Recenzie

Titlul lucrarii : Studiile de piata Autori : Armand Dayan si Fernand Bouquerel Editura: C.H.Beck, Bucuresti, 2008

ucrarea !"tudiile de #iata$ e%identa importanta studiilor de piata ! si %ine in a&utorul celor ce doresc sa intelea'a realitatea in care traiesc sau sa isi desc(ida o a)acere.Aceasta lucrare o)era o descriere si o e*#licare a tuturor te(nicilor utili+ate in studiile de #iata , anali+and , de o maniera clara si ordonata , ne%oile, moti%arile , atitudinile si com#ortamentele !noilor cum#aratori $ ,rin #ro-lematica a-ordata, lucrarea %ine in s#ri&inul studentilor, cadrelor didactice si s#ecialistilor in domeniul marketin'ului, dar si tuturor celor interesati de aceasta stiinta. .n aceasta carte el 'aseste su-iecte interesante si utile care sa/i stimule+e modul de a 'andi res#ecti% de a lucra, intr/unul e)icient -a+at #e com#etitie si #er)ormanta. 0n studiu de #iata -ine reali+at #ermite )irmelor sa o-tina in)ormatii #recise si indis#ensa-ile #entru a le usura deci+iile de marketin'. "tudiul de #iata %a #ermite colectarea si #relucrarea in)ormatiilor, a%and ca o-iecti% o mai -una cunoastere a unei #iete sau al unui sector de #iata si de a reduce incertitudinea deci+iilor %iitoare. Finalitatea unui studiu de #iata este de a )urni+a in)ormatii adec%ate #entru a intele'e dimensiunile unei #ro-leme. De e*em#lu: 1 De ce numarul de %an+ari al unei )irme sta'nea+a2 3 1 Tre-uie sa ale'i am-ala&ul A sau am-ala&ul B2 3 1 Cum sa comunici cu se'mentul tinta al )irmei2 3. .n lume e*ist4 5n #re+ent o mare %arietate de ti#uri s#eci)ice de or'ani+are 6i re'lare a acti%ita7ii economice, dar sistemul economiei de #ia7a a de%enit #redominant 5n lumea contem#oran4. 8ntre economia de #ia7a 6i economia de sc(im- se #une adesea semnul e'alit47ii8n #rinci#iu, economia de #ia7a este considerat4 o )orm4 e%oluat4 a economiei de

sc(im-.Ea este o#usul economiei centrali+ate, a6a cum economia de sc(im- este o#usul celei naturale. Economia de #ia7a se #oate de)inii/ ca un mecanism com#le* de coordonare a oamenilor, acti%it47iilor 6i )irmelor #rintr/un sistem de #ie7e 6i #re7uri. Piata este necesara #entru a reali+a le'atura dintre #roducatori si consumatori, o)erind #artici#antilor in)ormatiile necesare #entru a #utea decide ce, cat si pentru cine sa #roduca, dar si ce, cum si cat sa se consume. Aceste in)ormatii nu #ot )i i'norate in cadrul sc(im-urilor economice. Desi in acce#tiunea ei s#atiala si economica #iata este locul de intalnire a a'entilor economici, %an+atori si cum#aratori, care sc(im-a intre ei -unuri sau ser%icii, #iata mai #oate )i inteleasa ca )iind locul de intalnire a o)ertei cu cererea, #rima re#re+entand )orma su- care se in)atisea+a re+ultatele )inale ale #roductiei in conditiile economiei de sc(im-, cea de/a doua e*#rimand ne%oile umane sol%a-ile. :e'ulatorul #ietei este concurenta, ast)el ca )iecare isi urmareste #ro#riul interes, satis)acerea cat mai a%anta&oasa a necesitatilor de #roductie sau de consum si o-tinerea de casti'. Cunoasterea #ietei #resu#une cunoasterea cererii, o)ertei, #retului si concurentei.Concurenta desemnea+a relatiile de com#etitie, de ri%alitate dintre a'entii economici in calitate de #roducatori sau cum#aratori, relatii s#eci)ice economiei de #iata. .n conditiile concurentei creste e)icienta economica a #roducatorului ;ma*imi+area #ro)itului< si a consumatorului ;ma*imi+area satis)actiei<.Concurenta reali+ea+a deasemenea o selectie a #roducatorilor, a%and in %edere ine'alitatea dintre intre#rinderi in ceea ce #ri%este e)icacitatea. Ast)el a'entii economici sla-i sunt eliminati. Ca urmare, resursele se %or concentra la dis#o+itia unitatilor ca#a-ile sa le 'os#odareasca si sa le utili+e+e rational.Concurenta tinde sa ase+e in ec(ili-ru ramurile de #roductie, cererea si o)erta, sa transmita de la #roducatori la consumatori o #arte din %aloarea su#limentara creata #rin cresterea #roducti%itatii muncii. Fara aceasta transmitere care im#lica reducerea #returilor nu s/ar #utea %inde cantitatile tot mai mari de -unuri, iar #roductia s/ ar su)oca. Concurenta asi'ura consumatorilor li-ertatea de a ale'e -unurile si ser%iciile si de a/si satis)ace la un ni%el su#erior ne%oile. 0na dintre consecintele (i#erconcurentei este de+%oltarea im#etuoasa a tehnicilor de marketing , si anume a #roduce con)orm aste#tarilor consumatorilor si a )ace cunsocut #rodus #rin #u-licitate.,entru o-tinerea succesului, com#aniile tre-uie sa cunoasca

com#o+itia #ietelor si a modului de )unctionare .Acest lucru nu se #oate inde#lini decat #rin e*istenta studiilor de #iata cantitati%e sau calitati%e.Alaturi de concurenta , ni%elarea %alorilor , accesul ra#id la toate #rodusele si ser%iciile , conduc la nasterea cum#aratorului im#re%i+i-il si a instrumentelor de marketin' care sa #ermita %an+area in orice conditii. Alt)el s#us, studiul )acilitea+a dia'nosticul de marketin' si=sau orientea+a deci+iile mana'erilor. Cartea !"tudiile de #iata$cu#rinde > ca#itole si anume: "tudiul de #iata.Acti%itatea de marketin' Com#ortamentul de cum#arare Te(nicile de in%esti'are li-era Te(nicile de in%esti'are structurata ,relucrarea in)ormatiei Ela-orarea studiului de #iata ?rdonarea ca#itolelor #ermite cititorilor sa/si )orme+e o ima'ine lim#ede si com#leta asu#ra semni)icatiilor a-ordarii studiilor de #iata si construirea )undamentului necesar #entru continuarea studiului in #ractica. ucrarea se desc(ide cu o scurta descriere a studiilor de #iata si anume o-iectul studiilor ;anali+a cererii, anali+a o)ertei, anali+a distri-utiei si a )actorilor de mediu< urmata de ti#olo'ia studiilor cu cele trei ti#uri :e*#loratorii, desci#ti%e si e*#licati%e si sursele de in)ormare;interne, e*terne<.Acest ca#itol )ace cunoscute cititorului acele notiuni de -a+a care il %or a&uta in intele'erea urmatoarelor as#ecte. 0n alt o-iecti% al studiilor de #iata este cunoasterea com#ortamentului consumatorului. "tudierea com#ortamentului consumatorului a de%enit o #reocu#are a s#ecialistilor in marketin' ,intrucat ei #ot a)la cum isi ale' cum#aratorii -unurile si ser%iciile necesare satis)acerii multi#lelor ne%oi,care sunt stimulii, )actorii care le in)luentea+a ale'erea. De asemenea, 5n condi7iile di%ersi)ic4rii considera-ile a o)ertei, consumatorilor li se desc(id lar'i #osi-ilit47i de ale'ere. ,e de alt4 #arte, cre6terea #uterii de cum#4rare, concomitent cu ridicarea ni%elului de educa7ie 6i cultur4, 5i d4 #osi-ilitatea cum#4r4torului s4/6i satis)ac4 mai multe ne%oi, mai so)isticate, de ni%el calitati% mai ridicat, as#ecte de care este a-solut o-li'atoriu s4 7in4 seama #roduc4torul, #entru a #utea %eni 5n 5nt@m#inarea

dorin7elor consumatorului. .ntrucat #iata #e care acti%ea+a a'entii economici nu este #er)ecta ci mi*ta, nu exista o transparenta in ceea ce priveste informatiile referitoare la un bun, ci omul in calitate de cum#arator tre-uie sa aloce o #arte din tim#ul sau in)ormarii #ri%ind #rodusele dorite, #returilor acestora, calitatii etc. Cei doi autori au incercat sa e%identie+e #rinci#alii )actori im#licati in #rocesul de cum#arare , dar domediul )iind )oarte %ast nu au reusit decat o 'enerali+are a in)ormatiilor.Erau necesare mai multe e*em#le si cone*iuni intre )actorii e*#licati%i indi%iduali , sociali , de moti%are si #rocesul de ale'ere a #roduselor in marketin'. Aceasta carte este un instrument de lucru .,entru a o-tine toate acele in)ormatii #e care le/am e*#us mai sus e ne%oie si de cunosterea unor metode #entru a intra in #osesia lor. Com#etitiei des)asurate la scara 'lo-ala nu i se #oate )ace )ata decat cu intre#rinderi in care )lu*urile materiale si in)ormationale sunt inte'rate #e -a+a de calculator si comunicatii, si #rin a#licarea conce#telor moderne de de+%oltare si reali+are a #roduselor. Te(nicile a-ordate de autori sunt re+ultatul moderni+arii si incercarii de !trans#arenti+are$ . "tudiile de #iata o#ere+a cu o serie de tehnici de investigare libera sau structurata.Te(nicile de in%esti'are li-era )urni+ea+a date #rimare calitati%e , #e -a+a discutiilor neorientate si semiorientate indi%iduale, a reuniunilor de 'ru# , a testelor #roiecti%e si asociati%e , a o-ser%atiilor.Aceste studii o)era ras#unsul la intre-area !de ce2$ in e*#licarea unor com#ortamente.De aceea autorii o)era #e lan'a in)ormatii le'ate de locul , modul in care se des)asoara si acele elemente care sa usure+e #rocesul de comunicare. e'atura care se sta-ileste intre in%esti'ator si cel in%esti'at este )oarte im#ortanta..nstrumentele )olosite in aceste metode sunt mai de'ra-a #si(olo'ice si de comunicare. Contrar te(nicilor de in%esti'atie li-era care cauta, inainte de toate , sa a)le de ce , te(nicile de in%esti'atie structurata )urni+ea+a date #rimare o-tinute #rin metoda intero'arii directe.Bor-im ast)el de date #rimare standardi+ate de ac(i+itie colecti%a , )urni+ate de #anele. ucrarea enumara )oarte -ine ti#urile de #aneluri si in)ormatiile #e care acestea le )urni+ea+a #ri%ind dinamica #ietei , a sumelor alocate di)eritelor ramuri economice, #uncte de %an+are, lideri de ima'ine. 8n 'eneral, studierea direct4 a #ie7ei s/a de+%oltat 5n str@ns4 le'4tur4 cu numeroase #ro'rese reali+ate 5n domeniul cercet4rilor

s#eci)ice 6tiin7elor sociale. De6i #anelurile sunt utili+ate #e o scar4 relati% lar'4, at@t 5n domeniul cercet4rilor de #ia74, c@t 6i #entru studierea di)eritelor as#ecte de natur4 social4, #olitic4 etc., literatura de s#ecialitate este mai a-undent4 5n ceea ce #ri%e6te )olosirea #anelurilor #entru studierea )enomenelor de #ia74 6i a com#ortamentului consumatorilor. Cu toate acestea, c(iar 6i 5n acest domeniu, 5n #re+ent, se remarc4 o mare dis#ersie a materialelor #u-licate.Acesta este si ca+ul cartii a-ordate care nu acorda atentie deose-ita , data )iind si natura lucrarii. Atunci cand aceste in)ormatii nu sunt su)iciente #entru re+ol%area unor #ro-leme, alte in)ormatii cantitati%e si calitati%e %or )i culese #rin metoda c(estionarului si a scalei de atitudine. Aceste ca#itole ale cartii sunt )oarte -ine tratate , de o claritate deose-ita, #utem s#une c(iar #eda'o'ica.Eta#ele te(nicilor sunt #re+entate cronolo'ic si intr/o maniera concisa, im-inand teoria cu #ractica. 0rmatorul ca#itol Prelucrarea informatiei este mai #utin ela-orat #entru ca s#un autorii !"#ecialistii in marketin' nu sunt si nu tre-uie sa )ie staticieni $."e )ace insa o directionare , #entru ca in)ormatiile o-tinute din studiile cantitati%e si calitati%e tre-uie sa )ie #relucrate cu a&utorul te(nicilor stiinti)ice. De aceea anali+a cantati%a si calitati%a a o)ertei si a cererii, #re+ente si %iitoare, a unui -un sau ser%iciu;ceea ce re#re+inta un studiu de #iata< este c(eia de -olta a oricarui demers de maketin'. Ea ras#unde ne%oilor de in)ormatii, care a#ar de )iecare data cand tre-uie sa )ie luata o deci+ie comerciala insotita de risc si cand tre-uie sa )ie controlate re+ultatele acesteia. Atunci cand a#ar o serie de #ro-leme in reali+area studiilor se #ot )ace anc(ete s#eci)ice , lucrarea de )ata o)erind un e*em#lu in acest sens.Deasemenea #entru o anali+a mai #ro)unda a unor as#ecte #re+entate in aceasta carte sunt #re+entate o serie de ane*e . Autorii cartii au incercat, #entru o mai -una intele'ere a )enomenelor ce se des)asoara la ni%elul #ietei, sa )aca o intre#atrundere dintre economic si social.Acest lucru nu a stir-it din caracterul economic al cartii. C(iar daca lucrarea de )ata #re+inta date si in)ormatii stiinti)ice , este o lectura #lacuta #rin utilitatea, im#ortanta celor #re+entate si #rin re'asirea lor in %iata de +i cu +i intr/o )orma em#irica.

a ela-orarea lucrarii autorii au a%ut in %edere atat sistemati+area unor notiuni teoretice si #ractice )undamentale, cat si le'area acestora de realitatile contem#orane, indeose-i #rin #re+entarea unor metode si te(nici de lucru, a unor structuri. .n conclu+ie #utem mentiona ca lucrarea !"tudiile de #iata$ este o lucrare %aloroasa de #ro)il economic si #ro#une o #ers#ecti%a academica #entru intele'erea relatiilor sociale, economice si #olitice actuale si in acelasi tim# #re+inta o sursa de in)ormare destul de am#la #entru %iitorii economisti de %aloare.

>