon: az more i réky izeugo (I, 181"/14-—15) if corespundo in. roman’: C4) ex marea pi apele voiu eeea! (I, 181°/15—16). Asemencs, exemple sint de natura st arate e& procedeul aimintit nui gisegte intot- Genus justifieare printr-o urmare fidelk a textului slavoa tradus, $1 0d al trebule soeotit cd 0 caracteristicl, a narafiel in literature ramAnd veche (prezent astizi in folelor), ea putind fi influentats sau intaritg de un proceden similar utilizat in textele slavone. ++ (UL, 188"/8); Cum dsise gi Isaia prome..: (I, 188° Anacolutul ‘Un aspeot caracteristio al sintaxel frazel {1 constituie sparisia, nor construofii greoaie, de tip anacolutic. Remareim, in primvl vind, tret cazuri de anacolut propriw-zis : Devi cine sit va afla s¢ iubasen pre Dummeilzew gi flimbsdsti a-i satura gi sdtogti ani addipa gi golii va imbrooa gi nemearnieti va duoc tu onoa oa [ei] gi pre aoeia ew voit situra de bunetote raiului si va fi tmpreund ow ingerit mit (I, 182%/9—183"72). Torii cire 4 far eredinga etre aceste cuvinte gi necurafi vor apropiia de srupul Ini Hriotos nedosioinici fiind, mice @ outa spre afinta cumere- eattuyré, necum se 0 ia saw da lor, cum fuce gi (Tus, of aceia én boala 3i in durearea cesa nevindioata obdea-vor gi munciei) fooutui de vecie vinovap ‘vor fi $i acolo se vor munci in cooie (LIT, 19317-1985. $i tntr-acela chip pi obras stmt proufii oaril eu fried gi ow oredinge ‘slujeze traintea sfintest besereci> cease infricata, c0a ee spre ea trainte-i deace trupul gi singele fiiului tui Dummedseu spdsitoriului nostru Tous Erisios, oum dzise sfiniul Matei evanghelist si Marow gi Luca si Pavel postol (IIT, 189°/18—190"/3). in primul caz avem a face cu o constructie obignuitl, relativ freo- ‘vent, in care pronumele cine din propozifia: cine #6 va afla apare In, nominativ cu funcfie de subject, el exprimind totodaté in fraza gi obiectul Girect al predieatutai din regenta (pi pre accia eu coin adtera de bunelate arraiului). Yn al doilea caz, inaintes propozitie! principale de care depinde subiectiva cire 0 férd oredintd edtre aceste cuvinte apare conjunctia sthor~ donatoare od, relatia sintactic& fiind astfel arabigaa. Tn al treilea exempla, avem a face, in propositia : cea ce spre ea trainte-i deace trupul pi singele ‘fibului lui Dumnedzew, spdsitoriudui nosiru, on o neconoordangs intre cal ‘Semonstrativalui care 0 introduce $1 cazul complementulut preoedat de ‘preposifia frainte. Uitimal exempia este ilustrativ gi pentru tipul de frazi freoaie, rerultat al unor aglomeriri de determinante sau al mei topicl heobigniuite. Tats inci dou exemple de acest fel: Inir-asta dzi raiul depohise-so de ne Snduloim noi de cel pom a visti, cela ce iaste ourai gi de viaié faodtor, al sdw trup $i singe, ce pentru docmy- md curdpinu-ne st ne tumirim gi ne spdsim gt 30 me noim (II, 184"/4—8), Very Frat, wei, paring de oath ersta, ici pf mari, tert i batrtrit, feotorié pt fetele, ta ascultafi topi carit tor 4& priimeased #1 96 ia sfinia cimereedvurdcare-au aia domnul nostre Tsus Hristos of iasie afint trup gi singele sdu, celuia ce toate silele oeriului sbfescu-i, heruvimit $1 sorafimii gi toate téritle Cordini ou fried. pi outrensr, ceia ve rédioa Jart- ‘elo sujltegti ous tn ori (LLL, 180"/2—18) ®, LEXICUL Considerasli generale Vocabularul Manuscrinuut de ta Toud (aga cum apare el reflectat in indigole care intovardgeste editia noastrs) cuprinde 722 de cuvinte-unitafi cu o frecventi absolut de 4320 de aparifii. Din totalul de 722 de cuvinte- ‘unitafi, 18 reprezint& nume proprii, cu o frecvent% de 110 aparifil. Pon- dorea procentuals pentru flecare in parte din categorifle amintite poate fi itustrati prin urmitorul tabel ‘Dim mai jos lista, primelor 33 de euvinte eu trecvenfa cea mai ridi- ‘eats (Ge 1a 20 de aparifit in sus) aso | cuvinr | REC, | ,2ONDERE | ontoive ie a oor | 2 | wen 6 2 i 3 [ee rend 1 [ae ra op Te oa [a 0 [ae aa RT | we a es] oa [ie Vober Free i Nie | __Pondere procentvall Pondere proces zo | 751% 8, 18 240% 6 i ‘totat | a { He Tat In ceen oe priveyte frecvenja aparitiol celor 704 cuvintesunitatl, putem face urmdtoarele observatii : aproape jumitate din ele (331) inre- gistreazi o singurk aparifie, 120 de cuvinte-unitati prezinté cite dowk aparifii, 184 qu 0 frecvenfa cuprinss Intre —10 aparifil, iar restul de 69 totalizeazi intre 11-382 de aparitil. © observati privitoare la topien textelor a: fot Heute m diverse part ale eapitofutut de stntast 128 Tat 2 Re) al (con Ta 35 at FO 2 rer Fi ine a a i cacy 129In ceea ce priveste repartitia pe origini, constatim o preponderent son caer ras Tela suatin omonanten ge uaa oe Stonal rea uate ene de SERA ira er cat oe Soret tai Sma nome ae ‘Cuvintul are cizoulatie lang in secotal al XVE-lea, In seoolul al XVII- tea, a fost lnvegistrat In Zeaiconul Ini Mardarie Cozianal, in Anonyme Caransibesionsis si ln. Varizam ® furan (ica edboralui (I, 180°4—16). tn secolal al XVE-lea cuvintal 9 fost atestat in Palia do la Onigtio. In secolul al XVW-lea el apare la Miron Costin si la Dosottel. ‘prescornifa (<'. sl. proskurtnica) ,-presourdreasi”: 0, (aymar eet _prosearnii co-st framinta presourile cw minis (I, 182‘f\.—12). Nu dispunamn de atestiri pentra acest ouvint sAbor ( focului de veoie vinoiat vor fé (TEI, 195%] 4-5). Caviniul e fost intinit ou apest sens in toxtele secolulul al XVT-tes, In secolul al XVTilea el apare in Moxa, tn Nou! ‘esioment de la BSl- aad (1648), la Dosoftei, a Varieam gi intr-un document din 1674 amunel (a se ~) ,,8 86 chinui” :'90 vor munot iw vesie (LiL, 1035), Cu acest sens cuvintal a fost atesta: im texte literare din secolul al XViElea. fn gecotal al XVILiea ol a fost intiint la Moxa, J Varlaam, Jn Pravita din 1646, in Nout Bestament do Is Balgrad (68) gt la Do" 50 Pari foo mare, dogoare” : Lisa-voiu pre voi omet si geru grew 9i Soames pi ‘Dard yi Técusle , 1T1/5~1). entra secolul al XVI-lta dispunem de citeva atéstiri. In secotal al KVIL-lea,pard a fost atestat eu acest sens la Miron Costin si 1a Dosoftel. pomeana ,,amintire, pomenire” : oind vofi face pomeana mea (IIT, 190/11 —12), Cuvintul presinti numeroase atestiri din secolul of XVI-lea, Ia scoolul al XVIL-lea el apare in Wout Testament de la Balgrad (1648), la ‘Miron Costin, la Dosoitei gi in Biblia de la Bucuresti (1688). praznic’sicbatoare’”: de nu vefi fori sfinta dumenced si sfinta ceneri si ma vefi cinstt praznicels mele (I, 174"/13—15). Dispunem de numeroaso atestiri din secolul sl XVI-lea ale acestui cavint, ci sensul indfoat mai sus. In secolul al XVIE-lea el a fost intilnit Jo Moxa, in Pravila de la Govora, la Varlaam, in Noul Testament de 1a Bulgrad (1648), la Dosottei gi in "Bibtia de la’ Bucuresti (1688). seirbit ,necaz, suphrare” : Tard cine nu va oreade multi sotrba va avea la deua’ giudeulus (I, 119"/4—5). Definem pentru acest sens oiteva atestiti din secolul al XVI-iea. Jn seoolnl al XVII-lea el apare la Ureoke gi la Varlaam. ‘seump ,vrednio” (1): scumpit pi loniyit dewa aceasta si 0 cinstiti? a, 187/15). Cuvintul nu a fost inregistrat eu acest sens in izvoarele cercetate. sil ,,putere, trie”: celuia ce toate silele coriulud slujescu-i (III, 189"/8—9)” ‘Ou acest sens cuvintul a fost intilnit in ofteva texte literare din seco- lul al XVI-tea, Pentra secotul al XVIT-lea nu dispunem de atestiri ale Ini sila oa acest sens. 138 voinie ,rizboinic, soldat” : ¢ vor fi gatifi ca u 3 Sevis: meme, d 4 Sows: wm. 5 Seri: et, G6 Sails: Myton. 7 Sect ills ew, apol« sodileae inn. O 8 Sere 7th. ‘3 i Seis intl stant, apt » ndiugntdeasuprselndulu. p10 Sei assay 1 Sete Stam $229 provine’ditean « adios, 189" 8 v0 C post v of. sofa vethuju C neds C 89 TuvAtALn8 C 11 ton C pox ‘tats! a seo) 12.6 Aatdel Cui C8 hea C19 4 om. C inpheniel) sper! C ate Kemnet Cid post gad series cures Cen poet fof tC MAIS lnpedre 1S aC fe] ont C pst nad 9 € note] Innalrea € 16 Hua'C ¥7 lunesta € pov lun {al ed yininuneta C Hla pak prams af aurbtogre U8 dat om 4B fst Hautala wn a0 earl © 32 pnt pene etm x ee ‘ol earl erat ori plcatoC & Inteasta]Intracaatd € 2 C degehsese) echo © So BCS Ce rectors Caza G7 singe € coGmpmul eG & toning C spiny titet Ese om C aot] Innoim € 829 St do get Dusncdee am. 6 9 5 Yel] Yous Gti ommneyt| frattor © ott ak vk folnie C: post nedostalne ad CYB ce sot am. C osindaased C 159 183" asi184" laudelo? $i se 186: (17) Inst cirt va. spune tiriile Ini Tsus, audai(18)te vor fi toute / (1) acm cum se cade’ burstaten acestii dri(2)le sia cinta si a slivi puterie(i) salet C& (3) neispicti)te sint? judecarile Bosastea * (4) si ne agianseré ofrarile Iai Igus. ext exam in(S)turecas, {ars Ca)stédzi ‘stim lamiraj. Teri intra (6) saspin® eram si im plinger, ian asttdzi (7) sim intra voselie si ia bucurie, Texi era(8)m intra Pugin suflet, iard astidai sim intra (9) dulce suflet. §{ adaver nespus (10) fste,'fratilor, maria? 1 burica(11)tea,acestii dzi! Ob nime nu poate spure* (13) darul acest taine. O& nu se (13) poate spure ou adevax multi zea mazie({) (14) Ini Hristos gi ce ¢ e&irs noi dragoste gi (15) mila sa si fogirea. Ci igbavire dat-au (16) Hiristos pre sire pentyl noi, pentru tof sine-au (17) adus pre noi don.* moarte ? la faves, (1) 31 den tunereo Ja Tumira?® /j (1) 3 din robie Ia sonmpdrare gi din (2) vrajba la dra- goste, ‘0a ne-au seumpirat (3) pre! noi din blistemul pécatelor , co-au (4) fost prontrn€ noi blastem (...) 06 [se] slobodzi™, s& (5) mu mai tim in munef la dereptate ®, o2 ma iu(6)bitori de lume, ob de Dumnedziu fubitori, (7) ce de aomu xu dupé trup se imblim,'ce du(8)pX suflr. Gi dzise Pavel apostol of ,ciro (9) Imbli dupa trap, ermpeste se gr Jea(10)pte, ard cize se Cgriyjoagte ® numal dupi (11) tiup, amar fi-vs” Gx an ‘dat noao Hristos suilo(12)teagte oi prianuim si’sufletesste im(13)bie. CA caput dat noso™ prea (ou) cuviinty gi ou (14) dereptate™ nay, 2 Seis inifial stam, apo! « moditiat In s,Q 3 alth lex Suiprn, % 4 ups tira, comeasaouvintal verte, barat ene linte. © 9 Sons tbat aaste Sool ¢ moditest nm a. @ 8 Dupl spare, armencA cuviotele ew adewe, Barate che tnt & 7 Sonat ayhs 8 Sone: gee 9 Seas aapm, 20 Dupt Mumia, ctse Meersie wa ay 2 e eavine dint-on sadileal. < 12 Boris pk. G18 Secs Cheri. O14 Ser’ opoyl. O13 Seis intial away, upot © adaugot Geasupre rnd ‘O16 Sls Inia) pamam, apo! slovele at adfugate deasupra sndvlal. & 17 Serie: “Si s'Slss iat Sapel«addngnt deasupensindulut 10 Ser! new. & 20 Ser 12 sine © Iyi om, © tous) domnutut G_7—10 awrite C 18 vor df fooe aude ads iui € St se'om, C ante spure ad. Sat cine arf putes C spune © 184" 1 amu ‘mean se cade) de dest ga anita eum se-ark eden C Dunilaten © 12 sileG 2 pou aad s°C aliv) ie ©. paterel C slo) acestuin gi mics! CT 2 netoptte © (la}eu FT judectile) giudeclorle 7 ateasten) dommulad nortra CT 4 ne aglansers] nenjanse C, Aedgitnee Tr fouy om. CT 48 Intunccafi CT § astiel C, asthdnl T sim om. CT tumfnath Gr tuminey T 6 suslal CT seam ort CT pl¢npgert staal C7 stm am. CT 8 intra in CT [Poin] nevhieC, neh T asta € stn om, C19 dulce suet) suet dulce GT $i) Ch CT Ratvte C1 10 posit, veseli(4}fi-va astida ‘of masa gitaté iaste. (5) Nime se nu iasi fimind, eo tof si va in(@)dul- *, ob Pagtile * noastxe ® simt alea(7)se* dentru, a toate jazyet, o& prin- eae es see ters ta 35 implem, ah mn sea(10)Geii nedegertatul iavor ce faste Dumne(I1)dzeu, spisitoriu nostra. Veseli¢ji)-vk ™ si gu(12)stati, s& gtichi) of duloe & Hristos. 05 domnul Dum(i3)jnedzeu invise nose", nime # mu se plings {14) de mesirétate, of so inctd impi (15)rafie depreurs. Nime si mu se plin(16)gi de picate, o& iertaciurea™? péca(I7)telor™ din mormint au Tumiret. 51 (18) nimo se nu se teame™ de moarte™, c& nea // (H)u soum- parat mintuitorind nostru di(2)n moarte™, 1 Serie initial aol apo « achugat deasupra rndulul. <2 Ses inal apron, spol « adaugat deasupra rndtiul. 3 Sots! amaetre. @ 4 Serb: stam. O S aprovine Drombl dntro alta stovd modliesta (0. © 0 Seria: ev fenatioma. 6 7 Sere maps {8 Ser inal werye, apo adduyat deere ndulul-G D Sevilla, apet lovee 2 Satagece a mmrgivenrndulut 8 dee ata ind. © 20 Serlsz ew; x moaifent din. AL Shins waeen 12 Seta moe. 19 Serle initial egrtop, aot t mofifint In 4. 14 Sens mecmmug @ 18 Seis ntial»,apot 8 adtugat deawapee endutat, @ 16 Sers: Tw. Gi7 sos wapine A8 Sein nial nays, spol « aGkogntdasnupen ind 10 tutor Te or. OT 19—11 clasttoris CT 11 Hestes) Durmnewe C, Dumaedeey T ce gh Ur If prlmongte CT ee T doi , anti T post ent od ekpusi(poed ) xia Shas luerat den al urepricactlea(onapolGceaele Ty cea ea pete den(din) ces dest (in~ esapuusd edgeoad 1) cela ceran Inerat C18 cele CT sentle] be apa C, desapol ‘Proailgteltaytet CT post wliviegte ad gl CT ea? CeCe G, dnt Fone ducing as tnduleaye, scestuact 68, tach cevataleecla 7) CE 1914 ‘Gacinhey dactejted T'ta pou sted taeleptones Toi sdruta 9 eral Quer fut 7) ise teape (dnsteaqted 1) gi CT drezostet]dragste T Delos off ck Vonren andi Tuga eel pent apoplat a ott CT ere obra ei Fett, CT 1O-A7 dent G, uty T 17 pont yled. cela dex( T) mile wi CT ool CT {aH CF Ye eat] primi CT oewsell © momsri sige T any @— 167/1 aeul uni T Vere watt] a F scumpl]vetndurator CF leaneqt C, teanii T siua € cil 3 Cine Ue tene Tau arat Cy oa {cine CF seat Gat Y ental © gaat) pla CP 6 Nine Eek r nw aC poo tnt ad. ace ip G, sou edtos T tol CT Sf Indale!} delet FG post induct aa acest bogitebogit T) dulce Ct GW7 simt abtse dentra a toate Jeg ch om. CT Tot petten € & ciestn om. CT glunghese) se furdhe C, se slunghe T CT 8 toll CT nol on. CE tmplest CT #10 st nu sendal] 1 Duaenes C. Duciaedetu T At splsitel ipa mteshad. s CT st CT daleee] ¢ lee OT Hrsos] Ineverdiate GT lari] arith CT-18 depround CT Wines C se om. CY 19 ierfelunes CT 17 ‘Gen € wovniota F louinse CT X8 nines € aif CT teomd CT 189" A seumpirat CT 1-2 ‘den CT . 163 ast" 188"188" Derep aceaea, tratilor, si (3) ne dezlegim toate vrajbele wrul do:la (@) alalt gi pizma cea rea gi so iextam (5) tof pontra inviero. Si si gicem celora (6) eo pro-noi nu iubise (oa frapit nostri sicm)t? (7). yi cu -dra- goste sh viem. C8 Hristos pecea noastri * (8) iaste, cele ce au-tmpicat cexiul ? ou * pamin (9) tur si parefit§ vei [cet] eet * de vraj(10)b% spart-au cn trupul sau, Paco da(i1)t-au apostolilor sii si ucenicilor (12) sii gt re-ngii si pre noi feeiori (18) ne-au fapt. CB dzise Hiristos : sindraaniti, 4 (14) ex biruiiu lumea si tot firutul ln(13)miei". $i de diavoiat spasiene is nol Hristos (18) domnul nostra ® (ain moarie®, Derep aceaea, ({7) f pre) () cela ce moarte * ul gtie, tnghif > ving, 189" $ calQyeat* fa de viaya. Incghipyi* ew urul do tof gi se do(@)gorta ® Ao tof dso vaptt ca Ucn) tee grgt (8) firima* deuflt si. C8 pontra cate moar(@yrea* Dini gh se deporte" amu verdsu mor{O)Hil. Bi Meats Eiittos ne. fence, nice se'a(7)fi8 hicengiy jabra rostul stu. Gf Bacchi gee aomus unde fie ‘moerte tania "t wa@)de te fadudle) Dirairea?” Invise Histor, Jara tu (10) elizust®, Tnvise Hristos ‘inserd se buowrard'®, (11) invive Wrists gi cadzare crack. Invise Hrstos Ui) Si moxh sobodsivse, Inve Hstos (13) jr dict) putregiare™ slobodzi-ne. Tnvise (14) Hristos gi din biistem dealegatu-ne-am™. In(15)- ‘vise Hristes si noi cu rusul invisem, Invise (16) Hristos den moarte™, fnceptori® mortilor’ (17). fu. 0%"? a sa e slave si = ‘gi Friel nope ape + sdgagat, deanuore regu." 19 Sere Inia, Maeno, len srecinest in xc 20 Series ar <2 21. Seis! wagers. 82 Sera: emsvork, Sens: ‘sonar: al tote pond: frimseafe. to 1 mosrte n- e] sla moarten CT enteInghiti a ight ewsoseu el pee {ep GPE a lait EaCoupyp taht T umot Cf dey'den ta G8 Uo CT port Ra pee language 1) CP aeons CF rap rape CT aa CT geall coy cel ak Hansa atcianetnit’) slg time 6 Ging GT 4-8 monte CT pod be int firepit ne afi CHF dap aa dpacin OT, val CT les dean sn tut CT pow CA ad, voames cf port iste oj actu cms seo Gace Er ace T tema om. CF 9 achle CT peo ta ads fe EC 10 eel) supuses C, St Joss F nga se Bucur ce Boose Inger C11 clara G, edad THE soporte E'Shcuatliae ieee putejune,C, pivegtine T sloboasune C, stobodeimurne Tate fovge Hts sf ola Elston desieatuenenm a. Tt don € fe dealgatce am Tee ett ae wer inviemrne(scatens 1) CF 1 tant GPIB. eestor fepltr'a eh ful et finenree CF clases GY 10 foenndclurea GT weate fps arab puorea C19 aie hn ad 9G, pind T veal C, vera veneulal T~ 365189" 190" mW (1) Poutenie o staa prigettenie 2) Veriti, fragi, veriti parinfi* de ton(9)té virsta ®, micii si mari, tire (pi Dhan elord 9 feta () saouag top ceed sae priimea(@)soi si si ia sfinta cumerecituri, ea(Z)re ‘an. zia* domnul Zonta fate Histor of fante (4) ost tap’ deogle a cee ee co" toate see ceil siajest, herttOfeial osetia hv, SiniCliteecenilal cu fh i tatsanae (3) oak ora jee sufletesti (13) sus in ceri. $i intr-acela chip gi obraz (14) simt preufii = ‘earil ou fried (15) si ou erodinge slujese iraintea (16) sfinteei besere // () trupul men gi singele mien”. Sivinsuy dea(2)de Hristos noao dese minedm gi 4” bem, e& f0(8)loseaste i agiuti ommalui de se slobo- (Z)azéagte din picato!, dum "nono ni-s de mar(5)vurie accaste cuvinte Ia-dsua’ do giudey. (6) C8 daise Hristos : ,,derep ¥oi, dorep tofi oregtitiG) (@) Aatu-se-au gf se-au virsat™ singele eu (8) se [in] 74" iarta paca 2 Serie: tem. @ 2 moaitint. 19 9 set eae fe Because goers bee be i pucole IT eabderee bundtaten 19 serane] serine fete post pestle. cata acatea lenge eon a0 sie 1 clan ce acnaran enata LA derspt ‘egaoa friar 15 inves 16 iucrureragnea 1€—17 he fri i fert 12 agu 28°38 te bul im 191" U pect fatal ad al uly a sed ome ane shad. 9h mare néceajee stad spre acela cea ui teup muck, cu al elt trap 4 curate 29 trapala § eaten fe vos] vesetor 4 cl fs Impresrat! pot spstol ad, ea {nol eu tug 8 oda) mostent: te om. partie] mptcttiat vata; Ge om. talornlen post ite td. de tt one lata] Sugets 6-7 ginaind om. 7 Ladujelcina 8 vinzare apstat 8 clevetila| levees Desept We bine nu Mdentre tt ia) prtoensea 12 Kr vel" 1 post peste ad. ea laste roastd pita vin accasttwincare; adeverital 14 ae; fe om; top pes trp ofl Histo; fngete: 8 om. Hirtstos om. 1b repainga 16 semin}eet fst el ad. nuvfea putea nizea carmen t= Dull sto cradd a vnlven sus port aya ad singe fl at bea ce 17 Heaton vm pine 38 via Ins sice ¢ 18m 1 iow 2 Hestos om. si pont bem ad, acest ce el aun truput Dat 2) 20-3 ajuta post omulot of, mincarea, ai hutors acastta,Ioletgi-te sine de! a2 om BA stoboneaste 4 den; ts de ort. 43 tarture) radrlasose S aceasia cunts). cuvinele Segue ite de gle om 8 ej Hrton om drt deep toh eich om Fngle Sou om. 8 38; [in] om post Vi ed te 168 tele”. Aceaste cuvin(9)te.a¢u) dat noso in cumerecituré, sk (10) ne se lane ponies 9 avd? mal (11) 9 vgs busi poe outta lame si (12) isplsente de veci, Si gtif. eb unde iaste (13) iortarea * pScatelor de acolo iaste si (14) viaje si ispsenie, Insa aceasta * pith ® (15) 9i acest Vir mare luera feace Hiristos ade(16)var ?. S-au lasat pre * azeasts ® site siuj(17)b8 §-au dzis Hfristos': ,.luagi si mincapi (18) ch acesta e trapul felt, co'se dA si / (1) 36 frimge derept vot, dorept mult in ierté(2)ciun~ real” pacatalor”. Aceasta sfinjeaste pi(@)ta gl vinul si face cumerecitura Gy truput Tu) Hiristos. C& aoeaste cuvinte simt (5) lings” pitt sf lings iar gi £4(@)gtduitaeogon area fy oumereottu(7)rt ast at eapul Ge iertarea " pécatelor. (8) Sisiures ined giee : de mu veti mia(S)ea trapul tiulai omeneso gi se (10) beafil® singe et [in] viaje. na vefi avea 2” (Ud) intra voi, [ard oire va minca trapul (12) miew:siva bea. singele mit, avea-va (13) viata de’veaci”. Si iar’ gice Hristos e& ,cire (14) ‘va minca¥ de Grupa miu si. va bea (15) de singele mix, acela intra mene™ iaste®. (16) gi ou intru al”. In oumeneosture (17) 3 intr-aceastea 7 Seve Tole! wagern, pot o sith mind a addugat {eesupre ninduttlslovele yu. Copal sea Intrerapt, Wind esta Hada ber. @ 9 Seri= ‘Suu 10 Sera: aphs 11 Sens inital ana, DOI pm AGBUN ease rindah @ 12 Sere trea. op 18 Seg: sua. G14 Sern: agua. & 18 Ser Ifa expcanoye, apo mode In i 46 Sera: pera. 17 Sevis: waka a] i; faptau pout ie Mig eroding 1S ‘stace omsl 9—10 aceasta 10 Durinezeu 11 tteat-au a tana aceasta 19 satel al] Il 14 ln pos ee ed 05 {Eredclune 4 ods} tostonis in om. trail Lp 1 ele yom Rife aa eds de 40 cle sense Covinto 9m port necurat ad 19 Ut neces 190°T infer comescedtnjr a1 ono Iya capone or etn quem; fee ian. cho Bue evindgea &intncet pow mancio(y ee 8 wipowafl vor f] fever © Dae; Sites tins flor 7" pot Ticked. Go ost socoingd ad sat (ide ering, find edesteni deta} le bummemae 80" vromeal “alee st aapite 9 fbese| pace, ade Biguuederu af Tey Dumnasee i post Word qrpae “yi "dey pisatey ale dard om hee it cotin opens on Savin of eaten 2 ce de ota ge) a cela Taeatl pot holed nea: vim 14 ieaereapta tw Dowacsce 18 nt rete in nec hn rein i de soa ym val ‘urrea} purares tov postin od. necurdj #1S~TO spurctclume 16 jt sad. mal Rost ad) Ses cet om excaincos 17 de uom ‘trupull me comin ea cnatcel trap part feupil of, a5 us tos om. 18 regi] ret nol; de om. 1 Dusmnezeu post noted. $loek nla ng caving anlage: 20 Evga ct invatur x hl Cores texto contin Into Urdtor: sei: oe om std cateea este lal intleate yl scimave a Se apropin de 06) 170 Teopirat sau do al dovnn de pre cast plmint ob pipe sl oh apaos saa a sfuvta pre el sind eh tore-e tntnat? at ate find! om de pre pint, si nard mea eutezs ana ede ‘iene apropiem seu do trupal Iu 3t pate nu erat ceri, cu pontl 9 co ragheirea $f (a, co eu ea Yr tlt Tuller St Plimeased mit de Healer, aceasta nowo ne se cade a va fel sa tela, lard oi ined vi nevelliy oh noao’ ne se coving melneetat ai vi spunem gal 9 Syvayims ‘oacd va VetT derepta gtd wall fnee Dual, CA vol iniva gif aleen of lng) 2 Testing se va peal, gars se ta Fogina ck dja ceeulat sa fc voce, Ca nolo tos vim sta uapreved ta ziva cesea a Jude]! Tait = Tob fe lmpiratii dom, bola 9 deregitont soa, lene, to Jude: tH mls fel lfentele inert bitin se tacte se fea impresna st tft vam hua plata, cines dupa lueral stu, de i fuse cee eiataatel, fern jedect pre init, nl trebuagte mietorie, ee Inst laste sl Jotectri gi mire Ick nol at we nevckm accea eu Inerbelscralea Duet, faateeqalen te pac tu Dates ‘eden sfinjia ul st obtudim mi aeeea acm st ined tn well ee va sf Ge. Tolt carl S prcestulese cu afta Tul talnd sl slatele Pol, tavieren tu tas Hests, ined vessell ‘loka trots, (ata ule duhol et, den poraren fi cu bucare ak ajongem, Ha eset vento, ana. mm-INDICE DE. QUVINTE STA ASUPRA INDIGELUL’ " Tadiele intoomit de’ soi cuprinde tontejcavintele-ezistente in pogi- nile color teet-texto ale Manusortne de-le dowd, Caviatele ox fost tnte- Gecrntoin tdice in ordine alfabeticay-dupa liters infil, Pentea e-upura consultarea indicelui, am. notat-cuvintele-titly in grafie latina, in-forma Strenth din labs: fomina literacs antualé, (varlantele nepretivate de ‘Fput-sopert san nov-au fost lneratey de asemnenea, subeformele Uiterare de ‘altel, aeoperi ji tanoi. tn. mfatuge-e give exist i wartante care inoep ‘ov-alth tong abet conra.cusvintulni-itn, elo-an fost Iarezstrate sl sepa Shtou trimftere la-ouvindal-de‘baz&. Citevn euviato,cn.cieulstie in kms “reohe romineatos; dar dispAruto astiai, au fost notate in tithurle. artl- tolelor in forma thvegisratd in texbal mostra, =: ; wik'“-Pn initeriorul fiéc&tul ‘articol am reprodus formele-aceluiasi cuvint i'Ymafie chtrlica: Am inrogistrat separst tonte-variantele (Fourie, gra: Fos. ote); in ordinéa Woscrescind TIT, 190°/3, 191°/8, ie imgniop: 1, 188", medina ‘Ti, 188/11. ‘aprinde vb. TELpart. sg. pngen 1, Tan, apropla yb. T ind. vit. 8 pl. cup anponta: IIT, 193/18—-19; refi. Th eet, 1 pl we avoema: TE, Meyiecir Qe pret ph ex at aoectin: Tit, art, 208784, o"pl ex ex inponiays LIL, 1935/6) imper. 2 pl aomanean : Ti, 1877, eigen 1, 1877 ‘rita vb. I ind. perks. 3 9g. wana! intpoet. nom.-ac. awsat: I, arde vb. TIT ind. prez, 3 sg. vat: I, 1822, ger. pound: I, 176512. argint s. m. sg. nom.-20. spa TE, 2877/2, apugmumsa : T, 180712. arhanghel 3. m. sg. nom.-n6, spladFan: I, 113771, pl. nom.-a0. wkarata: 1, 175°/18. aripi 5. £ pl nom.-ne. spam 1, 1059, 17673. arunea vb. T pas. ind. im 1 pl. epam 4psinane : TT, 18473, asculta vb. I ind. perf. s. 2 pl. imper. 2 pl. 271, wovis, TLL, 189")5, ‘ger. muse iio, slam 5. n. sg. nom-ac. seta 1, 18046. Astizi adv. semmon: U1, 183°/11, i846, 8 18676, 18773, 1874, aerast: Il, 186'7—8, emew: 1, 184")5. aga adv. ana +, 171"/16, 175%/12, 116/13, 178")6, "193/12, am: T, amfis, 1, 190%), ” 191/16, 193°/6,"13, ame: TL, 1917/17. atinge vb. IIT refl. oj. prez. 8 9g. cece ammura : I, LISAT—1TS". atit adj. nehot. pl. m. nom-se. amet 2 T, 17056— atunci adv. avswe: TIL, 193°/27; au_adv., conj. I. adv. : I 17655 %"conj. ws : T, 1754/6. auzi vb. TV. oj. prez. 1 sg. ex aes: T, 177/8; pas. ind. vit. 3 pl. ‘sone nop gu: I, 184/17 —18, avea vb. II 1, vb. pred. ind. pres. 9 5g. ape: T, 182"/8, 11, 186%, INL, 20V7AS, 14, “vitt. 3 sg. os ak: T, 1799/5, v7o11—i2, 133718, ua at? T, 174/16, astm: TH, 192°/12, ake we 1, 178713, 2 pli wun ak: 1, iasff1—12, wein ack: TTT, 192*/10, wt-cn: T, 178/16, 8 plo eome ant T, 17675, ¢}. pres. 1 pL ex sex: TLL, 192*/10, 19348, cond. prez, 2 sg. apm ante: I, 178/17, 181'/9; 2. vb. ‘aux. penira pert. comp. 1 sg. din: T1721, 3 ap. ne TL, 184708, i852, 47, 17, TaTes — 188), 13, 488%/8, 41, Ti, 199/13, =a: 0, ‘184%/15, 188/10, L1, 1887/5, 6, TLL, ‘192"/16, 17, 193'/-2, a: 1, 185°/2, 16, 1877/3, 188"/8, 18814 ees: I, 186°/18, TH, 1024/1, ¢: TT, 1854/13) 138"/11, a ‘i, 187/17, a: I, 1855 Tf, 18579, ‘wee : OI, 1925/7, arto 2 TM, 189"/6—7, a: UL, 12/9, ws: TL, 1854/14, ‘ce: 4, "1605 lo 0, 18, "a pL ima: TT, 180714. 2 pl ue: 1 IBTS, 6, awa: TT, 18/4, 95 aux. pentra vit. 1 sg ana: f, 1t4‘/17, tem ane: I, 176°—8, 176%)2—3, top ack: 1, 1754/14," aekeaoe : T, AITB, co ete: 1, 176/33, 2 pl sont ak: T, 181714; aux, pentra cond. prez. 3 sg. um: I, 178*/17, 181'/9. avufie 8. f. sg. vomac. aetufe: 1, 1784, 18948. A ast adj. dem. sg. % nom. aemx: TI, 184'/4. 5 Jierin 5.m. pl. nom.-ac. exrpagtM : HL, 1867715, sxvowput: TL, 189°/4. hdenie v. denie. hea vb. IT ind. pres. 3 sg. et: Ui, 184/14, 26, TH, 19074, 36, 2 pl. ekun: TIL, 190715, viit. 3 sg” wut 1, 109"/13, 14, 2 pl. nay et UT, 190%/6—7, 191"f2—13, ej. prez. 3 sg ex st: HI, 1907/13, 1 plex sut: I, 19273, 2 pl ex shun: TT, 1847/13, c¢ ekuw: TI, 1927/90. 178,Dine adv. mip: TT, 190"), see: mL, JoL"0. Tinevesti vb, LY ind. pent. 5.3 6. sucker T, 279710. : iat sb IY a. imper. § 3. sopsnn : Th, 48675, pot 8: 1 9B. ‘supa : TI, 188'/14, 188%/9. Dire sf sg. none, emi 11, 18049 Diseried's 3g, nom.-9e ete: a Uroyiay WTS, ctpens thors, vache 1, 30977 ee T1607) gas weeps, 189°716. hagostovi yb. TV" ina. pert 5. 3 sg-wetn: TUL, 19075, 133. as. qjetprezs 9. og) ecco’ ef -$tt T, anaes ‘lest 8,2 om, eats is 178"/13, may f° T; 118716—11, sagemen! 1, 1897/14, pene TL, 1854/4, sxgemua : IL, 18: naxemnon: I, 180%/9. Dlestema vb. 1 pas. o}. prez, 3 sg. sacemamam ex fle 1, 175712, part. kexeriaum : T, 180"/10—11, snmeme- uum : T, 180°)14. Did 5. n. 8g. nom. OT, 191/4. blindetes.2.sg. nom.-a0.camuntut? Tr, 1854/15, pl. nom.-2c. samwatues 4, 170°/18, eaxwanueat : THE, 1917/19. hoalii s.£. sg. nom-ac. seas: IIT, 1937/8. Igeize s. f. sg. nom-ac. 1, i17/8—9. bogat sm. pl. nom.-ac. serayiit: TT, 186/16, 187"718. hhotez . n. 9g- nom.-ac. somessa.: T, 9/7, somes : I, 1734/15. bray s. n. pl. nom.-ac. mpaute: 1, W144, 1787/8. Dbroased 5.1. pl. nom.-ac. spoaus 1, 1179. ‘bucura:vb. T refi. ind. perf. 3. 3 pl. et asespapm : IL, 186'/10, ger. 0, ABA: og 180 ssp’ ative : TZ, ex: TT, 18771. ° bbuoutie s. f. sg. nom.-a0. exkspit T,. 17341, TL, 188°f12, ese: Wy, 184'/1, pevepta +L, 18671412. bun adj, sg. f nom.a0. agen: uM, 186/11, Ti,” 19v'/7, 192441, 19349, wie? 11, is6'/9, pl Z. nom 1H, i869, 12-13, Ti, 3, Mr f12, awa! Th 180°/11, eastpanas- unitate 5, f: sg, .noni-be. er -xmunie: TLL, 1915/11, Goypamamet | TE, Teer, sspxvame : TT, 18071011, ttiemints 1, 1S2/i7, pe nom 86. Sépmmagy ? 1, 291713, ent sav. wu: T, 1767/10,"11) 18677 12)"18972,3, Tar, 91h, 49574, Tobie Ide, Sav. ka un 21, T1373, 4, 187/12. . ‘eat con}. in_conj. comp, a ta : y, 173%, T, 191i 10-14-12 13 nu ex 21, VTO/AT, ATTY, ea ee: Hi, 190716. ‘eamitd s, £, sg, noiti-ac, eaiin + T, 1801213. cep 3. nog. na, 193/7, ans T, ansesk 1, 178°718,, Isiyio, pl. noma, Lisi, ‘1707. are: pron. rel pl. m.: noma. apta : U1, 1847/3, 1877/6, XU, 1894/5, TE," 190", nom.-00. rape. Ty T7By1, rwrboy TIT, 1894/8—7. east. f..9g. nom-26, wes: T, agit, 1926. . of con). ex: T, 1771, 1797/9, TL, agdif13, 184"/2, ‘LL, 12," 15, 186"/2, 8, 8, 13, 15, 17, 188411, 12,'1367/15, Th, issta,'astyio, 1) U1, 1387/4, 6,7). 14,°32), 14,26, 18) 188"/7, 35, 43, ests, 8; 9,’ 33," 16, 46, sbi, 0, 1, IE, 189"/7, 19078, 15, nlom!-t¢. Yainsi 13"/11 vanced °E, renames Ty bs i 19092, 14, 1017, 9, 19, 19147, 18, 193'/2” 6, 12, 15, 108% 13, 10575, 19978, a, ea :'T, ELL, 1704/14, ¥i8/5; 107 1a) 11, 118°/,721, 1107 35, Wir, eho, 1s, 4820 188") 46, sa: 1) 178"/9) U1) 189/14, TL, 397o, 0 1 WSLS. ‘idea vb. TT ind, pert, 5. 3 sg. rastuy TE, 800, 3 og. cust: MOVs, exe 1,170), S01. eas? TT, A897, vit. 9 Dl eoph cau: TUNA maat-eg! LE, ssh), oh; pres. 1 plc en wnat «It 18958, Spt" magnon? Hb Banh ze Dien Sag ct eae #1, 1841, wre t clea’ vb, I ind. pest. 2, 8 5g. voxsen : TE, 186", ger. cuakauan Ta7t"/9 "pas, ima perks. 2 se quam gy? TT, 139712, “luge 5. m: 3g. nom,-26, “ure sen 1, 319°7/5, 1 nom. accenatraptes 4, deers’ ; ‘are ©. pl, nibh. Sho. expaptat 1 10/6 ° bug a, am, PL noni-g6.spn- cou 1, 110 sea Vb. Tid. peo. 8g. 'oog Laney. ; ‘oltre prep. samp: 1, 18i-ia, my, 19073, 1a1')5, espe IT, 1o0%)4; 1987/8, soerp SIL 109°/5) wexnpa's T, 11/2, eamge 10,1907) AB]! beep. comp’ do etivs fide ‘uta vb. I int. « watra; TH, aor, oe Dron, relvinter.“invar. wi: I, roi 16, 11178, 10, 1734, 178) 7, 11sth9, 14, 17644, aorta, U1, B07, 7,'12,'13, 18, 180", 10) 14, 18178, 15, 1817775, 6,14, 180"8) 41, 15, 18975, 10, ta! te iaseye3, 15, 18475, 18irfla, iss", 2. 3 414, 16, isr5, 184/10, 18876, 8. 1880/8, 4 18,18, 18971, itt, oo, 12, 11, too, 46, 100%; A018, Lobifas, “103/, L080, ves IE 185)/3 joe. conf. apenas TE 188/18" eeas 82m, 15a, TE, 1ST Ya; 85 7, 8, 1, 1872." . eel(a)! art. adj-sg. m. snowt-an, mas TE, VTA, fon. wk | Ti, 188'/4, 18, ven: Tt, 1924/5, inns TL, 180/18; sea : TH, 193°)3 a: TO) 193711, pl, m. Rom-to! wa: THE, 10044) L93"/16, its Tmyért! soma. went, Saye VOT, “18/10, “wae T, "17077 LrT12) TH, 1934/20, seat “7, 175°) 3, TH, Wit, wa: 17878. eel(a)® pron.; 9dj. dem. 1. pron. Sum. nomeas. ua: Ih 1814, TL, 18475, 186°/14, 16, 188']8, 18071" TH, L00"fid, god. wat: 1, 1794) 16, HIT, 189%8, soya 2 I, 48073, sata 2 1, 280'/5, wen : TH, 180°) 32; £ nomeac. we TH, 189/16, Sg, noma’: pL m. nomac, wa: 1, 176%/15, HL, 187712,.12, 43, 13, 16, THE, wrens. inte 1, pl. nom. ae. aw: 3, 118/13, awn: Th, 15978. inti nim. ord. sg. m. nom~ao. aca: I, St) EB -mom-ae. agorae: I, 187/22, 18, phim. nom ae atau: HH, 87 /16—17- intra prop. gesnp# +, 170723, TL 1871, wire: TET, 190/15; L00"/14, auerpap: T, 170, aseroe | Ui, Yolo 11, anarp-: LI, sort. doaré’ adv. aswex: I, 17176. dobitoe s. mn. pl. nom.-n0. ont out: T1188 —4, gd. 900% mosey 27, TTL. dobindi. vb, TV ind. vit. 8 se. asemuayess : TOL, 199°/15 — 16, in. doewia : THT, 1027/8. doi num. card. f. sea :I01, 191"/6, dow: T, 152, as I, 176, doilea num. ord. th nam. adv. a ast upae I WTv—2. dom 5. m. eg, nom.a0. swt : Hi, 186/17, 186'fl, 167/19, 1987 16, ie6fii, TH, “soy, 93"/15, ‘asnaoya : TEL, 180°/7, awaéa : Th 180/15—16, aowta ! Th, 14/7, gd Aoaaéaan : Th, 18476,” ise, TIT, TO077—8_ssunentn : 1, 273/11 12, TT, 185%/8 ~ 9, gouwen TT, 1887/14, Ti, 190A domnia-sa pron. rev. sg. gd. Asaaitecatar: Ty VPW/15. drae ‘s: m. ‘sg. nom.-20. apace: LANT/6, god. agucbatn: T, TTBS, BL nom.-ac. “anew: UL, 189/11, Ed. agains 1, 179i, ddragostes. f.9g.nom--2c. agar: Tr, 1507/14," 185%, 14, 18075, 11, issi/7, 188'/3, TE, 161'/10, 193") 8, aeroome: 11, BP prep. 1. adj. ou val "BCD. 4b ¢ Aap IM, isa'yid; 2. prep. Arp: I, Anis, 172/12, 13, TH, 19079, 9, 11, 1924/6, 6, Avpinim : T, 171"/18, 15, 172')s, Vi5i}6, 1815, 1, 100 17; 3192"/1, auenma : 1, 172/8, 1757) 7,8, super? 1, 707, VARTA, Lisa “f awl : 1, 18105, 183°) Taina’ 2 T, LEAS, 1/3, atgrre + Tip 299A, awures 1, “1827, T, 17879; 100. adv. drept tpn’ zeelaj loc. con} ‘aczea (aed): v, rept ce ¥. e8. dreptate 8. £.9g, nom-ac. Amur merame: TE, 188/15, agate TL, 1855/5, g.-d. aspa’mayit : T, UTP LA. duce vb, TIT ind. pres. 3 5g. ase: T, 1834/7, viit. 3 eg. aa ao: T, iss*d—18., duh sim. sg. rome. ast: I, 183"/6, asa: TE, 18578. “uhovnie s,m. sg. nom-ac. afwamecsa: IT, 1904/11. dulce adj, 3g. m. non-ac. ate Ty, 1847/9, IHL, 187/12, pl. ft nom.nao, ASawe: I, ITT /i2. dulecasa 5. f. sg. noma0. ase taux: TL, 1867/1627, aBouys : TE, OLA, Asowuk : TE, 1857115, g- assvayien: TE, 185°. duminie’ s. £. sg nom.ac. asue wees : I, 1138, 17/10, 415, 73", Ved, Vit, asawnex : "I, 170) 1314 113°/t§, 133/11, anwar + Y, 188%/6, asinwece: 11, 183"/10. Dummezen 's.. pr nom.-s0. asi wees: 1 1TT/S—€ 10—11," 1797 12, 181/17, 182710, 1834/17, Th, 388"/12, 1s7"fLo—u1, 19-13, iser) 31, WL, 1907 Bs 10, 195"), 2, ‘sbumeons : T, 18U/14, TH, 18546, ASquesns : TL, '184/2, ‘ysaisns 2 I, TTOTLT, god (ase) "stases = T, 1808," 1h, 1654/5, 18078—9, 12 TEL, isor8, 190)5—6, 1907/10, ‘ashy, (abn) asswsas = TT, 185) (a) Abwunses: TT, 198"/18, af seein! TE, 186"2 dupi prop. asx : 11, 1857/7, 1-8, 9,10, 1877, 5, TIT, 180712) ou? TE, 1B5"/11, ama :'T, 12/18. dturere 3. f. 9g. nom.-a0. adptk : missy. ie E fea pron. pers. 8 sg fg. m: T, 10'/s, 1875, dow! Ty i897) 195LT, ac. a :IIL, 1897/70 :T, 170/13, Arr, 14, 1795/7, 1804/15, 18113, 4, 5, 15,11, 187"/2, LIT, 100"/2, 1934/2. €i pron. pers. 3 pi, m. a. avy WO, 199°/2, ac. ay THT, 199°/17, = I, 12, 12, 1838/7, TL, 18674, abr. el pron. pers. 3 sg. m. nom. ta: 3, W#/T, ox: TH, 1927/18, a: UL, 190"/8 aon : 1, 119%/T, 9, 14, nov? 3, 1827/2, 48: T, 182"/1, d. atu 1, 3Bx'/11, 22, soy = T, 18/7, asa + HH, 19675 —16, 47, 1794/5, 18177, 11, If, 18578, 9, TIL, 189"/9, 1907/4, I, 181/18) a6. ea : LLL, 2027/16, ea: TIL, 93/14, “a: TE, 18976, 8977, TH, 191"/i7. ‘le pron. pers. 3 pl. f. g. a 1, ID'S, a0, eat: T, 1729, ae wrs"j10. eu pron. pers. 1 sg. nom, 11216, 181°/0, 15, 15, 18, Ur, 188/14, 1884/0, THT, 1927/16, wy? LATTA, mn: 1, 172416, 173/04, Vi1UH7T, 1776, 18, -w : T, W81/15, wan: T, 1131/14, 20. wae: 1759, 182'/, weve |, 18/6, swore : TIT, 92rfi, wa: Y, 172/10, 16, 17/3, 474"/4, 10, 1757/12, 178")1, 7, -wm ? 3, 10311, 12, 17473. evanghelie 8. £.5g, nom.-ae. eveats: 1 ams. evanghlist 5. 1m. sg. nom.-ae. evavema? TH, 1907/2. F face vb. II ind. prez 3. sg. gue, 18279, 01, 193"/8, 93°72, pt goa: Tei, 1o37/16, ‘part. 5. lg. deo: 1 1755, 3 ly. iw 1, 1107/9, 16, 170"/8, 8—9, TI, 1897/6, HEL 99/15, 108)6, perk. 9 se. 8 atm ; THT, 1097/13, wes parma: i deo, ft m5 38815 pooyr : TIT, 1937/12, viit. 1 sg foovae a gee:’T, 176/7—8, 1 pl eka dae? TOL, 1934113, 2. ph 186: ‘TI, 1907/11, 190%/1, ¢j- prez. i pl. ex eum: Ti, 193°/7, 9, imper. 2 pl. uaa : IH, 190/11, 18, ink, a gave = oT, 172"/4. fon. f. pl. nomeae. maa: ‘TH, 1897/4. fayd 5. f. sg. nom-ac. gaya: I, lmr/6. Heitor ag) gm. noma. 4xex- imops If, 14/6 cu val, subi th comp. Saxnmopn-gan: I, 173'/7, Gecuinopan aT, dren jae tarts figbiui vb, IV ind. pres. 8 sg. Sarmagamwe : TIT, 193"/1. Tagtdult s.£g. nom.a0. ura: awa HH, Lone fara prep. papa: TE, 191'/11, 1981, 193") ; adj. comp. fard-lege “tina yb. I ind. perf. 3. 8 9g. saps 1, 18974 ora 8. 5. 8 od. (8) xt = agi hast: 1, 168. feeior sm. sg. gd. gevopa: I, 18072, pl." nom.-a0,. goon: TT, B8/12, 188°/8, devplt : TTT, 189° ‘gavogamt: T, 178/18, geuoptn: TF, 183" feri vb. IV ind. pert. 5. 2 pl. fopnm 21, ATL, vist 2 pl. wey ep: ¥, 174/93 ; refl. oj. prez. 2 pl cm i apna TE, 186%/8, THT, 2635/1617. ferieit adj., adv. 1. adj. sg. m. nom-ae. funn: Ty 1817/6; 2 adv. genom: T, 181'/14 fi vb. TV 1. yb. ind. prez, 1 sg, cnn LWT, exw sD Tarfis—182h, 3 sg. “meme: Lislios iio asso, th wees, 434"/L0; 1877/16, TTT, 1897/7, 180%/8, 16, 1934/12, 192°, aere: TI, 186°/T, Tit, 100/i4, 192/13, suet: IT, 1sit/1l, 188!/3, weve? IT, 18°13, anere: 1, 18336, gem: HL, 183°/18, fern eh eS , ovo, «: TL, 18474, Iaovy Wario, 21 aso, TE, 927/18, 19349, e : TH, 189"/11, 17, 186/17, 187/12, I, 198/17, +: ‘TI, 1897/8, 9, -w: I, 179"/9, 10, L pl ew! I, 18473, 7, 8, 2 pt evn: Th, 185"/3, eur I, "18848, al, Wo%1t, 3 pl. exarus IT, is5ifis, LY, 19374," exam: TIE, 1B9"/L4, exgiuma : TT, 184°73, -e: T, Hanh, ‘cate T, 11773, Import ‘1 pl. tpam : I, 184°/4, T—8, epam Tr, isi], pet. s. 3 ag. fe: 1, atoryia, I, 189°/17, Pe ‘I, 170%/5, ‘170"/12, ‘comp. 3 pl. wks seca : , 185/34, vii sg. sa dui: TIT, 1909, 1937/13, Xa: I, 17978, ‘gues: TH, 195411, nan ga © 1, 18371 kaon dite: IL, 183415, ‘3 pl. gop I, 178%/9, ewe gu: TIT, 1937/5, proz. 3 sg. ek le: IL, 101°/1, 6, Toph ex bun: I, 186/4—o, “TIL ‘A9L"/4, ger. ptwign: TI, 1907/8, 1937/6, dhmas : TIT, 193°); 2. aux. as. ind: prez 3 sg. acme: 1 1T9"/13, TI, 190°/2—3, meme: II, 187%/4, ¢: 17,'18678, ¢! Tr 1asii0, 3" pt exam: TH, 187%, impest. 1 Bl. gps 1, ab, pvt og Tf, 186%j7, 1884/16, 1897/2, vil Bl com ls 1y SOLID, cop fs Th 184°/18, 68pm gu: I, 181"/11, oj. prez. 3 sg. ew ‘T, 175712, ce pie: I, 1817/2, we g¥e: THT, 191%/14. fiaré », Z. pl. noma. Ken: I, MSH, Xie: T, 170°/5, Kepuae: T, are. fieeine pron. néhot. noma. Mk. uma: I, 18079. Here's. fs. no. vay. flu s,m. sg. nom.-ac, dea: T, 18340, "g.-d. loath: TET, 192°/9, ‘dart: TID, 189°/18, pl. nom.-a0 dhtute = T, 181'/5, voc. sin: T, 181°/0, HT, 184/f0, Nw’: T, LA". Htimind ‘adj., 2 1. adj. m. se. nom.-a6, banatnan: I, 181"/3 32° m. pl. nom.-ac. dammansen: I, wep foaméte s, f. pl. nom.-av. fount 1, 1717/6. - Latnauslt wae. Xepe: T, foarte adv. (dupi un adjeotiv) gouge: 1, 17773, T1, 186"/1. foe 5. a. sg. homo. fama: I, 176"/16, ors ‘I, 1747/10, in, weal. suropatns THT, 1984/4 folosi vb. TV ind. prez. 3 sg. fesockue : TIT, \osa—3. © frate s,m. sg. nom.-ac. osm L,LIT"/14, 14, 180), 9, pl. nom.-ac. ‘gout: “Ti, "18876, 188%/2, yoo. ‘Spun ; TIT, 189°/2, 190°/2, 1917/14, Bout, i, 190°/17, 191°/6, 193°/6, sppuignaopy : IL, 1847/10, 1881/2, appa iwpe 11, U86%/14, “goumep? HL, 186°/9, $paqnawg : TL, 1837/12, span: 1, 176°/26, dpaope = TH, 1989/3, dayne : 11, 188727. friminta vb. T ind. prez. 3 sg. donwanms ; T, 182/112. fried s. f.'sg. nom20. gymcm : Ur, 188710—11, O11, 1804/11, 14, isinge vb. TH ind. pert. 3. 3 dove? iy Too), "yet nk prez. 3 sg.ef dau: THT, 102/1. frumusofo s. f. sg. nom.-a0. 49x. mete, : TE, Sei, L. doar sa 1, is57/3—a. iugi vb. TV ind. vit. 2 pl. deus says £1, 1767/5, inf. « sun: T, 18273. funie s. f. 9g. nom.-t0. ink : T, an9"iT. « gadind 8. f, pl. nom.-ae. raaaeae: 1, an". Gavril s. pr. nom.ae. ragping : I, asf. ‘giselnigi . f. pl. nom-ac. eacis- ign : T, 101°77- gata vb. T pas. ind. prez. 3° ag. acme. rami: T, 119713, exam, vaeme: I, 1877/4. (giti_vb. TV part. pl. m. rxraamn: 1, 1767/9—10. 187glvordi vb. IV ind. pert. s, 3 pl. raasouwon : I, 173/14: ger sm. ag. nom.ace vas: I, art5—6. giudeca v. judeen giudef v. judey giunghia y, junghic fins ee ee ind 5. n, sg. nomec, rauAs : T, 6S], ple wore. ranasuat TET, 19/2. indi vb, IV ind. prez. 18g. muatrs : T, 17256, gor. egress : TE, 1917/61; retl, ind. prez. 2 Dh ex rauanan : T, 1823. glas ¢. n. 2g. nome. ewe: T, a7o"/12, U1, 186715. gol adj. m. pl. nom.a0. reali : I, 182"/13—14. Gomora’ s, ‘pr. nom.-a0. owen : 1, 17977. gomorean 3. m. pl. gd. rowoy vuiopn : I, 179°/3—d. grai sa. pl. noma, rauopust: T, arr. grahi vb. TV rofl. perf. 5. 2 pl. ex rpacim : 1, 17874. grai vb, TV ind. pres. 1-sg. ease: ag, 179515, rpxtcen: [, 175'14, 3 ag: vaeape: T, LTLI6, 180/4—5, cpmawe: I, 181/17, erteaye: «I, 276/17, imperf. 3 sg. rexa: T, ABIVLA, port. 9. 8 og. roau: TH, 190", rptu: TE, 1847/9, vilt. aus rpan: I, 176/14. greu adj. m. sg. nom.-a0. T1716. greutate 8. f. sg. nom.-a6. , 110"). riji vb. IV rofl, ind. pres. 3 sg. st tock: TT, 1854/9 —10, en ema: M1, 185710. griu s,m, sg. nom.a0. reas: I, iby. ‘groap s. f. pl. nom:-ac. ryentat : 3, 16"/13—~14. ph pes: pts 398 gusta vb. T ind. perf: s. 3 sg. rama: II, 1884/13, oj. prez. ce re vay: Ti, 184/12, impor. 2 pl. reemayn : TE, 187771112. H heruvim s,m. pl nom.-ae, Kepe- senata : TIT, 189°}9—10. ined v. fiard hiclean v. vielean hielesug_v. vielesug hieeine v. tiecine here v. flere a Hristos s. pr. nom.ac. fe: I, 1847/3, 1847/36, 185/11, 180"/7, 186"/17, 187/11, 1877/8, 12, 18877, 13, 15,'188"/3, 8, 10, 14, 18970, 9, 10,11, 11, 12, 14,15, 18, 111, 18044, oid, 1bi"/1, 47,’ 19542," 6, 15, ‘M7, 192/13, 193%)6, g.-d. (atu) Fe: 1, 1s,’ 1774, TL, 184 ]2, 12, abarfis, Issa, '5, 186/14, 15, 1866, "187/16, TH, 19.2, 14, 192"/4, 1934/19, Fe: 198/14; Tene Hristos v. Isus. hhuli s. £, pl. nom.-a0. 8acae: HI, 01/2. I sg. nom-a6. wate: Th, T, 188°/11, ve. fad) 5. 2. ASS7/13, 15, Aas iuas: Th, 1807). iar sdv., con}. 1. adv. px: T, 2124, 10, *14"/o, UT, 189°725, Ho, 1924/13, apa: 1, 18014, TTT, 190755 conf. ex? Ty, UTA/L,’ 172", '51"J0. 30, TE, 184°/5, 6, 8, 1857210, 386°/6, 7, 1877/6, 186"/9, TH, 19179, opysi, 193/17, 198/14, 17, ann! T, 17246, 1747/18, 175°/8) 178473, 9, 1s, 10k, apes f, 173A, 1TH, 1tb'/14, ape THL,'293°/10. farbi’s.£ sg! nom.-ac. agen: 1, 1787/8. Jerk adv. spa: TL, 18414, 5, 7, 38845, 7: ferta vb. Lind, vilt.1 9g. recom 1, 179%/2, oj. pres. 3 sg. et ag TH, 19248, "1 pl. ex emma: TT, 188i/18—188"/1, ct epm: ell, ind. prez.”3 9g. et api 1ST "14, vitt. 8°pl. ew, cope em T, (8/18, of. prez 8 pl ex at ome : TIT, 1935/10; pas. ind. itt, Spl epmatie soph dul; T, 181732, Jortare s. f. sg. nomac. epmap TIT, 192/18, 193°/7, epwrepe: LL, i912. ierticlune 5, f. 9g. nom.-ac. orm sop: TIT, 1987/15, syrnsmoupk TIT, 492"/1—2, oprawpk': IL, 1877/16, ‘pamasoupk : TET, 193'/2, apmasopts : HL, 190°/10, eprrpwone : TIT, 190°/17. Terusalim §, p?. nom.-20. pea J, 17048, wp_anu : T, 11098, gd. pennusasu : Ty 17078, sep_omoyaoyi 1, 17046, upenasos : T, 170"/2. Iogi vb. TV oj. prez. 9 9g. ct wee : Ui, 1877/8. fegire s. f. 9g. nom.-a0. eunpt : 1, 184s. fnima s. f. sg. nom.-ne. 44x : TEL, 1918, gd. gant: 11, 186"/4, pl.’ nom.-be. maw: I,” 175", 17587, voc. www: T,”172"/11 intra vb. I oj. pres. 1 ph en amas: TT, 1867/11. Toan Ziataust s, pr. nom.-a0. wi sumooye : TI, 183°/11, Tordan s. pr. nom.-20, w9!sum : 4, 13/516. Isaia s. pr. ase"/L. ispisenie s. f. sg. nom.-20. vem wa: THT, 1927112, 14, g.nd. werner 2 HT, '183"713. ispithvb. TV 0}. prez. 3 sg. semernekx : IHL, 190°/10, part. m. pl. waemonny : HE, 193°. nome, team: TE, fspoveadi v. spovada Tus s. pre god. (atv): TT, 184/17, "1844/4; nom-a0. 7 HE! Hr, 1867, 1907/1, 3, 1907/17, 19177 35, god. (aw) Fe: TT, iseys, Ui, toring, 19347. iubi vb. TV ind. prez.3 sg. wwe: ULL, 1937), 3 pl. nenera st, 18576, 1s8'/2, pert. 52 pL. acum" T, 11872, pert. comp. 3 sg. 268 wow Tr, 186/14, cj. prea. 3. ag. et seo, T Di. a 8g. m. nom.-ae. mei B5"/LL, weumope + IE, ‘487/10, pl. nome. weenmopa : IE, 185'/5—6, socumopi: IL, 1854/8, vo. soxnmope :, 1707 Juda s. pr. non.ac. ea: 1, 91/7, weyae TO, 1917/7. iusor_v. usor ite adj. f. pl nom-ae. ys 3, 27773. icbivi vb. IV ind. pert. comp. 3 sg. 8 vescasum : IT, 188°/11—12. izhavire 6. &. eg. nom-ac. aacm- empe: TI, 1845/15. invor s. n. §g, nom.-ae. Hstaph : TI, 1sT"/10. imbla y. umbla imbriea vb. L ind. vit. 3 ag. ee pupaca tT, 182°/14 5 rofl. 6]. prez. 2 pl ex ne gupacun : HL, 11'S, Impiea vb. T ind. perf. comp. 3 sg. «8 -sonvum : TE, 1881/8, 1887/4. Implieare 8. £. 9g. g-d. 4nanacapuer: I, 1837/1415. impiirat s,m. sg. noma. 4m- pan "Dh asiyi6, YL nomac, prs paate : TH, 186"/23, imparatie s. f. sg. nom-ac.-ux- pauit: TE, 187%/14—15, mapaute: TH, 193°/16, rapayte: IIT, 1817/5. 189Ample v. umple impotriv ody. 4npommex: I, 138")8. impotrivi vb. TV etl. oj. prez. 1 pl. mt ngoriaiey : OUT, 103%/7—8. Impreunare s. £. sg. n0m.-2¢. 4 soon HL, 1857/15. impretinat adj, pl. m. nom.-ae. ssspespany THE, 1917/4. impreund ody. gapttun: I, 187/17, anpitpa: TL, 1864/14; 108. prep. ‘poe 18: T, 1837/1. Tiapunge vb. TIL’ ind. pert. 5. 3 pl gutgespa >, 174'/3. in prep. 4: I, 170°/9, 10, 1734/6, 1UBYAT, UT4/2, 7, 115716, 176')8, 13, 23, 1791/7, 13, 179*/17, 180712, 1805/3, 1827/1, 183715, 1884/12, 11, 1848, 1847/6, 7, 180473, 18, 18015, lssYAi, siya, asoyi9, TH, 189"/13, 190°/17, 180°/4, 191°/3, 5, 6, AM, 18, 1927/9," 192°/1, 6, 10, 16, 1988,"7, 16, 193%)3, 3, 8, 18, 4! TIT, 1907/10; loc. adv. tn vecie veele, Joe, prep. ino, dreapia Atrept, 6 toaul v. loe, én loo de ¥. jaime adv. nopime: T, 1747/2. josie: TIT, ULL, 189°/17, ue male T1746, pug ined adv. 4a: I, 173"/15, 400: THT, 193775. ‘mcepitor 6s. m. sg. nom.-ae. 4 uniopa : TE, 1897716. incope vb. XL ind. pert. s. 2 pl. punsia's I, 1724, vit. 2 pl. eae Sevene: T, 176°/13" ‘nchina vb. I refl oj. prez. 1 pl. ex ue peupxa = TT, 185°/9) Int. 4 a spent: T, 1827/3. ‘nchingeiune ‘s. f. sg. nom.a0. -pousnopte : TE, 189°/18. indemma vb. I ind. prez. 1 sg. satan: TLL, 1934/8, 190 indzizni vb. IV impor. 2 pl. povaunys + UL, 1881/13, 188"/8"9. Indulei yb. TV rofl. iad. perf. s. Lpl. we peasiony : TT, 184-5, oj. prez. 1. pl. ex. wi ansivny: Ul, 186"/8—9, 2" pL en ex -sa¥auup ? 0, 1874/5—6. infrieat dj. sg. m,nom.-ac. 4 xums : Ti, 186/16, axpaeamsa: I, Wray, £ nom.-a6. bpwerra = TIT, 103'/10"—21, bomcana IL, 1897/16. Infringere s.1.5g-mom.-n0. 4$9N"- wot : TE, 1865/31, Inger 3. m. pl. nom.-a0. ag : I, 3125/12, suagin': T, 7571213, TL, 180:/10, ‘vm: 1, 182°]5, 40h T, 188/1, gd. queomauy: 1, 179'/9, aupassp:'T, 294. Inghiti vb. TY ind. pert. s. 3 sg. pean: TT, 188718, 188°/1, su : IE, 1897/2, oj prea. 3 3g. ex semua: T, ira. ingropa vb. I refl. ind. port.’ s. 1 pl avpnnnas-ne: IL, 186%/6, Innoi vb. TV refl. 6}. prez. 1 pl ct wi wou : TE, 1897/8 Innoire s. f. sg. nom.-ac. soiet: 1, 183°/15, ape: TL, 185718. insa conj. quex + IL, 1840/17, 40x: TIL, 102"/14, quer : TIT, 191d. fneul pron. pers. sg. m. not (<8) wsesa : T, 182°)5, (8) 805 189/15, (19) wwassan': T, 1TOFAL, f nom.-a0. (amp-) ses: 1, 170"115, pl. ma. nom.-ae, um: TL, 1937/18, Ang) gan: T, 2724, (oe) put : 1, A88°/T, (ns) pute ? TT, 188/22. inguyi pron. Int. m. 3 og. cava TIL, 169"/1, 198/10, 4esum =F, 182°/4, ‘acorn: THE, 1917/18. intiti vb. TV tefl. cj. prez. 1 pl ex ve prapnn : UT, 10177, inti? adv. prae? TIT, 1915, 6, sgmmae: HIE, 190/20, “prau: TIT, 190/18, maw: TTI, gore? UE, 191d. Inui? mum. ord. m. saw: Ty 078, Ae Intoaree vb. IIE ind. pert. s. 4 sg. siopma: T, 112/17, vit. 1 sg. som 3-evoput 1, VAT ret ind, Boag eu as dmoupet? 1 1107, inteu prep, 4798: T, 17078, 6, 178") 180°/S, 1, 188", ads, 7,8, 8, 1894/7, TH, Yours, 192/11" 15, "16, 198/14, ‘gmps ! 1, 17078, 7, 118712, 15, I7ayl0, WO), I, IBS LL, nye IL, AE )>, 4, 188/17, TIL, 19297 gmp! 1, 170/05, 1811, TIL, 1895/13, “srpa: f, 170°/13,-4mpa! 1, dion, arp? THE, 1934/9, inuumeeat adj. pl. m. ‘nome. svoju TE, 184"74-—8. Intumeree $n. sg. noma, mus a1 2TOia 1h 1B0Aby tpn: T1768,” smanigea ST, won” Ty 160,” gmc fintelege vb. TI ind. perf. s. 2 pl sjuutbesms © 1, 173045 Gj pode Tpl.en suyectuea : THT, 19672, impor 2°pi pane: 17201) ink, 40.) 2 HL, 13h. Infelept adj.,s. 1. adj. pl. t.nom.- fe, qusatpi 2TE, 186413 ; 2.9. BL Yoo. uentuidpe Ty 107A i omac. 9at- Invita vb, Find. prez. 3 sg geaya 1, 1S1°(5, 4eayk 1p 18i foe pee 81 sg. etan TL ]6, pad ™. -peajsyn : I, 177/65 refl. oj. prez. T pl eum sexta: UL, 1834/5, Invigieor sm. pl. voo.-4exuramopu: ¥,.177j2—3. » : Sréem: TL, 1854/17, -senuxrorpe > 11, 183789, pl. aomi-acy geagx ‘rapa 2TH, 193°712 ~23, nenqaamspnar TTS, pemarss Tiss. ‘inveagt vb. IIT refi. oj. prez. 2 plex at pukyen : TIT, 191/15, invie-vb. TH ind. port. 8, 1 sg. wun iT, 27371, 3 sg. paves: TE, 1sr"/13, iso's, Ye, 11, Thy, 13, 14-15, 15, peter: 4, 186774, T pr -paveus ! IL," 1895/15," oj. prea. 3 Bl: ex anie: T, 173772. inviere 3. f. 3g. nomac. uti: Bi BEAT ass 188 sta Ty) TV); gd. astm : Th, 1847/2, invrafbi'vb. Ty part. ‘pl. in. -peonagonet: TIE, 19348 isi pron, rofl. sg. 1805, 182/11, Ti, 189%, 2190410, “uw: T, 38748, 5, -w 2IS/12, 1834/10, -w: 1, 1885, 190%2, ures : THT, 1924/7 -d. -um 2T, 18072, ad 1 Jertfi_s. pl. nom.a0. xxpam- wo UM, 18072, fidov 3. m. pl. vom.-ac. xsqonn » my, ro". oa judeca vb. I ind. prez. 3 ag. wean: I, “280713, vill. 1 sg Som voamc I, 173°. udeeare sf pl nom-2e. sy sapiae : II, 184° fudef s.'n. 5g. nom.-ac. ysaay HLL, 1925, 193/13, usage: 7, L142, “weamia: I, 17877, gd woxsun: Ty 18028, voantsasns I, 178'/12,179"/5, woanisioya :1,183"/1, twoaauoyl Z, 17907. Junghia’ vb. I rel. ima. pert. «. 8 sg. ysyreet: TL, 18778, “vit. 3 Bic nop? uwsare : 1, 176/10. jura ‘vb. T teil. ind. iit. 2. 5g, AK koe Wop: T, ITE, 10, 175YL2, wep. L Ia prep. a: I, 17015, 27172, ~ 1Wa2, W77")5, 14, °5, 1es%/4, 12, 1I9/5, 17944, “18077, “1838, 7, 383"/2, I, 184/17, 13," 185771, 3, 5% IH, 1607/4, 192'/5, i934, 103/137 prep. comp. de la v. de, 191Terma s. £, pl. nom.-ao, aaron : i, 18675. Tau s. f. pl nom.s0, sams war, 1917/6. Tauda s. 2. pl. nom.-ao. nsopagat: Tr, 184/18 j 100. vb. ade laude v. da. TWioustt s. f. pl. nom.-nc. arsems: 1 uye—. Hisa vb. I ind. pres, 3 sg. uem 4, 183/112, pext. s. 2 Dl axcat T, 1787/8, 6, pert. comp. 3 5g. 8 ‘dca : THE, LO2'/16, wilt sg. eo famed: 1, LEL/2, amcarson : I, 171"J5, tow ate 4 aacd: b 196"/2—3, 383. te aica: T, 1757/33, 2 pl. weak aca 3, 178718, imper. 2 pl. wxceut : T, 175"/8; pas. ind. viit. 3 pl. avcame 8p got 1, 181/11 Tauda yb. I refl. ind, prez. 2 pl. ex axsaaye: T, 181/10. Tiudat adj. 9g..m. nom-20. as sn: TL, 186/17 —186°/2 Tega vb. I pas. ind. pe erm 8: TL, 188°/18. lege s. {. 8g. nom.-2¢. ave : TIE, 1907/14, 191"/13, ae: T, 177"/9, att? 1, unavps, 45, 17, 14875—6, TH, 1807/5, ged. awn: I, 113155 adj. comp. fixpa-aue: Ty 1777/9. Tenes.s. m. pl. nom.-a0. att: 1, 1817/3. Iepia vb. T oj. prez. 1 pl. ex aoxaas : THE, 1013, e% ahaa II, 100°/28, iimper. 2 pl. aannauun 3, 175756; rell. ind. vit, 2 pL cmp cansae: T, 11874. Tesne adv. stat: T, 179%/16 Ieu s,m. sg. nom-ac. a 196"/5, TL, 189°/3. limba 5. f. sg. nom.-2e. suns : T, 382°/2, pl. nom.-a0. auien: I, 171/12, ‘anasnat : T, VE3"7L4, liturghie's.£. sg. nom.-20, serspete: 1, 1827/4, avampeie : T, 18276, ling prep. «wrx: TH, 19275, eaves: HL, 192°/5. 8.3 5g. L 192 Toe sn. sg. nomeae. ant: Ty BLA; loc. prep. som aes T ATG'/13, TH, 185/10, 4 aocsa: T, 6ft. Tocui vb. IV ind. impert. 3 sg. orga : TTT, 191"/8, viit. 2 pl. ep fans TTT, 198°/13, 3 pl aby oad: T, 199%/11,°0j. pres. 3 sg. c& aunt: ex: Ly TTA 9~10, ink a anes: , waste. Tua vb. T ind. prez. 1 pl. ase TH, 193"/7, pert. s. 1 sg. aba 1, 173715, 3 sg. ww : HL, 1907, 32, viit. 35g. as ata: TLL, 103/14, oj. pres. 8 8g. ox mi I, 180414, TH, 1917fin, een: TIT, "103%, 1 phox ating: HI, 1867/16, or aia: TH, Teint, 3 "pl cx aay: TL, is7yi8, 3 pl ex a: TIT, 189°/6, imper.'2. pl. sua: TL, 1874/12, THY, 190°/1, 192°/17, asauy :T,1768"7165 oo? vb. ew asuma anowme : T, 171/10. Luca s. pr. sg. nom.-a6. a8: TIE, 19072. Tuera vb. T ind. prea. 19g. atkprss : 1, 18179, 3 sg. aderkss : I, 175/14, vit. 8 ey. ea ateae: I, TTA/7, €). pres. 1 pl. ew atpmm: HI, 18678. Juera, tm, ag Roma, at ON PLB, aiepta = TOL, 1953/4, orkeae aby I” 3011748, asepsae: I, 11077, A763, TE, 186'/2, atvospuae: TL, 1867/7, THT, 191/16, aseasynuc: T, 175°/8, 178'/9. Tui art. hot. m. g. atu: I, 171/14, arty, 18073, TE, 1842, 12, 17, 185"/4, 5, 1877/16, TH,” 1897/18, 291/18, 181°/13,14, amu =H, 1847716, 84/4, LIL, 190")9, 198"/4, 1997/19, Les"/14, 17, 18, ab: T, 17678, 13, soph HE, 184°/14, d, ate : HE, 185%, 11867/14,'15, 186°/9, LIL, 1907/5, asi: TH, 1867/8, asu: TL, 18576. fume s. 1. sg. nom.a0. aBwe : TE, 188:/6, 188°/9, TIT, 192711, sore = 4, LIBYA, TI, 1887/14, gd." asa TH, 188/10, aswied : TL, 188°/14—15. lumina vb. I ind. pert. comp. 8 og ampan: Uy Lara pack pum. atatpay: TLE, 200471, "net nd, prez. 1 pl. a asp: TT, 484" imper. 2 pl ex stays Mere. Tuminat adj. 5g, m. gd. asanpun : 1, 1860, £ tomcat. asmuqcrn i, 139i, 10778, Dem ‘nota. pug? 1, 18073 lumina. f.§§, nom.ac, aang: HL, 184/2, 184°/18, asin s 1, 17S", i843, gd. asnsypuen TE, 2837/13 tun 5, ag. nom.-ac.” au: T, 168, 13. ung adj. eg. f. nom-a0. agra : a isis: . unis. £. 9g. nom-se. atm: 1, usiis. M mai_ady, 1. (Inaintes, unui adj.) ooh: T, Viafa, TT, 135"12, “TG, 1035/8, "a: TY, 1857325 2. (inain® tea ubut adv.)'uai = T, 1107/2, 11, ABL/T, mat: I, 170/86 5’ 3. (inaintes vant Vb.) oui: TL, 185'/5. maieX s. sg. ged. oui: T, ania. mainte adv. aaure: IIE, 19378, Maren 5. pr. noma0. ay: II, 19072. z mare? adj. sg. m. nom.-a0. supe : %, 17679, HL, iseyi7, 1se7/l, TI, ‘To2/15, £. now.-ac. aoe: I, 170°), ,, 1837/16, 185°/7, T1, 193°, nape? Ui, 188/10, 189"/18,' TTT, 19276; ‘ou val, subst. m. pl. nom.-ae. ash? TL, 186/13, TH, ‘189°/3. mare? 5. £ ag. nom.-a0. aupt : I, as1"716. mass. fog. nome, auch: as. 7 Matei s. pr. nom.-ac. 1907/2. uw: OO, mirie s.'1. 9g. nom-2o. u, 184/10, mirturie 5. {. sg. nom.-2¢. ange ste: TH, 192/46 -moaser s. m2. pl.nom.a0. atest + U,, 1867/16, ovepid: TE, 18778. merge vb. TIE ind, 3 sg. sntgue E, 180"/7, vit Sages nape T, A78/i, oj. prez. 1 ph mp? 1, B5"/26, mesiratate 8. 1. sg vwenpamane : TT, 187/14, mew pron, adj. pos. 1. pron. sg. f. 20. ae? Z V18/18; 2 adj. se m, nom.se. af: L171", 1739/6, L178, 1, 4757/8, WL, 19942, 14 15, wes: TH, 182°, 18,192"/19, ates: TIT, 19048, 16, wes: 1, 472/17, TIL, 19/1, was: 1, U8/t, f nom.-2e, ak: T, ITH /15, 17776, TH, 190%/12, 190"/, aa: T, 172"/-1, 17779, 11/6, ged. eae: 1,177), aca: 1, 1735, pl. m, nomvac.. xin: T, 172/212, 1757/18, 188"/2, voc. atu "I, 481"/9, 4, nom-ae. aaa =I, 17445, 18, 1750, 1187/6, 178'18, ocksv: T, ATMA, 12, LITO, aa: Ty 1°28, gd. ana i, 118). mie adj. sg. f nom.ao, amen: 1, 17072, ple i nem.-ac. au: TT, 185"/12; ou val, subst, m. pl. nom.” ‘0. aust: HEE, 180". miereuri s, #. sg. nom.-ac, at’ roypn: T, 175". mild s. £. sg. nom.a0. anax : TIT, 10/10, mas? TE, 184%/15. miloste s. f. sg- aom.-a0. ademe: Hr, 1859/7. iv adj. sg. m. mom.-a0. a 21 L0vi6, waetue: TT, 1st mullostvi vb. IV rofl. ind. prez. 1 Sg. am anvoomienset I, 172/10, 193milui yb, IV ind. prez. 3 sg. ifaye : TI, 187/13. minefuni 3, f. sg. nom.-ac. aun’ 2 I, 179/910, pl. nome. anPuean) I, LT /I4—15. mineinos adj. pl. m. voc. sei’ qovoun : T, LTT L—25 cu val. subst. Sg. mi. ged, asteoneedasn : T, 180"/1. ‘minune &. f. 6g. nom-ae. auntie: 1, 11079 10. mir sn, sg. nom.-2¢. ava: TI, 18510. ‘mires s. m. pl. nom.-ac. amp Tr, 186/15. rmigel s. m. sg- nom.-ac. omautass : 1, 188°12. mibni vp. IV refl. ej. prez. 2 pl. cma avekiny : IL, 187/20. maleomire s. f. sg. nom.ac. aixd- rsauge : TL, 186'/4. ‘ina s. f. sg. nom.-¢. avapa : TTT, 298/11, ‘pl. nomae, wxmsar: T, BA, 176/5—8. minea vb. T ind. prez. 3 sg. anwxpen : TIT, 100°/15, mapawe : Tr, iseyid—i5, anpxaca: TIT, 1907/16, mxpxpiew: IT, 188/13, vilt. 3 eg. ex wapee : TH, 192"/11, 14, 2 ple ens aqua: TEL, 1907/6, 1987/89, aay apes : ILL, 191"/12, 3 pl. nopa wuninea :T, 1757/8 —4, 178"), gu xn: I, 176"/10—11, 6). pres. Sg. e acapxuus : TIL, 190°/13, 1 pl ef aixanage: ITT, 403%/2, "imper. 2 pl, acipeaye + ILL, 1907/8, 192/17 inindriee. #. sg.n0m.-20.auxwapTe : 1, 185"/11, Iminie 5. £ sg. nom.a0. smut: T, LIT /NT, 182/12, 16, ania 21,1774, work) THE, 183°/18, pl. nome. untuae : TH, “191 fi—2. mintui yb. IV ind. vit. 8 sg. ex wmwensy : T, 189%/6. . mintiltorin s: msg. nom-ne. aexsmsnmopoa : TI, 188'/1. ‘moarte s. 5g. mom-ae: seasime : Ty, 188'/2, 16, 89°16, opm: IL, 198 264"/17, 180"/1, anipme: TT, 1867/4, ‘sop'me? U1, 1877/18, supine: TT, 807/46, soap TET, 1907/7, g. ‘nop'uinl 2 TL, 189 ]5.—6, voo.noaghme Tr, 18978. TmoRMNL $1. $4. NoM.-Be. ap- axirr IL, 18717. ‘mort adjy s. 1. adj. pl. m. nom ac. wogun: f 116710; 2 5. m. Dl omae. Mopun : T, T73°)Ly_ estan 1, 173°), mops: T, 1439)2) a= iain: TE, "3894/12, g.-0.epunawp = T, 1767/4, 189776. mitiere "8. 2 pl. g-@. asepaag! 1, M5, muierese adj. sg. m. nom-ac. insieest 2 T, 17837. mult adj, adv. 1. adj. 9g. m. rnom.-ac. aim = 1, 172"[4, f. nom 20, ansams: 1, 170%/4, 1708/31, same = T)'1a3/1s, pl. f nom.-c0. “asus: ¥, itii';'oa val. subst. m. pl. nom,-ac. agus ? ILL, 190/10, 37, 17a; 2 adv. sare: T, ISK /T. mulfime 8. i. 3g, nom-ae. a84- aq TE, 188/13. mulgunii vb. TV oj. prez. 1 pl. gunn : IL, 1857/6, 8 s. £ pl nom-se. ate ‘mulgumi ucwnre : TT, 1867/9. mummed 5. f. sg. nom.-20. ae 2 Tr, 186'/5, gd. syste: THT, 199° ‘munei vb. IV rofl. pas. ind. vit. 8 pl. et eug aur: TIT, 193%). muri vb. IV ind. perf. comp. 3 sg. a8 oxjien : TT, 185°/16, 0). prez 1p ow aig = 17, 185°/18, N nainte v. inainte, Nazaret & pr. nom.-2e. 3, 173712. defile s.f.sg-nom.-2e. watcat = U1, 18678. vusopamy niseditoare s, f. sg. noma0. wae- exmowpe: T, 173/12. neadormit, adj. pl. m. nom-ae. eaatponny: T, VRPLL measeultitor adj. eu val, subst. m, pL yoo. weerdamamopiaope = T, airfs—1 nebun adj. pl. m. voo. west : I, aren, 1797/8, W871. necum adv. woeky : IIT, 198°]. neewrat adj. pl. m. nom.-20, w= gay: THE, 1939718, f. nom.-a0, next> fame: IT," 1865/7. necuriifio 5. f. pl. nomac. wei saute : TH, 191/56. nedestoinie adj. sg. m. nom-a0. sagoemotiune: UL, 13/4, TI, 190°/35, Dl m, nord. weaserowie : ITT, 1937/19. nedesertat adj. sg. m. nom.-86. sgguep?mamsa : TL, 187/10. nedtept adj., adv. 1. adj. pl. t. nomae. masini : TH, 1918; 2. ad. neagpenn? T, 180/18, warapn’m : 1, 1205, neispititadj. pl.£, nom.ae, ven ne : TH, 184"/3. ‘memernie s, m. pl. nom.-2¢, wavtp"- won: T, 183"/14. nemilui vb. TV ind. prez. 2 pl. saoasiaye : Ty VII, neputinta s. f. 9g. nom.-20. wins- snvuux + TI, L91"/15. nespus edj.sg.m, nom.-80. mene: 1, 1847/9. hetreeut adj. sg. mm. nora,-a0. wampessan: T, 1T#/10, T9712, f. nom.-a0. winger: T 174/16. neviut adj. ag. m. nom.ac. axssm: T, VIS/10—11, wessem : iL /6, wexssmia : 1,183" nevindeeat adj. sg. f. nom.-20. swumymara: TIT, 193°/3—4. nevoi vb. IV refl. oj. prez. 1 pl. ex we ninony : TT, 1917/15. nici conj. ww: T, 173/10, 15, Ir, 1896, TI, 1983/1, min: Ty 3831) nnimeni pron. neg. nom.-a¢. sine = 1,110/5, 176'/4, Th 184*/11, 1877/6, 3, 15, "18, HE, Lov/6, io. nimie pron. neg. awe : I, 115/11, TL, 18716, 78, 9. noapte s. f. pl. nom.-2¢. wom: 1, 110/40. noi pron. pers. 1 pl. nom. soit: TL, lads, “188"/i, 4°15, 186%, 181"/8, 1897/35, TOL 191/14, 1930/7, 43, sow : TT, 186%/3,'wo : I, ‘185°/14, &. ponw : TL, 1894/11, 1857/2, 1864/5, TH, TV, 1924/3, 4, 8 how : TT, 183/13, W8i"/13, we: Tf, 18873, 17, ‘TL, 195/10, un: IL, 19/4, 193"/19, ae, wot: 1767/16, HL, 184°/3, 188%]4, 18, 1357/8, 15, 18. 18778," 18876, 1a, 18877, 8, 16, BML, 1987/12, out Ti, asad, 46, 17, 1803, 1884/5, TL, 1907AS, “won: TL,” 1857/6, HM, 1937/38, we: Th, 1847/4, 8, 8, 8 1847/4, 185"}9, 18658, 1807/6, 8, ITT, 19V/6; 7, 8 45, 18,'16, 17, 13373, 193"/%, 8, 10, ia, 13, 13,16, 18, wes : TL,’ 1847/18, 1887/2, 17, 11, 1878 —188471, 188/18, 188%), 11, TM, 195°/13, -w': I, 1847, 1857/6, 21, 188/15, 188/00, 180°/18, man: y 1g074. of? y. innoi. noire ¥. innoire, nostra adj. pos. sg. m. nom.-2c. : T, 14/6, Hi, 186'f, 1867/3, 1ST, ‘1887/1, 1, 188/11, TI, 1897/7, wwerpe : TH, 1917/15, gd woomps': IL, 13678, 1867/12, Ti, 19071, woerys : TE, 184/16, woeros: Tr, 1867/32, f. nom-ae. wserpx : TE, 188'/1, 188"/8, god. touempe: THT, LOLAG, pl, m. nove, wows : TK, 1887/6, 1887/2, voe. wxypn : T, 1767/16, 4. nom.-ne. "wosempe: I," 170737, T, 185°/13, woaempe : TT, 187]6, gd. wowrpe: TL, 1837713. 195now adj. sg. nomac. ‘sou : TH, 19074, Di. f. nom-ac. vote : 1, "130703. owilea nom. ord, m., at vow: UE 18071, 4 wowe: T, 1754. nu adv. ws: T 17075, 10/3, 7, 9, 15, LTA, 1729/7, 14, 1T34/t, 2 9, dy 17, 173%/4, 10, 1784/6, 1747/2, 35, is, "ies, vr, i154, 13, arb, L771, 8, Ireift, 14, 1787/12, visi, 79t/t, ho, a30%/ad, 181"/5, 8, ly 18, 17, 183/8, 18271, 2, 4, 18558, UL 14,16, 189°/4, TL 1B415, agers, 12 iasis, 5, 7, iBt le, 8 10, 1877/8, 5, 9, 15, 45, '18, 1886, 388%/i8, 1esH/1, 6, TH, 1967/2, 16, 191/13, 1917/6, 11, 12, 1827/8, 10, 10343, 2, 198°/1, 18, vo? T, 180741, Tr, 188%/2; n-: HH," 1en724, we: T B02, #: Tr, 1834. numai_adv. sins: I, 185710, saul TIT, 180°. ume sn. 9g. ac, wus: I, 88. nusul ¥. tnsul. 0 © inter. w: I, 178/7, 1797113, 16, 1807/4, 6, 11, 17, 180", 2, 4, isi, 4, 18298, 11, 13, isin, 18/4, 10, 14. oad s. f. pl. nom-ae. won: TH, 190"J6 ; nam. adv. de aptezeoi de ori ¥. 'gaptezeol; cu val. de num. adv. a doua card y. doilea. obraz §. 1. 3g. Om-1e. wepas IL, 1897/13, wepata: IT, 1877/15. ociet vb. IV ind. prez. 3 sg. wxapawe: T, 119/14, orcapane: Ty 180"/2. odihni vb. TV ind. viib. 3 sg. 4s wankior: IIT, 193716, oj. prez. 2 pl. ex wank : TEL, 01"/4—5. Olevire s. £, sg. nom.-ac. waoanpe : a, Way. 196 om 4m. sg. nom-a0. wil I, 11315, "5, 174)6, 787, TT, 108"/9, wansa : , 1762, rie"/33, As0y13, 1814, U1, 1004/20, ga. won: T, 180/4, 7, 1848, 183)6, 10, Thy wasesn : EIT, 192"), wate? T’119}a)_ pl. om-a0. wane: T, T1o16—16, 73/67, waaw : T, 1aL/2, vos, wane :' T1075, warni, 116723, Teri, wise imuoga "I, 1T1"7F~'8, wanawinng T, 1827/8, wuemawg : T, LITT. ‘omits. n. sg: not.-ae. swum: T, uv7s. omenese adj. sg. 1a. g.nd. wanton THT, 1927/9, pl. mm. “voo. wate : 1, 284/10, wasseany : T, 171 ‘omer 8. 2. 8g. nom.00. watope : 1, uy. omorite sf. 9g. nom.-a0. wwopipe: u, 188/5—6. ‘orb adj. pl. £ voc. wane: I, ara". osinda s, f. 9g, nomae. wenua t OL, 1903. osindi vk. IV oj. prez. 2 pl. ew wenuany : TT, 1845/15. osirdie 8. £. sg, nom.ac. wewpale T, 180"[2, wexpiawe: T, 179%/9. osteni vb. IV refl. ind. perf. comp. 8 sg. coy cmon : TT, 187'/1. ofet s. n. sg. nom.-ae, wan: T, u3t2, Pp pace s. f. sg. nom.-ac. new’: I, 1855/16, 1887/10, 188°/6, mark : I, 188'/7, 188"/3, pl. nom.-ac. awat: TH, Yorfe—11, ‘gd. ‘aawaop : I, 1834. pias; 86 mone, enti 190'/T; 14, marae : TIT, 190714, fata: TLE, 190412. pamete s. f. sg. nom-ac. navn: 1, 182'/9. pand 5. f. pl ged. mtanaiop: T, a6"/?. * ard s. f. sg. momeae. mpm: I, adie. oe pagtl s. m, pl. nom-sio. mewuas + TE, A8T7|6, gd. agua TH, 183"/10. patriarh s,m. 9g. nom.-20. np anita: T, 10/8, ged. mimjianes- au T, 110723. Pavel s. pr. nom.ae, mss: IT, 1887/8, TEL, 190'/2, 190'/5, 191'/9. pleat s. n. eg. om-a0. aKa: Th 184/14, pl. nomeae. mawaine: Tr 19484, 160", 6, TH, 191/13, 19/4, amgare:T, 178/17, 11, 187.6, naxame: Ty 18/9, nmastest : I, ire], Vig, “1815, 15-16, 1182/7, 8, TIL, 193")20, arama: IE, 907/12,’ 1938, 10, muxameat : Ty, ASU/LS, ged.’ maxumsopy TL, 1907/10, 191"/2, 198'/2—3, macareswp = XE, 192%/7, 199°/15, naxavawp : TE, 118548, 1877/1617, nwesmesoye = TIT, 162"/2,saanaawp's TEL, 193°/33, xexriawp : TIT, 10078. jn ad. pl £. hom.-s0. axraut 3 Ta Brie by BLD pili vb. IV sell. ind. prea. 3 pl. ce nmaes I, 182") plimint s.n.9g. nom.-a6, canara : 1, WI5ie—15, 1787/4, nosatams: T, Visit, naw? I, 18676, mune. insg: "I, ATEAT—AT/1, 18874 , suxscsmba : TE, 188'78—9, am waren; 1, I8/1—8, maanimsg 2 TE, 185°717 pir sm. 9g. noma. wma: T, 1176/7, ged. mmpsun: I, 1787/18, 381/910. pirijie v. tmparitic pirea vb, II ind. a expr. (-a) yt pa8 “p36. pirinte 5. m. sg. no ae. nx. stu :T, 183°75, anptam cae : I, 81°13, wumiasn : ILL, 190°/6, pl. voc. aguas : TET, 189°/2. pe prep. mw: T, 1717/8, 1734/5, 1757/28, 14, 176°13, 118°/7, 7, 179°/17, iraviz4, 18072, 8, 18275, 1829, 16, TI, 184716, “is5‘ps,’ 185"/14, 18876, 12, 12, '15, 18877, 7) 10, 48, THT, 192"/i3, 198°/12, ‘opt: T, irkpg, injas, vent, 11673, 176/16, 179°/15, 1802, HL 18473, 184°/11, 188'/8, 186%18, 188"/2, TIT, 19H /i6, 19376, ma: T, TDA; prep. comp. de pe-v.de, pe deasupra , deasupra, peanig s,m, pl. nom.-20, newajtt: 1, 18078. pentru prep. sams: I, 1841/7, 384"/16, 185°/7, ums : 11,"184"/36, 185°/16, mumps : TL, 188°/1, nevmgs 7 I, 1887/5, norrps : T, 189'/4, npe- ‘rps: TL, 185"/15—26, npaumge : I, 113"/8, douacrps : TL, 187°/1—8, apn” imps : Hi, 1887/4; loo. adv. ponire ‘accea v. acel. perete s. m. pL. nom.a0. maga: ‘IL, 188"/4—5, mepoit: I, 18/9. peste prep. apecwe: IT, 178%/1, cine: TL, 186716. esti vb. IV ini, perf. comp. 2 ph wt aerwm: TE, 1877/6, aus ‘Ti, 1877/9. piatra s.'f. sg. nem.ac, stampx ¥, 170"/2, 176, stampa = T, 170/13. pierde vb. TIL int. « atest: I, a6. picior s. n. pl. nom.-no. miopta 1, 13ps. pierzitor adj. ou val. subst. m. ple voe. apksaxmonn: Ty 1776. pit 6.4. sg, nom-ce, mera: LIL, 3907/13, 183/34, 1024/6, num: ILL, 190:/4—5, mm: 1, 190"/6, 192%/2. Pizma s. f. sg. noma. misaa: Ui, 188'/4, 18, pl. nom.-20. mau i, wii. pline s. £. sg. nom.ae. neps : IIT, 391/37. 197pink prop, aawx: I, 1757/16, axon: Ti, 1er/t, 8, mors TH, 19078 plati s.'f.'sg. nom.ae. nam : 11, 187/17—18, numa TE, 1872. plinge vb. TIT ger. curaurmas : 1,172 fo~3; well of. prez 3 36 chet mxarx: TH, 187/516, o cenamurx: TE, 187/13. ingee sg noma. aan 1779) pl, nota-ae. samp? TE, 1Be6, ploaie s. £. sg. nora.ae. mot: Y, 767/15, 182") ploua vb. I ind. vit. 2 sg. eo wou T, “V76"/L, oak & nasi: Ty eras, fet 2- £86, nomeac, mune TAL I9—10, Di nom-ne, mat: Ma 1917/8. poet vb. TV oj, pres. 3 sg. c rotancex: TUT, 100%, part. im. sinseuny : TIT, 103/45 rel. ind. vit 2 pl. a ann nowR : T, 171/16—11. potti s. £. pl. nom.-ao. nope: IE, 1888. pom s. m, sg. nom.ae, nou: I, 18H. Pomané s. f. nom.-ae. 1, 1907/1112, noma pomet s. n. pl. nom.-ao, nomamar: 1, 17346. opi s. m. sg. nom.ae. noax : T, 1807/11, ‘mond : T, 179°/14, 180"/2, 182"/4, g.-d. max: I, 182746, wna! 1, witb. regi Aeon, ren 193°/11, socinsa : THE, 19112. posti vb. TV ind. perf. comp. 3 8g: a8 accom: TI, 1877/3, vilh 3g. es mer: T, 174¢/id, of. pres. 3 ag. ex memienn : I, 175%35 ell. ind. perf. comp. 3 sg. : ck serum | TT, 186/18, ek neem : TT, 38778. potrivi v. impotas Doveste s. f.sg. nom.-20.: moeteme: 3, 1707/5. 198 pravild s. f. sg. nom.-a0. npamam + TIL, 190°/11 —12, npasuas: IT, 1847/11. raze s. 1. 9f.nom.-20 iss: 1s, 188,117 18, mass, 1, 3867/18, gd. apasmas : II, 186/10, pl. nom.- ‘, “npasmnwene : T, 174/15, 175/9, 4. yamnvtnep : Ty 183°/17. priznui vb. IV oj. prez. 1 pl. ew mpxs’woyan : TT, 185712, 2 pi. em npmsuteay : TL, 1877/1. Pret adv. aye: Il, 180713. preainalt adj sg.” m. nom.-26 aptgpuamtg : TT, 1867/2. preamulfit adj. sg. m. g. avsuganeast: TI, 1857/48. “preastint adj. sg. t. g-d. ope oquatnaen : T, L72"/14. reot 8. mo. 9g. nom.-20. npr : T, 181/2—3, npesma: I, 180°/14, pl. nom.-ac.” mesyn: IT, 186°/14, ipkoyuta: THT, 189%/14. preseurd s. pl. nomae. apsct- pate: T, 182/12, priceagtenie 9, f. og, nom.2o. np aapente : I, 1825/17. prlccastui vb. IV rofl. ind. prez 35g. ce mmeaysaye :T, 182/17 18, PRer 8. m. 6. g-@. (a8) agtin T, 176713. prigvozii vb, IY ind. pert. 5. 3 ple mpresagioa: 1, 173°) primi vb. IY ind. prez. S ag. phys: TE, 1BT/18, mpage + UE 1877/12, perk. 8. 3 ag. nafs: IT, 186°/16, api: hy 388"/17, vil. 3 a ‘T, 1sovyjiz, Xi, 199'fi;"ns tata: Z, i79°/7 5, of. prez."3" pl. cw wiakorn : TH, 138'/5—6, tmaper. 2 pln ? ap MY, B73. prociti vb. 1V oj. prez, 3 ag. ex mowamecsas : I, 180%/15. proroe &. m. sg. nom. Tr, 18572, 186714, 188/14. proseornitie sf. 5g. gd. mocap vga: I, 1827/0. proslivi vb. IV ind. perf: comp. 3 2g: k8 mpocsesnin: TL, 1857/17, 0}. prez. L pl. cx apocamtna: Il, 1857/6—7, 2 pL. ew npocaaniny + HE, 186°/17; pas ind, prez. 3 9g. ¢ mocastum: TI, 1887/8. adj. sg. m. nom.-ne. apoera : nea. pune vb, TIT ind. pert. s. 3 pl. neerpx: T, VIBYLT. ora vb. fod. ot, 3 og. mp mx: I, 182/16, gor. népmas Sirpd. ‘76, ger. nepmanas + purtitor adj. cu val. subst. m. 8g gd. nSymxropions : TT, 184%/1. parurea adv. népspic : TIL, 183°/15, ops: TL, 190*/18. stil vb. TV of, pres. 8 pox e weruntemssaess : 1, 116/AT—170"/1. putea vb. TT ind. pres. 3 sg. noume: HL, 1844/12, 1 pl. némen : 1, AIT /2, impert. $ sg. asa: I, 1705, ‘iit. $3, a4 nang : EL, 109°/48 5; rell! ind. prez, 3 5g. c¢ mame: I, 184") 32-13, putere s. sg. ged. meme: I, 3sey/2. putrejune s. #, sg. nom.-26. asmpt- uve: TI, 189413. pujin adj. 6g. m. nom. ssw: iu, 1847/8. R ral 8. n. sg. ‘nom-ne: puiia’ “IT; 184']4, gn. pana: I, 183/17. mibda vb. I inf. pmeac: 5) 1777/2: ribdare s, sg. nom. jixéaine : TE, 185716, 186/10, pacaupe OU /AL, paceaupte : TH, "188480" ripi'vb. TV refl. Ind. pert."4)3- 8g. ce prraennn "TT, 1890/8, Fisirit's. n. sg: noma6.riaiexon- me: T MBYIBHA. Te te rispunde vb: IID ind: ‘ports. 3 8g. pxcmiyer HE, ABEL 2. rispuns s, n. sg. nom.-a0, pe ives : I, 178'/12. Pastigni vb. IV ind. perf. s. 3 pl. pxemurnape: I, MUS"7I1} pas. ind. Derk, 3.3 ag. pxemironm : TI, is6"/7. rim adj, adv 3 1. adj. sg. f nome. ‘pk: H, i8s'/4, 188/18, pl. ma. vo0. exw: T, 1777/3, fo: DUTTA, f. nom.-2e, pat? 1, 175%|0, TL, 186'/8; comp. fécdtor- raw y. fledtor; 2 adv, in expr. oF paren rdu v. pacea; 3 s. m. pl Yoo. puussph: T, -8i"/17, paog: I, 1731/7, 8, n. ‘sg nom.o0. pad : ¥, uae, 187A. Fautate 6. #. pl. aom.a0. pus. wuts TIL, 190"8—19170, esr twat: Ty WIT/6—7, pxsrayae: T, 12/8, pavraynae: I, W777. Rizboi 5. 0. 8g. NoM-BC. pssKoW: 1, 167/10. reoe adj. sg. £ nomeac, pew: 1, 102 Tepaos 8. 2, Sg. noM.-a0. pimnawe 1, 18319. vidica vb. IV ind. prez. 3 8g. oxamx : ILL, 1899/12, pert. 8. 9 5. pawn: IT, 184'/2—35 refl. ind. prez. 1 pl. we psawora : II, 186"/6—T. robs. m. pl. nom.-ae. sosin Tr, 186"j16. robie 5. £ 9g. nom.a0. posit: I, 18871. rod s,m. sg, nomeac, wa: Ly 426. EF ost 5. m. sg. nomae, pec 1, 1897/7. Hi raga vb I ind, prez. 1 sg. pv Tr, 184"/2, TH, 19396, 3 sg. pour: 1, 172/18, refl. ia. prez, 1 pi wt parma: TEL, 108°/18, 3 pl. exper: I, 189776—7. raga 3. £. 9g, nom.-aeu p8r = 1709, 1494138. > . 199rugiieiune &. f. sg- noma0. pea swope: HL, 1869/10, psrawpt : TH, 193"). rugina vb. I refl. imper. 2 pl. ws ex pounpaue: TE, 1878. rusine sf. sg. nom.-26. iii 1, 1807/17 —18 ; loc. adj. x8 peumrs = TH, 19106. 8 safiu s,m. 8g. nom.-ac. canta = 1, 11846. sau conj. ca: T, 119*/14, 1807/9, 9, 1807/17, 18215, LIT, 1834/4, 5, 103"/2. ‘sh conj. 1+ ydaod?” ex: T, 181'/9, eI, 1784/17; 2 semn al, conjune- fivulai ex : 1, 179"/2, 1747/9, 1707/12, 175"/3, 78/5, 78/8,” 1807.4, 180"/15, TE, 188%/15, 184/20, 13, 15, 185'/4, 12, 18, 18376, 6, 8, 8 9% 9, 13, 15, 1861, 8, 8, 10, 28, 14, 15, 1868, 11, 17," 1877/5, 10, 18, BP"/1, 2, 8, 9, 9, 12, 13, 1b, 18812, 5, 7, 18) 188"), 3, THT, 1897/5, 6; dora, 15, 18, 103)3, "4, 6, 7, 8 15, 18, 16, 1, 191%/1, “4, 8 10, ‘9br,'9, 16, 12, 1937/3, 6, 8, 193°/7, 9, 9, 10, 10, ee: Z, 1794/17, 181"72, 182"/9, TI, 188'/8, 12, 18, 18517, 1877/5, 18, 188*/4, 17, LIL, 1907/15, LOU /LT, 19278, 1927/9, 103°/2, et THE, 1904/10, 19, we: THE, L9L"/14 5 ‘couj. comp. ea 26 (se) V. ea, do ad v. de. sdmingi 5. £. sg. gd. crmcunet: IHL, 191"/38. sipa vb, I inf. coma: T, 17673. sérae 8. m. pl. uom-ae. evga: I, 112"/2, 1BO"/8, gd. enpeaawp + Ty V3"/8—1. ‘sirieese adj. pl. f, nom.-20, ena aya: TL, 185°/12. situra vb. I ind. perf. 8. 1 58. expan : I, 1725/2, viit. 1 ag. 60 200 excrépaT, 1897/27, inf. « ewmepa: Ty 1827/1. siu pron, adj. pos. 1. pron. sg. mm. nome0. ate owt; T, 180714, fhoma.ag, 4 e4: Tl, 18/7 52 a}. fyi. nomene, ews: Ty” 11815, Yat, 181"), 11, 18638, 188710, 188°/6, 18977, 1808, IIT, 1904/6, joryt, 192"/40, e: T, 130732, TL, 1878, TY, 19247, at ews: TL, 1847/6, ase ae? TL, UOU'IA, god. cus: T, MIS/I8, & nomeao, a? T $180°/7,38, 1, 184/15, 18677, 4 ca: TU, 199/10, 32, gd. eas = TE 18472, 1g5"/9—10, TH, 109/13, ‘pl. m. qom.-ae, cum: T, 180%/5, 38375, TL, {Rs'/it, 188°/6, 1897/4, TIT, 1907/4, ged. can +, 188712, 188°/7, 100", $5, £ nom.-ne. cau: 1, 18/5, 16, ea", emae: T, 17/3. sein 8, H, sf. BOM a0. eeusa 1, WE/0, god cxatwtaty: TES, ys". ‘seidea vb. TI oj. prez. 3 3g. && quam: I, 187/9—10. Sehimba vb. I ind. pert. 8. 3 ag exusex : TIT, 191"/26. sein 5, fog. nom.-8c. ckpees I, 170"/13, 1887/18, esrosn : J, LTO. seoate vb. IIT ind. pert. comp. 3 og. cxocbnks : TI, 1884/21. serie vb. IIL ind. vilt. 3 sg. = ext : 1, L735 pas. ind. pres. 3 99 cnpucn 6: TL, 1897/10. ‘seripeurd 6, £. sg. noma. exh crepx? Ty 179°78—9, ecqummspx : T, 188°/8, expun'reni: I, 181/3—4, £4. exowneépn : 1, 188425, pl. nom.-20. patimipa fy 170"/L5, LTA, exp trac Ty LITP32, exsan'mépnae = Ty TIT [LO gud. cxpasy : Ty 178°/5. serigeare 5. f. 5g- nomao, expat cage: T, 14 ]1—12, ‘seump adj. ox val. subst. m. pl. nom-se. ersatt : IE, 1877/1 seampira vb. I ind. pett. comp. 8 og. wet extn: “TL, 186", wr cet | Ty J8T18—1865)1. ‘eumpirare. "fs. n0m-20 cecsannpigt Ti, 185°. seuritire 5. £3g. ged. extonanptl: ntariieg sag. sed. eto Seen vb. T ind. iit. 1 ag. ae cua, 16Y/B5—16, t00 ema: T, in" seoera vb. I ind. vit. 2 pl. ye asta coupe? I, 1SY/LG. semn s,m. pl nomac. ckwse: 3, apt Seratim 8, m. pl. nom.-00. cpu am: TH, 389°H0. : setos sm. pl. nom.-20. coreu yaa stidi vb, TV ind. prez. 3 ag. semaeoes i aoe sfit vb. IV refl. ej. prez, 2 ph even chinin Th 18T]5—6. stint >. TV ind. pres. 3 ag. efoutine: TH, 193°), port» comp. Pog wes cau: TH, 1517. linge s. fag. gd. cfg: TIT, i955) cates Bh 18549 stint, 5. 1, ad. sg. 0. nom. ses eum 2X, 180'/8, eum TIE, $8076, spies 11, 188/26, 10/17, chbxnmés? 1, 1884/6, cfuhéa: ILL, LO, ed cdr tee, £ ome bine: fy 1884/1, chara: I aifis, rao, sad, 183", Fehon: 1, 17070, Ve8/10, 30/14, List, ebgre: Up A130, VISTE, ayy te asda, cara: 1, Lauri, be0%/kt, TH, 290°}, 193°], pia T, 110/18, 1428, OF, 189°/6, Tbr, ctr: 180", W82T, dues f aT0Y, cfu: Ty TOV, uma: T, 125/8.chmu + T, Ma"), cowea: TE, 1839, ged. ob mm: {1t, 280,16, pl. ni. nom.-ae. chawun: , VIA2, bitin: TI, Ter/a, f.” nom-ac. “epria: T, Wiey8"—0; 2s. mag. nom-ae, of ‘fa: TI, 2001, fimsa: TE 1887/11, ple ge. eum’'ytanp: I, 18279. silA 5, f pl. aom.ne. citar: I, 189'/9. sllnicfe s. £. 9g, nom.-ae, genta : ur, 188"/13, ‘sine pron. refl, 6, 1. pron. refl. ac. cupes TH, 1846, et T, 797/11, Lroyji0, 1%, ison, asa, TT, igarjs,' 184%, 12, 18s%/4, 9, 20, 1817/8, 187778, 14, 15, 18,'188"/20, Ti, 180%2, 3, 5, 6 10, 19079, 16,’ 1917/5, 1937/8, 10, 18, 192"/2, 1987/5, 19, ca: I, 1797/1," 180"/36, 18i/18, 182776, 9, -ce: Th, 18778, 13, 15; 16, ess: TL, 1867118, IL, LobyT, coy: TE, 1871/1, -eas Uy 189/33; 2. s. f.'sg nom.-a0. cape? Ua, 190". singur adj. pl. x. noma. spar TH, 180"). simbata s, £, 6g, nom-2e. exer mg: T, 11513. sin 8. m, 8g: nom.-ae. exta : TI, 16711. singe s. n. sg. nemo, eww: T, M16/15—16, Dit, 1981/18, 192/10, exwe: TI, 191", 14, cue: IL, iae/T, evar: U1, iayi3—is, UE, ioo7i6, 1992/1, 1927/13, 15, cuties 1, ini (38, TT, 1877/8, TIT, LOR/T, exnvese : HE, 847/16, cim'yas? TH, 1804/8, cawase: “It, 18978, gerd. exes’: TIL, 100%). slavi. s. £ sg. nom.-no, caste: 1, 189/37, Slivi vb. IV inf, 4 samen: 1, 184"72. slobod s,m. pl. nom.-s0. 1ogesh = Ly, 18674, eaesesit: I, 1867/16. Sslobozi vb. LV ind. perf. s. 3 sg. cesonoon : IL, 180/13 ; toll. ind. prez. 3 sg. ct caososkwe: TIT, 10213 —4, perf. s. 3 pl. cawsuswmeea: TL, 1912, slugit s. f. pl. nom-ae. ens: IL, rs67/12. 201slujha 8, £. 9g. nom.-ae. ese : TE, 1867/9, cabuex : IH, 192/16-—17. Sluji vb. IV ind. prez, 8 pl cat ancora + OIL, 1897/15, easter: TT, 189")9, pert. comp.’ pl. catoum aw: HE, 1872-3 smerenie 5. f. sg. nome-ae. cut gests: TH, 191'/13 soare & m. 9g. ged. coupe: 3, 1501. sobor 8. n. sg, nom.-20, exsops :T, 110"/8, gna. eusopbotn 1 1807715 —16. soeoti vb, TV ind. prez. 2 pl. cong : TI, 184/15 5 Teil. oj. prez. 2 pl ex ex eormap: TI, 184/10, My, 1917/0. socotinfi sf 9g. nom.-ac, ear ux: TH, 191%/12, 108711, osornan = Hn, 193"/7, Sodom s. pr. nom.-a0. coasit: J, agit. sodomlean s. m. pl. gi-d. coAsn akan: Ty 119°/3. soy 8. m. sg. nomeac. coun: I, arerfuy, 11, A7P/A5, 15, pl. nom.-ae. sou : HT, "1997/13. sparge vb. TIL ind, pert. comp. 3 sg. cnupameat : TL, 188710, enp'm- 2K, 1886. spila vb. T oj. prez. 1 pl: ew emana: TH, 1917/4, spisente s. £. sg, nom-a0. cmct- wigs TIE, 1997/44. spisi vb. IV ind. perf. s. 3 ag. cou: TE, ‘188/15, 188/10; ret. ind. prog. 1 pl. ur enuy : 11, 1847/8. spisitor sm. sg. nom.-20. e1dne sop: TE, 1877/11, wemopensn: TH, 19071. spin s. m. pl. nom.2e, emuac: T, u3"ps7. spovadit s. f. sg. nomeae, Hens tax: T, 18175. 202 spre prep. esse : I, 170/10, 197716, asi, 1184, “TL, 1858, THT, 8047, 291"/, 1957/1, 13," eapk? 1, eT, spane vb. TIX ind. peri. s. 1 sg. eos: Ty Vt, 3 ag. emer Hl, at 8 'se, at et sett, oj. prez. 3 sg. : ct emipe! Eee, abe cope i, “Ise, 18, ens :'T, 170 spuredciume 5. i. pl. nom.-ac. emipeacwogn: TIL, 193,/15—16, casp- waxwiopaat: IT, 1857/18. spuai s. ts. nom.ae. ewex : I, 31616, stleli s. £ 9g. noma, emma: HT, 1981/4, striga ‘vb. To}. prez. tpl. en expuray : IE, 186418. ‘sub prep. in prep. comp. de sub ve det, suflet sm. sg. nom.ne. esi : IL, 1847/8, 0, 1888, esgaumea: I, ATR, ged. eMfarmbat : IIE, 1977/9, 10, eigueroyasit: I, 1861, pl. homm.-pe-eeaeré: T, 177°/5—6, cat= mat TE, 184710—11, gd. ebbaamn- ope: THE, 191%, ebsanmtasp TT, 183"/15—16. sutletese adj. pl.f.nom.-a0. fr snag: TEE, 489°/12. sulleteste adv. etoertye : II, 1887 sUligh s. {8g nom.a0, tame: 1, 174. sus adv. ee: Ul, 188/26, TIT, 199713. suspia s,m. 9g. nom.-20. edema: my, 18476. $ sapte num. card. wewne: I, 1757/17. # ece num. card. user cmasier: I, 1T6/13—14. saptezeel mum. adv. 4 manmsit aco: T, 181}6—7. pes. m. pl. nom.-ac. mis" : 1 Wie, saselea num. ord. m, a musta: Uy, 1877/5. dea vb. IT ind. perf: 8. 3 ast HT, 10078. o siadv.,conj. adv. wn : 1, itt7/4, 373%, 8, Irép6, -189°)5, 1a5/"14, 15, 1867/13, 1867/8, 188¢/13, 14, TH, 192713, 14; loo. sav. ca ph ¥. ea’ conj. um? T, 17079, 16, 1072, 4, 8, 10, 10,'12, 13, 13, 1s wiry, 3, 1 1) 12 35) 27) IN, 6,"6, 6 7, 1, 8,8, 8, 9 10, 14, 16, i731, 2,'2,"2, 3, 6, 9 20, 12, 13, 16, Wra¥}2,' 17, i73/6) 1,' 1734), 33,"14, 14, 17, 17413), 7 a, a irdva,’2, 7, 10) 14, 15, Veod, 7, 8, 11542, 3, 13, V76"fL, 2, 1%, 12, 16, 16, 1164/3, 5, 5, 9) 10, 13, 14, iit, 9, 12, 43,'16, ire,’ 3,°9, 9 42," 13," 15, 17) 11874, 18, 1is'/s, 6, 7, 1797/6, 11, 14, 1i9"/2, 3, 1, 8, 9, 10, 186/35, aaor, 18174, 4, 42," 15) iss, Li, 18273, 8,'16, 17, 182%/2, 6, 7, 14, 12, 13, 16, 16, 18371, 11,'45, 18, 1834/4, 5, 6, 1, 18349, 12, 13, 14, 14, 16, 1847/1, 6, 7, 7, 8, 8,8, 9, 12, 13, 15, 16, 18, 1842, 2, 4) 6) 7 9, 10, 14, 14, 18, 16, 38, 18871, 1, 12, 13, 15, 15, 16, 16, 17, 18, 18675, 6,8, 9, 11, 12, 15, 16, 17, 18671, 1, 4, 5, 5, 7, 9) 10, 10, 13, 14, 17, 18, Ise, 2, 2,4 4, 5, 10, 11,13, 13, 14,'14, 15, 18, 1871 1, 5, 8, 10, 11, 14, 16, 17, 18, 18772, 8, 9, 11, 17, 1BBY4, 4, 5, 7, 9 1, 12, 12, 14, 16, 18, 188°/1, 2, 4, 6, 7, 7, 9, 10, 3, 31, 17, 17,38, 18, “1894/1, 1, 2, 2 3, 8 5, 10, 21, 12, 13,14, 15, 11,17, 18, 18, TH, 18975, 4, 4, 8, 8, 10, 10, 11, 13,13, 15, 18, 4907/2, 2, 2, 5, 5, 8 6 7, 7, 95.9 12, 12, 13, 18, 19075, 6, 9, 12, 22, 13, 14, 36, 1617/4, 6, 7, 8, 15, 17, 14, 48, 18, 161°72, 8, 7, 8, 121 1s, 17, 17, 82/1, 1,2) 3) 7, 10! 1, 11, 16, 17, 18, 192°/3, "3, 5, 3, 1's, 8, 14, 28, 1, 16, 17, 19d) 7, 7, UL, 14, 18, 44, 16, 18) 1939) 3 fy 8, 6, 4, 8, UL, 13, 16, un T, ror, i888, w-: Thi, 49R/i6 21, wt: T, 1799/9, wt : TH, 1907/4, 1, 17779, a: T, 18678. ti vb. LV ind. prez. 2 pl. qian :T, 198'/2, 7,14, 17,178",10—11, 18179, 24, 17, 3 pL wes 27, 1727/4, import, 3 Sg. wit: IL, 18071, perk. 8. 3 5 wis : TI, 168%)38, vill. 3 sg. ea Ty 1767/4, oj. pres, 2 ph ex gin TL, 1021/12, ex we: TT, 1877/12, ger uutwan : TE, 2O1"f:5. T fain 8. f. 9g. g-€. mame: IL, ase. tare adj. sg. 2 nomae. rape; UO, 193yfu. atk s. m. sg. J, LIL]6, 1787/10. ticle 8. t. sg. nom.a0, rita: I, 1807/7, myta: HL, 18948, ‘Twin! HE, 186%/1, pl. nomvse, sate? TE, ABE/IT, mryoTnae: TIT, 189°/10—12" tavili vb. IV ref. ind, viit. 2 pl. we apt vation ; TH, 193°/15, teme vb. IIT rel. oj. prez. 3 ag. eco rue: TL, 1818, find, m. pl. aomn.-ae. mug : HE, 186/15, ‘opiott: TIL, 18973, tot adj, 's. 1. ad). sg. m. nom.- 20. mom: TL, 186'/17, 1887/9, rom Ti, 1887/14, £. nom.-ae, roam, : HT, 3897/23, moma: T, VIS", pL m. nome, mouy : I, 172'/6, mays : TEL, 10246, vou: Hy 1867/16, mo, om.-30. mum :Uy, 1879, f nom.-20. moat: I, amys—9, tye, 17972, 184/18, 18077, 1877, 1888, TH, 1897J9, 10, 1907/18, 191'/1, 1, 2, 5s 1, voune: T, 182)1, 1, 185%/18, 1ss'f17, THT, 19172, 15—16, 193"/8, ours: I, ISL/i7; cu val. subst. m, pl. nom.-ae, moy: I, 184/16, 1877/5, 18875, 188"/1, 189'/2, 2, 3, roy: U1, 136'/14, 186"/9, 187717, meus : TI, 1867/4, TI, 190°/15, v9 THT, 190°/1—2, 4, mous THT, 189°/5 5 2. e.n, 9g, nom.a0. mom :T1, 185%/2. tree vb. IH ind. vilt. 3 sg. ue crete :T,1TU"/A, 1-3, int. a nptue: 1, a9. trei num. oard. mpat: I, 170"/20, supa: T, 170779. treilea num, ord. m. aa’ mpaas : TL, 187'/4, fa mgse : T, TTL. tremur 5, n. 8g. Dom.-90. mpeg a, 189"/11. trimite vb. III ind. perf. s. 1 sg. imgewwms ; T, 4712, vit. 1 sg. sah a rptaamme: T, LTA, wove ast 4 rageweme: I, 175%/L4, 3 ag: es moe wine: T, 181A trimitere 8. £ 9g. nom-ac. Ht swcumspe:T, 1TA'/4, 180°712, rpnonavrepe: T, 1895/15, mpvockmepe : T, 188"/4, faigentamsge =” T, 178"]20, mphowempe: I, 179°/8, gd. mpmwumepe: I, wisps. trufas adj. sg. m,.nom.-ac, ‘98 gata: TT, 1867/3. trup s. n. 9g. nom-a0. rein: Th, 1s4/8, 185711, 188°/14, 17, mesa Ti, isto, UT, 19078, 1917/38, psn: I, 1857, TH, 189%, impéntg : TE, 184/12, 188/40, 1887/6, ‘Hi, 180°/17, 1917/4, 192/18, 192")4, 9, 14, rpénsa: Ti, 1844/15—16, THY, 1907/17, 191"/11—12, 16-17, jova, 19eyjit, Lesp9,” 1997/27, 208 ged. péntasii : TE, 185"/18 18671, ‘mpsnsasu : TIT, 1907/9, pl. nom.-ac. inpenspeae: I, 176/11, g.nd. mpsmspe = ‘1, 1864/6, xptnseuwg : TEL, 1917/23. ‘rupeste adv. reSimys : II, 185'/9. tu pron, pers. 2 sg. nom. my: I, 1899, a. af-: Ll, 18978, 9. ‘wuneree v. intunerie. t fine vb. TIT ind. prez. 3 pl wana: TH, 1907/4. finere 5. f. 9g. nomac. wire: 1, 189/17. {finnt 8.1, sg. nom.-a0. ynpsmsa = Ur, 188/14, 188)9. u ueenle s,m. pl. nom.ac. oie vtn = TEE, 190"/4, gd. osumenaopn = , 1887/7, TL,’ 19077, 13, sume veaawp: TI; 1887/11. umbla vb. Tind. prez. 8 5g. 0x : UH, 185'/9, 3 pl. asem: T, 112%719, ojvpres. 1 pl. ex qeama TT, 1857/15— ABO, # seanm: I, 1837, int. oases? TI, 186712—18. ‘umbra vb. I ind. prez. 3 sg. ovusstsa : T, 1747/8. umplea yb. II ¢). prez. 1 pl. en gnu; TE, 1877/9. ‘un art. neh. sg. m. noma. $+ 1, \76"/10, TT, 18978, IL, 1934/4. unerop. &. 2. sg. Hom.-ac. S¢pen 1, 1767/2. unde adv. sus: IZ, 1898, TIT, LO2Y12, suat: TT, 189'/8—9, oywat: T, LU, oyw’ae: T, 17973. unsprezeeelea nom. ord. m. 4 veagmatuae : I, 187/8—9. wnt s,m. 5g. nom-20. sum: J, 1737/2, wm num, card. ma. sé: I, 1807/2, f. wi I, 17072. ‘umul pron. nehot. sg. m. nom.-a0. ‘eyes: TH, 18873, 18, IIT, 193'/8, spa: UL, 387[18—187. ureche 8. f, pl. nom.-ae, peat 3, 1igu7—1s. ‘uri yb. TV ref, ger. sp'mas-ex : 3, uri. rma yb. I ind. prez. 8 sg. 97> asx 'T, 1808-9. ura 5. f. 9g. nom.a0, oypuun : MST, Syne, RPS usd 5, f pl. nom-ae. oyewtat: 1, 1831. ‘stent v. osteni. igor ad7. sousph : T, 17972 v vai intorj. eat: Z, 1807/11. ‘wAduvi sf. pl. nom.-2c. evaswat: 1 uafi—2. ‘varsa yb. I ind. import. 3 9g. ipea: TT, 18179, perf. comp. 3 5g. fee gpxeug + TIE, 1924/7, vit. 3 pL 1, inrpig—13; ref 35g. ct ease: TI, veae-s. TY, 1927/12, gid. wisaiaop : TI, 1867/3, m. pl. nom-ac. stm: wewuwg: II, 189/19} loo. adj. At wish : TIL, 1027/18, ae ety: TOT, 1917/8, 192°/13, at sew : ILL, 1925/12 5 oo. adv. ave wien ; T, 176717. veoie s. i. 6g. nom-ac. asuté: II, AS0/19 ; Too. adj. ae eevie: TIT, 198°/4 ;loc. adv. eeste: THT, 1937/17, 193°/5. Veein s,m, 8g. nom.-a0, sett: T, 1808, swwm: T, 18047. wedea vb. II ind. perf. s. 3 sg. nas : I, 188%/18, ansd : TI, 188418, oj. pres. 1 sg. en ease: 1, 17675, 2 pl acanw: I, 170°17— vb. TV ind. perf. comp. 2 ph aus exon : U1, 1877/4—5, vite. 83g. 4 sin: T, 1TH P23, a a TIL, 19078, impe:. 2 pl. expagn: HI, 1802, 2, ewig: OL, 187. Vonin s,m. sg. nom.-20. eis: 1, 18975. vvoninos adj. pl. f. nom.-no. ecst- wsces T, 1767/3. wesoli vb. EV refl. imper. 2 pl. sctanuaon : TL, 187/34) seca ex: Ti, 187/11. veselie s. sg. nomeae, eet: 11, 183°/12, 184%/7, 186/35, wseate: TH, 2917/10,- ga. eterstm: TL, assy12—13. ving 9. f. eg. nom-ne. atau : Mi, 1847/6, 186%, TH, 1927/11, tau: T, 14/36, Th, 1867/5, 189"/1, TM, 101"/8, 199"/4, 1927/10, 13, 28, ged. ewmunen: TL, 186'/5, wine: TL, ass. vielean 8d}, 8. 1.adj. pl.m. nom.- a. Xwatsn: I, 178/10, woe. Xi res Ty 1778, $. n0%0.-00. Kirra 1, 17070; & em. sg. god. Racak- ves: I, 79"/10. viclegug 5. n. 9g, nom.-ac, i sung TT, 1884, p.. nom.-a0. Kreat- twsitgns: I, 115"). viet vb. TIT oj. pres. 1 pl ex stu: TE, 1881, 1887/3. viet =. f. pl. mem. 20. aus: I, ue. ‘vierme 3. m, pl. nom.ae.slipati: x, Muay. vin s,m, sg. xom.-ac. om: I, 1139/2, wma: TIT, 1024/5, eon: 208TAL, 1027/18, eng? : TH, 1924/15, an wea TL, 102"/3. vineri s, f. sg. nom.ac. sai: Ty LIMIT, 14, TAYE, 1104/2, asap + ¥, niv/15, 172'/9, '173'/5, 1737711, 138. vinovat adj. sg. m. nom-86, si sum : IKI, 190°]9, pl. nom.-ae. en say: TID, 1987/5. vin s,m, pl nomeao, ei: I, 173"/8. vinzare 8. f. sg, nom.-20. wessuye: mY, 19178. virsti s. £ sg. nom-a0. spxems: MI, 1897/3. ‘voi pron. pers. 2 pl, nom, wow : I; 1IB/3, 6, 1H, 13/4, eh: T, 17¥/3, 9, eo: 181/10, 4. gow! 1, W711, 11, VON, Vi9"}8, 1784, 1re"/36, ex: T, 175"/8, 18179, T, 197/8, TI, 19378, -ex : T, 1757/6, 411713, 02 1, LIA, ex: T WTV II, ae, eof! T, 1T1/2, 9,175, 172707, Vie, ies,” wai, 167, 1767/8, LIT, 182'/5, TIL, 19079, 3927/6, 1927/1, 11, 149°/6," sow: I, inp, wie, TL 184/10, UO, yeofa7, leivar, ex: I, 17818, iar"/i0, 18218, '3, 5, I, 184710, 1877/6, 8, 10, 15, 16, 1877/9, TOT, eyo,” 193"6,' ex: T, TVG, i9}2, 17814, 14, UL, 1636, ex: 1, 1772, TT, 18771, 7, 18714, 11. ‘voinio s,m. og. nom.-0e, woe : 1, 176710. vyostru adj. pos. sg. m. nom.-ac. exemps: T, TU/8, sowempx: 1, 177/9, pl m. nom.-ae. aowerpe: T 178/18, £ nom-ac. roumpe: Ty 179%/9, ‘74/4 175'/4, 1181, VIG", 31, TT, 184711, woe va: I, 1788. vyrajhit s. f. sg. nom.-a6, spenex : TL, 18572, pevex: IL, 188%)5, 208 soagex : TI, 1889-10, pl. nom. soc. saunas: Tl, 18813, sponcuses TE, 18877. ‘wrkjmag s,m. sg. nom-ae. ape auuise : TL, 188")3. wea yb. IT 1. vb. pred. ind. prez, 3 pl. wops: IM, 189%)5, viit. Boag. ea xe: I, 101415; vb aus. ind. prez. 1 sg. soo: I, Vina, MV5, 17249, 173"8, Li4"|4, 10, 1754/02, 14,17, 176%, 7, 1162, LITS, 178"/7, ATP, 9, 1Bu/7, 181/18, 15, 18217, wo: T, 1767/13, 8 sg. ee: T, PTV/L, 1, wise, 7, 13, 14, 16, 174", 2 1isi/i3, 1764, LTBI, 14, 17978, 5, 7, 179°/3, 7, % 11, 14, 280715, B01, 14, 17, 18173, 4, 5, 13, 15, 1831/5, 1827/9, 14, 14, 183419, 18, TI, 1837/15, 184417, 185°/41, IHL, 190"/9, 192"/24, 12, 14, 14, 17, 18, 1031, 14, 16, 1934/13, TH, 1927/12, 193°/16, 4: THI, 190%78, wT, 118/13, au: T, 183, ex: J, 189/44, 1 ple ep: TL, 1857/1, 3) 4, DH, 108°/19, 13, 15, 15, eptew ‘TLL, 198/11, 2 pl. set : T, 171°/26- Yi, W748, 15, 115'/10, 1767/13, 14, Viel, TBA, "14, 16, ‘eivj14, 11, 19013, 190°), 8, ewe ? Tar, 19076, 193'/8, 10, ca: TT, 1906, L91"/12, 12, ame: T, 17645, 3B ple som: Ly WV /iy, LULL, 116'/8, 17675, 0,10, 17877, 181/712, 18, ewp: IMT, 163718,’ 193'/5, 6, oop: TI, 384/18, -nop: TH, 199"/4, cop’: T, 1184/10, top: Ty Lier) seme: TABU, wp: T atop. vyreme, 8. phn = Tm, 1937/8: ‘yreun adj. nehot. sg. m. nom-20. apa: T, 18017. vultur s,m. sg. nom.-a0. sympa = 1, 1165-6. zZ vicea vb. TK ind, prez. 3 ag. saw: a, 189°/17. iobi vb. TV ind. pert. 9. 8 9g. ‘sqyoen : TT, 188°/2 i st. sg. nom.ae. sh: I, 74/7, Tr, 183/11, 18, 18472, 4, 186/27, sti: T, 11996," 179"/4, 4831, I, 183"/13, 13, 14,15, 16, 1382, 187772, seu: TIE, 193%/13, sous: T, 178'/12, wer TEE, 19245, god. ‘su: 11, 184/11, pl. nom.-2o, swat: I,170°/9, \iejs,"24, 182/1, TE, 188712, ‘svat, 170"/1, tee vb. TTL ind, pos. 3g. wet: 4, ately TH, 10H}, 1998) 13, paras. 3 ag.’ our i, 21776, 10; Eeisbie, Goins, isis, 187s) 1d, TH, i901, 14, 10045, 18Ly/4, iokr/g; 10776, 20846, perk. comp, oj. prez, 1 pl. cu umen: IL 18345, $a8%/1, int."4 won: Thy 18978 j pas ind. prez. 3 sg. acné siex TIT, 190723} sel. inl. pres. 3 ag. er siwt: IL, 19E/5. di vb. TY ind. peri. s. 1 sg. sate: T1785. * ‘Zistoust s. pr. v. Joan Zlatoust.FACSIMILE10" aua2 213am aa ree 25216 113 113" aut219220 aa Berg Vase tec w epic atecey oe aes AER ALROCERG BE OK Lis" 221116" 22a224 aie" itt226 Aapitana: # he amie Sicnesntgeg AA regpiptrace rte Ss osatere Heian arn Ra BAR. epee eget Pig fated peocege a ee Ak cnasioan pega tsySoO me. Bites tte ee Ahad ecX Yankee Sfrcngeenfelg er 2ar208 Lis" snark nee Aynpacjen rartinee Ce fOn WOM AWG CBA Tak ONE CO EY dopemgainta econ Bese grt astprgen it os acon 7 poceto Ae = ere gw Ee, east ei ceem 1AE NAL Vane Gate Hnecrqe Emeveontbadtcaye ORE CACC He Preteen cate AgastaSes usr iy (an Canin AN, SBA. THB CC HSCS. Suit Gatacn ys Fr mere Pnteaper ht arpa NeA ages se glece At arcay cage naiga farckewa oe eg 223es ade A eesgisinae SiGe: _ coopera needle vers af ite stsOwA Kamicaad cin Canines Arena Seteat perience ae Wnargee gs, INS wiekg Fie cate. SAnnAga ABA Veprb ase awtigp em 2 Hes avast” sie y ost ayia patrons eaetes, ave 119" 180° 231233 232238 sl een vege ores ans TM Hee Rae, cave sine weme ais eae Bi as estbageantae mennh 7 scigcdtnn aes sebeaptenpat Riau caretao 235236 Ag cng MaKeitit af NAMES UC TEATH SOC 237238 183" 23918 ase” 2a 202 “gpkacntactenste hia gaaseaers ates ey ieee esse t ie sitasepemenne svt 7 et shee ere ot ReKEK GE ASRE? 186"244 386"aap Wali Gv Ae teeaheviner eas ecritexnpenWed caer nectar” lemsinteeCnceacnonnrc, Naseer ARMA ys tree ny Rains asst ESAS TINARO Urnlenione apap cepa a Ho eptengti Fea iage fe uinesriiiag Espn. usmnitenat NCAT ALEK ~ Samp imen ng ene Aceeeda Bice Se ¥erkeermapionscmey. es | erupt epee aes egit. ig Ss MScVinaneena ES - ont Memawamee Mepis mm psylegitgerta enn sa cai atl gn cep weber 246 asst 24726 iss 189° 29250 See sapesiymaaned | PE REET, ae ee: | afectines waditgfow ¥en BeAr stan ote Nestareege ware | in pep tenes pose rafiare dguostnnpartcese® * aaa Marea ca I NAFE OROG RUN hae ‘ante tof arcecinnsps Se use ghee Ataris hx engs Ae HeHOaLs CTE et: FANE YANEE TELA ETSEGE ie | MOCEA ere GRRE AEROS NEEL gigas aang finn g athens « Rae, 190"252 190" Acad geicvne: AM Coma Useat oi284 91" 98237 258258 SUMAR Coetat tnaite. Stud lage Meneses 10 Manvsersth a inagaeret Lpnit astra Manvacrgulot de ia ‘teud sul de ta Toad cope sa esigioni? fermana coptiniv, indeipit 4 a toss epren vera inane Sate et ots asepre ele Leyenda dumictet anand ta Pope 7 Inestatara ts eutineséturé << naice de cuvinte Notd asupea tnetcetut Irate : Fecaimile oo... 5052 a! Bbtoteit Academiet RGR, a m