ALCHIMIE

ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele In argint sau aur - este definitia ce sa da In mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea ca alchimia este mai mult decat atat. e!tele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau interesati sa faca aur si nu vorbeau In realitate de metalul #retios de culoare $%&&%bfn'$(tm)h galben stralucitoare #e care noi Il numim aur. Chimistul care e!aminea*a aceste tratate Incearca aceiasi im#resie ca si *idarul care ar vrea sa gaseasca informatii #ractice des#re *idarie Intr-o lucrare francmasonica" Istoricii stiintelor deosebesc trei e#oci In formarea alchimiei greco ft&&%b%$'$(ttm egi#tene+ &. e#oca retetelor tehnice, referindu-se la o#eratile de combinare, de colorare si de imitare a aurului ( de e!em#lu ,a#irusurile din Le(den si -toc.holm, care datea*a din sec. III I.e.n.)/ %. e#oca filosofica, inaugurata, foarte #robabil, de 0olos din Mendes ( sec. II I.e.n.)/ ). e#oca literaturii alchimice #ro#riu-*ise, aceea a lui 1osima (sec. III-I2). Ince#and cu secolul al III-lea e.n., gnosticul 1osima ,ano#olitanul a de*voltat chr(so#ea, "arta sacra de a face aur". -#re deosebire de #redecesorii lor, el si contem#oranii lui au urmarit In egala masura un sco# mistic cat si material, legand aceasta arta de misterele tem#lelor egi#tene.

Alchimia a fost #racticata si In China antica, #rima carte a unui autor alchimic chine*, care a a#arut In secolul al 2I-lea e.n., #utand fi considerata mai degraba un comentariu simbolic #entru I-3ing, ceea ce este relevant #entru fa#tul ca, In China, s#ecialistii alchimiei, re#re*entati de taoisti, au evoluat s#re "alchimia interioara" care avea mai multe e!ercitii s#irituale decat e!ercitii chimice. ,rimele traduceri In latineste ale o#erelor alchimice #astrate sau redactate din araba, datea*a din secolul al 4II-lea. Intre cele mai celebre, abula -maragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustrea*a solidaritatea dintre hermetism si alchimie+ " oate cele din Inalt sunt asemeni cu toate cele de 5os , toate cele de 5os sunt asemeni cu toate cele de sus, #entru ca sa savarseasca miracolul 6nitatii". 7recii, arabii si occidentalii din Evul Mediu raman creatorii alchimiei traditionale, un ansamblu com#le! de notiuni metafi*ice si de #rocedee de lucru #rin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui metal im#erfect la starea #erfecta). Alchimistii au fost urmariti si #ersecutati de Inchi*itie la fel cu vra5itorii si ereticii ceea este sur#rin*ator deoarece, In laboratoarele lor, Ince#eau Intotdeauna #rin a se ruga si a-si #urifica sufletul Inainte de lucru. Ca nu este vorba doar de o#eratii de laborator este un lucru dovedit #rin accentul care se #une #e virtutiile si calitatiile alchimistului+ acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, #ur/

el trebuie sa aiba mintea libera si In consonanta cu o#era/ trebuie, deo#otriva, sa o#ere*e si sa medite*e, sa-si #urifice fiinta. In secolul 42I la 2enetia a a#arut o carte care #une ba*ele unei ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea In vedere atat transmutarea metalelor cat si alchimia din #unct de vedere metafi*ic, cautand In o#eratiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si #osibilitatea de transcendere a sufletului si a tru#ului. In &'$8, 9illiam -almon defineste, In :ictionnaire hermeti;ue, cuvantul filo*ofie In acest fel+ "<ume care se da stiintei sau artei care ne Invata sa facem #iatra filo*ofala." Alchimistii se considerau filosofi, adevarata filosofie avand ca sco# Marea =#era, adica #regatirea #ietrei filo*ofale care va transforma metalele im#erfecte In aur. Aceasta #iatra este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga daca Inghiti cate #utin, de doua ori #e an, Intr-un amestec cu o #asta s#eciala. Eforturile de#use de alchimisti de-a lungul secolelor nu #ar a fi fost Incununate de succes, toate demonstratiile #ractice reali*ate de acestia dovedindu-se In final a nu fi fost decat niste scamatorii. -i totusi, In ciuda im#ostorilor, inde#endent de reusita sau de esec, alchimistii au facut numeroase desco#eriri stiintifice de care beneficiem si asta*i. :intre clasicii literaturii alchimice este de mentionat 2alentin

Andreae (&8>'-&'8$). Cea mai buna o#era a sa este un roman alegoric, a#arut In &'&', Ch(mische Hoch*eit+ Christiani ?o*en.reut* anno &$8@ (<unta chimica a lui Cristian ?o*en.reut*) In care #ovesteste cum Intemeietorul legendar al ?o*ei-Crucis a gasit #iatra filo*ofala/ sub fiecare e#isod sunt ascunse indicatii tehnice. ,ovestitorul, ?osenc.eut*, invitat la nunta lui -#onsus cu -#onsa, trece #rintr-o #adure unde trebuie sa aleaga Intre #atru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar celelalte trei sunt #line de #ericole/ nici unul nu #utea fi refacut In sens invers. Incercand sa elibere*e un #orumbel atacat de un corb, urmea*a un drum , fara a-l fi ales In mod s#ecial, a5unge cu greutate la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rand trebuie sa fie cantariti In 0alanta Artistilor #entru a se sti daca sunt demni de a fi #re*entati regelui. ?o*en.reut*, trecand cu bine #roba, asista la o ceremonie In tim#ul careia au loc funerariile a sase #ersoane regale, se deca#itea*a un urias negru, ca#ul sau fiind folosit la Incal*irea unui cu#tor In care se cloceste un ou. :in acest ou iese o #asare neagra care este ase*ata Intr-o baie alba ca la#tele/ ea Isi #ierde acolo toate #enele iar lichidul devine albastru. oate numele din aceasta #ovestire recomanda do*a5ele necesare #entru Marea =#era/ initialele de #e medalii, inscri#tiile de #e *iduri, ghicitorile care sunt s#use asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si re*ultatul o#eratiilor. In cea de-a sa#tea *i, ?o*en.reut*, numit de rege Cavaler al ,ietrei de aur, de#une 5uramant ca va res#ecta cele cinci #orunci

ale acestei demnitati si scrie Intr-un registru+ -6MMA -CIE< IA <IHIL -CI?E (-tiinta su#rema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa s#una ca stiinta este *adarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa actione*e ca si cand n-ar sti nimic si sa caute mereu. 6n rol im#ortant In de*voltarea alchimiei e!#erimentale a avut si cunoscutul fi*ician Isaac <eAton. El a e!#erimentat In laboratorul lui o#eratiile descrise In vasta literatura alchimica, Intr-o masura neatinsa vreodata nici Inainte , nici du#a el. <eAton s#era sa desco#ere cu a5utorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si #oata omologa sistemul cosmologic. ,redecesorul lui, ?obert Bludd a sustinut aceiasi idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a tru#ului omenesc - ne releva structura 6niversului si ne calau*este In cele din urma la Creator. In #lus cu cat cunosti mai bine 6niversul cu atat Inainte*i mai de#arte #e drumul cunoasterii de -ine. ?evenirea cea mai s#ectaculoasa a alchimiei In secolul 44 se datorea*a lui C.C.Cung care, In &@%>, la cincis#re*ece ani du#a des#artirea sa de Breud, a Ince#ut sa studie*e sistematic vechile te!te ermetice, ceea ce l-a dus, In &@$$, sa arate In lucrarea ",s(chologie und Alchemie", ce resurse oferea simbolica alchimiei unui #sihotera#eut, #lecand de la "i#ote*a ca In #sihic e!ista un sco# final si, ca sa *icem asa, inde#endent de conditiile e!terioare". :ie ,s(chologie der 6bertragung (,sihologia transferului), &@$', este un comentariu alchimic asu#ra libidoului, Incercand sa "a#rofunde*e se!ualitatea dincolo de semnificatia

ei #ersonala si de im#ortanta ei ca functie biologica si sa-i e!#lice latura ei s#irituala" In as#ectele sale cele mai #rofunde, alchimia traditionala ascunde secrete care ar trebui Intelese In #ers#ectivele generale ale tantrismului. Calea In cu#lu figurea*a In Intregime #rintre itinerariile #ro#use de traditia alchimica, In anumite ca*uri cu#lul format de alchimist si iubita sa Im#rumutand cu adevarat o multitudine de valente din calea tantrica. Alchimistii au desco#erit de-a lungul secolelor, asemeni ade#tilor tantrici sau taoisti, ca energia ce se dega5a Inaintea, In tim#ul si du#a o fu*iune amoroasa #oate fi controlata si canali*ata #entru a ne transforma din #unct de vedere s#iritual. Cand 3eneth 7rant a scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a referit de fa#t la secretiile erotice. E!ista In aceasta #rivinta o foarte ciudata lucrare, com#usa doar din #lanse simbolice si #ublicata de La ?ochelle, In &'DD+ "Mutus liber, in ;uo tamen tota ,hiloso#hia hermetica, figuris hierogl(#hicie de#in;uitur" (Cartea Muta, In care, totusi, sunt descrise toate o#eratiile Bilosofiei hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub #seudonimul Altus, era alchimistul france* -oulat, domn de Maret*. Mutus Liber are re#utatia de a contine toate secretele #ractice care #ermit alchimistilor reali*area #rogresiva a Marii =#ere Hermetice. Brumoasele imagini din Mutus Liber Infatisea*a #e alchimist si #e iubita sa #e cale de a savarsi o#eratii bine determinate, ca+ #regatirea si amestecarea substantelor

minerale anumite, su#ravegherea lentei coaceri a materiei #rime etc. :ar acest nivel de "lectura" nu este singurul. -imultan cu o#eratiile materiale, Marea =#era alchimica #resu#une e!ercitii s#irituale s#eciale, Intotdeauna reali*ate In directa cores#ondenta cu ele. Aceasta asce*a hermetica occidentala este Intru totul analoga tehnicilor secrete de vi*uali*are si de eliberare utili*ate In tantrismul hindus si buddhist. :e unde necesitatea de a Invata sa se descifre*e imaginile de #e doua nivele com#lementare -material si s#iritual. Bemeia care o#erea*a Im#reuna cu sotul ei va #utea re#re*enta astfel totodata si tovarasa cor#orala (care a5uta de-a lungul lucrului) si #artea feminina a sufletului, cu care alchimistul va reali*a uniunea mistica. 7ravura finala re#re*inta su#rema eliberare atinsa de catre ade#t, cand cor#ul sau fi*ic (figurat #rin cadavrul de #e #amant) va fi Inlocuit de un cor# de slava. In conclu*ie, In afara unei alchimii e!oterice (e!terioare) ce urmarea transmutarea unor anumite substante In altele - ce de fa#t este #recursoarea chimiei de asta*i - e!ista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut ca sco# transformarea (transmutarea) constiintei #rimare ( metalele im#ure) In constiinta divina (metale #ure) cu a5utorul tre*irii energiei infinite din fiinta - .undalini ( #iatra filosofala).