Titulul volumului "Flori de mucigai" aparut n 1931 evoca un alt volum al poetulu i francez Charles Baudelaire "Le fleures

du mal".Ambele au la baza o categorie e stetica pe care o introduce pentru prima data intr-o opera teoretica Karl Rosenk artz si anume "estetica uratului",ea presupunand convrtirea uratului in valoare artistica,adica in frumos. Poezia este construita pe 3 secv narative ce urmaresc conditiile de creare a ope rei,modalitatea de creatie si statul operei litarare. In prima secv poetul introduce indici e timp si de spatiu.Spatiul este cel al in chisorii redat prin sintagme("parete de firida goala,pe intuneric","ploaia batea departe afara").Indicii temporalii sustin paradoxal ideea unei atemporaritati.V ersurile "de groapa" sunt versuri ce scot creatorul din timpul trait intr-un tim p ort,inchisoarea presupunand anularea temporaritatii si trairea in imediat,in " acum". Spatiul inchisorii este unul simbolic deoarece el devine o ampla merafore pt act ul creator,mai exact ptr cond sale.Orice opera ptr a fi conceputa trebuie sa in truneasca cateva conditii ale creatorului insusi: izolarea,anularea temporalitat ii,detasarea de lumea "de afara".Cu alte cuvinte tema principala a poezii este c reatia, astfel putand fi considerata o arta poetica.Fiind asezata la inceputul v olumului cu acelasi titlu sii vorbind despre conceptia argheziana,despre arta,ea poate fi considerata o poezie programatica. Tema creatiei se realizeaza prin intermediul motivului inspiratiei.In a2a secven ta a operei se expun modalitatile de creatie,valorificandu-se acest motiv litera r. O alta trasatra a textului este abordarea originala a motivului inspiratie.Daca ptr romantici inspiratia era de natura divina,Arghezi marturiseste abandonul cre atiei de catre divinitate"cu puterile neajutate/nici de taurul/nici de leul/nici de vulturul/ce au stat imprejurul/lui Luca,lui Marcu si lui Ioan. Inspiratia divina este sugerata siprin instrumentul scrisului care ar fi o "ungh ie ingereasca" care "s-a tocit sau nu o am mai cunoscut".Instrmentul scrisului d evine mana stanga trasformata in ghiara,simbol al rezonantei cu puterile intuner icului"si m-am silit sa scriu cu unghia de la mana stanga". Ultima secventa a poeziiei este un fel de sinteza a intregului continut,deoarec in cele 4 versuri autorul reia ideea claustrarii,a izolarii,motivul inspiratiei, defapt al absentei acesteia si in final ideea operei ca produs al esteticii :si m-am silit sa-l scriu cu unghiile de la mana stanga". Esteticul uratului se manifesta aasa cum am spus la nivel tematic deoarece poezi a,ca si intregul volum unt inspirate de lumea inchisorii.Un alt nivel la care se manifesta estetica uratului este cel al limbajului.Limbajul artistic arghezian reuneste regionalisme,arhaisme,neologisme,cuvinte populare si cuvinte considerat e poetice.Chiar si titlul este relevant in acest sens,deoarece prin asocierea fl orilor care sun expresii a frumosului si a"mucigaiului"-expresia uratului,autoru l creaza un oximoron. In concluzie,prn viziunea originala asupra temei creatie,prin abordarea inedita a motivului inspiratiei,prin lexicul noebisnuit si prin prozodia bazata pe tehni ca ingambamentului si a versului alb,poezia "Flori de mucigai" apartine curentul ui modernist din literatura noastra.