A transmite o nestiint sau o experient

Jean-Yves Leloup, Scrieri despre isihasm

Trirea isihast se caracterizeaz printr-o dubl afirmatie: afirmarea transcendentei lui Dumnezeu n natura Sa si afirmarea prezentei lui Dumnezeu n fiecare dintre noi, adic a ndumnezeirii reale a omului prin energiile divine. Aceste dou afirmatii, atunci c nd sunt trite si ntrupate ntr-un om, vor da caracterului si nvtturii sale trsturi unice. Acesta este chipul celor pe care i numim Printii Bisericii sau Printii desertului, Stareti sau Btrni, asa cum ni-i descrie traditia sau cum i cunoastem p n astzi, n Athos sau n alt parte, cci este vorba de o traditie ntotdeauna vie. Acesti ntelepti sunt cu mult mai smeriti dec t ma!oritatea oamenilor, pentru c sunt mai iscusiti. "ai apropiati de infinit si de incomunicabil, ei sunt de asemenea mai constienti de limitele lor si de caracterul limitat al cunostintelor lor. Dou din trsturile lor mi par mai caracteristice: smerenia si certitudinea. Smerenia este legat de aceast necunoastere a naturii divine sau apofaz, despre care am vorbit. #ertitudinea este legat de realismul e$perientei lui Dumnezeu. Dac realitatea Sa nu reprezint ceea ce se poate imagina sau g ndi, ea nu este totusi mai putin arztoare, crucifiant, dar si izvor de pace si bucurie. %rezenta Duhului este ceva ce se poate simti chiar cu trupul, cum i se va nt mpla lui "otovilov n apropierea Staretului Serafim. Dac as spune: &'l cunosc pe Dumnezeu&, as fi un mincinos( Dumnezeu este incognoscibil. "ai bine mi-ar fi mie s tac si s rm n n smerenie.Dac as spune:&)u* cunosc pe Dumnezeu&, as fi de asemenea mincinos. Atunci cum s tac, cum s nu mrturisesc c +l e$ist, Aceast dubl atitudine este atestat prin numeroase povestiri din colectia de fapte si cuvinte ale -tr nilor de demult, pe care o numim Patericul sau Apophtegma Patrum. Asupra smereniei mai nt i: .n t nr veni s-si afle un printe pentru a-l cluzi pe calea desv rsirii, dar btr nul nu-i spunea niciodat nici un cuv nt. T nrul l ntreb care e cauza tcerii sale. &Sunt eu oare mai mare dec t tine pentru a te conduce,&, i rspunse el. &)imic nu-ti voi zice. /, dac vrei, ceea ce m vezi pe mine c fac&. %aul +vdo0imov comenteaz acest cuv nt astfel: &.n printe duhovnicesc nu e niciodat un director de constiint.

+l nu d niciodat nastere fiului &su& duhovnicesc( el d nastere unui fiu al lui Dumnezeu, adult si liber. .cenicul primeste harisma trezviei, printele primeste harisma de a fi organ al Duhului Sf nt. Aici, toat ascultarea este ascultare a vointei Tatlui ceresc, prin participare la ascultarea lui 1ristos&. 2elatia duhovnicului cu ucenicul devine astfel analogie, participare n duhul dragostei la relatia Tatlui cu /iul. Ascultare, smerenie si dar tcut nu sunt doar simple virtuti, ci imitare a vietii dumnezeiesti. 3is-a un btr n: &"ulti si-au zdrobit trupurile lor fr dreapt socoteal si s-au dus fr ca s gseasc nimic. 4ura noastr miroase ur t de at ta post, stim pe dinafar Scripturile, recitm toti psalmii, dar n-avem ceea ce Dumnezeu caut: dragostea si smerenia&. Aceast smerenie conduce la dragostea care este proprie printelui duhovnicesc. Sf ntul 5saac Sirul a spus ucenicului su: &5at, fratele meu, o porunc pe care ti-o dau: mila s at rne ntotdeauna n balanta ta p n-n momentul c nd vei simti n tine mila cu care Dumnezeu acoper lumea&. Sau nc: &Sf ntul %aisie cel "are se ruga pentru ucenicul su care se lepdase de 1ristos. Si c nd se ruga, Domnul i apru si-i zise: &%aisie, pentru cine te rogi,& Dar sf ntul nu nceta s se roage pentru ucenicul su si atunci Domnul i spuse: &%aisie, te-ai asemnat "ie prin dragostea ta...& .n duhovnic, spune Sf ntul 4rigorie de )azianz, este &un depozitar al dragostei divine&. &5nima lui se aprinde de dragoste pentru toat creatia,chiar si pentru reptile si demoni&6Sf. 5saac Sirul7. Avva %imen refuz pedepsele si manifest aspectul matern al paternittii sale: &Dac vd un frate la slu!b c atipeste, i iau capul si i-l odihnesc pe genunchii mei&. Se spunea despre Avva "acarie c a devenit, dup cum este scris, un dumnezeu pm ntesc, deoarece, asa cum Dumnezeu acoper lumea, asa Avva "acarie acoperea pcatele oamenilor, pe care le vedea ca si cum nu le-ar fi vzut si le auzea ca si c nd nu le-ar fi auzit. &'ntrebare: c nd stie omul c inima lui a a!uns la curtie, 2spuns: c nd socoteste c toti oamenii sunt buni, si c nd nici un om nu-i pare necurat sau murdar, atunci are cu adevrat o inim curat...&6Sf. 5saac Sirul7 Smereniei si dragostei, care sunt proprii unui adevrat printe duhovnicesc, li se adaug 8 n isihasm 8 e$perienta luminii si a certitudinii. Sf ntul Simeon )oul Teolog 69:;-:<==7, clugr studit, apoi staret al m nstirii Sf. "amas din #onstantinopol, ocup un loc e$ceptional n istoria spiritualittii >rientului crestin. +l va vorbi cu puterea e$perientei sale duhovnicesti si nu se va teme s opun evenimentul duhovnicesc al vietii mistice anumitor institutii traditionale ale -isericii. .nele din afirmatiile sale par s se opun sensului smereniei si apofazei despre care vorbeam. +ste cellalt versant al incomprehensibilittii lui Dumnezeu.

5naccesibil, n iubirea sa pentru om +l devine participabil. 'l ndumnezeieste pe cel care, n nestiinta sa, 5 se ncredinteaz. &#el care nu *-a cunoscut pe Dumnezeu n aceast viat, va spune Sf. Simeon, nu-* va cunoaste nici n cealalt&. +l insist asupra necesittii e$perientei duhovnicesti, mai ales pentru cel ce ar avea misiunea de a-i ndruma pe altii pe cale. &)imeni care n-a primit botezul Duhului nu este nscut pentru viata duhovniceasc: n ordinea harului, el este ine$istent, incapabil de vreun lucru bun si mai ales de a da nastere fiilor duhovnicesti, nefiind nscut el nsusi&.6?iata Sf ntului Simeon de )ichita Stethatos7 Traducere de Nicu Turcan
(Publicat n Epifania nr.5 din 1996 si reluat aici prin bunvointa redactiei)