EREDITATEA I VARIABILITATEA LUMII VII

PROF.DELIA BARTHA C.T.TRANSPORTURI AUTO BAIA SPRIE MARAMURES

Cerinte programa bacalaureat conform Anexa 2 OMECTS nr.4800/31.08.2010 proba B 1-licee tehnologice

EREDITATEA I VARIABILITATEA LUMII VII 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate. 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE - Legile mendeliene ale ereditii:

- legea puritii gameilor; - legea segregrii independente a perechilor de caractere; - abateri de la segregarea mendelian: codominana.

3.1.Definirea conceptelor
Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite

urmasilor caracterele lor. Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se deosebi prin caractere ereditare si neereditare. Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a materialului genetic.Ocupa un anumit locus in cromozomi. Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp. Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor (morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui organism la un moment dat. Cromozomii omologi sunt dispusi in perechi. Genelele alele codifica acelasi caracter.

Organisme homozigote si heterozigote

Organismele homozigote au

factorii ereditari pereche identici. Organismele heterozigote au factorii ereditari pereche diferiti. Daca se manifesta un caracter este numit dominant (notat cu litere de tipar mari) iar cel recesiv ( notat cu litere de tipar mici) ramane ascuns. Gena dominanta isi manifesta caracterul in fenotip ,in generatia F 1 (daca organismele incrucisate sunt homozigote),iar cea recesiva nu-si manifesta caracterul in generatia F 1 .

Experientele lui Gregor Mendel

Johann Gregor Mendel a

efectuat experiente de hibridizare la mazare(Pisum sativum) Hibridarea reprezinta reproducerea incrucisata intre organisme homozigote care se deosebesc prin unul sau prin mai multe caractere ereditare. Descendentii se numesc hibriziiar atunci cand indivizii se deosebesc printr-o pereche de caractere ereditare vorbim de monohiobridare ,iar cand se deosebesc prin 2 caractere ereditare ,de dihibridare.

Legile mendeliene ale ereditatii

1.Legea puritatii

gametilor ,demonstrata de
monohibridare 2.Legea uniformitatii hibrizilor in generatia F1 3.Legea segregarii independente a perechilor de caractere. Cercetarile au fost facute de Mendel pe mazare deoarece are urmatoarele caracteristici: -este autogama(se polenizeaza cu polen propriu) -prezinta caractere fenotipice distincte -parintii sunt homozigoti (puri din punct de vedere genetic)

Monohibridismul si legea puritatii gametilor-Legea I

Uniformitatea hibrizilor din

prima generatie in cazul monohibridarii si dihibridarii l-a condus pe Mendel la formularea legii puritatii gametilor Conform acestei legi gametii contin doar unul dintre factorii ereditari pereche ,deci gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic.

Legea segregarii independente a perechilor de caractere

Prin incrucisarea hibrizilor din

Fiecare pereche de

factori ereditari segrega independent de alte perechi de factori ereditari.

prima generatie intre ei rezulta generatia a 2 a neuniforma:in cazul monohibridarii ,raportul de segregare fenotipic dominant:recesiv este de 3:1,iar cel genotipic este de 1:2:1 In cazul dihibridarii in generatia a 2 a au aparut 16 posibilitati de combinare intre factorii ereditari probabilitatea aparitiei caracterelor dominante(N sau G) este de ,iar a caracterelor recesive(z sau v) este de . Raportul de segregare fenotipic in F2 este de 9:3:3:1,iar cel genotipic este de 1:2:1.

Monohibridarea:
Se ncrucieaz un soi de mazre cu bob zbrcit cu unul cu bob neted, ambele sunt homozigote. Se cere: a) Genotipurile parentale; b) Fenotipul i genotipul indivizilor din F1; c) Raportul de segregare fenotipic i genotipic din F2; d) Proporia organismelor cu bob neted i a celor cu bob zbrcit din F2; Rezolvare a) NN- bob neted zz- bob zbrcit

NN
g: N N

x
z Nz

zz
z Nz

F1: Nz Nz b) Fenotipul- toi indivizii din F1 au bob neted Genotipul- indivizii sunt heterozigoi Pentru F2 se ncrucieaz doi indivizi din F1 Nz g: N z F2: NN Nz c) raportul de segregare fenotipic este de: 3:1 raportul de segregare genotipic este de: 1:2:1

x
N

Nz

z Nz zz 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbrcit) (1-NN-homozigot dominant 2-Nz-heterozigot 1-zz-homozigot recesiv ) d) proporia organismelor cu: bob neted 3/4*100= 75% bob zbrcit 1/4 *100= 25% X=hibridare

Se ncrucieaz un soi de mazre cu boabe netede i galbene (caractere dominante) cu un soi cu boabe zbrcite i verzi (caractere recesive). Se cere: a) Genotipurile parentale; b) Fenotipul i genotipul indivizilor din F1; c) Raportul de segregare dup fenotip F2; d) Proporia organismelor cu bob neted i a celor cu bob zbrcit din F2; Rezolvare: a) NNGG- bob neted de culoare galben zzvv- bob zbrcit de culoare verde NNGG x zzvv g: NG NG zv zv F1: NzGv NzGv NzGv NzGv b) fenotipul- toi indivizii din F1 au bob neted i galben genotipul- toi indivizii din F1 sunt heterozigoi Pentru F2 se ncrucieaz doi indivizi din F1, iar cei patru gamei se trec pe prima linie i respectiv prima coloan din tabelul Punnett. De la individul cu genotipul NzGv obinem 4 tipuri de gamei: NG,Nv,Gz,zv. F2:alaturat este reprezentat in patratul lui Punnet c) raportul de segregare dup fenotip este de: 9:3:3:1 (9-bob neted i galben; 3-bob neted i verde; 3-bob zbrcit i galben; 1-zbrcit i verde; d) 9/16*100=56,26%- boabe netede i galbene 3/16*100=18,75%-boabe netede i verzi 3/16*100=18,75%-boabe zbrcite i galbene 1/16*100=6,25%-boabe zbrcite i galbene

Dihibridarea

gam eti

NG Nv

zG zv

N G
N v z G zv

NNG G

NNG v

NzG G

NzG v

NNG NNv v v

NzG Nzv v v

NzG G

NzG v

zzG G

zzG v

NzG v

Nzvv zzG v

zzvv

Abateri de la segregarea mendelianaCodominanta

Exista situatii cand genele

alele dominante coexista ,sunt functionale si interactioneaza ducand la aparitia unui fenotip nou care se numeste codominanta. Este cazul genelor dominante L A si L B care determina aparitia grupelor sanguine la om.Cand cele 2 gene interactioneaza determina aparitia unui fenotip nou respectiv grupa de sange AB(IV).

Grupa de sange fenotip

gena l

genotip ll

OI

A II
B III AB IV

LA
LB L A si LB

LA LA sau L A l
LBLB sau L B l LALB

Importanta legilor mendeliene

Stiintifica:aceste legi sunt universal valabile la plante

,animale si la om Practica:Incrucisarile repetate intre indivizi cu caractere cunoscute pot duce la descendenti cu fenotipuri controlate ,un element important din punct de vedere practic pentru ameliorarea soiurilor de plante si a raselor de animale Medicala:cunoasterea modului de transmitere a caracterelor umane ereditare patologice sta la baza calculului riscului pentru diferite boli ereditare si la elaborarea prognosticului genetic-astfel specialistii pot acorda un sfat genetic precis,cu scopul de a limita frecventa maladiilor ereditare

Codominanta
Dac mama are grupa de snge A (II) i tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de snge AB (IV). tiind c cei doi prini sunt heterozigoi, stabilii urmtoarele: a) tipul de interaciune genic ce determin apariia grupei de snge AB (IV); b) alte grupe de snge pe care le pot avea copiii acestor prini i genotipul grupelor de snge ale acestor copii; c) grupa/ grupele de snge pe care le-ar fi putut avea copiii, dac prinii ar fi fost homozigoi. Rezolvare: a) Fenomenul de interaciune genic ce determin apariia grupei de snge AB(IV) se numete codominan; b) Genotipurile: mama- LA l tata- LBl LA l x LBl g: LA l LB l F1: LA LB LA l LBl ll Copii mai pot avea grupele de snge: A- LA l; B- LBl; 0- ll; c) Genotipurile homozigote: mama- LA LA tata- LBLB LA LA x LBLB g: LA LA LB LB F1: LA LB LA LB LA LB LA LB Grupa de snge pe care o pot avea copii este: AB(IV)

Bibliografie
Manuale :

Biologie clasa a IX-Ed.Aramis -2004 Biologie clasa a IX-Ed.ALL-2004 Google image