CULTUHA MUZIGAM RUSA IA SPIRS32UL SEC XE SI BTCEPUTUL SEC;XI IH Busia le la rascrucea celor doua veacuri#contradictiile eociaL deveneau din

ce in ce rnai ascutite,proletariatul rus pregatindu-se ^entru marea batalie#Si lupta de idei in domeniul filozofiei,litera Turii si ai?tei se intensifica, Cele doua centre muzicale ramin^Petersburgul si Ivbscova cu cele doua Conservatoare ,unde personalItile unor profesori ca Rubinstein Jiaski-IIorsakov si Ceaikovski, transmit tinerelor genera^ii de oiuzicie ( -i ,cele mai "bune traditii ale scolii nationale ruse# k Dintre acestia # s-.au afirmat :Liadov,Arenski,Taneev,Glazunov, laclimaninov, Skriatin, Stravinski,Prokof iev, Sostakovici, AnatAlli liadov(l8551914) a fost elevul lui Rimski -JKorsakov la Conservatorul din Peterstmrg si apoi timp de 30 ani ca profesor lav acest conservator#Lia4dv alcatuieste culegeri de folcloj1 ,la care apeleaza in lucrarile sale relatio putin numeroase* 6onsiderat ca maestru al miniaturii pentru pian (prelucrari , valsuri ,strudii etc),Liadon a compus de asemenea citeva tablouri imfonice proferaoiatice ca de pild ;Bal>a -~lftga|lacul fermecat ,Kikimora precum si opt cintece populare ruse pentru orchestra eimfonica in .are dovedeste talent ,fantezie si o deoseUIta stapinire a mijloacelo^ :e expresie in ?ealizarea unor imagini romantice ,din s^era fantastici A sustinut o activitate de pianist ,dirijor si pedagog,oalauzind J 'rimii pasi in creatia lui Prokofiev si Stravinskl, Aiiaton Arens k jU 18 61 9 06~a fost elevul lui Rimski-Korsakov ' ca si Lladov)la eonservatorul din Peterslourg,apoi a activat ca profesor la 0onservatorul din bscova,unde a fost profegorul lui DjriaLin si Rachmaninov# Desi a compus opere si simfonii,Arenski sa realizat mai mult in _I_.iatura vocala si insfrumentala in domeniul muzicii de camera,A sompus triouri ,cvartete cvintete si peste 40 de romante in care ;rnta tristetea,singuratatea ,visarea apropiijaduse astfel de sfera tematica si de imagini a lirismului ceaikovsklan, Alaturi de activitatea de compozitor ,Arenski a fost pianist , iirijor si pedagog in care calitatea a elaborat un tratat de armonie ii de analiza formelor* .S3RGUE1 TAIEEY (J856~1g<5) a fost elevul lul Ceaikovski la 3onservStimiX" d.in Ifoscofra ,apoi unul dintre stralucitii profesori ii acestui conservator# Dupa o calatorie la Paris,unde cunoaste muzica si pe omzicienii francezi ai epocii ,aneev se reintoarce in tara,straduijadiu.se a real:1 realiza o sintesa intre telmica polifoniei apusene si limbajul r.ational propjIu scolii ruse, Creatia sa cuprinde patru simfonii ,o opera 9triouri,cvartete, jvintete ,numeroase coruri ,romante si miniaturi pentru pian, In timpul revolutiei din 1905,intretine relatiix cu organizatAril i organizatiile dmuncitoresti,ajutindu-i pe grevigti, Creatia sa din aceasta pex=ioada se indreapta catre o tematica sociala uneori cu un caracter protestator,ca ae pilda in romanjele ^iizonierul sinMenuet,! ,precum si in monumentala |>iesa corala" ^jometeu fie o factura polifonica de analta maestrie* Dupa Revoluijia din 105*Taneev se afla printre initiatorii i^fiintarii unui Conservator popular la Lbscova, l'^n Prin activitatea sa multilateralS. de compozitor ,pianist i-edagogC a fost piofesorul lui SkriaTjin)si teoretician(a ela'borat m tratat de contrapunct)Taneev

ocupa un loc important 3n cultura ruzrcala rusa,de la rascrucea celor doua veacuri#

ALE2ABDR CrlJ,7,limV C 1865~i936j talent precoce descoperit de EaiaTireT", elefaXluTTtlmski-Korsakov la Conservatorul din petrograd compune grirua sa simfonie la virsta de 16 ani , simionie pe care o dirijeaza si Liszt la Weiciar in 1884* Din 1899 eete numit profeeor aX acestui coneervator din fetereburj (profeeor de orcheetrajie),apoi director al aceetui conservator,ciiiar si in perioada de dupaMarea evolutie Socialista din OctomlDrie, pregatind cadre de muzicieni ,frintre care Probofiev,Straviaeki ei rDmitri SostakoviciCreatia sa cuprinde numeroase miniaturi vocale si inetrumentale, sonate cvastete cvintete poeme eimfoniceCdintre care sa remaroat''&km( "Stenka Razin"),u*erturi fantezii ,trei balete ,opt simfonii si un concert pentra vioara si orchestra care s~*a impus in repertoriul concertietic contemporan* Simfonismul sau ,fie cel programatic,fie cel al simfoniilor saie, . se caracteriseaza prin melodismul si claritatea coastructiei ,printr-c, orchegtratie colorata,denma de un^elev stralucit al lui RimskiJEorsake' I colatsdrare cu profeeorul sau Glazurov a contribuit la redacta- rea ,orcixestrarea si tiparirea unorlucrari ale lui Eoiodin sl Kusorgski* 3ii primele decenii ale sec I]C,p2',in turneele sale de concerte,cu propriile sale ciatii,princolatorare cunBaletele ruse" ale lui Serge Diaghilev de la Paris,numele sau^devine cunoscut in mai toate capitalele eur-opene are la Paris in 1936 SERGHE1 RACtMAUIiOV (18_73~>1943) a fost elevul lui Arenski si iancv prin care" prela traditia ceaikovskiana .Pianist dialas; si diriJor,a cerat in mai toate fcenurile ; de 1 vdoocala si instrumentala pina la opere si simfonii
cle renicie rrion#: la rainiatura

i 'i

i.

Dintre cele patru simfonii ,doar simfonia a doua mai apare uneorii in programele de concert*D e o deosebita frecvenfca si popularitate \ se bucura insa Ooncertul al doilea pentru pian si orchestra si |Rapsodia pentru pian si orchestra pe o tema de Paganini,precarn si pppppreludiile sale pentru pian#Dintre cele trei opere create de compozitor ,opera create de compozitor,opera "AlekoH,intr-un act dup dupa Pugkin,creatain tinere^e ,cuprinde pagini valoxoase de un dramatlsm puternic* w y Asemenea lui Ceaikovski,Rachmaninov realiseaza o sinteza organica de factura romantica , intre psjbtIcularIta.%ile stilistice ale folcloi-u lui rus si lirabajul muzicii apusene pe carel cunoaste temeinic, _ j; Stilul sau ie caracterizeaza prim melodicitate ,claritatea limbaj. jului ,fantezia ritmicS,colorit orchestral, Dupa numeroase turnee de concerte ca pianist si dirijor al propriilor sale lucrari,in celitrele muzicale din Europa si Ameriea, ooare in 1943 la LOs Angeles,

. ALEXAHDR ITICOLADYICI SKRIAEIh (1871-1915) Cbntemgorah cu prima revolutie 1905 rusa,Skriatin este una dintre personalitatile muzicale ruse din aceasta periaadM,

ITascut I87I la Lbscova,manifest& aptitudini muzicale incfi din copilarle ,cmltivate de mama sa ,fianistS talentata.Mai tirziu ,elev iiceul militar ,ialect;ir deia pian si teorie ,apoi urmeaz Conserva Torul din Ivbscova xa clasa de pian si compozitie,fiind elevul lui laneev si Arenski,prin care se stabileete filiatia cu scoala rus&* Ih.1893-1894,dupa absolvirea Conservatorului ,aparprimele sale mpozitii pentru pian.Ih acelagi timp ,face cunogtinta cu cereul lui Belaiev li va edita lucrarile,iar in anii 1895-1896 ii organizeaza turneu de concerte in i5ran|a,01anda, Belgia,Germania Reintors in tara ii continua activitatea de pianist st concertist :i compozitor* -)2i <1904, activeaza la catedra de pian de la Conservatorul fln T.joscova, io acesti ani Skriabin consacra rault tirnp studiului filozofiei, aseasca raspuns la problemele naturii,societatii si
nc

Intre anii 19041910,compozitorul se stabileste succesiv in Slvetia, Italia,Pranta,Belgia si lcierica creind legaturi cu cercurile ctusicale ale vremii si pro<3ucindu-se ca pianist si compozitor* ~r acesti ani se nate ideia filozofica a "misterului !5dupa care arta ar avea un rol mistic.purificator al omenirii * est ea izbugnirii revolutiei din 1905 a primit-o cu simpatie, eveniment care-l determina sa citeasca unele scrieri ale lui Max, Kngels,Plehanov ,cu acesta din urm avind si convorbiri personale cu privire Xa arta, In 1910 se reitoarce in Rusia unde desflgHarS o activitate sus- tinuta de pianist si compoaitor La inceputui anului 915 ,dupa 0 serie de concerte susijinute la Petrograd ,revine la I.bscova unde moare in virstS. de 43 ani 0R3ATIA LUI r Ski-iabin a creat aproximativ 73 de opusuri ,maJoritatea pentru pie t pian ,valsuri,studii,impromtuuri,preludii dansurI,fantezii<scherzo-.uri,zece sonate si doar sase lucrari penxru orchestra simfonica
tnocturne,poeme,mazurci,

Gontradictiile din gindirea sa fdlozofica si estetica au fost ,9 eesizate printre altii si de ctre Plehanov si Lunacearski, or3^ Astfe 1,Plelianov scrie"Muzica lui Sfcriahin este de un avint grandi leeasta muzicfi reprezinta in sine refleciarea epocii noastre revolutios nare ,in tempexamentul si conceptia despre lume a ide*lismului misticr ; Lunacearski considerS ca Skriabin intelegea perfect de bine i' insta'bilitatea societa^ii in care trSia*C& furtunile caie se pregteai;

i erau cunoscute#

B1 a fost deasemenea1?Alhatrosuln(adicS. vestitorul3JfUrtuniif?)*unu3 dintre acei artigti care simt furtuna cS se apropie ,simt acumularea iJ electricitStii ^in atmosfea si reactioneazl la aceste simptome aelini'1 ne1inistit0are, lluzica lui Skriabin este patruasa de un patos furtunos, Din punc de vedereapi stilistic creatia sa poate fi urmarita e-a lungul a trei fcrioadeJperioada intiia,de la Yalsuri op1(l893), | pina la op 30,Sonata a ITUa in Pa diez ma;jor(1907),influienta lui Chopin si Schumanniperioa<3a a Q0ua pj^g, xa Pemul extazului op 54 (1908),influienta lui Liszt si Wagner,perioadS carac|rizat& de cautai; , jea unui stil armonic complex(unele luorari apar fara armura la cheie 1 si legatura muzicii cu un prograrn neexplicit/ perioada a treia ,de la ii op 54 pina la ultimul op 73(doua dansuri :Ghirlande|ic si HacSri i EumDre;l9Herearea unui stil armonic,sapte sunete ,prin suprapunere | de cvax-,teido,fa diez si bemol,mi,la,s? si uneori sol# Pe |lan filozofic ,in aceastS pex*ioadS ,constatfim accentuarea pre ocupfirilor sale in directia teosofica,

In creatiale sale pentru pian din prima perioadS de creatfie, (Yalsuri,op 1-;Impromtuuri op2,3si 7,10,12,14;Preludii op 1 1 f c l 3 # l 5 # 1 I I7,22,2fi flt urii op 8; Mazurci op 25ifoctume op 5 etc)snt vadite ^ influienliele stilistice din crea$ia lui CSiopin^in special in constructiile melodice,in armonie,in extrema mibilitate a basuluit^ in procedeele scriiturii pianistice, dezvaluind asemanarea natuni lor romantic-e *Genul preferat al corapozitorului a fost preludiul pentru pian#In majoritatea lor de 0 durat scurta ,preludiile lui Skriabin dezvaluie st&ri sufletegti trecStoare :de la visarea contemjlativa la patetism*

'11 s . aeoseheste de Shopin al sdnts iin creatiaa ss : . b legatsurilor directe sau indirecte cu creatia folclorica sau
elementele ei* i

0 alta inflAieiTjfS pe care a asimilat-o Skriahin, dar despre care eSte aoeea a auzicii lui Shumam s8 vorbe8teBai pt.
.

ietfel ,chiar din a doua masura a Aadantelui anitial ,ilautul^expune "terua nazuintjei "(aspiratiei ,ddrului )reluata de cat-re vioara so lo. Clarinetul expune ulterior tena visSrii; bruse intr-an eCLlegro inarifat apare teraa zlDoruluinla flaut, Jn ereatiile din ultima perioadS, Skriatin ne apare ca un sompoziitor original si inovator indraanet,mergind piaa la granitele ^ematismului si atonallsmului,, Coiiipositoru] avea 36 ani cind sa sta'bilit I908pentru trei ani la Bruxelles*tiar cautarile lui in domeniul teosofdei si al armoniei : fi~au intensif icat* w Cele mai importante lucrari din ultima terioada de sreatie sint. pentru pian ;Studiile op 56 si 65l?*eludiile op 56 f5%96yfel 74 ._oemele op 59*61 f (poeniul nocturn} op 6f>9* 7* *7* **.. ^ :

ionii si nuante op 56; Dorin^a si mingiiere dansata op 57 Doua dansuri op 73 jSonatele aVI~a Op 62,a Ylia op 64,a 7IlXa op 66, a iia op 68 ai 2Ua op 70* ~ pentru orcbestra simfonica :prometeu sau o emul focului Acordul sintetic skria'bian este alcatuit din suprapuneri de cvartt idoua cvarte marite :dofa diez si si bemol-*mi;o cvarta micsorata ia diessi bemol;si doua cvarte perfecte mila si lare Ritmica asimetrica ,sincopajba,arhitecturai monopartita libera ? se constituie ge o noua organisare a structutii armonice,densa,de factura atonala, Dar inovatiile lui Skriabin nu ivse limrteaza nurnai la domeniul sintaxei taujsicale* in. lucrarea simfonica Prometeu sau Poemul focului ; ; 1:913 )*conceputa pentru un ansamblu gigantic de orciiestra simfonicfe.,p:._ ^iaii,orga si cor nmt,Preocupat de 0 sintezfi a artelor ,in alt spirit 1 dscit siateaa wagnerianatSkriabiii moare inainte de a fi terminat un nMisternsincretic intitulat "Actul^premergator(19135 conceput ca , ;n oratoriu coregrafic , in care preamSreste moartea ca suprema Tieatitudine a sufletului omenesc,

J)aca Skriabin nu si~a inteles epoca ei framintarile sociale ale poporului ?fiind atras de ideile teosofdce care au generat si concepui j de '!mister,?al gindirii sale filosofice,totusi putem sesir.a in ^J rurica sa acel clocot interior ,acea neliniete confuzS caracMristic literaturii rase din perioada revolutionara*
1

| artei si
1

Pire multiple leaga creatia lui Skriabin^ nu numai de romantiami = i ezpresionism dar si de cultura muzicala rusa,degi corapozitorul pre deeseiire de contemporanii sai rusi,nu a apelat niciodata la fo 'olclor in creatia aa Dar eontributia sa deosebita la patriaaiul culturii ruse si euj'1 europeneramine ,fara indoiala , inoirea si imbogayirea conceptului ssxssf, armoni^ de factura modala^atonala prin care Skriabin in acelag timp ou Sclioterg,dar pe aite cai,(sau^poate chiar precedindu-l),descliide calea catre evolutia contemporana a limbajuiui armonic#Personalitatea complexa si contradictorie a lui Skriabin a incarnat o sinteza stranie intre exaltarea romaniica sau expresionist,cu j inclinatie iitre speculatjii metafizice,cu un ascu'git spirit stiin^ific in i_ivestigarea universului sonor si muzical*

41 i
IGOR SgRAYII7SOC (1882) Una dintre cele raai interesante fersonalitati ale priraei jumatati a sec 2X-J.ea , Igor s~a nasout in 1882 ia lovralitatea 5rar.iienbaum din agppopierea Petersburgului ca fiu ds: al cintaretului reodor Stravinsk^de^la opera di Petersburg. I 3h 1905 absolva Pacultatea de drept ,dar studiul pianului C inceput la 7 ani)pr@eufii si lectiile pajrticular de compozitie si orchestratie prdmite de la Rimski^-JCorsakoy, il defrermiaa sa-gi perfectionese tehnica componistica sa autodidact si sa se dedice muzif :i Ju prilejul legaturilor de oreatie e care ie are cu Diagliilev(fenduc . stagiunea de balet rus din Paris},Stravinsky,in cunoaste pe jSavel, Iebussy,de Palla,Satie,Ilatisse,Picasso,Gide cu unii dintre ei stabilind legaturi de creatie* _3h anii primului razboi mondial Stravinsky se stabileste in _-xv0 Lia v * 'j <3 9~j,po x la parisv ^9s~Q*9_9},deveniii.d cetatean francei Ih 1940 se stabileste in SUA devenind cetatean american# Activitatea sa multilateralS ca pianist,dirijor,si profesor ,nu I-a impiedicat sa creeze o fpera muzicala vasta in aproape toate genurile mus icale 3 liizicologia francezfi^mareheaza^in general patru periaadein * :reatiauIui Stravinsky.;usa,clvejbiaixa.franceza si ameriaanS, Altj.j i grupeaza |ucrarile dupa criiem, esteiiceCstilistice), ca de pilda; rrea^ii folclorice,neoclasice,serialiste sau dodeciafonicesI?ara a .fi ; lipslte de interes,aceste periodisSri si clasificariconstrimg uneori ] la ingradiri greu de acceptat ,atunci cind e vorita de creatia mereu j : C-etamorfozatM, ai lui Stravinsky *In acest sens unii mizicologi ian 't conferit denumirea de "compozitorul cu 1001 de fe$e"sau "compozitorul ear.ieleon* 1 T'Aa sa estetica. este cuprinsa in cele doua lucrari I-.= E ;eoretice ale sale !i Gronica vietii meie(1935) si Poetica rmzicallly?!^

3h prima lucrare ,sublinieaza mai intii importan$a fe care a -vut~o studiul tehnicii clasice(sub indrumarea lui Korsakov)*Apoi :1 precizeazS poziyia sa estetica mxzicala, Eu ^oonsider musica prin -^elenta neputincioasa p. exprima_ceva-un sentiment ,0 atitudine o *tare niciodata proprietatea imanenta a muziciiMunca nu e gindita, *mc$ia ei e.numai sa introflu ca ordine*
n

>1

Alaturi de elemente folclorice,aeoclasice,constructiviste sau eriste von intilni si elemenie romantice# Creatia lui Stravinsky Drumul sau creator incepe cu acele lucrari create in anii de sW STud iu eu Rimsl ciclu de cintet aivjfonica de factufl _ _______ _______ jia nunta a fiicei lui Rimski-Eorsakovjun cintec funebru la nioartea lui ,ii.".sk i-JIo r sako v 3h 1909 Diagliilev ii comandl un balet pentru stagiunea baletelo r ^e de la Paris, Stravinsky creeaza prima sa luorare pentru scenS 'li.sarea de foc,f,aup& un feasm rus,in care influienta lui Rimski se iace sim^itS* i3h 1911 tot la comanda lui Diagliilev , sei?ie baletul "Petx, Ntruska" care ia adus consacrarea in srlndurile muzicidnilor paris&s.i Initial baletul "Petruska", a fost cinceput ca un ,TS'I^nzertstuk ertru pian si orehestrS.* GA personaje principale intilnim papuaapala-; Bp. letruska ?la bilcijo balerina si un neyu Qotngozitorul foloseste iftl~te dln mfeica populara sau oraseneasc.,paio'dlazK un vals de * I 'lerr.er,cotribinS"~ritmur 1 r tpnalit&|i diverse,(ca de pilda do rnajor 1' fi fa diez majorl*

A5 pianul este tratat ca mi instrument de percu$ie(ceea ce inlyl i era d inovatie de mare indrasneaXl fa$a de tehnica lui Debussy ,la aaci

zoda in acea vi-eiae*

Credijtatea muzicii din Petrugka,concisia eliptica a melodiei; vioienta sincopata a ritmului ;brutalitaiea limLajalui ^au fost joiisiderate in I9I1 cu totul originale,ne mai auzite pina atunci* Unii muaicierii considera ca acest balet a avut 0 influienta rnai are asupra muaicii contemporane chiar decit baletul t?Sacre du primtemps77{Sarbatoarea primaveriiT?gau _:Eitua.LuI^^ *a Saris in I913care a deciansat la premiera un scanal memordfeil in *"'* %t'"** :!Sacre a fost concejut initial ca o simfonie programatica avind ca tema riiurile pSgrnea ale veckii Rugii ,culminind cu sacrifi carea' unei tinere fete,victima a zeului primaverii*

j,prezentat

Scandalul de la Jremiera a fost provicat de frenesia ritmica ne mai auzdta pina atunci,de inovatiile iimbajului armonic,orcliestralf de caracterul cu total excentric pe atunci yal limba^ului muzic.al,de violen$a brutala a expreeiei muzicale si desimir si a celei coregrafic nRltualul nrimaverii;?- cuprlnde doua secciuni de o durata apioxi nativ e n A d o r a t i a uamintuluin si laiagini ~din Busia ^ag5~nas;.
nSacrlficiul ?%constituind

impreu na cu

Scena ftAuguril primavaratec 1nyDansurile adolescentelor debutea-!* sa cu o serie de acorduri politonale maicate violent cu accente aeime*t^ trice #pe acest suport ritmic asimetric se suprapune o tema a fagotu- , lui careia in urmeasa dupa o intrerupere bruscS pe un punct de orgS# s o melodie expresiva expusa de corn ,cu raspuns la flaut* ^ .i

fSocul raplrllreste un presto dezlantjuit care se leagH fara ^ intrerupere de scena precedentS;are la baza o tema expusa de instrumentele de lemn in registrul inaltjcare dupa un tutti martelat puternic se opreste pe un punct de oga prlmavaratece%debuteaza cu o tema in caracter rus,la ' ie; clarineti 'an fond de triluri la^fiaufc i, dupa eare apare tema prin-. cipala sostenutopesante ezpueS de catre flaut si viole*
nJocul cetu^iior rivale are la baza trei teme:prima expusa de trompeta si' viorI;a doua Xa instrumentele de lemn in registru !!liorele-

inaltja treia incredinyata tubelor,pe care compozitorul le impletegte'* intr-un contrapunct politonal, "Concertul inteleptului%continuS f&rS intrerupere ,intro tssl; . deslanturre lQnora"_E~5re' 'domina tema tubelor din^scena precedenta, Adox~atla pamntului;?.citeva rnasuri de scurta reculegere,se termdna pe un acord 3n sunete armonice, creind o tensiune ,contrastanti Jj fa^a de dezlantuirea ce urmeaza in, Daaisul pamlntululn, cu care se incbeie prima saotiune ;este un ! I imens si unic crescendo fren*tic,bazat pe diverse ostinati ritmicome 1 lodice.unificati de pulsatia in saisprezecimi a timpanilor* in plina dezlantuire muziaa se intrerupe brusc, Sectiunea a douat nSacrificiulf cuprindecinci scene precedafe~4e 0 intioducere in miscarea Largo,in care viorile si celli,in sunete armonice,expun o tema 1irica9Miscarea se accelereaza usor trecind in scena urmatoare 0ercul misteriosal adolescentelor .La tema precedenta se J adaugS a ilta",de~~uii'~caracter tipiarusesc,expusS de catre un flaut in sol si reluata in septime mari,paralele ,de catre clarineti|cu violenta izbugaesc cele unsprezece lovituri martelate la corzi si percutie ,care pregatesc acena urmatoare
nG-loriflcarea

1.

adolescentei alese,este 0 desfasurare poliritmic- ,a atematica,cu adcente d'eplasate ,comnbinue schimbari de masura,prin care se anun^a dansul final, ^ carea stramo g ilos;? f conceputa pentru fanfare, suprapuse pe ^ pedale bitonale ale timpanilor cu. corzile grave,Brusc intensitatea ; caae sr,SjActlunea rituala a stramosilor,reprezinta o ultima^calmie mainoea deslantuirii finale
!?Evo