O Noapte in Pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie
Arhimandritului Hieroteos Vlachos
O noapte in pustie
Sf. Munte Athos
Prolog
Din inspiraia dragostei dumnezeieti, n zilele noastre asistam la o re n!iere a dorului pentru teologia mistica si n!""tura Sfinilor P"rini, pentru ne!ointa, ascetism si rug"ciunea ne ncetata a inimii. #um se e$plica oare faptul ca n mi%locul tendinei de a pune pe om n centrul lumii, se i!esc suflete ce t&n%esc dup" ade!"rata !iata n Hristos ' c"ut&nd perfeciunea ' unirea cu Dumnezeu, suflete care !or sa tr"iasc" potri!it cu tradiia (isericii noastre si cu Sfinii P"rini) *Aceasta este schim+area dreptei #elui Prea nalt, -Psalm ./, 012. Aceasta este lucrarea Sf&ntului Duh, #are !ieuiete n !enicie si #are alege si sfinete sufletele n trupul lui Hristos ' sf&nta, so+orniceasca si apostoleasca noastr" (iserica. Dup" multe eforturi chinuitoare, de!ine din ce n ce mai clar n ziua de azi ca tradiia Sfinilor P"rini nu este un lucru e$tra!agant, ci o condiie eseniala pentru un mod de !iata cu ade!"rat ortodo$. Si este o mare +inecu!&ntare ca preamilosti!ui nostru St"p&n a s"dit, n mi%locul (isericii, raiul 3r"dinii Maicii Domnului ' Sf&ntul Munte ' spre a re n!ia (iserica prin darul harului lui Dumnezeu care se co+oar" la noi ast"zi, ne ntrerupt, prin tradiia !ie a Sfinilor P"rini. Autorul acestei c&rti t&n%ete dup" aceasta tradiie. 4l tr"iete si muncete n lume, dar locuina sa *este n rai,, raiul Sf&ntului Munte, ar!una mp"r"iei ce !a sa !ina. Domnul, #are iu+ete toata f"ptura omeneasca si care ne d"ruiete ceea ce sufletul nostru dorete cu ade!"rat, a d"ruit si Arhimandritului Hieroteos Vlachos, harul de a ndr"gi !iata duho!niceasca a Sf&ntului Munte si de a reg"si nlauntrul
0
inimii sale emoia tainica a cu!intelor rug"ciunii5 *Doamne, 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine p"c"tosul., St&nd de !or+a cu Sfinii P"rini a primit +inecu!&ntarea lor, a ascultat cu!inte rostite din nemurire si din preaplinul inimii iar acum le ofer" si frailor sai. 4ste un semn al dragostei Sfinilor P"rini pentru noi, dez!aluindu'ne culmile !ieii duho!niceti si ncura%&ndu'ne sa nu fim o!"ielnici n eforturile noastre de a le a%unge, arat&ndu'ne n acelai timp primii pasi pe care noi, cei ne ncercati tre+uie sa'i facem. Astfel aceasta lucrare nu prezint" doar starea cea des"!&rita a rug"ciunii, ci ne introduce si n stadiile sale cele mai de %os pentru ca si fraii notri din lume sa o poat" practica, spre nt"rirea sufleteasca si spre sfinirea lor. #red ca prin +inecu!&ntarea St"p&nei noastre, de Dumnezeu 8"sc"toare, care 4a nsasi a primit si a tr"it plin"tatea harului, aceasta carte se !a do!edi de folos at&t autorului c&t si cititorului. 8u mai este ne!oie a spune ca o mai deasa citire a c"rilor despre rug"ciunea lui 6isus, !a nate n oameni o mai mare dorina de a o practica. A Domnului Dumnezeului nostru, de la care primim at&ta +un"tate si des"!&rire, sa fie sla!a n !ecii !ecilor. Arhimandritul 3heorghe, 4gumenul m"n"stirii Sf. 3rigorie, Sf. Munte Athos
6ntroducere
n paginile ce urmeaz" prezint o discuie pe care am a!ut'o cu un stare la Muntele Athos. Pe atunci nu ma g&ndeam ca !a fi su+iectul unei c&rti. Dar ntr'o zi, pe c&nd ma preg"team sa citesc una din scrierile Sf. Ma$im M"rturisitorul, am auzit o !oce dinl"untru ndemn&ndu'ma sa atern pe h&rtie con!ersaia purtata atunci cu neleptul c"lug"r atonit. Si m'am supus acelei !oci pe care, !a m"rturisesc, nu am mai auzit'o !reodat". Am nceput sa scriu dup" cum mi'a !enit n minte. Aceasta este moti!ul pentru care ceea ce urmeaz" este produsul a doar c&tor!a ore de munca, si pentru aceasta mi cer iertare cititorilor. nainte de toate, as dori sa fac c&te!a preciz"ri. n primul r&nd, aceasta carte n'ar tre+ui citita ca o po!estire sau ca un +asm, ci mai degra+" ca o n!""tura trimisa de Dumnezeu acelui nelept atonit, care era un purt"tor de Dumnezeu *prin har,. #ititorul ar tre+ui sa se opreasc" din c&nd n c&nd sa se g&ndeasc", +a mai mult, sa se roage. S'ar putea chiar ca n unele locuri sa ai+" ne!oie sa citeasc" de doua ori. n al doilea r&nd, dialogul tre+uie citit p"str&nd n minte scopul pentru care a fost scris, adic" practicarea unei !iei de rug"ciune. Ar tre+ui ca de ndat" sa ne hot"r&m a intra n ntunericul dumnezeiesc al rug"ciunii lui 6isus, Sinaiul si 9a+orul unde l !om nt&lni pe Dumnezeu. *#hemarea numelui lui 6isus este imediat urmata de prezenta Sa, pentru ca numele e!oca o forma a prezentei :ui 6isus, -Paul 4!do;imo!2. Aceasta idee urmeaz" cu!intelor Domnului5 *unde sunt doi sau trei, adunai n numele Meu, acolo sunt si 4u n mi%locul lor,-Matei 0<, =12, la fel si cu!&ntului rostit de apostol *De aceea, !a fac cunoscut ca nimeni nu poate sa zic" Domnul este 6isus, ' dec&t n Duhul Sf&nt, -0 #orinteni 0=, >2. #&nd cine!a rostete *rug"ciunea lui 6isus,, Sf&ntul Duh co+oar", ca un nor pe Muntele 9a+or. n al treilea r&nd, cititorul n'ar tre+ui sa ncerce sa afle cine este monahul cu care am !or+it. S'ar putea sa nu reueasc" si raionamentele lui ar putea fi greite. Acelui sf&nt stare nu i'ar pl"cea acest lucru. n al patrulea r&nd, cititorul ar putea fi impresionat de num"rul mare de citate din Sfinii P"rini. 9otui, tre+uie su+liniat faptul ca Sf&ntul Duh, care a locuit si a lucrat n Sfinii P"rini, locuiete si lucreaz" de asemenea n pururea !eghetorii atoniti. 4i au, cu alte cu!inte, duhul p"rinilor si astfel pot f ntotdeauna p"truni de n!"aturile lor, fara prea multa truda si eforturi deose+ite. Pe l&ng" aceasta, de multe ori n timpul discuiei, neleptul pustnic, care s'a n!rednicit a !edea pe Dumnezeu, si'a deschis c"rile sale -Sf. 3rigorie Palama, Sf. Simeon 8oul 9eolog, 7ilocalia, etc.2 pe care le p"stra l&ng" el, coment&nd multe pasa%e. Dorina mea arz"toare este sa e$iste cititori care sa fie a%utai sa practice rug"ciunea lui 6isus, ' rug"ciune care a sfinit pe muli alii ', pentru a putea f si ei sfinii.
Ma simt dator sa'mi ndrept g&ndurile si spre preacu!iosii c"lug"ri, *imitatori ai dragostei dumnezeieti, care locuiesc n Muntele Athos, care au l"sat lumea si tr"iesc ade!"rata lume, lumea transfigurata care l cunoate pe Dumnezeu #el Viu. 4i sunt m"rturisitorii contemporani ai lui Hristos, *care s'au desp"rit de aceasta lume si care sunt de fapt mori fata de ea,. Aceti sfini +"r+ai m'au spri%init si a%utat de multe ori, m'au hr"nit cu p&inea lor? si eu, care sunt s"rac, le datorez at&t de mult. Sunt s"rac. Dar, daca n'as fi luat chiar si aceasta putina hrana, as fi murit@ Sunt fl"m&nd, totui tr"iesc prin harul lor, +inecu!&nt"rile si dragostea lor. A&ndurile care urmeaz" le sunt, astfel, dedicate acestor p"rini care au cunoscut raiul n Sf&ntul Munte, ca recunotina pentru marea lor dragoste ' * n schim+ul dragostei lor, ', si care au iu+it p"tima ntreita ne!ointa5 cea materiala -s"r"cia2, cea duho!niceasca -smerenia si ascultarea2 si cea a trupului -cur"ia2? acestor p"rini care au tr"it cu ade!"rat fericirile lui Dumnezeu? pentru ca, de!enind s"raci cu duhul au a%uns +ogai si de!enind +l&nzi au motenit p"m&ntul? au pl&ns si au fost m&ng&iai? au fost milosti!i si s'au miluit? au de!enit curai cu inima si :'au !"zut pe Dumnezeu n toata puterea :ui? au de!enit f"c"tori de pace si s'au chemat fii ai lui Dumnezeu. *Oh, Sfini P"rini, +inecu!&ntai c"lug"ri si pustnici, noi, cei ce suntem p"c"toi, !a m"rturisim pe !oi +inecu!&ntai, cei tineri pe cei +"tr&ni, fiii pe p"rini, p"c"toii pe sfini, -Sf. 8icodim Aghioritul2. Arhimandritul Hieroteos Vlachos.
Despre t"cere, cu!&ntare si !iata c"lug"rilor
Sf&ntul Munte este un loc de taina unde t"cerea, care este nsasi !enicia, !or+ete intens, c"ci t"cerea este lim+a%ul !ieii !iitoare. Precum sfinii ngeri au o putere mai presus de raiune, pentru noi de neconceput, prin care ei si transmit unii altora g&nduri dumnezeieti -Sf&ntul Vasile cel Mare2, n acelai fel ngerii p"m&nteti ' care tr"iesc n Sf&ntul Munte si se ntrec cu cei cereti si netrupesti n tr"ire si n rug"ciune ' au alta putere pentru a transmite ceea ce tr"iesc. Si aceasta putere este aceea a t"cerii care, mai ales la Sf&ntul Munte, este cea mai eloc!enta predica, *un ndemn t"cut,. Monahii de acolo nu !or+esc mult? tr"iesc tainele lui Dumnezeu n t"cere si se ad&ncesc n apofatismul Ortodo$iei. Asculta glasul lui Dumnezeu prin t"cere si primesc !irtute. Dup" Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog *t"cerea +uzelor, nchiderea ochilor si asurzirea urechilor sunt pentru ncep"torii n !iata duho!niceasca cea mai rapida cale de a a%unge la !irtute., 9"cerea c"lug"rilor este ziditoare. n Pateric citim urm"toarele5 *ABa 9heofil arhiepiscopul s'a dus odat" la Schit. Si adun&ndu'se fraii, au zis lui ABa Pam!o5 zi !reun cu!&nt episcopului, ca sa se foloseasc". Cis'a lor +"tr&nul5 daca nu se folosete de t"cerea mea nici de cu!&ntul meu nu poate sa se foloseasc"., Ar tre+ui sa mearg" cine!a la Sf&ntul Munte cu intenia de a fi zidit prin t"cere. Pelerinului care tie cum sa asculte aceasta t"cere, totul i !a !or+i. #hipurile t"cute ale c"lug"rilor, peterile pustnicilor, m"n"stirile p"trunse de atmosfera de poc"ina, natura nsasi precum si toate lucrurile ne nsufleite din %urul sau, !or po!esti multe si i !or mp"rt"i n!"aturi minunate. Acesta este felul n care Sf&ntul Munte !or+ete * n t"cere,. Dar uneori !or+esc si atunci zidesc sufletete, deoarece se fac pilde prin nsisi !iata pe care o duc. *#"ci !iata fara de cu!&nt mai mult folosete dec&t cu!&ntul fara !iata. Viata si t"c&nd folosete, iar cu!&ntul si strig&nd supar". Dar daca si cu!&ntul si !iata se !or nt&lni, fac o icoana a toata filosofia, -ABa 6sidor Pelusiotul2. Pentru ca Sfinii P"rini duc o !iata sf&nta si au de!enit unelte ale Sf&ntului Duh, *tr&m+ie mistice, ale Sfintei 9reimi, ale 6u+irii, ale #u!&ntului si ale nelepciunii nalta, n orice cu!inte s'ar e$prima. Au *cu!inte, sa !or+easc", deoarece faptele lor sunt din +elug. Si atunci c&nd sunt ntre+ai, ei rostesc aceste *cu!inte,. n Pateric, nt&lnim foarte des urm"toarea cerere5 *P"rinte, spune'mi un cu!&nt sa ma m&ntui,. Dn *cu!&nt, rostit din sufletul pustnicului ca de la Duhul Sf&nt, n lim+a%ul pustiei, este considerat re!elat si ne ndoielnic? si cel care l cere, l primete ca pe un rod al harului, fara sa l e$plice n mintea sa. Acest *cu!&nt, de la p"rintele nduho!nicit este de neap"rata tre+uina pentru cel care l cere. *#u!&ntul, !ine dintr'un suflet ce este prieten al lui Dumnezeu, un suflet r"nit de iu+irea Sa, fiind rostit dup" m"sura *setei, celui care l cere. Precum Preasf&nta Maica a Domnului a z"mislit pe #u!&ntul lui Dumnezeu si a dat natere lui Hristos Dumnezeu si Omul de!enind din aceasta pricina, *+ucuria ntregii f"pturi,, n
5
acelai fel p"rinii, datorita cur"eniei lor au z"mislit cu!&ntul si l'au transmis celor care nseteaz" dup" el, fac&ndu'li'se pricina de +ucurie. *Au !enit la A!!a 7illic nite frai, care a!eau cu ei c&i!a mireni si i s'au rugat sa le spun" !reun cu!&nt. 6ar +"tr&nul t"cea. Si fiindc" l rugau, le'a zis lor5 #u!&nt !oii sa auzii) Si i'au zis5 da A!!o. Deci a zis +"tr&nul5 acum nu este cu!&nt. #&nd ntre+au fraii pe +"tr&ni si f"ceau cele ce le ziceau lor, Dumnezeu le da cum sa gr"iasc". Dar acum, pentru ca ntrea+" fara sa mplineasc" ceea ce aud, Dumnezeu a ndep"rtat harul cu!&ntului Sau de la +"tr&ni. Si ei nu mai au ce sa gr"iasc", fiindc" nu este cel ce sa lucreze. Si auzind fraii acestea, au suspinat, zic&nd5 roaga'te pentru noi, ABo@, Prin aceasta pilda se !"dete ca nelepciunea este rodul harului. Harul mpodo+ete oamenii curai si sfini, si * ntrupeaz", cu!intele lor. 4ste clar deci, ca n"limea cu!&ntului este pe m"sura nsetarii celui care l cere iar monahii tiu cum sa *fr&ng", si cele mai mpietrite inimi si sa le ntoarc" spre Dumnezeu, chiar daca folosesc un repro discret. Aadar, daca i ntre+i cu simplitate, cu smerenie si cu dorina de a asculta, !ei auzi *lic"ririle, harului. Sunt cu!inte simple, smerite, totui pline de nelepciune si har, sunt cu!inte pline de duh. n acest fel ei l imita pe Hristos, care este atotputernicul :ogos al 9at"lui si n acelai timp ntruchiparea t"cerii profunde. 4l a !or+it, dar de asemenea a p"strat t"cerea. Micarea lui Dumnezeu spre om este cu sigurana nu doar o re!elare a #u!&ntului ci si o *e$presie a t"cerii,. Prin urmare micarea omului spre Dumnezeu, ca si spre aproapele sau ar tre+ui sa se disting" prin acestea doua. 9e ndrepi spre Sf&ntul Munte cu intenia de a fi n!"at mai mult prin t"cere si mai puin prin cu!&nt. Monahii de la Sf&ntul Munte, pustnicii, aceste pas"ri c&ntatoare ale desertului, tr"iesc !iata la apogeul ei. 4i sunt de%a n rai. Sunt cu ade!"rat *purt"tori de Dumnezeu,, tr"ind !iata lui Hristos * n !ase de lut,, adic" n trupuri isto!ite de ne!ointa si de slu%irea aproapelui. n aceti monahi cine!a ar putea !edea ndumnezeirea n fapta, ca sa spunem asa, si nu ndumnezeirea n!"ata teoretic, de c"tre cel lipsit de e$periena n ale teologisirii. 4i tr"iesc n acelai timp si credina si faptele. Pentru ca, fara ndoiala, credina fara fapte este o iluzie, dar faptele fara credina sunt idolatrie. Harul lui Dumnezeu, chipul lui Hristos, sunt ntip"rite pe fetele lor +"t"torite de !reme. *Dansul, sfinilor ascei *fuge de ceea ce este mpotri!a firii, arata ceea ce este al firii si de!ine !rednic de darurile ce sunt mai presus de fire, -Sf. 8icodim Aghioritul2. #&nd i pri!eti ai impresia ca sunt nefericii si triti. ns" atunci c&nd linitea lor interioara se re!ars", te copleete. Aceti sf nti ne!oitori sunt asemeni sta!ilarelor ce opresc apele. Dar c&nd sta!ilarul se rupe, apele si arata fora, inund&nd mpre%urimile. #&nd gura pustnicului se deschide te *inunda, cu mireasma. 3urile monahilor sunt *iz!oare din care se re!ars" miere si apa !ie,. Ai putea crede ca !ieile lor sunt fara !aloare, dar ti !ei da seama cur&nd ca aceti pustnici sunt *copaci ce a%ung sus la cer,,
/
d"ruii cu frunze ce aduc um+ra, d&ndu'ti ad"post si racorindu'te. 9i'i imaginezi m+r"cai n rase, de neclintit din t"cerea lor si nesp"lai datorita reinerii lor de la sp"lare -alousia2. ns" foarte cur&nd i !ezi ca *plante nemuritoare rodind fructe minunate,, *crini !enic nflorii si de'a pururi nmiresmai,, al c"ror parfum te umple de pl"cere@ Si toate acestea pentru ca Hristos, !iata cea ade!"rata, tr"iete n ei. Viata lor este *ascunsa cu Hristos n Dumnezeu, -#oloseni >, >2 n fiecare c"lug"r atonit care calea pe urmele Sfinilor P"rini si tr"iete potri!it n!"aturilor lor, poi distinge, daca pori n tine duhul lui Dumnezeu, mpreuna'lucrare a doua st"ri, n aparenta opuse5 cea a mortii si cea a !ieii. Viata iz!or"te dintr'o moarte de zi cu zi, si moartea de!ine mai ad&nca daca te +ucuri de !iata. #u c&t sporete moartea mortii -a p"catului2, cu at&t este mai deplin tr"ita !iata n Viata - ntru Hristos2? si cu c&t cine!a tr"iete mai deplin *Viata,, cu at&t omoar" moartea, p&n" acolo nc&t acela a%unge sa !ad" n sine nsui n!ierea si n"larea lui Hristos. Adica este omor&t p"catul si se nate !iata. Deci, s'ar putea spune ca monahii se m+rac" cu moartea si do+&ndesc Viata. Sf&ntul Pa!el scrie c"tre Aomani5 *Etiind ca Hristos, n!iat din mori, nu mai moare. Moartea nu mai are st"p&nire asupra :ui. #"ci ce a murit, a murit p"catului o data pentru totdeauna, iar ce tr"iete, tr"iete lui Dumnezeu, -Aomani /, F' 012. Sf&ntul 8ichita Stithatul scrie ca la fel se nt&mpla cu omul sf&nt, de!enit asemeni lui Hristos, deoarece este mort si ngropat pentru lume, tr"ind !iata lui Hristos5 *#el ce a fost ridicat din moarte, a fost ridicat mpreuna cu Hristos. Daca el a fost ridicat cu Hristos prin cunoaterea Sa si moartea nemaia!&nd st"p&nire peste Hristos, atunci nici peste acela nu mai are st"p&nire moartea necunostintei. Astfel ca el nu mai tr"iete pentru trup si pentru lume, fiind mort fata de m"dularele sale si fata de gri%ile lumii, dar ntru el tr"iete Hristos, fiind su+ legea harului Sf&ntului Duh, iar nu su+ legea c"rnii, adica el si'a oferit m"dularele sale ca arme ale drept"ii lui Dumnezeu 9at"l,. #hiar si n c"lug"rii a%uni la cele mai nalte st"ri de nduho!nicire se reg"sete mpletirea dintre odihna si lucrare. Dup" Sf&ntul Ma$im, ei tr"iesc un *repaus n !enica micare, si o *micare neclintita,. A"m&n * n Hristos, si se mica ne ncetat spre o c&t mai des"!&rita +ucurie de 4l, deoarece Hristos este nestemata cea de mare pre. Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa l"murete acest lucru5 *#iudat lucru este ca repaosul si micarea pot sta la un loc. #"ci cel ce urca deloc nu sta, iar cel ce sta nu urca? dar aici urcarea este mplinita prin a r"m&ne n aceeai stare, neleg&nd prin aceasta cu c&t unul r"m&ne statornic si neclintit n +ine, cu at&t str"+ate mai mult din calea !irtuii,. Adica r"m&ne statornic n +ine, misc&ndu'se n acelai timp. Se afla ntr'o continua micare si totui r"m&ne n Hristos. 4ste setea ne ncetata dup" Hristos, dar n acelai timp si saietatea dumnezeiasca. Dn monah a spus odat"5 *#e!a ciudat mi se nt&mpla. Sunt nfometat si totui ma simt satul,. ns" pentru omul lui Dumnezeu acest lucru nu e deloc ciudat. Aceasta este *des"!&rita dar totui nedesa!&rsita des"!&rire a celui des"!&rit, de care !or+ete sf&ntul 6oan Scararul. Viata c"lug"rului de!ine necontenit !iata #u!&ntului lui Dumnezeu, !iata lui Hristos. Silindu'se c"lug"rul !ieuiete pe deplin *!&rstele, lui Hristos. Hristos este ntrupat n el, faptuieste minuni, ndura Patimile, n!ie si Se nalta. 9r"ind, de
7
aceea, n Hristos, a%unge nu doar la unificarea lumii sale interioare ci si a celei din %urul sau. 9rece peste toate deose+irile, ridic&ndu'se la o stare mai nalta dec&t cea de dinainte de #"dere ' de!ine asemeni lui Adam cel dint&i. Sf&ntul Ma$im amintete cele cinci deose+iri pe care Adam nu le'a n!ins, pe c&nd omul reuete acum sa le dep"easc" cu a%utorul lui Adam cel 8ou, adic" a lui Hristos. 4l poate trece peste deose+irea dintre creat si necreat, dintre minte si simuri, cer si p"m&nt, rai si lume, dintre +"r+at si femeie. 9rec&nd'o pe ultima dintre ele, continua sa o dep"easc" pe prima, cea dintre creat si necreat. Dn sf&nt al lui Dumnezeu se d"ruiete pe sine ntreg si d"ruiete lumea ntreaga lui Dumnezeu, arat&ndu'se prin aceasta cel mai mare +inef"c"tor al firii omeneti. :a Sf&ntul Munte m'am apropiat odat" de un astfel de stare -3heron2, un stare care gusta deplin"tatea nesf&rita a milosti!ului Dumnezeu. :ocuind ntr'o cr"p"tura a p"m&ntului, el a dep"it toate tiparele acestei lumi. 8u e$ista cu!inte care sa'0 poat" descrie. Daca i spui nelept, spui prea puin, numindu'0 ne+un nu cuprinzi pe de'a'ntregul m"sura ne+uniei sale pentru Hristos ' pur si simplu nu tii cum sa'0 descrii. Pentru ca a ieit din masurile acestei lumi si se ndreapt" spre dep"rt"rile !eniciei. Atinge dumnezeiescul foc si este pur si simplu n fl"c"ri, arz&nd acum de :umina necreata. Ore ntregi, n timp ce !or+eti cu el, ai impresia ca !a fi aprins si ca !a fi mistuit. #rezi ca !a dispare complet din fata ta precum proorocul 6lie n carul cu foc. #hiar n momentul n care ti !or+ete, crezi ca se !a urca la cer, ca Domnul care, *pe c&nd i +inecu!&nta, S'a desp"rit de ei si S'a n"lat la cer, -:uca =H, I02. Si totui nu se nt&mpla nimic din ceea ce ai crezut. Se nt&mpla altce!a, ce!a ce simi n timp ce'ti !or+ete despre lucruri pri!itoare la !iata duho!niceasca. 4ste asemenea *uimirii, care i'a cuprins pe apostoli pe muntele 9a+or. *...un nor luminos i'a um+rit pe ei, si iat" glas din nor zic&nd5 JAcesta este 7iul Meu #el iu+it, n care am +ine!oit? pe Acesta ascultati':K si, auzind ucenicii au c"zut cu fata la p"m&nt si s'au umplut de spaima., -Matei 0., I'
/
2'
n timp ce !or+ete, Duhul Sf&nt co+oar" dintr'o data, n!aluindu'te, prinz&ndu'te. 9e cuprinde teama, dar si dorina de a r"m&ne acolo. Ascult&nd cu!intele lui simple si linitite, ti aminteti de Hristos !or+ind ucenicilor pe n"limea unui munte sau ntr'o cora+ie, pe mare. Sf&ntul ti !or+ete ntr'ade!ar de pe *muntele, theoriei -!ederii lui Dumnezeu2 si de pe marea !eniciei, dincolo de lucrurile +anale si omeneti, dincolo de ceea ce eti.
M'am apropiat de acest 3heron ntr'o zi. Etiam ca era un ade!"rat *teolog,. 8u a!ea cunoatere despre Dumnezeu, ci *cunoaterea lui Dumnezeu,, care este nea%unsa celor mai muli oameni@ *#"ci cu ade!"rat munte n"lat piepti si greu de urcat este cunoaterea lui Dumnezeu. Si mulimea poporului de' a+ia a%unge la poalele ei., Doar Moise a fost n stare sa urce muntele !ederii lui Dumnezeu. Si 3heron era si el, asemeni lui Moise, unul care :'a !"zut pe Dumnezeu. :a nceput m'am simit st&ngaci. Despre ce as putea sa !or+esc cu el) #e a!eam noi n comun) 4ram noi pe aceeai treapta) 8oi ceilali suntem la primul stadiu al *filosofiei practice, -cur"irii2, n timp ce el a trecut de%a de la *contemplarea naturala, -iluminarea mintii2 la *teologia mistica, -cunoaterea lui
<
Dumnezeu2 adic" la cunoaterea !enica. 8oi suntem plini de patimi, n timp ce el e tronul aurit al mp"ratului. 8oi nchipuim iadul, el e desf"tarea Aaiului. Dar n timpul discuiei noastre pustnicul a co+or&t din n"limea sa si m'a ridicat pe mine mai sus. S'a deertat pe sine si m'a m+og"it pe mine. *Dei a fost odat" +ogat, a de!enit s"rac, ca sa pot fi si eu +ogat prin saracia lui,. Pentru ca ntotdeauna unitatea presupune o micare nspre e$teriorul sinelui de am+ele parti, acelai lucru se nt&mpla si n unirea cu Dumnezeu. Sur!ine o micare de la Dumnezeu nspre om ca si o micare de la om nspre Dumnezeu. Aceasta este tr"s"tura distincti!a a dragostei dumnezeieti. *9eologii numesc dumnezeirea uneori fora erotica, alteori dragoste, si alteori ceea ce este dorit si iu+it. Prin urmare, ca fora erotica si ca dragoste, di!inul nsui este su+iect de micare? si fiind ceea ce este dorit si iu+it cu intensitate, atrage spre el tot ce este recepti! la aceasta fora si dragoste, -Sf. Ma$im M"rturisitorul2. Acelai sf&nt p"rinte spune mai departe5 *Aceasta dragoste dumnezeiasca e$tatica i silete pe cei ce iu+esc sa nu'si aparin" lor ci celor pe care i iu+esc. Aceasta este ar"tata la cele de deasupra prin gri%a fata de cele de mai %os, la cei ce se afla n aceeai stare prin spri%inul pe care si'0 dau unii altora si la cei mai de %os prin aceea ca sunt ntori mai nt&i de toate numai nspre dumnezeire,. #u alte cu!inte Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul arata o aezare despre care Sf&ntul Dionisie Areopagitul spune5 *erosul dumnezeiesc este si e$tatic, nelas&nd pe cei ndr"gostii sa fie ai lor, ci ai celor de care sunt ndr"gostii. Si arata pe cele superioare, purt"toare de gri%a pentru cele inferioare, si pe cele de acelai grad sustin&ndu'se una pe alta, si pe cele inferioare ntr'o ntoarcere dumnezeiasca spre cele dint&i,. Voi p"stra ntotdeauna n minte +a mai mult, n inima, fiecare minut al acelei con!ersaii. #eea ce urmeaz" este prezentarea nt&lnirii si a dialogului nostru.
Apus de soare n Muntele Athos
Soarele co+ora spre !est. Dimineile n muntele Athos sunt nmiresmate, fermec"toare. ntunericul noptii se mpr"tie n timp ce c"lug"rii sunt la Latholi;onul -+iserica cea mare2 Sfintelor M"n"stiri, c&nt&nd *Sla!a 9ie, #elui ce ne'ai ar"tat noua lumina,. S'ar putea spune ca cele ce alunga ntunericul sunt !ocile melodioase, r"sun&nd +l&nd si ritmul cald al clopotelor. Dupa'amiezile la Athos sunt si ele linitite. O zi de str"danii a trecut si noaptea si mpr"tie !alul n care monahul !a ascunde multe lupte, lacrimi m+elugate si multe ne!ointe duho!niceti. Soarele cel !"zut co+oar" spre asfinit dar Soarele #el ce se afla n inimile ne!oitorilor nu se stinge. n inimile lor cu totul curate, neum+rite de norii patimilor si are locul o zi !enic luminoasa. O, apusul de soare la Athos@ Apus plin de farmec, plin de har, n!"luit n linite. Dup" !ecernie unii monahi, misc&ndu'se ncet, cu capetele aplecate, ies din Latholi;onul Sfintelor M"n"stiri sau din micile capele ale schiturilor sa se odihneasc" n aerul curat, asez&ndu'se pe o +anca din piatra si medit&nd asupra dulcelui nume al lui Hristos. Vor si st"ruie sa'si nscrie n inimile lor literele de aur ale rug"ciunii. Sunt furat de aceste ceasuri de linite, c&nd p&n" si natura este calma, c&nd chiar si !alurile marii a+ia se aud lo!indu'se de st&nci, c&nd regele soare zugr"!ete cerul n toate culorile. 8atura la Athos are un farmec deose+it, dat de rug"ciune si de sfinenie. ntr'ade!ar, harul necreat p"trunde prin suflet, n trup, ntinz&ndu'se p&n" si la firea neg&nditoare si la ntreaga zidire. Aici nu se !ede ce!a s"l+atic, nici m"car nu e$ista ce!a s"l+atic, totul e linitit. :a Athos toate zilele si nopile ard n rug"ciune. #hiar si natura este m+l&nzit" de glasurile frumoase ale c"lug"rilor, de sunetul clopotelor si de smerenie@ ,Aici apa este mai +una, aerul este mai +l&nd si adierea lui mai calda, n!aluindu'ne pe noi cei reci? pretutindenea !ezi p"duri ce se nalta dese, cu copaci !enic !erzi care nc&nta pri!irea? !ezi m"slini, !ita'de'!ie, dafini, mirt si tot felul de pomi. 8e!ointa t"cuta, care pe unii i hr"nete iar pe alii i desfat", a cur"at acest p"m&nt de +lestem, -4ugen (oulgaris2. 8u ma simt atras n mod deose+it de c"tre natura. ns" la Sf&ntul Munte aceasta are un har deose+it. Ar putea sa o pri!easc" cine!a cu ochii monahilor purt"tori de Dumnezeu si sa se lumineze. Ar putea sa o pri!easc", contempl&ndu'o nu cu ochii sau cu mintea ci cu inima nduho!nicita. Si inima stie cum sa iu+easc" si sa aprecieze lucrurile. S'ar putea ca t"cerea n plin"tatea ei sa %oace un rol foarte important, daca *!iata care este lipsita de temeri, datorita credinei sale n Dumnezeu se mica din fire spre o nelegere a creaiei lui Dumnezeu, -Sf. 3rigorie Palama2.
io
Drc&ndu'mi propriul 9a+or
Apus de soare la Athos ' n timp ce soarele se preg"tea sa apun", eu urcam pregatindu'ma sa r"sar@ Apusul soarelui m'a g"sit urc&nd cu mare greutate o poteca str&mta si a+rupta spre... r"s"rit@ S"raci n credina, g"sim cu greu o +ucurie n astfel de urcuuri c"tre cei plini de credina, care au purtat hot"r&rea lor eroica de a renuna la lume cu toate atraciile si pl"cerile ei, si care au m+r"iat ne!ointa. Drcam unde!a pe partea de nord a Athosului. Voiam sa pun n practica cu!intele sf&ntului 6oan Hrisostom5,,P&na'ti este dorina calda, ndreapta'te spre aceti ngeri si fa'o mai calda. Pentru ca !or+ele omeneti nu !or putea sa'ti aprind" inima asa cum o poate face !ederea lucrurilor dumnezeieti,. De'a dreapta si de'a st&nga, se ridicau st&nci impenetra+ile cu !&rfurile lor ascuite, parca str"pung&nd cerul, precum o fac !ocile si !ieile *locuitorilor, Sf&ntului Munte. Mergeam aplecat, cu rug"ciunea lui 6isus pe +uze, n inima, nlauntrul fiinei mele. Pentru ca acesta este felul n care ar tre+ui !izitat Sf&ntul Munte, cu sentimentul unui simplu pelerin. :a mica distanta de poteca, printre st&nci, se puteau !edea case mici, chilii de pustnici. Dnele dintre ele sunt n peteri, altele ies puin nafara, si c&nd le pri!eti ai senzaia ca !or c"dea n mare. nlauntrul acestor grote tr"iesc al+inele duho!niceti, g"tind mierea dulce a isihiei. 6mnul pe care sf&ntul 8icodim 0'a compus pentru p"rinii atoniti mi'a !enit atunci n minte si am nceput sa'0 c&nt. *O, al+ine alese de Dumnezeu, ce'si fac n grotele si peterile p"m&ntului din Sf&ntul Munte chilii de ceara, pline de mierea cea mai dulce a linitii.,. #hilii asem"n"toare e$ista si n partea de sud a Muntelui, cunoscuta su+ numele de Laroulia. Acolo, spectacolul este incompara+il mai uimitor. *Pe suprafaa roiatica a st&ncilor, care dau impresia ca sunt n!elite n rugina, multe locuine at&rna una de alta, n !&rf, la o n"lime ameitoare. Dnele dintre ele sunt peteri cu intrarea nchisa de perei, a!&nd doar o mica deschiz"tura. n alta parte, o proeminenta a st&ncii a dat posi+ilitatea unui pustnic cura%os sa construiasc" un paraclis ngust, una sau doua chilii si o gradina str&mta din care o p"dure minunata de chiparoi a nflorit din solul adus din alt loc, d&nd o imagine e$otica peisa%ului. #uloarea pura n care sunt m+r"cate toate aceste locuri ascunse da impresia ca ele arata ca nite cui+uri de pesc"rui. Schimnicii comunica ntre ei prin poteci, in!izi+ile de pe mare. Dar sa urci pe ele nseamn" sa iei o hot"r&re foarte ndr"znea". Sunt muli dintre pustnici care n'au ieit din ograda str&mta de ani de zile. De aceea n schiturile mai mari e$ista cimitire, iar n peteri firide unde sunt p"strate r"m"iele frailor? pe fruntea fiec"rui craniu este nscris numele fratelui si data morii sale., -Photis Lontoglou2. Aceti pesc"rui duho!niceti, porum+eii raiului care l tr"iesc pe Dumnezeu si se nalta p&n" la al treilea cer, sunt r"sp&ndii de o parte si de alta a st&ncilor. Oricine urca poteca aceea str&mta din partea de nord a Muntelui, pe care o urcam si eu la apus, o+ser!a acelai spectacol. Si se nfioara. Simte harul lui Dumnezeu
n
racorindu'0 si n acelai timp mistuindu'0 ca *rugul aprins, al lui Moise. i !in n minte imagini cu p"rini naintai, care au trecut prin acel loc si acum dorm n pace si linite, atept&nd !ocea Arhanghelului anun&nd !enirea Mirelui c"ruia !or fi d"ruii spre nunta? incontesta+il inima lui este departe de lume si de toate pl"cerile ei. 4i au luptat aici o !iata ntreaga ca sa poat" g"si pacea, si au aflat'o. Acum se odihnesc n s&nul lui A!raam. 3lasul lui Hristos, *n'a murit ci doarme, -Matei F, =/2 suna ncet n aceste locuri izolate. Drcam cu g&nduri si sim"minte deose+ite. ntregul inut era st"p&nit de linite. 7oarte rar puteai auzi pas"ri s"l+atice z+ur&nd pe deasupra si ciripind, sau chiar pri!ighetori c&nt&nd. *Athosul hr"nete pri!ighetori multe si minunate, -Sf. 8icodim Aghioritul2. Din c&nd n c&nd se putea auzi sunetul unor +u+uituri nfundate. Merg&nd, am a%uns la o casuta, unde am z"rit un pustnic care ncerca sa sparg" o piatra. M (inecu!&nteaz", 3heron, am spus. M Domnul sa te +inecu!&nteze, mi'a r"spuns. Acesta este salutul la Muntele Athos. #&nd ceri +inecu!&ntare, ti r"spund5 *Domnul -sa te +inecu!&nteze2,. #unosc foarte +ine importanta lui Hristos pentru !iata duho!niceasca. si cunosc, de asemenea propriile sl"+iciuni. Domnul este dorirea lor si locuina lor ade!"rata. i repeta foarte des numele pentru ca tr"iesc n prezenta :ui. 4l este #el ce *doarme cu ei, se trezete cu ei, le ndulcete si le nc&nta inima prin m&ng&ierea Sf&ntului Duh,. M #e faci acolo, 3heron) M ncerc, fiule, sa sparg +olo!anul acesta ca sa fac un mic rezer!or, sa adun apa de ploaie, pentru a putea +ea puin. Anul trecut am suferit mult de sete. M Dar e o munca foarte grea@ #u at&t mai mult fara uneltele potri!ite. M #e pot face) 9rupul are ne!oie de apa. Ma !a a%uta Dumnezeu. Putem sa nu a!em nimic aici, n pustie, dar de putina apa este ne!oie. Vino n chilie, sa o +inecu!&ntezi pentru mine. 4u, sa +inecu!&ntez chilia celui +inecu!&ntat, m'am g&ndit@ 8ecuratitul sa sfineasc" pe cel curat@ Am intrat n chilie ncet, cu mare gri%a. n chilia unui pustnic intri cu teama, ca ntr'un loc de taina. 4ra murdar, ne ngri%it. Dar acestea sunt lucruri fara importanta pentru atletul lui Hristos. #um sa g"seti timp pentru un astfel de lucru) Mi'a adus apa si puin rahat, semne ale dragostei lui. ntr'ade!ar, n pustia aceea nelegi dragostea curata si sincera. ntreaga inima a monahului se reg"sete pe ta!a aceea mica cu putina apa si dulceaa@ 4l ti d"ruiete totul. M Ai !enit din lume) M Da. M #um e acolo) Aceasta e ntre+area o+inuita pe care o auzi la Athos. De aceasta data, totui, este de mare importanta. Asta pentru ca cel ce a ntre+at a l"sat lumea, ce se ndreapt" spre distrugere, acum cincizeci de ani si nu s'a mai ntors. Deci, pustnicul tie foarte +ine ce nseamn" *lumea,. 4ste zidirea lui Dumnezeu dar n acelai timp de!ine nel"toria celui rau. 8u 0'a nelat dia!olul pe Adam folosind lucrarea m&inilor :ui) #&i dintre noi nu patesc la fel)
0=
M :umea, 3heron, s'a ndep"rtat de Dumnezeu. 8u'si mai amintete de 4l, nici nu mai tr"iete dup" poruncile :ui. (isericile sunt goale, n schim+ toate locurile dia!olului sunt pline. Oamenii si'au p"r"sit duho!nicii si au umplut spitalele de +oli mintale. Slu%+ele lor le aduc numai nelinite si toate gri%ile lor sunt lumeti. Azi a!em alegeri, m&ine gu!ernul cade, poim&ine mitinguri. #itesc doar ziare si sunt indifereni fata de Scriptura. Ore ntregi urm"resc filme inspirate de dia!ol, care i adorm, si nu n!ata din Vieile Sfinilor... M O, lumea aceasta nefericita, a r"spuns pustnicul. 4 condusa de c"tre dia!ol. Cilnic aduce lucruri si nt&mpl"ri ca sa alunge amintirea lui Hristos din mintea oamenilor. i face sa nu se mai uite la ei nsisi si sa nu le mai pese de mizeria lor interioara. i face mai interesai de alii de c&t de ei nsisi. Aceasta este fuga de la Dumnezeu si teama despre care ai !or+it mai de!reme. Adam a p"c"tuit, s'a ascuns, a fugit de la Dumnezeu si apoi au urmat toate suferinele. Acelai lucru l fac si oamenii. Ma rog fier+inte pentru m&ntuirea ntregii lumi. *Doamne 6isuse Hristoase, ai mila de mine si de lumea 9a,. 9oata noaptea ma rog ca Dumnezeu sai arate mila Sa c"tre lume. Aceasta este menirea noastr" n aceste !remuri tul+uri. Sortii cad asupra noastr" sa de!enim martiri. Pustnicul mi'a mai spus si altele. De c&te ori !izitezi Athosul auzi felul acesta de nelepciune la fiecare pas. 6'am mulumit, am cerut +inecu!&ntare, l'am rugat sa ma pomeneasc" n rug"ciunile sale si g&nditor, am ieit din chilia care'i este acum morm&nt, dar din care !a fi n!iat n !iata ade!"rata.
0>
nt&lnirea cu pustnicul
Mi'am continuat drumul spre n"limi, spre muntele schim+"rii mele la fata. Si n sf&rit, cu mare greu am a%uns la locul pe care doream sa'0 !izitez. Am stat puin afara sa ma r"coresc. #hilia unui pustnic, m'am g&ndit, nu este doar un loc de taina ci si un *salas ceresc,. #el ce s"l"luiete acolo si se ocupa cu isihia si rug"ciunea este un Apostol al lui Hristos. Sf&ntul 3rigorie Palama spune aceasta ntr'una din omiliile c"tre tesaloniceni, unde si'a luat ca pricina mpre%urarea n care Sf&ntul Apostol 9oma nu s'a n!rednicit a': !edea pe Hristos #el n!iat, nefiind cu ceilali Apostoli n Duminica n!ierii. Dar :'a !"zut pe Domnul dup" opt zile, c&nd era mpreuna cu ceilali Apostoli. Si spune Sf&ntul lui Dumnezeu5 *Duminica dup" Sf&nta :iturghie, ai gri%a sa g"seti pe cine!a care urmeaz" Apostolilor lui Hristos si r"m&ne retras, n rug"ciune t"cuta, c&nt&nd psalmi si dorindu': pe Hristos. Daca l g"seti, intra n chilia lui cu credina ca ntr'un loc sf&nt, pentru ca are puterea simitoare a Sf&ntului Duh. Si r"m&i acolo c&t mai mult, !or+ete cu el despre Dumnezeu si cele cereti si cu smerenie cere po!atuire si a%utor prin +inecu!&ntarea lui. Atunci, Domnul 6isus !a !eni si la tine ne!"zut, asa cum a !enit si la 9oma. 4l !a da pace sufletului tau, ti !a nmuli credina, te !a spri%ini si te !a num"ra printre aleii mp"r"iei #erurilor,. Drm&nd po!atuirea Sf&ntului, m'am apropiat de chilie pri!ind'o ca pe un loc tainic. n"untru am a!ut senzaia ca 3heron era un Apostol al lui Hristos, care :'a !"zut de%a pe M&ntuitorul si era n l"caurile 6erusalimului #eresc. Asa nc&t a de!enit dumnezeu dup" har si este partas energiilor necreate ale lui Dumnezeu, a!&nd tot ceea ce are Dumnezeu, nafara de 7iina Sa. *9oate cele ale lui Dumnezeu le are cel ndumnezeit prin har, fara numai 7iina Sa, -Sf. 3rigorie Palama2. #um as putea sa'0 !ad altfel daca Dumnezeu !or+ete despre el n acest fel, prin Sf&ntul 3rigorie ) Am !rut, asemeni lui 9oma sa': !ad pe Hristos, de aceea am hot"r&t sa ma apropii de el cu smerenie si poc"ina si sa mplinesc orice mi'ar fi spus. Dup" cum si !a da seama si cititorul, datorita acestei discuii despre Dumnezeu si lucrurile cereti, am simit o pace ad&nca re!ars&ndu'se n sufletul meu... Am +"tut la usa coli+ei sale. O linite nesf&rita domnea acolo, lucru ce m'a nfricoat puin. S'au auzit nite pai m"runi. Dsa s'a deschis t"cut si unul din ucenici s'a i!it n fata mea. M (inecu!&ntai @ M Domnul @ M As !rea, daca se poate, sa'0 !ad pe 3heron. 4 ocupat)
9re+uie sa fi foarte discret atunci c&nd !izitezi un pustnic. S'ar putea sa'0 ntrerupi din rug"ciune. Ar putea fi n r"pire dumnezeiasca, pe Muntele 9a+or, si tu
0H
l'ai aduce napoi n lumea zgomotoasa. Ar fi cel mai mare rau pe care i l'ai putea face. 8'ar fi nec"%it daca l'ai insulta, ci daca l'ai aduce %os de pe munte. Dar n acelai timp ar fi cel mai +un lucru ce l'ai putea face pentru tine, c"ci te'ar umple de mireasma dumnezeiasca@ Str"lucirea pe care a do+&ndit'o te !a or+i. *Se nalta din rug"ciune arz&nd, -Sf. 3rigorie Palama2 la fel cum ardea si Moise c&nd a co+or&t de pe Sinai, iar israelitii nu l'au putut pri!i, pentru ca era asemeni fierului dup" ce se scoate din foc. 9r"ieti *o sc&nteie de nemurire,. M Sa ntre+, a r"spuns ucenicul. S'a ntors dup" c&te!a minute. M 3heron e +olna!, dar se !a ridica sa te primeasc". Sa intram, daca doreti. Am stat puin cu acest monah t&n"r. Am fost micat de prezenta lui n acel loc aspru, de !iata si tinereea lui n chilia aceea s"r"c"cioasa. 8u'0 tiam, dar am simit admiraie pentru el. M Suntei muli aici) Am ntre+at. M 3heron si trei ucenici ai lui. M Am !rut sa discut c&te!a lucruri ce ma preocupa. De aceea am !enit n locul acesta singuratic. M 4 +ine ca ai f"cut asa. #u astfel de g&nduri ar tre+ui sa !ina pelerinii aici@ Dnii !in doar din simpla curiozitate. Vin sa'0 !ad" pe 3heron n persoana, si apoi se m&ndresc ca l'au !"zut. Acetia l o+osesc foarte mult. i simte ca pe nite !izitatori la gradina zoologica, ca pe nite turiti. Asa ca e +ine pentru tine sa'0 ntre+i de cele duho!niceti si sa'i spui ce te fr"m&nta. Si tre+uie sa tii ca nu !ei asculta !or+e goale. 4l !or+ete din e$periena. 3heron tr"iete aceste lucruri si !or+ete despre unele dintre ele celor ce'0 !iziteaz", pentru a'i a%uta. A+ia am terminat ca P"rintele a ap"rut naintea mea. A fost ca soarele r"s"rind +rusc@ #a prim"!ara ce re!ars" +ucurie. #a o lum&nare n ntuneric@ (ar+a al+a i se re!ars" ca o cascada pe fata. Ochii lui p"trunz"tori, str"lucitori, luminau. Aar am !"zut astfel de ochi transfigurai. Sf&ntul 3rigorie Palama spune ca Apostolilor, nainte de a !edea :umina 8ecreata de pe 9a+or, ochii le'au fost schim+ai prin puterea Sf&ntului Duh, pentru a o putea !edea5 * nelegi) n fata acelei lumini or+i sunt ochii celor ce !ad dup" fire. Aadar nici nu !a simi acea lumina nici nu o !a !edea pri!irea simpla, ci doar schim+ata prin puterea Sf&ntului Duh. Aceia au fost schim+ai si aceasta schim+are, care nu a fost des"!&rita, ci a fost cea pe care a putut sa o ia firea noastr" muritoare, au primit'o de la Dumnezeu, prin unirea cu #u!&ntul,. Si acest P"rinte, care adeseori a !"zut lumina 9a+orului, a!ea pri!irea transfigurata de aceasta e$periena, schim+area fiind e!identa si +inecu!&ntata. M (inecu!&ntai, am spus, aplec&ndu'ma sa'i s"rut m&na ce purta urmele multor ne!ointe. Dar el s'a aplecat mai %os si a fost primul care mi'a s"rutat m&na. Am r"mas ocat. M Dar, p"rinte, de ce mi'ai f"cut asta mie, unui ne!rednic slu%itor al lui Dumnezeu, unul din turma) M Ah, tu eti preot si ai harul lui Dumnezeu. #e am eu mai mult dec&t tine)
0I
M 8oi, cei ce tr"im n aceasta lume sla+a suntem plini de p"cate, n timp ce tu, n pustie, te +ucuri de harul lui Dumnezeu. 9e'ai f"cut tronul Sau aurit, heru!imul arz"tor. Scripturile sunt * ntreit scrise nlauntrul inimii tale, astfel ca tu ai mintea lui Hristos, si ai de!enit *s"laul !iu al lui Hristos n duh, -Sf. 3rigorie 9eologul2. De ce mi'ai f"cut aceasta) Ma pl&ngeam de parca as fi fost copleit. Si ntr'ade!ar eram co!&rit de sfinenia si de smerenia sa. Adeseori suntem mai ad&nc micai de smerenia cui!a dec&t de spusele sale@ Dragostea lui este mai sup"r"toare dec&t criticile sale@ M mi pare ca nu cunoti felul n care g&ndim n pustie, a spus, plec&ndu'si capul. Dna dintre caracteristicile isihiei este contientizarea p"catului. #el ce !egheaz" asupra lui nsui n fiecare zi, !ede asemenea st"ri p"c"toase, asemenea ispite ale dia!olului nlauntrul sau, nc&t se simte cu ade!"rat cel mai rau dintre p"c"toi. #rede'ma p"rinte, oricine intra n chilia mea este mai sf&nt dec&t mine. 4ste un nger al lui Dumnezeu. ...8'am spus nimic. M'a prins de m&na si, calauzindu'ma cu mare dragoste ca si cum as fi fost or+, m'a dus nspre paraclis. M'am simit n acel moment ca un ne!azator n fata luminii arz"toare a soarelui, neputincios n fata unui uria, un copila n fata unui +"tr&n nelept@ Prima lui fapta a fost preludiul alteia care a !enit puin mai t&rziu. #&t de sigur m'am simit cu el@ #e har negr"it@ #hiar si acum i simt m&na calda@ Am pasit prin doua usi %oase, unde tre+uie sa te apleci ca sa poi trece. 9otul aici e plin de smerenie. n chilia unui pustnic ar tre+ui sa intri ntotdeauna aplecat. Ar tre+ui sa uii cine ai fost sau cine eti. Aici nu este loc pentru oamenii egoiti, care cred despre ei ca sunt cine!a. Am a%uns ntr'un mic paraclis. M'a dus sa ma nchin la icoanele de pe iconostas si naintea Sfintei Mese din Sf&ntul Altar, n timp ce el aprindea candelele, c&nt&nd troparul sf&ntului c"ruia i era nchinata +iserica. Primul lucru pe care ti'0 !or spune, n oricare m"n"stire sau schit intri, este sa te nchini la icoanele +isericii si primul semn de prietenie este sa'ti dea Sfintele Moate sa te nchini. 4le sunt cel mai important lucru ntr'o coli+a s"raca. O m+og"esc@ Moatele Sfinilor, care sunt p"strate cu at&t de mult respect arata lipsa sfinilor din lume dar si prezenta lor *prin har,. #&nd sufletul Sf&ntului p"r"sete trupul si si atinge des"!&rirea, ntreg trupul primete harul dumnezeiesc. Asa se e$plica minunile sfintelor moate si mireasma lor. n acest mic paraclis, 3heron si ucenicii lui simt +un"tatea lui Dumnezeu si sunt p"rtai #inei celei de 9aina. Mai t&rziu m'a dus ntr'un loc care, mi'a spus, era camera lui de zi. Acolo erau c&te!a scaunele si c&te!a c&rti ale Sfinilor P"rini5 7ilocalia, Scrierile P"rinilor pustiei, Sf&ntul 6saac Eirul, Sf&ntul 4frem Eirul, Sf&ntul 3rigorie Palama, etc. 8e'am aezat pe doua scaunele. M'a chemat sa !in l&ng" el, si apoi a fost cuprins de t"cere. 4!ident se ruga la Dumnezeu sa ma lumineze pentru a ma putea !edea pe mine nsumi, dar sa'0 lumineze si pe el pentru a putea spune ceea ce era ne!oie.
0/
#on!or+ire cu 3heron despre rug"ciunea lui 6isus
P"rinte, am nceput cu o !oce %oasa, n ultima !reme ma simt cuprins de o dorina puternica, sadita de Dumnezeu, cred, de a fi cur"it. Vad patimile lupt&ndu'se nlauntrul meu, !ad cum inima mea este ca o %ungla ce hr"nete multe fiare, st"p&nit" de dia!ol, care'si face toate poftele. Vreau sa ma eli+erez de aceasta stare nsp"im&nt"toare. As !rea sa'i d"ruiesc sufletul meu doar lui Dumnezeu, as dori sa ma lumineze. Vicleanul dia!ol 0'a chinuit destula !reme. Asa ca !reau sa fiu cur"it dar nu tiu cum. Ma auzi, 3heron) Vreau sa fiu cur"it@ Arata'mi cum@ Sunt gata sa ascult fara cr&cnire orice mi'ai spune@ Am nceput ncet, dar am a%uns sa strig si sa pl&ng. Dltimele mele cu!inte s'ar putea sa fi sunat ca tunetul n urechile pustnicului, at&t de puternice au fost@ A p"strat o !reme t"cere. M'a pri!it cu multa dragoste? numai monahii au acest fel de dragoste si tiu cum sa o arate. Mi'a dat impresia ca nu tre+uia sa ma tul+ure aceasta gri%a, c"ci era +inecu!&ntata. M 4ste !"dit, a spus, ca atunci c&nd tr"im o astfel de stare Duhul Sf&nt se s"l"luiete si lucreaz" nlauntrul nostru. Asa facem primii pai pe calea !ederii lui Dumnezeu -theoria2. Daca !ederea des"!&rita a luminii necreate este o nemaipomenita nc&ntare pentru suflet, poc"ina si contientizarea p"c"toeniei noastre este pentru el *mistuirea focului,. Poc"ina si dorina de cur"ire a sufletului de patimi este o clipa de har. 8umai c&nd harul intra nlauntrul nostru putem !edea mizeria, ne putem da seama c&t de departe suntem de Dumnezeu si luptam sa ne unim cu el. 8oi nu putem a!ea aceste g&nduri si aceste dorine daca harul lui Dumnezeu nu ne cerceteaz". 4ra un ndrum"tor nelept, un duho!nic e$perimentat, un om cu ade!"rat plin de har. Etia, asemeni celui mai +un doctor, cum sa te liniteasc", sa'ti d"ruiasc" pace, sa'ti dea o doctorie linititoare, nu pentru ca sa te lase mulumit n egoismul tau, ci ca sa te dezlege de el, sa te !indece. M Odat" l"murit acest lucru, a spus el mai departe, tre+uie sa'ti arat unele mi%loace sau, mai +ine zis, cel mai simplu mi%loc. Sa nu crezi cum!a ca am sa te mpo!"rez cu lucruri foarte grele. Aug"ciunea lui 6isus, *Doamne, 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine p"c"tosul,, strigatul ne ncetat spre Dumnezeu M&ntuitorul nostru, ne curata sufletul. 9oata m&ntuirea noastr" se spri%in" pe chemarea lui 6isus si unirea cu 4l. Sa': chemam si 4l ne !a !indeca prin !enirea :ui. Sa gemem ca un om +olna! si 4l, ca un doctor, !a !eni iu+itor n a%utorul nostru. Sa strigam ca cel ce a c"zut ntre t&lhari si (unul Samarinean !a !eni sa ne curee r"nile si sa ne c"l"uzeasc" spre han, adica spre !ederea luminii -theoria2 care ne mistuie ntreaga fiina. #&nd Dumnezeu co+oar" n inima noastr", 4l +iruie dia!olul si curata r"ut"ile pe care acesta le'a f"cut. (iruina asupra dia!olului este, de aceea, +iruina lui Hristos n noi. Sa facem ceea ce tine de partea omeneasca, adica sa': chemam pe Hristos, si 4l !a face ceea ce tine de partea dumnezeiasca, !a +irui asupra dia!olului si l !a izgoni. Aadar sa nu urm"rim sa facem noi nine cele
0.
dumnezeieti si sa ne ateptam ca Dumnezeu sa le fac" pe cele omeneti. 9re+uie sa nelegem +ine acest lucru, noi facem cele omeneti, rug"ciunea lui 6isus, si Dumnezeu cele dumnezeieti, adic" m&ntuirea noastr". ntreaga lucrare a (isericii este cola+orarea dintre di!in si uman.
6. Semnificaia rug"ciunii lui 6isus
Daca am neles +ine, omul +iruieste mai ales prin ne!ointa, pri!eghere si rug"ciunea lui 6isus. Permite'mi totui o ntre+are. 8u o pun pentru ca sunt de acord cu ea, ci pentru ca aud multe o+iecii despre rug"ciunea lui 6isus. Se spune ca rug"ciunea lui 6isus si felul n care este practicata este o Goga cretina si este legata de prototipurile religiilor orientale. #e p"rere ai despre aceasta) M Se pare ca cei ce spun asta sunt complet ignorani fata de starea de deplin"tate a harului din (iserica noastr", si pe care noi l primim prin rug"ciunea lui 6isus. 4i nu l'au tr"it, de aceea nu l cunosc. Deci n'ar tre+ui sa'i acuze pe cei ce l'au cunoscut. Susin&nd acestea hulesc si mpotri!a Sfinilor P"rini. Muli dintre P"rini au luptat pentru rug"ciunea lui 6isus si au susinut cu t"rie nsemn"tatea ei. Atunci) Au c"zut ei n greeala) A greit Sf&ntul 3rigorie Palama) 4i sunt indifereni chiar si fata de Sf&nta Scriptura. Or+ii au rostit cu!intele5 *7iul lui Da!id, ai mila de noi, -Matei =1, >12, ceea ce nseamn" *6isuse, ai mila de noi, si le'a fost redata !ederea? leproii au spus'o si s'au !indecat de lepra lor -:uca H, =.2 etc. Aug"ciunea,NOoamne, 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul, are doua puncte de spri%in5 cel dogmatic ' recunoaterea Dumnezeirii lui Hristos, si cel de cerere ' rug"ciunea pentru m&ntuirea noastr". #u alte cu!inte m"rturisirea credinei n Hristos este legata de m"rturisirea neputinei noastre de a fi m&ntuii doar prin puterea noastr". Aceasta spune totul, si ntreaga lupta a cretinului si are temelia pe aceste doua lucruri5 credina n Hristos si cunotina p"c"toeniei noastre. Astfel, rug"ciunea lui 6isus arata n c&te!a cu!inte toata str"dania credinciosului si sintetizeaz" ntreaga n!""tura dogmatica a (isericii noastre Ortodo$e. 8oi atingem aceasta ndoita cunoatere prin rug"ciunea lui 6isus. Sf&ntul Ma$im arata ca patima m&ndriei sta n a nu lua n seama doua lucruri5 a nu lua n seama puterea dumnezeiasca si sl"+iciunea omeneasca. Si aceasta du+la nesocotina da natere unei *mini dezordonate,. Prin urmare, cel m&ndru este omul nesocotinei, n timp ce dimpotri!", cel smerit este omul ndoitei cunoateri. Dltimul si cunoate propria sl"+iciune si puterea lui Hristos. Aadar, prin rug"ciunea lui 6isus, noi cunoatem si m"rturisim puterea lui Hristos -Doamne, 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu2 ca si propria noastr" sl"+iciune -miluieste'ma pe mine, p"c"tosul2. Atingem n acest fel starea +inecu!&ntata a smereniei. Dnde este smerenia este si harul lui Hristos, si acest har este mp"r"ia #erurilor. Vezi atunci !aloarea rug"ciunii lui 6isus) Vezi ca putem c&tiga mp"r"ia #erurilor prin puterea ei)
0<
M Stiu, 3heron, ca o condiie de c"p"t&i a n!""turii ortodo$e este aceea de a nu despari niciodat" pe Hristos de celelalte persoane ale Sfintei 9reimi. Din acest moti! adeseori chemam si preasla!im Sf&nta 9reime n toate rug"ciunile rostite n taina de preot ca si n ecfonisurile acestora din timpul Sfintei :iturghii5 *#a tie se cu!ine sla!a, cinste si nchin"ciune, 9at"lui si 7iului si Sf&ntului Duh acum si pururea...,, *Harul Domnului nostru 6isus Hristos si dragostea lui Dumnezeu 9at"l si mp"rt"irea Sf&ntului Duh sa fie cu !oi, cu toi, etc. Ma ntre+ daca nu cum!a rug"ciunea lui 6isus, care se refera doar la a doua Persoana a Sfintei 9reimi, cade de la aceasta n!""tura dreapta. M n nici un caz, si ti !oi e$plica mai departe de ce. Aug"ciunea se numete *rug"ciunea lui 6isus, dar se ntemeiaz" pe o +aza trinitara. Mai mult dec&t at&t Hristos, *fiind unul din Sf&nta 9reime, nu e$ista niciodat" fara 9at"l si Sf&ntul Duh si alc"tuiete, mpreuna cu celelalte Persoane, *9reimea cea de o fiina si nedesp"rita,. Hristologia este str&ns legata de 9riadologie. Dar sa ma ntorc la pro+lema rug"ciunii lui 6isus. 9at"l ceresc i'a poruncit prin nger lui 6osif sa': numeasc" pe Hristos, 6isus *...si !ei chema numele :ui5 6isus...,-Matei 0, =02. 6osif, ascult&nd 9at"lui, :' a numit pe 7iul Preasfintei 7ecioare, 6isus. Merg&nd mai departe, potri!it Sf&ntului Duh care l'a luminat pe Sf&ntul Apostol Pa!el, *nimeni nu poate sa zic" JDomn este 6isusK dec&t n Sf&ntul Duh, -#orinteni 0=, >2. Aostind deci, rug"ciunea *Doamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul, l recunoatem pe 9at"l si i suntem supui :ui. (a, mai mult, simim lucrarea si mp"rt"irea Sf&ntului Duh. P"rinii, luminai de Sf&ntul Duh ne'au spus ca *9at"l prin 7iul n Sf&ntul Duh, s"!&rete toate,. ntreaga Sf&nta 9reime a creat lumea si a f"cut omul, si iarasi ntreaga Sf&nta 9reime a re'creat omul si lumea. *9at"l a +ine!oit, #u!&ntul S'a ntrupat,. Si S'a * ntrupat de la Duhul Sf&nt,. Altfel spus, ntruparea lui Hristos s'a f"cut *din !oina 9at"lui si prin lucrarea Sf&ntului Duh,. Din acest moti! spunem ca m&ntuirea omului si do+&ndirea darurilor dumnezeieti sunt fapte comune Sfintei 9reimi. Asculta ce spun Sfinii P"rini despre aceasta. Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog scrie ca 7iul si #u!&ntul lui Dumnezeu este usa m&ntuirii potri!it cu!intelor Sale5 , Oiu sunt usa5 de !a intra cine!a prin Mine, se !a m&ntui, si !a intra si !a iei si pasune !a afla, -loan 01, F2. Daca Hristos este Dsa, 9at"l este casa. * n casa 9at"lui Meu multe locauri sunt, -loan 0H, =2. Asa ca intram la 9at"l prin Hristos. Si pentru a deschide usa -care este Hristos2 a!em ne!oie de cheie, care este Sf&ntul Duh, c"ci cunoatem Ade!"rul, care este Hristos, prin lucrarea Sf&ntului Duh. 9at"l a trimis pe 7iul n lume, 7iul si #u!&ntul lui Dumnezeu l descoper" pe 9at"l si Sf&ntul Duh, care purcede din 9at"l si este trimis prin 7iul, z"mislete pe Hristos * n inimile noastre,@ l cunoatem deci, pe 9at"l *prin 7iul n Sf&ntul Duh,. Sf&ntul Ma$im !or+ete adeseori n operele sale despre ntrup"rile mistice ale #u!&ntului. 4l scrie ca, precum cu!intele :egii si ale profeilor au fost naintemergatorii !enirii n trup a #u!&ntului, n acelai fel 7iul si #u!&ntul lui Dumnezeu, ntrupat fiind a de!enit naintemergatorul *prezentei lui n Duh,, * n!"&nd sufletele prin cu!intele Sale, astfel ca ele sa fie n stare sa primeasc" prezenta :ui dumnezeiasca,. #u alte cu!inte Hristos tre+uie sa se ntrupeze
0F
nlauntrul nostru, noi neput&nd altfel !edea sla!a Sa n #eruri. ntruparea lui Hristos n noi este plinit" prin +un"!oina 9at"lui si prin lucrarea Sf&ntului Duh. Vezi cum este e$primata mpreuna lucrarea Sfintei 9reimi, cum primim si m"rturisim marea taina ca Domnul ni s'a descoperit prin ntruparea Sa) Acela care dup" toate acestea neaga si nu primete rug"ciunea lui 6isus face o mare greeala. 4l neaga Sf&nta 9reime. 8u se supune 9at"lui si nu primete luminarea Sf&ntului Duh, aadar nu are ade!"rata mp"rt"ire cu Hristos. Deci tre+uie sa se ntre+e daca este cu ade!"rat cretin sau nu. M As dori sa'mi e$plici mai n am"nunt ceea ce spuneai mai de!reme, diferentele ntre rug"ciunea lui 6isus si Goga, si sa'mi arai n ce consta superioritatea ei asupra religiilor orientale. M Su+iectul este foarte larg, fiule, si s'ar putea spune multe lucruri pe aceasta tema. Din ce am spus mai nainte, se disting urm"toarele5 n primul r&nd, n rug"ciunea lui 6isus se reg"sete credina n Dumnezeu, #are a creat lumea si #are o conduce si o iu+ete. 4ste un P"rinte iu+itor care are gri%a sa m&ntuiasc" zidirea :ui. M&ntuirea se o+ine * n Dumnezeu,. Din acest moti!, atunci c&nd ne rugam l imploram zic&nd5 *miluieste'ma@, Auto' rascumpararea si auto' ndumnezeirea sunt departe de lucratorul rug"ciunii mintii, pentru ca acesta este p"catul lui Adam, p"catul #"derii. 4l a !rut sa de!in" dumnezeu nafara a ceea ce Dumnezeu a hot"r&t pentru el. M&ntuirea nu este o+inut" *prin noi nine, si nu *!ine din noi nine,, asa cum pretind sistemele filosofice omeneti, ci este atinsa * n Dumnezeu,. n al doilea r&nd noi nu luptam sa nt&lnim un Dumnezeu impersonal prin *rug"ciunea lui 6isus,. 8u ne c"utam n"larea spre *nimicul a+solut,. Aug"ciunea noastr" se ndreapt" spre Dumnezeul personal, Dumnezeul'Om 6isus, de aceea spunem *Doamne 6isuse, 7iul lui Dumnezeu,. 7irea dumnezeiasca si cea omeneasca se nt&lnesc n Hristos, cu alte cu!inte * ntru 4l locuiete, trupete, toata plin"tatea Dumnezeirii, -#oloseni =, F2. Aadar, n monahismul ortodo$ antropologia si soteriologia, adic" n!""tura despre om si cea despre m&ntuirea lui, sunt str&ns legate de hristologie. 8oi l iu+im pe Hristos si i p"zim poruncile. Acordam mare importanta acestui aspect. St"ruim n pazirea poruncilor lui Hristos. 4l nsui a spus5 *Daca ma iu+ii, paziti poruncile mele, -6oan 0H, 0I2. 6u+indu': pe Hristos si pazindu'6 poruncile suntem unii cu ntreaga Sf&nta 9reime. n al treilea r&nd, prin rug"ciunea ne ncetata nu atingem o stare de m&ndrie. Sistemele filosofice pe care le'ai amintit mai nainte sunt st"p&nite de m&ndrie. Prin rug"ciunea lui 6isus, noi a%ungem la +inecu!&ntata stare de smerenie. Spunem *miluieste'ma, si ne consideram cei mai rai dintre toi. 8u dispreuim pe nici unul dintre fraii notri. #el ce lucreaz" rug"ciunea lui 6isus este str"in de orice m&ndrie, iar oricine e m&ndru este ne+un. n al patrulea r&nd m&ntuirea, dup" cum am spus, nu este o noiune a+stracta ci unire cu Dumnezeu, cu Sf&nta 9reime n persoana Domnului nostru 6isus Hristos. Dar aceasta unire nu terge latura omeneasca. 8u suntem *integrai,, din moment ce si noi nine suntem persoane. n al cincilea r&nd, pe m"sura ce sporete rug"ciunea a%ungem la putina de a deose+i nel"toria. Putem !edea si distinge mic"rile dia!olului, dar n acelai
20
timp si lucrarea lui Hristos. Aecunoatem duhul nel"ciunii, care de multe ori se schim+a chiar si ntr'un nger de lumina. Distingem, deci +inele de rau, necreatul de creat. n al aselea r&nd, lupta pentru *rug"ciunea lui 6isus, este legata de cur"irea sufletului si trupului de nr&ur&rile stricacioase ale patimilor. 8u intim a atinge apatia stoicilor, ci ne str"duim sa a%ungem starea de nepatimire lucratoare, adic" nu dorim mortificarea patimilor ci transformarea lor. 7ara nepatimire nimeni nu poate iu+i pe Dumnezeu si nu poate fi m&ntuit. Dar, din cauza ca aceasta dragoste a fost per!ertita si deformata, noi ne str"duim pentru transformarea ei. :uptam sa schim+am st"rile per!ertite create nlauntrul nostru de c"tre dia!ol. 8u putem fi m&ntuii fara acest r"z+oi personal care este realizat cu a%utorul harului lui Hristos. Dup" Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul, *priceperea duho!niceasca fara cur"irea inimii este teologia dia!olilor,. n al aptelea r&nd, prin *rug"ciunea lui 6isus, noi nu ncercam sa c"l"uzim mintea spre nimicul a+solut ci sa o ntoarcem spre inima si sa co+or&m harul :ui Dumnezeu n suflet, de unde se !a r"sp&ndi n tot trupul. * mp"r"ia lui Dumnezeu este nlauntrul !ostru, -:uca 0., =02. Dup" cum n!ata (iserica, nu trupul n sine este rau, ci felul nostru de a g&ndi dup" trup. 8u tre+uie sa scapam de *haina sufletului, cum pretind sistemele filosofice, ci tre+uie sa o m&ntuim. n plus, m&ntuirea nseamn" r"scump"rarea ntregului om, a sufletului si a trupului. 8u a!em prin urmare, ca scop distrugerea trupului ci luptam mpotri!a idolatriz"rii lui. 8u dorim nici distrugerea !ietii. 8u r&!nim sa a%ungem n starea de a nu dori !iata pentru a nceta suferina. 8oi practicam rug"ciunea lui 6isus pentru ca nsetam dup" !iata si !rem sa tr"im !enic cu Dumnezeu. n al optulea r&nd nu suntem indifereni la lumea din %urul nostru. 7eluritele sisteme pe care le'ai amintit nainte e!ita sa nfrunte pro+lemele oamenilor, pentru a putea menine pacea si indiferenta. 8oi a!em n minte contrariul5 ne rugam ne ncetat pentru toi. Suntem mi%locitori pentru lumea ntreaga. Mai mult, m&ntuirea este unire cu Hristos n timp ce suntem n comuniune cu alte persoane omeneti. 8u ne putem m&ntui prin noi nine. O +ucurie care e numai a noastr", fara sa fie +ucurie si pentru ceilali, nu este +ucurie ade!"rata. n al nou"lea r&nd nu dam prea mare importanta tehnicilor psihosomatice si nici diferitelor poziii ale corpului. #onsideram doar ca unele dintre ele a%uta la adunarea mintii n inima, ceea ce este posi+il n cele din urma si fara acestea. Aepet, noi nu luptam pentru nep"sare, care este o stare negati!a, ci pentru do+&ndirea harului lui Dumnezeu. M ti mulumesc mult, 3heron, pentru aceste n!"aturi. 4le au o mare importanta pentru ca !in de la tine, care le cunoti din e$periena. As !rea sa te mai ntre+ ce!a. 4ste do+&ndita cur"irea si m&ntuirea, adic" ndumnezeirea, doar prin rug"ciunea lui 6isus) #elelalte rug"ciuni nu sunt potri!ite) 4le nu a%uta) M 7iecare rug"ciune are o putere uriaa. 4ste un strigat al sufletului. A%utorul dumnezeiesc !ine potri!it credinei si str"daniei celui ce'0 cere. 4$ista mai multe feluri de rug"ciune5 rug"ciunea liturgica, rug"ciunea indi!iduala, etc.
=0
Dar rug"ciunea lui 6isus are o !aloare nepreuita c"ci, dup" cum spune Sf&ntul 6saac Eirul, ea este acea cheita cu a%utorul c"reia putem p"trunde taine pe care *ochiul nu le'a !"zut, urechea nu le'a auzit, nici inima omului nu le'a nchipuit,. Adic" rug"ciunea lui 6isus poate st"p&ni mintea si o poate face sa se roage fara ncetare? atunci mintea de!ine *fara culoare,, *fara forma,, *fara contur, si do+&ndete ntr'un r"stimp scurt har peste har. Aug"ciunea lui 6isus aduce mult har, mai mult chiar dec&t psalmodierea, pentru ca este str&ns legata de smerenie si de contiina p"c"toeniei noastre. Asa ne n!ata P"rinii. Asa de pilda, Sf&ntul 3rigorie Sinaitul ne spune ca psalmodierea este pentru cei ce lupta pentru cur"irea inimii si pentru ncep"tori, n timp ce rug"ciunea lui 6isus este pentru cei ce au gustat harul dumnezeiesc, pentru isihasti. *9u nu c&nta nici mult, c"ci aceasta aduce tul+urare, ... #&ntarea multa este a celor ce se ndeletnicesc cu f"ptuirea, pentru necunostinta si pentru osteneala, nu a celor ce se linitesc, c"rora le a%unge sa se roage numai lui Dumnezeu, n inima, si sa se a+tina de la g&nduri. ... 6ar cel ce a gustat din har tre+uie sa c&nte cu m"sura, dup" cum spun p"rinii, ndeletnicindu'se cel mai mult cu rug"ciunea? si c&nd se lene!ete, sa c&nte, sau sa citeasc" scrierile despre f"ptuire ale p"rinilor,. De o+icei, fiul meu, a continuat el, odat" cu psalmodierea !ine dezordinea, p"trunz&nd n inima egoismul si m&ndria pentru m"iestria c&nt"rii, pentru p"rerile pe care le au ceilali, pe c&nd nu e$ista nimic dinafar" care sa st&rneasc" m&ndria celui ce rostete ,NOoamne, miluieste'ma, n chilia lui. Pentru acest moti! isihastii practica mai mult acest fel de rug"ciune l"sat de P"rinii notri si fac utreniile si !ecerniile cu mataniile, repet&nd rug"ciunea lui 6isus. M Aug"ciunea lui 6isus e destul de scurta. #um se poate fi$a mintea asupra ei) M Mintea se concentreaz" mai +ine pe fraze scurte. Dar rug"ciunea lui 6isus are o profunzime imensa care nu poate fi !"zuta dinafar". Mintea do+&ndete nsuirile lucrurilor n care r"m&ne si c"tre acelea si ndreapt" dorina si dragostea. Aceasta o spune Sf&ntul Ma$im5 *mintea r"m&ne statornica n lucrurile care o sporesc? de aceea asupra acelor ce o sporesc si ndreapt" si dorina si dragostea, fie ca sunt dumnezeieti si proprii si neleg"toare, fie ca sunt lucruri trupeti si p"timae,. Mai mult, acelai lucru se nt&mpla cu cunoaterea. #e!a ce la prima !edere poate p"rea simplu, poate de!eni un su+iect de meditaie si de studiu ndelungat. #u at&t mai mult dulcele nume al lui 6isus@ Poi medita toata !iata asupra lui. M Deoarece rug"ciunea lui 6isus are o astfel de putere, lamureste'ma 3heron, cum este alc"tuita. #um se poate cine!a +ucura de ea) Etiu ca te pot supar" fiind netiutor n aceste pro+leme, dar ma poi a%uta foarte mult spun&ndu'mi acestea. M Aug"ciunea lui 6isus este cea mai mare tiina, fiul meu. 8u poate fi descrisa e$act nici nu poate fi definita de teama de a nu fi prost sau nedeplin neleasa de cei ce nu au a!ut nici cea mai mica e$periena. 4ste ntr'ade!ar un lucru maret. As spune chiar ca este cea mai nalta forma prin care do+&ndim 9heologia sau !ederea lui Dumnezeu, care este iz!odirea si sf&ritul rug"ciunii
22
curate, fructul ei +inecu!&ntat. :ocul n care se c&tiga rug"ciunea curata este linitea dulcei pustii cu tot ceea ce nseamn" aceasta. M Am citit, 3heron, c&te!a c&rti si articole referitoare la aceasta lucrare plina de har, lucrarea rug"ciunii mintii, chemarea ne ncetata a numelui lui 6isus. ns", deoarece mi'ai ar"tat mai am"nunit semnificaia ei, as !rea sa'mi mp"rt"eti c&te!a g&nduri i!ite din c"ut"rile tale si din n!""tura Sfinilor P"rini. 8u !reau sa n!at doar din curiozitate ci din zelul meu de a trai, at&t c&t pot, aceasta stare +inecu!&ntata. 9e rog, nu'mi refuza dorina@
66. 9reptele rug"ciunii lui 6isus

n parte am !or+it despre ea, puin mai nainte. Aug"ciunea inimii cere n primul r&nd renunarea la lume, ascultarea de un duho!nic, hot"r&rea de a se nstr"ina si de a p"zi poruncile lui Hristos. :a nceput atenia noastr" se concentreaz" pe mplinirea poruncilor lui Hristos si este ocupata cu deprinderea nfr&narii si ascult"rii. Etim din n!""tura Sfinilor P"rini ca !irtuile nu unesc des"!&rit pe om cu Dumnezeu ci ele sunt mi%locul cel mai +un pentru do+&ndirea rug"ciunii care unete pe om cu Dumnezeu' Sf&nta 9reime. Virtuile sunt condiia eseniala pentru a primi mai mult har, dar ele aduc prin ele nsele har. #&nd duho!nicul, care are e$periena rug"ciunii lui 6isus, realizeaz" ca !oina ucenicului sau a fost t"iata si ca a fost cur"it de patimile cele mai groza!e, numai atunci hot"r"te sa'i dez!"luie tainele rug"ciunii lui 6isus. Dar chiar si atunci, nu i spune totul ci doar at&t c&t poate el duce si lucra. l c"l"uzete puin c&te puin pentru a e!ita o c"dere prea mare, n caz ca ar putea fi dezam"git sau nelat. M #e sunt aceste trepte) #are sunt paii care ne duc la unirea cu Hristos si la nfruptarea din harul ndumnezeitor) M Scopul fundamental al rug"ciunii lui 6isus este reunificarea omului *care s'a mp"rit,. M 6arta'ma te rog ca te ntrerup. #e nseamn" reunificarea omului) M Omul, potri!it Scripturii, a fost creat *dup" chipul lui Dumnezeu, -#oloseni >, 012. Dumnezeu este 9reime, adic", fiina n trei ipostasuri -9ata, 7iu si Duh Sf&nt2. Astfel, sufletul fiind creat dup" chipul lui Dumnezeu, este unic dar multiplu. 4l are trei puteri5 mintea -raiunea2, dorina -pofta2 si !oina -m&nia2. 9oate trei tre+uie sa fie unite si ndreptate spre Dumnezeu. Dup" Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul, prefacerea lor dup" fire nseamn" pentru minte sa cunoasc" pe Dumnezeu, pentru dorina sa doreasc" si sa iu+easc" numai pe Dumnezeu, iar pentru !oina sa mplineasc" !oia lui Dumnezeu. n acest fel e mplinita porunca *sa iu+eti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau si din toata puterea ta, -Marcu 0=, >12. #&nd mintea r"m&ne n Dumnezeu, ridica dorina sa l iu+easc" si !oina sa lupte mpotri!a duhului rau si sa caute cur"irea. Astfel, e$ist&nd un im+old spre Dumnezeu, e$ista unirea. P"catul rupe uniunea celor trei nsuiri ale sufletului. Mintea tinde sa':
23
nesocoteasc" pe Dumnezeu, pofta este ndreptata nspre creaturi nu spre #reator, iar !oina este supusa tiraniei patimilor. n acest fel, p"catul nro+ete cu totul sufletul. Pri!ete cum descrie Sf&ntul 3rigorie Palama aceasta stare. Mai nt&i mintea se mica departe de Dumnezeu si se ntoarce spre celelalte creaturi5 *de c&te ori deschidem o usa patimilor, mintea se mpr"tie imediat, preocupata tot timpul de lucrurile trupeti si lumeti, asupra mulimii pl"cerilor si g&ndurilor mp"timite care !in cu ele,. Apoi mintea, caz&nd de la Dumnezeu, a+ate dorina de la 4l si de la poruncile :ui5 *c&nd mintea r"t"cete, dorina se risipete n desfr&nare si ne+unie, mprastiindu'se asupra nenumarator lucruri rele ... iar mintea molesindu'se, puterile sufletului se mpuineaz" iu+ind mai mult f"pturile si dorindu'le pe acelea. 9&n%ind dup" di!ersitate, pofta se dez+ina n pl"ceri, risipindu'se n ele, de aceea a%ung&nd sa doreasc" necuratiile nu cele tre+uincioase, adic" cele trupeti nu cele cu!iincioase, sau cu alte cu!inte dorind nu lucrurile cele ce'i sunt de tre+uina, ci pe cele dearte si lipsite de sla!a,. n cele din urma !oina este supusa patimilor, este chinuita si *omul, care a fost sortit sa de!in" fiu al lui Dumnezeu, se face uciga si nu doar asemeni celor mai s"l+atice fiare, ci si t&r&toarelor si animalelor otr"!itoare, aseman&ndu'se unui scorpion, unui arpe, unui pui de !ipera,. Deci, cele trei puteri ale sufletului se a+at de la Dumnezeu si n acelai timp se pierde unitatea dintre ele. Dorina ar !rea sa se ntoarc" la Dumnezeu dar !oina nu'i permite? pofta ar !rea sa se ntoarc" la Dumnezeu dar mintea, nea!&nd credina n 4l, nu !rea sa': iu+easc". 8oi luptam pentru aceasta unitate si o atingem, n final, prin rug"ciunea lui 6isus. ntoarcerea la Dumnezeu ncepe cu adunarea mintii. Scopul nostru este sa desp"rim mintea de atraciile care o ncon%oar" si sa o aducem nlauntrul ei astfel nc&t si pofta sa fie adusa napoi. M Mi'ai f"cut o prezentare str"lucita, mulumit" c"reia am neles foarte +ine. M 8u eu fiule, ci P"rinii sunt cei care ti'au spus acestea. M Ai putea sa'mi e$plici mai am"nunit care sunt treptele rug"ciunii) De unde se ncepe si cum se nainteaz") M Sunt cinci stadii importante. Prima treapta consta n rostirea cu !oce tare a rug"ciunii lui 6isus. Aostim rug"ciunea cu +uzele, n acelai timp ncerc&nd sa ne ndreptam atenia asupra cu!intelor rug"ciunii. n al doilea stadiu spunem rug"ciunea lui 6isus n minte. ntreaga noastr" atenie este ndreptata din nou asupra cu!intelor, dar este adunata n minte. #&nd mintea o+osete o l"sam sa se odihneasc" si ncepem din nou sa rostim rug"ciunea cu +uzele. Aceasta metoda ca si folosirea mataniilor este nc" ni!elul cel mai de %os al rug"ciunii lui 6isus. ns" de la acesta tre+uie sa porneasc" oricine si de ndat" ce a%unge la des"!&rire dispar cele ale nedes"!&ririi. Dup" ce mintea s'a odihnit, re ncepem rug"ciunea, concentr&ndu'ne din nou toata atenia n"untrul ei. Sf&ntul 8il ne sf"tuiete5 *Aminteste'ti ntotdeauna de Dumnezeu si mintea ti !a de!eni rai,. Apoi n al treilea stadiu rug"ciunea lui 6isus co+oar" n inima. Mintea si inima sunt acum unite. Atenia este adunata toata n inima si este cufundata din nou n cu!intele rug"ciunii lui 6isus, dar mai nainte de toate nlauntrul numelui lui 6isus, care are o ad&ncime neperceputa.
24
n al patrulea stadiu rug"ciunea se rostete de la sine, n timp ce ascetul lucreaz", m"n&nc", !or+ete, c&nd el este la +iserica sau chiar atunci c&nd doarme. *4u dorm dar inima'mi !egheaz", se spune n Sf&nta Scriptura -#&ntarea c&nt"rilor I,=2. Apoi, la al cincilea stadiu nlauntrul sufletului se simte o flac"ra dumnezeiasca, arz&nd +l&nd si n!eselindu'0. Harul lui Hristos s"l"luiete n inima, Sf&nta 9reime Si'a f"cut loca. *Si suntem lacas al lui Dumnezeu, atunci c&nd 4l tr"iete nlauntrul nostru, aezat n amintire. De!enim +iserica al lui Dumnezeu atunci c&nd amintirea :ui nu este um+rita de gri%i p"m&nteti, si mintea nu este tul+urata de g&nduri nest"p&nite? de care fugind, prietenul lui Dumnezeu se retrage nlauntrul :ui, alung&nd patimile care cheam" g&ndurile nest"!ilite, si !ieuind ntr'un mod care'0 duce la !irtui, -Sf. Vasile cel Mare2. Astfel, el simte nlauntrul sau prezenta dumnezeiesca, harul acesteia mpartasindu'se si trupului sau care de!ine mort pentru lume si r"stignit patimilor. Si acesta este stadiul cel mai nalt, care este uneori legat de !ederea :uminii necreate. Acesta este, practic, cursul dez!olt"rii rug"ciunii lui 6isus. 7iec"rui stadiu i corespunde un anume dar. M 3heron, ngaduie'mi c&te!a ntre+"ri care s'au i!it n timp ce !or+eai de treptele rug"ciunii lui 6isus. #e nelegi prin cu!&ntul inima) M 6nima este, potri!it n!"aturilor Sfinilor P"rini centrul lumii spirituale. Dintre multele p"reri ale P"rinilor cu pri!ire la acest su+iect !oi meniona una deose+ita, a Sf&ntului 4pifanie, episcopul #onstantiei #iprului5 ,NOin acest moti!, n'a!em ne!oie n !reun fel sa c"utam sau sa descoperim ce parte a omului corespunde chipului lui Dumnezeu, ci sa m"rturisim ca acest chip e$ista n om. Astfel nu !om dispretui harul lui Dumnezeu si !om crede n 4l. Pentru ca orice spune Dumnezeu e ade!"rat, m"car ca n oarecare m"sura cu!&ntul Sau a sc"pat puterii noastre de nelegere,. Asa cum o raza c&nd cade pe o prisma este mpr"tiata n toate p"rile, n acelai chip sufletul se e$prima prin ntreaga fiina umana. 9otui c&nd rostim rug"ciunea lui 6isus, ne fi$am atenia pe organul fiziologic, adic" pe inima, fiind astfel ntori nlauntrul nostru, n *ad&ncul inimii,, desp"rii de lumea e$terioara. Prin ntoarcerea n sine a mintii, aceasta ' fiind una dintre puterile sufletului ' se re ntoarce n locuina sa si este unita cu celelalte puteri sufleteti. M ngaduie'mi o alta ntre+are. 9oi cei ce se +ucura de Dumnezeu urmeaz" drumul pe care tocmai mi l'ai descris) M Ma%oritatea, da. Sunt ns" unii care, chiar de la nceput caut" sa uneasc" mintea cu inima f"c&nd e$erciii de respiraie. 6nspira pe cu!intele *Doamne 6isuse Hristoase, si e$pira pe cu!intele *miluieste' ma,, urm"rind n minte aerul pe tot drumul lui, de cum intra n nas p&n" la inima unde r"m&n c&t!a timp. Acest lucru, +ine neles, se face pentru a permite mintii sa se fi$eze pe rug"ciune. Sfinii P"rini ne' au l"sat si o alta metoda. 6nspiram rostind cu!intele rug"ciunii lui 6isus si l"sam aerul sa ias" repet&ndu'le. ns" aceasta metoda cere maturitate duho!niceasca, deoarece folosind acest mod de respiraie pot ap"rea multe greut"i, multe pro+leme si de aceea ar tre+ui e!itata daca nu a!em un duho!nic ncercat care sa ne ndrume. Poate fi folosita, ns" doar pentru a fi$a
25
mintea asupra cu!intelor rug"ciunii, astfel nc&t sa nu se mpr"tie. Aepet, pentru aceasta tre+uie sa cerem +inecu!&ntare de la duho!nic. M Ai spus mai nainte, 3heron, ca scopul rug"ciunii lui 6isus este de a aduce mintea napoi n inima, adica energia n esena. 9r"im aceasta mai ales la a treia treapta a acestei sfinte cai. ns", c&nd ai !or+it de cel de'al cincilea stadiu, ai amintit un citat din Sf&ntul Vasile cel Mare5 *de care fugind, prietenul lui Dumnezeu se retrage nlauntrul :ui,. #um !ine mintea n inima si n acelai timp pleac" spre Dumnezeu) 8u este aceasta oare o contradicie) M 8u, nu este, a r"spuns sf&ntul pustnic. Dup" cum n!ata Sfinii si de Dumnezeu purt"torii P"rini, cei ce se roag" sunt pe trepte diferite. 4$ista ncep"tori si a!ansai sau, dup" cum sunt mai +ine numii n n!"aturile P"rinilor, cei practici si cei teoretici. Pentru cei practici, rug"ciunea este n"scuta de frica de Dumnezeu si de o n"de%de neclintita n 4l, n timp ce pentru cei teoretici, rug"ciunea este z"mislit" din dorul fier+inte pentru Dumnezeu si din cur"ia des"!&rita. #aracteristica primei st"ri ' a celor practici ' este concentrarea mintii nlauntrul inimii, c&nd mintea se roag" lui Dumnezeu fara tul+urare. #aracteristica celei de'a doua st"ri a rug"ciunii ' aceea a celor teoretici 'este nc&ntarea mintii prin :umina necreata, nc&t nu mai este contienta nici de lume nici de sine nsasi. Aceasta este r"pirea -e$tazul2 mintii si spunem ca la acest stadiu mintea *pleac", la Dumnezeu. De Dumnezeu purt"torii P"rini care au tr"it aceste st"ri +inecu!&ntate ne descriu aceasta r"pire5 *este nc&ntarea mintii de lumina dumnezeiasca si nesf&rita, astfel ca nici de sine nici de !reun alt lucru creat nu mai tie, ci doar de #el #are prin dragoste, a aprins n ea o astfel de str"lucire, -Sf. Ma$im M"rturisitorul2. M Mai permite'mi o ntre+are. 8'am putut nelege citatul pe care l'ai amintit mai nainte , Oiu dorm, dar inima'mi !egheaz", -#&ntarea c&nt"rilor I, >2. 7a, te rog, dragoste pentru mine si e$plica'0. #um este posi+il ca inima sa continue rug"ciunea n timp ce omul doarme) M Acest pasa% este scris n cartea Vechiului 9estament numita *#&ntarea #&nt"rilor,. 8u este greu de e$plicat. Proorocul Da!id spune ca inima omului e ad&nca. 9oate nt&mpl"rile, toate sentimentele si preocup"rile mintii de peste zi intra n ad&ncurile mintii, n ceea ce numim uneori su+contientul. Asa, cu aceleai lucruri cu care se ocupa omul n timpul zilei, inima se !a ocupa noaptea, c&nd mintea si forele omului se odihnesc ' si acest lucru se !ede clar n !isele noastre. Sf&ntul Vasile cel Mare spune * n mare m"sura n"lucirile nopii -!isele2 sunt o reflectare a g&ndurilor noastre de peste zi,. Preocup"rile si g&ndurile rele din zi dau natere !iselor rele. :a fel se nt&mpla cu faptele +une. Ascetul si omul lui Dumnezeu se g&ndete ntreaga zi la 4l prin rug"ciunea lui 6isus. Amintirea lui Dumnezeu prin repetarea rug"ciunii lui 6isus, este +ucuria lui. 4l face totul, fie ca m"n&nc" sau +ea, pentru sla!a lui Dumnezeu potri!it cu!&ntului Apostolului. 4ste normal, deci, ca inima lui se g&ndete la Dumnezeu si se roag" chiar si n timpul celor c&te!a ore de odihna din noapte. n acest fel inima lui e ntotdeauna
=/
treaza.
666. #aile rug"ciunii lui 6isus
ti mulumesc foarte mult, 3heron, pentru aceste e$plicaii. P&n" aici am reuit sa te urm"resc. Etiu acum care sunt treptele rug"ciunii, adic" felul n care sporeti n aceasta deprindere dumnezeiasca. Dar, as !rea sa te ntre+ daca aceasta lucrare se face fara nici un fel de munca. 8u e necesara lupta si ne!ointa) mp"r"ia lui Dumnezeu *se ia prin str"duina, si cei ce se silesc pun m&na pe ea, -Matei 00, 0=2 ' nu este ne!oie de !iolenta si n aceasta lucrare a rug"ciunii lui 6isus, daca mp"r"ia lui Dumnezeu este gustata prin ea) Pentru ca, dup" cum am citit n Sf&ntul 3rigorie Palama, !ederea :uminii necreate este mp"r"ia #erurilor. Atunci n ce consta lupta) M (ine neles ca lupta este tre+uincioasa, a r"spuns neleptul Atonit, +a mai mult, atletul tre+uie sa !erse mult s&nge. n acest caz, se mplinesc spusele Sfinilor P"rini5 *Dai s&nge si iei duh,. #hiar si Adam, care a fost n starea !ederii lui Dumnezeu, a pierdut Paradisul pentru ca nu s'a luptat. #u at&t mai mult ne este noua tre+uincioasa lupta pentru a ne nsui harul dumnezeiesc. #ei ce pretind ca nu e necesara lupta se neal". *Priceperea duho!niceasca fara cur"irea inimii este teologia dia!olilor,, dup" Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul. nainte de #"dere rug"ciunea s'a f"cut fara efort, ca de e$emplu n ne ncetata do$ologie a ngerilor, ns" dup" c"dere sunt a+solut necesare lupta si efortul. 8umai n mp"r"ia lui Dumnezeu drepii se !or ntoarce la acea stare iniiala. M As dori mult sa'mi descrii aceasta lupta. M Prima si cea mai mare lupta a omului este sa'si adune mintea5 sa o despart" de lucrurile din %urul lui, de o+iecte, nt&mpl"ri, g&nduri rele si chiar si de cele +une. Pentru ca mintea c&nd pleac" de la Dumnezeu si pierde sursa de !iata, de!ine moarta, ca pestele scos din apa. Asa spune Sf&ntul 6saac Eirul5 *#eea ce i se nt&mpla petelui ce a ieit din apa, i se nt&mpla si mintii c&nd iese din amintirea lui Dumnezeu si este atrasa n amintirea lumii,. Dup" c"dere, mintea este asemeni c&inelui care tot timpul !rea sa fuga si care este foarte di+ace n a scap". 4ste asemenea fiului risipitor din para+ola, care !oind sa plece de la casa p"rinteasca, si ia partea de a!ere cu el -dorina si !oina2, pe care o risipete si o irosete * n desfr&u,. Aceasta o spun P"rinii, mai ales Sf&ntul 3rigorie Palama care, cum am spus mai nainte, a tr"it aceasta !iata l"untrica. M Dar cum poate fi mintea adunata) M 4ste ceea ce s'a nt&mplat si cu fiul risipitor. #e citim n acest capitol) *Dar, !enindu'si n sine, a zis5 #&i argai ai tat"lui meu, sunt ndestulai de p&ine, iar eu pier aici de foame@ Scul&ndu'ma, ma !oi duce la tat"l meu si'i !oi spune5 9ata, am greit la cer si naintea ta? 8u mai sunt !rednic sa ma numesc fiul tau. 7a'ma ca pe unul din argaii tai. Si scul&ndu'se, a !enit la tat"l sau... Si a zis tat"l c"tre slugile sale ... aducei !ielul cel ngr"at si'0 n%unghiai si m&nc&nd, sa ne
27
!eselim? #aci acest fiu al meu mort era si a n!iat? pierdut era si s'a aflat. Si au nceput sa se !eseleasc"., -:uca 0I, 0.'=H2 Mintea risipitoare are si ea ne!oie sa *se ntoarc" n sine, de la distragerea ei, sa simt" dulceaa si fericirea c"minului p"rintesc si sa se ntoarc" n acesta, unde !a fi s"r+"toarea cea mare si unde !a simi multa +ucurie. Va auzi glasul rostind *fiul meu mort era si a n!iat? pierdut era si s'a aflat, -:uca 0I, =H2 si mintea *moarta, !a fi n!iata. 8umai c&nd mintea co+oar" n inima ia natere +ucuria, ca atunci c&nd cine!a care locuiete n str"in"tate se ntoarce la casa sa, asa cum scrie 8ichifor Monahul. ,Asemeni unui om care a tr"it n str"in"tate, c&nd se ntoarce acas" nu tie ce sa fac" de +ucurie pentru nt&lnirea cu soia si copiii sai, n acelai fel mintea, c&nd este unita cu sufletul, se umple de +ucurie si pl"cere negr"ita,. Pentru a'ti aduna mintea tre+uie mai nt&i sa'ti nc"lzeti inima. Pururea pomenitul meu Stare o+inuia sa sada puin c&nd apunea soarele, g&ndindu'se la starea sa l"untrica. Dup" aceasta inima fiindu'i preg"tita - nc"lzita2, ncepea sa rosteasc" rug"ciunea lui 6isus p&n" n zori, c&nd ncepea Sf&nta :iturghie. Apoi... M 3heron, iarta'ma ca te ntrerup. 8'am reuit sa te urm"resc foarte +ine. #e nseamn" * si nc"lzea inima,) #um se nc"lzete inima si de ce este necesara aceasta lucrare pentru rug"ciunea lui 6isus) M 9e !a a%uta e$emplul fiului risipitor. *Dar !enindu'si n sine, a zis5 #&i argai ai tat"lui meu sunt ndestulai de p&ine, iar eu pier aici de foame@ Scul&ndu'ma ma !oi duce la tat"l meu, -:uca 0I, 0.' 0<2. Adica s'a g&ndit n acelai timp la +elugul c"minului p"rintesc precum si la starea sa mizera si a fost ndemnat imediat sa se re ntoarc" la tat"l sau. A f"cut un efort uria pentru a'si o+liga dorina si pofta sa !rea sa se ntoarc". Si noi facem la fel cu rug"ciunea lui 6isus. ncercam sa de!enim contieni de p"c"toenia noastr", de starea noastr" mizera. Sa ne !edem nelegiuirile lucrate n fiecare zi. Sa ne cercetam diferitele nt&mpl"ri si p"cate, dar numai *la suprafaa,, adica din afara si ne simim de parca am fi n fata unui tri+unal unde suntem %udecai. Dumnezeu este Oudec"torul si noi st"m n +anca acuzailor. #u astfel de sim"minte sa strigam dup" mila si sa pl&ngem, caci rug"ciunea netul+urata !ine prin lacrimi. P"rinii spun ca de !a !oi cine!a sa a%ung" la rug"ciune ne ncetata si la o !iata monahala des"!&rita, tre+uie sa n!ee sa pl&ng", sa se n!inuiasca si sa se certe pe sine cu toata puterea sa. Sa se !ad" mai rau dec&t toi celalti. Sa se !ad" asemeni un animal murdar ce tr"iete n ntunericul p"catului si al necunostintei. Ar tre+ui sa se fac" remarcat pentru talentul de *a se p&r ,, dup" cum spune Sf&ntul Vasile cel Mare, *ar tre+ui sa se n!inuiasca pentru p"catele sale, p&r&ndu'se si cert&ndu'se si nu sa atepte do%ana celorlali,... #u alte cu!inte, ar tre+ui sa fie el primul care sa se os&ndeasc", dup" cum se spune n Pildele lui Solomon, si n acest chip sa se preg"teasc" pentru rug"ciune. Sf&ntul 6saac Eirul scrie ca nainte de a ncepe sa ne rugam, sa c"dem n genunchi, cu m&inile la spate si sa ne socotim os&ndii. Asa, !a !eni g&ndul !ino!"iei. De fiecare data ar putea f altfel. 9re+uie sa st"ruim si sa chi+zuim asupra acestui g&nd ferindu'ne n acelai timp de orice imagine. Atunci mintea co+oar" n inima cu poc"ina, ncepem sa pl&ngem si rug"ciunea este rostita fara
=<
tul+urare. Dar sa folosesc un e$emplu din !iata lumeasca. #&nd un om din lume si amintete sup"rarea pe care i'a facut'o cine!a si st"ruie asupra acestui g&nd, simte o muc"tura n inima si ncepe sa pl&ng" imediat. Acelai lucru se nt&mpla cu cel ce practica rug"ciunea lui 6isus eli+erat de g&ndurile lumeti si egoiste. Se g&ndete5 *:'am sup"rat pe Hristos, m'am ndep"rtat de darul lui Dumnezeu,. 6nima poate fi rania ad&nc de un astfel de sentiment. Si c&nd inima e str"puns" de poc"ina -iar nu de o fora e$terioara2 doare mai mult dec&t orice rana f"cuta pe trup. Aceasta rana p"streaz" necontenit mintea n Dumnezeu si cel ce este ranit nu poate nici m"car sa doarm" noaptea, simtindu'se de parca ar edea pe c"r+uni aprini. 4ste, de aceea, cu putina ca el sa rosteasc" rug"ciunea lui 6isus, cu inima str"puns", pentru un sfert de ora iar apoi sufletul sau r"scolit si !a aminti de 6isus zi si noapte. Aceasta este rug"ciunea ne ncetata. Aepet, el poate realiza aceasta dup" c&te!a minute de rug"ciune intensa, cu lacrimi, si poate simi lucrarea rug"ciunii lui 6isus nlauntrul sau multe zile. 9re+uie accentuat faptul ca este a+solut necesar sa recunoatem ne!rednicia noastr" pentru ca rug"ciunea lui 6isus sa lucreze nlauntrul nostru. Sporirea rug"ciunii depinde de sporirea contiinei p"c"toeniei noastre. 7ara aceasta contiina, rug"ciunea ade!"rata nu e$ista. Deci, rug"ciunea ar tre+ui mpletit" cu t&nguirea. ntr'ade!ar, P"rinii n!ata ca urcarea spre rai este legata de co+or&rea nlauntrul nostru. #u c&t ne co+or&m atenia mai ad&nc n suflet, cu at&t descoperim tainiele inimii noastre. Prin poc"ina mp"r"ia #erurilor co+oar" nlauntrul inimii si o transforma n rai. ndemnul *pocaiti'!a ca s'a apropiat mp"r"ia cerurilor, -Matei >, =2 este ntotdeauna n putere. Doar prin poc"ina suntem noi c"l"uzii spre !ederea mp"r"iei. M 4ste posi+il ca omul de!enind contient de p"c"toenia sa sa deznada%duiasca si sa a+andoneze lupta) M (ine neles ca este posi+il. Daca se nt&mpla asa, nseamn" ca dia!olul i'a strecurat ideea de p"c"toenie n minte spre a'0 arunca n disperare. #&nd de!enind contieni de p"c"toenia noastr", ne ntoarcem spre Dumnezeu si i cerem harul prin rug"ciune, aceasta este un dar de la Dumnezeu, o lucrare a harului lui Hristos. Separat de contiina p"catului, a continuat 3heron, sunt si alte cai de nc"lzire a inimii. Spre e$emplu, amintirea morii. *Acestea'mi sunt ultimele ceasuri,, se g&ndete el, *si dia!olii !or !eni n scurt timp sa'mi ia sufletul,. Acest g&nd, atunci c&nd nu este nsoit de imaginaie, aduce n suflet teama si ndeamn" la rug"ciune. ABa 9eofil arhiepiscopul ne sf"tuiete sa chi+zuim *ce fel de frica si cutremur si ne!oie a!em sa !edem, c&nd sufletul se desparteste de trup@ #a !ine la noi oaste si putere de la st"p&nirile cele potri!nice, st"p&nii ntunericului, stap&nitorii !icleugului si ncepatoriile si stap&niile, duhurile r"ut"ii si ca ntr'un chip de %udecata l tin pe suflet, aduc&nd asupra'i toate p"catele lui cele ntru tiina si cele ntru netiina, de la tineree p&n" la !&rsta n care a r"posat. Deci, stau p&r&ndu'0 de toate cele f"cute de d&nsul. #e fel, dar, de cutremur socoteti ca are sufletul n ceasul acela, p&n" ce !a iei hot"r&rea si i se !a face slo+ozenia lui) Acesta este ceasul ne!oii lui, p&n" ce !a !edea ce sf&rit !a lua el. Si iarasi dumnezeiestile puteri stau n prea%ma fetei celor potri!nici si ele aduc&nd cele +une ale lui. 6a seama dar, ca sufletul st&nd n mi%loc, cu multa frica si cutremur sta, p&n" ce %udecata lui !a lua hot"r&re de la Dreptul Oudec"tor. Si de !a fi !rednic,
=F
aceia iau certare, iar el se r"pete de la d&nii si de aceea fara de gri%a este, sau mai +ine sa zic, locuiete dup" cum este scris5 *precum al celor ce se !eselesc tuturor le este locaul la 9ine, -Psalm <I, .2. Atunci se mplinesc cele scrise5 *au fugit durerea, ntristarea si suspinarea, -6saia >I, 012. Atunci sc"p&nd, se duce la acea +ucurie si sla!a negr"ita, n care se !a si aeza. 6ar de !a fi tr"it cu lene!ire, aude glasul cel prea nfricoat5 *sa fie ridicat cel necredincios, ca sa nu !ad" sla!a Domnului, -6saia >., 012. Atunci l apuca pe el zi de urgie, zi de necaz si de ne!oie, zi de ntuneric si de +ezna, d&ndu'se la ntunericul cel mai din afara si n focul cel !enic os&ndindu'se, n !eci, fara de sf&rit se !a munci. Atunci unde e fala lumii) Dnde sla!a cea deart") Dnde desf"tarea) Dnde rasfatarea) Dnde n"lucirea) Dnde odihna) Dnde lauda) Dnde +anii) Dnde neamul cel mare) Dnde tat"l) Dnde mama) Dnde fratele) #ine dintre acetia !a putea sa scoat" pe cel ce se arde n foc si este inut de muncile cele amare), Alte g&nduri pot fi cele legate de sentimentul dulcetii raiului si al sla!ei sfinilor, ca si de marea iu+ire a lui Dumnezeu, mai ales n ziua mp"rt"irii cu Sfintele 9aine. M 3heron, c&nd oamenii aud despre astfel de g&nduri, ei si e$prima ndoiala si necredina. 4$ista si muli teologi si chiar duho!nici care nu sunt de acord cu aceste idei. 4i pretind ca aceste lucruri nu sunt pentru cei ce tr"iesc n lume pun&ndu'se chiar mpotri!a Sfinilor P"rini. i mpart pe Sfinii P"rini n *neptici si sociali,, pun&ndu'i deasupra pe cei *sociali, pentru ca n!""tura lor este mai *pe p"m&nt,, n timp ce n!""tura P"rinilor neptici este ' spun ei 'pentru m"n"stiri. 4u nu tiu n ce m"sura acele opinii sunt ade!"rate. M Atingi un su+iect nsemnat, ce ridica multe pro+leme si care de aceea, necesita mult timp. 8u pot sa te a%ut n alt fel dec&t oferindu'ti nite r"spunsuri generale. nainte de toate, nu este cu putina sa mp"ri Sfinii P"rini n neptici -sau mistici2 si sociali, ca si cum ar fi doua categorii complet separate, asa cum nu este posi+il sa mp"ri teologia n mistica si non'mistica sau !iata duho!niceasca n monastica si seculara spun&nd de pilda, ca unele n!"aturi se aplica laicilor iar altele monahilor. 8u este posi+il pentru ca ntreaga 9eologie a (isericii Ortodo$e este mistica si toata !iata duho!niceasca este ascetica. 9oi Sfinii P"rini au acelai mod de a g&ndi, de a trai si de a n!ata. 9oi au a%uns la starea +inecu!&ntata de purtatori'de'Dumnezeu, a!&ndu': pe Hristos nlauntrul lor, de!enind, n acest chip, ei nsisi Hristos, totodat" a!&nd si Sf&ntul Duh lucrator prin ei. Asa, P"rinii neptici sunt ntotdeauna si sociali, iar cei asa' numiti sociali sunt neap"rat neptici -mistici2. 7aptul ca P"rinii sunt sociali se datoreaz" faptului ca sunt neptici. Aceia dintre ei care sunt anga%ai n pro+leme sociale sunt nu doar sociologi, sau psihologi, sau filosofi, sau pedagogi, ci teologi n toata puterea cu!&ntului. nt&i l tr"iesc ei nsisi pe Dumnezeu si apoi ncearc" sa'i a%ute pe ceilali oameni sa': tr"iasc". Socia+ilitatea lor, aadar, este o dimensiune a teologiei, adica a !ietii n Hristos, care este !iata n *Sf&ntul Duh, si * n (iserica,. ntr'ade!ar (iserica este locul teologiei dreptsla!itoare, iar teologia este glasul (isericii. 9oi P"rinii au ce!a n comun5 teologia Ortodo$a, g&ndirea ecleziastica, si au tr"it ori ca preoi ori ca monahi. 4ste o mare greeala, astfel, sa'i
30
mp"ri n neptici si sociali, deoarece aceasta mp"rire are multe consecine asupra !ieii duho!niceti si n cele din urma poate de!eni p"cat mpotri!a Sf&ntului Duh. M 8u crezi ca sunt unii dintre P"rini, ca Sf&ntul Vasile cel Mare sau Sf&ntul 6oan Hrisostom care au !or+it mult despre pro+lemele sociale si astfel s'au apropiat mai mult de oameni) M #u sigurana. 8umai ca, asa cum am spus mai nainte, tre+uiesc date c&te!a e$plicaii. nt&i, faptul ca au !or+it despre pro+lemele sociale nu nseamn" ca n'au tr"it n rug"ciune, n !irtutea trez!iei si n lacrimi. n!""tura lor despre pro+lemele sociale n'ar tre+ui desp"rita de !iata lor l"untrica. 8'ar tre+ui sa ciop&rtim opera unui Sf&nt P"rinte, pentru ca a fost interpretat separat ca sociolog sau filosof. Deoarece este mare diferena ntre un sociolog si un teolog. Punctul de pornire, metodele si felul lor de a !or+i despre oameni sunt total diferite. n al doilea r&nd, daca unii P"rini au !or+it mai mult despre pro+leme sociale, au facut'o pentru ca au fost n!"ai de Dumnezeu sa !or+easc" n acest chip unui anume om dintr'un anume loc. Sa nu uitam ca cu!&ntul profetului, al apostolului si al sf&ntului este rostit potri!it maturit"ii si a m"surii duho!niceti a oamenilor c"rora le este adresat. 6ar daca cu!&ntul pare ca nu si'a atins scopul, aceasta nu este din pricina P"rintelui ci se datoreaz" neputinei oamenilor de a cuprinde ce!a at&t de nalt. 8u P"rintele este cel ce nu tie, ci turma este cea incapa+ila sa neleag". #a sa nu mai spunem ca n multe scrieri cu coninut social ale Sfinilor P"rini, reg"sim limpede spiritul isihast.
Sa iau cazul Sf&ntului 6oan Hrisostom, dup" cum ai spus mai nainte, pentru a fi mai clar. Sf&ntul Hrisostom este considerat un P"rinte social si opera sa potri!ita spre a fi citita de oamenii din lume, n n!""tura lui g"sind r"spunsuri la o mulime de pro+leme morale si sociale. 9otui ei uita ca acelai P"rinte a tr"it o !iata n isihie si n ne!ointa, cu trez!ie, cu lacrimi si cu %elire, o !iata n rug"ciune ne ncetata si a!&nd pururea n minte amintirea morii. Dar tre+uie sa ai acest fel de !iata pentru a putea citi aceste lucruri printre r&nduri. ti citesc un fragment din sf&nta sa n!""tura, pentru a ne lamuri mai +ine. 4l !or+ete despre rug"ciune - n general2 si !aloarea sa. Spune ca, pentru a fi roditoare ar tre+ui sa se fac" cu mintea adunata si inima str"puns" de sentimentul poc"inei.,Aug"ciunea este o arma tare, o comoara ne nchipuita, a!ere necheltuita, liman linitit, iz!or al linitii, r"d"cina, pricina si mama nenum"ratelor lucruri +une, mai puternica dec&t orice mp"r"ie p"m&nteasca. Si prin rug"ciune nu neleg pe cea uuratica, plina de del"sare, ci pe cea f"cuta cu r&!na, cu sufletul fr"m&ntat, cu mintea ncordata. #"ci aceasta este rug"ciunea ce urca spre ceruri. Sa ne nsufleim aadar contiina, sa ne muncim sufletul cu amintirea p"catelor sale, nu pentru a'0 sc&r+i, ci pentru a'0 umple de r&!na si pentru a'0 ndemna la pri!eghere. 8imic nu ndep"rteaz" mai mult del"sarea si nep"sarea precum chinul si suferina, care aduna mintea mpr"tiata n cele din %ur si o face sa se ntoarc" n ea nsasi. #el ce se roag" astfel face sa locuiasc" +ucurie mare n sufletul sau,. Si Sf&ntul 6oan Hrisostom continua spun&nd ca omul doar atunci o+ine ndr"zneala n rug"ciune, c&nd este con!ins ca e mai rau dec&t toata suflarea.
>0
#el mai mare isihast ar fi !or+it la fel, fiul meu, a continuat Stareul. Sunt c&te!a lucruri n aceasta scriere demne de luat n seama. nt&i, sf&ntul leag" str&ns rug"ciunea de chinul sufletului si de adunarea mintii. Mintea tre+uie sa se re ntoarc" n *ea nsasi, din tul+urarea ei astfel nc&t sa se poat" nate rug"ciunea din prea'plinul inimii. n al doilea r&nd este necesar sa nceap" prin a'si nc"lzi inima, cum am spus mai nainte, pentru ca rug"ciunea sa lucreze cu ade!"rat. Aug"ciunea ne este d"ruita atunci c&nd inima se aprinde de r&!na si mintea se aduna n ea nsasi. n al treilea r&nd, ne nc"lzim inima cu amintirea p"catelor, cu n!inuirea de sine, cu sim"m&ntul ca suntem mai rai dec&t toi, *mai %os dec&t toata suflarea,. 8umai c&nd do+&ndim o astfel de rug"ciune, putem primi +ucuria duho!niceasca, harul lui Hristos. nelegi acum de ce este Sf&ntul 6oan Hrisostom un P"rinte isihast) M Sunt cuprins de mirare n fata acestei p"reri a Sf&ntului 6oan. M mi dai !oie sa te corectez) M (ine neles@ M Aceasta nu este o p"rere personala a Sf&ntului 6oan Hrisostom ci n!""tura (isericii transmisa prin el. 8u putem !or+i de p"rerile P"rinilor ca si cum ei ar fi fost filosofi, sociologi sau moraliti, ci despre n!""tura P"rinilor ' ca m"dulare ale sla!itului 9rup al lui Hristos ' care primesc darul Sf&ntului Duh. 9r"ind n (iserica noi ne n!ingem indi!idualitatea de!enind persoane ' locuine ale Sfintei 9reimi. Mintea noastr" este luminata si de!ine templu al Sf&ntului Duh. 7iecare mare lucrare a (isericii ncepe cu smerenia. Sfinii P"rini au urmat lui Dumnezeu, schim+&ndu'se n mai +ine si au de!enit instrumente ale :ui n!at&ndu'i apoi si pe alii, pentru a'i a%uta. M ti mulumesc pentru aceasta l"murire. 7ii +un si mai e$plica'mi un lucru. Ai spus mai nainte ca atunci c&nd un c"lug"r isihast l citete pe Sf&ntul Hrisostom, l nelege pe acesta ca P"rinte neptic. De ce atunci noi i !edem doar ca P"rini sociali, str"ini de acest fel de !iata l"untrica) M Aceasta se nt&mpla pentru ca Sf&ntul Duh nu lucreaz" din +elug nlauntrul nostru. Sfintele Scripturi si operele Sfinilor P"rini au fost scrise su+ inspiraia Sf&ntului Duh. Si de aceea ei sunt interpretai si nelei numai prin lucrarea Sa. #el ce g&ndete asemeni Sfinilor P"rini, cel ce are Sf&ntul Duh, citindu'i pe oricare din ei si orice scriere a lor, simte isihastul, simte pe cel ce :'a cunoscut pe Domnul n Sf&ntul Duh. Sfinii sunt recunoscui doar de Sfini, pentru ca ei au acelai fel de !iata, aceleai tr"iri si aceleai feluri de a se e$prima. 4i neleg harul ce lucreaz" ntr'un Sf&nt P"rinte doar prin felul n care se e$prima. Dn om, care a a%uns la !ederea lui Dumnezeu, spre e$emplu, citind rug"ciunile :iturghiei Sf&ntului Vasile cel Mare, nelege imediat ca acesta, dei nu o spune deschis, a !"zut :umina necreata. #&nd, ntr'un fel sau altul, sociologii sau filosofii, fara a fi c"l"uzii de Sf&ntul Duh, studiaz" scrierile Sfinilor P"rini, le mpart si le despart. Si p"rerea mea este ca aceasta practica, de a folosi izolat si nafara duhului ascetic citatele din Sfinii P"rini, pentru a susine g&ndirea noastr" dec"zuta si egoista este cea mai mare erezie. Scot&ndu'i pe Sfinii P"rini nafara
32
duhului ascetic, i di!idem. Si fiecare di!iziune este o schim+are n rau. 9oi ereticii au f"cut acest lucru. Au folosit citate fara sa le neleag", fara sa fie n stare a le interpreta corect. Ar tre+ui, de aceea sa ncercam sa mplinim ceea ce dorim cu totii n zilele noastre ' * ntoarcerea la Sfinii P"rini, ' nu numai prin studierea scrierilor ci si prin str"dania de urma !iata lor. Aceasta nseamn" a trai n Sf&nta (iserica, cu Sfintele 9aine si cu sfintele !irtui, a alunga egoismul si a ncepe sa tr"im ca persoane, ca ade!"rate m"dulare ale lui Hristos. n acel moment, un ucenic ne'a ntrerupt ntre+&nd ce'ar putea sa'mi ofere. 3heron a fost a+sor+it complet de discuie uit&nd sa respecte ospitalitatea specifica monahilor. Acetia ti ofer" ce!a n semn de +un !enit, astfel nc&t sa +inecu!&ntezi acel dar, si sa primeti n acelai timp +inecu!&ntarea chiliei lor. Discuia noastr", ns", a fost at&t de capti!anta, nc&t el a uitat complet de acest lucru. M Da, adu ce!a pentru oaspetele nostru... M #e sa aduc, 3heron) Aahat, dulceaa sau altce!a) Dup" ce a dat poruncile cu!enite, 3heron a nceput sa'si laude ucenicul.
M 8u merit sa am asemenea ucenici. Dar Domnul a a!ut mila de mine, pentru p"catele mele si mi'a trimis ngeri. 4u nu am ucenici, ci ngeri sa ma slu%easc". #um as putea sa'6 mulumesc lui Dumnezeu) Mai ales acest ucenic care tocmai a !enit@ Are g&ndirea unui prunc, si acest lucru este de neap"rata tre+uina pentru lucrarea rug"ciunii mintii, despre care !or+im. Sfinii P"rini n!ata ca daca cine!a !rea sa se m&ntuiasc", tre+uie sa de!in" ori ne+un -*suntem ne+uni pentru Hristos, ' 0 #orinteni H, 012 ori prunc -*De nu !a !ei ntoarce si nu !ei fi precum pruncii, nu !ei intra n mp"r"ia cerurilor, ' Matei 0<, >2. 9oi, chiar daca am c"zut n cele mai mari p"cate, putem atinge, prin harul Sf&ntului Duh, pruncia duho!niceasca si sufletul copilului de dinainte de p"cat. :egea !ieii duho!niceti este opusa legii trupului. 9r"ind !iata trupeasca omul de!ine +"tr&n puin c&te puin, n timp ce n !iata duho!niceasca, omul dei +"tr&n din cauza p"catelor, a%unge din nou t&n"r, copil chiar. Dcenicul aduse pe o ta!a rahat si putina apa. Am luat paharul n m&ini, am cerut +inecu!&ntare de la 3heron si am spus5 M Aoaga'te pentru mine ca sa de!in un prunc sau un ne+un. 4$ista momente n !iata c&nd nu eti n stare sa'ti pui o dorina, pentru ca !or+ele ti se opresc. Atunci simi ne!oia sa te e$primi doar prin rug"ciuni si +inecu!&nt"ri. 9r"ieti aceasta numai n Sf&ntul Munte si de aceea nu te rogi ci ceri sa se roage pentru tine.
M (inecu!&ntai@ M Domnul@ r"spund ei. 8u spun nici +una dimineaa nici +una ziua nici noapte +una. Singurele ur"ri sunt, n fapt5 +una r"+dare, +una !eghere, +un rai, +una !rere, +una partasie cu Dumnezeu...
33
#&nd am spus *+inecu!&nteaz", si am m&ncat rahatul dulce mi'am spus n sine5 Sa tr"ieti muli ani, 3heron. Sa tr"ieti pentru ca si noi, p"c"toii, sa traim. S'a l"sat o t"cere ad&nca. Am neles ca 3heron rostea rug"ciunea lui 6isus. A!ea o astfel de atitudine nc&t era e!ident ca fusese r"pit de Dumnezeu. Mi'era greu sa !or+esc, dar tre+uia. M 3heron, da'mi !oie sa te ntrerup continu&nd discuia. Etiu ca ntr'un fel, prezenta mea este ciudata n linitea aceasta. Sunt un parazit care !a face !iata grea si... M 8u, nu, nu spune asta, pentru ca te primim ca pe fratele nostru care tr"iete n lume, ce duce lupta cea +una, a!&nd har de la Dumnezeu. M #um se poate compara harul pe care'0 a!em noi cu harul !ostru) M #hiar si asa, ai mai mult har dec&t noi, pentru ca *unde s'a nmulit p"catul, acolo a prisosit si harul, -Aomani I, =12. Dumnezeu trimite mai multa mila pentru a te tine n dragostea :ui, te iu+ete mai mult. M Primesc aceasta ca pe o e$presie a smereniei tale ' am r"spuns, fiind copleit de at&ta dragoste si smerenie. As !rea sa continui, totui, pentru ca doresc sa o+in c&t mai multe roade din orice clipa. Vor+eai de nc"lzirea inimii, spun&nd ca acest lucru l o+ii g&ndindu'te la iad, la rai si la p"c"toeniei noastr". 8u creeaz", totui pro+leme) Ai spus mai de!reme ca rug"ciunea noastr" ar tre+ui eli+erata de imaginaie, iar mintea noastr" ar tre+ui sa fie fara forma. Dar aceste imagini nu tul+ura rug"ciunea curata... M n primul r&nd as !rea sa ti dai seama ca aceste g&nduri nu sunt... simple g&nduri. 8u este !or+a de imaginaie, ci de lucrarea mintii. 8oi nu g&ndim doar, noi traim. De e$emplu, g&ndindu'ma odat" la iad pentru c&te!a minute ' acesta este locul potri!it mie, datorita nenum"ratelor mele p"cate ' m'am g"sit n acel ntuneric nfrico"tor@ Am tr"it durerea insuporta+ila si chinul ine$prima+il. Dup" ce mi'am re!enit din acea stare, toata chilia mirosea ngrozitor. 8u poi nelege mirosul iadului si suferina condamnatului... Am neles atunci mai mult ca niciodat" ca eram n prezenta unui stare sf&nt care'si tine mintea n iad. :'am l"sat sa continue fara cel mai mic comentariu. M nc"lzirea inimii prin aceste g&nduri este f"cuta nainte de rug"ciune. #"ci ndat" ce inima ncepe sa se roage dup" ce a fost nc"lzita, orice g&nd, oric&t de ndep"rtat cu pri!ire la aceste lucruri este interzis, ncerc&nd sa ne fi$am mintea si inima doar pe cu!intele rug"ciunii lui 6isus. 6n acest fel a%ungem la starea mintii eli+erata de imaginaie, despre care Sfinii P"rini au !or+it at&t, adic", mintea sa fie *li+era de orice forma si de orice imaginari,. Aug"ciunea este o lupta. nt"rete r"z+oiul credinciosului mpotri!a dia!olului, dar este ea nsasi o lupta dureroasa si s&ngeroasa. 9ot efortul nostru tre+uie sa fie de a ne concentra mintea pe cu!intele rug"ciunii lui 6isus. Aceasta tre+uie sa de!in" surda si muta la orice g&nd, +un sau rau, pe care !icleanul ni'0 aduce. 8u a!em !oie sa ascultam g&ndurile ce !in dinafar" sau sa le r"spundem. 9re+uie sa le ignoram complet si sa nu con!ersam cu ele. Astfel ar tre+ui sa c"utam n orice fel muenia completa a mintii noastre, pentru ca numai cu aceasta lucrare ne putem p"stra sufletul n pace, astfel ca rug"ciunea lui 6isus sa poat" efecti! lucra. Se tie ca g&ndurile noastre nainteaz" din minte n inima tul+ur&ndu'
34
o. Mintea tul+urata tul+ura si inima. Precum !&ntul ridica !alurile pe mare, la fel !&ntul g&ndurilor ridica !aluri n suflet. De aceea este necesara atenia pentru rug"ciune. De aceea P"rinii n!ata n acelai timp despre rug"ciune si despre trez!ie. 9rez!ia p"streaz" mintea ntr'o stare continua de !eghe si preg"tire, rug"ciunea aduc&nd peste ea har dumnezeisc. Pentru acest scop folosim diferite cai. nainte sa ncepem lucrarea sf&nta a rug"ciunii lui 6isus, sa ne amintim ca n timp ce noi ne rugam se cere de la noi dorina fier+inte, perse!erenta n n"de%de, mult zel si r"+dare imensa, dimpreun" cu credina n dragostea lui Dumnezeu, ncepem cu *(inecu!&ntat este Dumnezeul nostru,. Aostim * mp"rate ceresc...,, 9risaghionul, apoi Psalmul I1, psalmul de umilina cu poc"ina si p"rere de rau, urmat imediat de *#rez,. Dup" aceea ne str"duim sa ne concentram mintea cu a%utorul t"cerii si linitii. 8e nc"lzim inima cu diferite g&nduri lipsite de imaginaie, dup" cum am spus mai nainte, si dup" ce s'a nc"lzit ' poate dup" ce s'au !"rsat si lacrimi, ncepem rug"ciunea lui 6isus. Aostim cu!intele ncet si ncercam sa ne mpiedicam mintea sa fuga. #u!intele tre+uie sa !ina unul dup" altul, fara inter!enia altor g&nduri si nt&mpl"ri. Dup" *miluieste'ma, tre+uie sa spunem imediat *Doamne 6isuse Hristoase, astfel nc&t sa formam un zid care sa mpiedice p"trunderea dia!olului. 9re+uie sa tii ca dia!olul !a ncerca sa sparg" unitatea cu!intelor cu orice pre si sa p"trund" n minte si n inima. Va ncerca sa fac" doar o mica deschiz"tura pentru a putea arunca un g&nd care sa fac" zadarnica toata aceasta sf&nta str"duina. 8u tre+uie sa'0 l"sam sa intre. Putem spune rug"ciunea lui 6isus cu !oce tare, astfel nc&t sa o aud" si urechile, pentru ca aceasta a%uta mintea sa se concentreze mai mult. O alta cale este sa rostim rug"ciunea n minte si n inima foarte ncet, sa st"m puin dup" *miluieste'ma,, p&n" c&nd atenia noastr" ncepe sa sl"+easc" si sa o luam din nou de la nceput. Daca n timp ce ne nc"lzim inima, ne g&ndim la p"c"toenia noastr", p"rinii recomanda sa ad"ugam cu!&ntul *p"c"tos,5 *Doamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul,. #u!&ntul ar tre+ui ap"sat, pentru a'0 simi mai +ine. 9otui pentru ca mintea poate o+osi daca recita rug"ciunea lui 6isus n ntregime, putem sa o scurtam5 *Doamne 6isuse Hristoase, miluieste'ma,, sau *Doamne miluieste'ma,, sau *Doamne 6isuse,. Pe m"sura ce cretinul progreseaz" n lucrarea rug"ciunii lui 6isus, poate mpuina cu!intele. Poate chiar insista, uneori, pe cu!&ntul *6isus, pe care'0 rostete repetat -6isuse, 6isuse, 6isuse, 6isuse al meu2 ' !aluri de linite si +ucurie put&nd rasari din el. Ar tre+ui sa p"streze aceasta dulceaa si sa nu opreasc" rug"ciunea, chiar daca regula lui o+inuita de rug"ciune s'a terminat. 9re+uie sa m"reasc" si sa p"streze aceasta c"ldura a inimii sale si sa se foloseasc" de acest dar al lui Dumnezeu@ Pentru ca este un mare dar pe care Dumnezeu i'0 trimite de sus. #"ldura inimii a%uta mintea sa fie propriu'zis fi$ata pe cu!intele rug"ciunii lui 6isus, sa co+oare n inima si sa ram&na acolo. Daca cine!a !rea sa petreac" toata ziua n rug"ciune, tre+uie sa urmeze sfaturile Sfinilor P"rini. O ora sa se roage, o ora sa citeasc" si apoi sa petreac" alta ora n rug"ciune. De asemenea, ar tre+ui sa ncerce sa rosteasc" rug"ciunea lui 6isus si atunci c&nd lucreaz" cu m&inile.
35
... Mai mult, poziia potri!ita a corpului a%uta si ea pe atletul rug"ciunii lui 6isus. P"rinii recomanda ca atunci c&nd se roag" timp ndelungat, sa sada pe un sc"unel, sa nchid" ochii sau sa'i fi$eze pe un anume punct, de preferina pe pieptul sau, unde este inima. Sf&ntul 3rigorie Palama da e$emplul Profetului 6lie, care dup" cum spune Scriptura, *s'a suit n !&rful #armelului si s'a aplecat la p"m&nt p&n" a atins genunchii cu fata sa,, si n acest fel, a !enit sf&ritul secetei. Si n scurt timp *cerul s'a ntunecat de nori si s'a pornit !i%elie si ploaie mare, -> Aegi 0<, H='HI2. ntr'ade!ar, fiul meu, Profetul *a deschis cerurile,, rug&ndu'se n aceasta poziie. n acelai fel deschidem si noi cerurile si iz!oarele harului dumnezeiesc co+oar" n inimile noastre uscate. Am citit mai t&rziu acest pasa% din Sf&ntul 3rigorie Palama, pe care 0'a menionat 3heron. 7ilosoful Varlaam o+inuia sa numeasc" isihastii, ironic, *omphalopsGchoi, -cei ce au suflet n +uric2 iar Sf&ntul si de Dumnezeu'purtatorul 3rigorie, e$plic&ndu'le poziia si lucrarea, i'a r"spuns5 *p&n" si 6lie nsui care a fost des"!&rit n !ederea lui Dumnezeu, proptindu'si capul pe genunchi si adun&ndu'si mintea n sine nsui si n Dumnezeu, cu mare efort a f"cut sa nceteze seceta ce dura de ani de zile,. Sf&ntul, care :'a !"zut pe Dumnezeu, recomanda ca metoda a%ut"toare, aceea a fi$"rii pri!irii5 *8u'ti las" pri!irea sa hoin"reasc" ci fi$eaz'o pe piept, si n aceasta poziie a corpului, aduna'ti n inima puterea mintii, ce este mpr"tiata pri!ind n alta parte., Si locul, a continuat 3heron, %oaca un rol important. 9re+uie sa fie linitit si sa nu aduc" tul+ur"ri dinafar". De asemenea tre+uie sa se tina seama de timpul potri!it. Dup" munca de fiecare zi, mintea este de o+icei nc"rcata cu multe lucruri, de aceea P"rinii spun ca rug"ciunea mintii ar tre+ui sa se fac" o ora sau doua mai ales dimineaa, nainte de r"s"rit, c&nd mintea se odihnete si este netul+urata si trupul s'a odihnit si el. n acest fel putem culege multe roade. M 3heron, c&nd mintea este tul+urata, si acest lucru se nt&mpla de multe ori ' ce metoda putem folosi ca sa o ndrumam) M Sunt, din multe moti!e, zile si ore sterpe, care fac lucrarea rug"ciunii mintii dificila. :ucrarea rug"ciunii lui 6isus de!ine atunci cu ade!"rat o+ositoare si grea. Dar daca st"ruim, harul lui Dumnezeu ne a%uta sa reg"sim rug"ciunea si sa mergem mai departe, fara o!"iala, spre ndumnezeirea noastr" n har. O sa'ti spun c&te!a cai care ne a%uta sa n!ingem aceste ceasuri si aceste zile o+ositoare. nt&i, nu tre+uie sa ne pierdem cu nici un chip cura%ul. Apoi, n aceste ceasuri tre+uie sa ne rugam mai ales cu +uzele. 4ste poate un pri!ilegiu al oamenilor perse!ereni, al celor plini de har, sa fie n stare sa'si tina mintea cu uurina pe cu!intele rug"ciunii si sa se roage netul+urat. 8oi, cei sla+i si p"c"toi, fiind plini de patimi tre+uie sa facem mari eforturi si chiar sa !arsam s&nge. #&nd ne dam seama ca mintea noastr" este tul+urata si mpr"tiata necontenit, tre+uie sa cerem a%utor de la Dumnezeu. #&nd !&rte%ul g&ndurilor si o+oselii ne cuprinde, ar tre+ui si noi sa facem precum apostolul Petru care atunci c&nd a !"zut !&ntul puternic si a nceput sa se scufunde, a strigat,NOoamne, scapa'ma@, -Matei 0H, >12. Si ce i s'a nt&mplat lui ni se !a nt&mpla si noua5 *6ar 6isus, ntinz&nd ndat" m&na l'a apucat, -Matei 0H, >02. Adic", dup" o rug"ciune arz"toare, cu a%utorul lui Dumnezeu, toate aceste imagini
>/
care !in sa tul+ure mintea !or fi ndep"rtate, ne!"zut mistuite n fl"c"ri prin numele lui Hristos. Aepet n aceste cazuri nu tre+uie sa ne pierdem firea, ci tre+uie sa mergem mai departe opun&nd rezistenta. Si rezistenta noastr" tre+uie sa fie la fel de puternica precum atacul celui rau.
n plus, n timpul rug"ciunii, nu tre+uie sa primim nici g&ndurile +une pentru ca n acel timp, chiar si g&ndurile +une st&rnesc mintea, si aceasta fiind st&rnita, le accepta si pe cele p"timae. 3&ndurile +une din timpul rug"ciunii, deschid calea dia!olului sa intre triumf"tor si sa ntrerup" lucrarea sf&nta a rug"ciunii. Atunci c"dem n adulter duho!nicesc, Sfinii P"rini spun&nd ca atunci c&nd mintea se ndep"rteaz" de amintirea lui Dumnezeu si hoin"rete fara inta n timpul rug"ciunii lui 6isus, cade n adulter. l neal" si se leap"d" de Dumnezeu. 4$ista !reun p"cat mai mare dec&t nelarea si lep"darea de preadulcele 6isus, mai ales c&nd este f"cuta de dragul !icleanului duman care uraste +inele) Daca noi nu putem tine mintea sa nu se mpr"tie, lupta noastr" !a de!eni tot mai dificila. #ora+ia, fiule, poate na!iga pe mare ori cu p&nze, atunci c&nd +ate !&ntul, ori cu !&sle, c&nd nu este !&nt. :a fel se nt&mpla si cu rug"ciunea, merge +ine c&nd c"ldura harului lui Hristos este nlauntrul nostru. 6ar n a+senta lui a!em ne!oie de !&sle, adic" este ne!oie de o str"duina mai mare. 9re+uie, apoi, sa ne refugiem n studiul Sfinilor P"rini. Se cu!ine sa citim scrieri ale lor care !or aduna mintea. Daca, n timp ce citim simim remuscari, putem sa ne oprim din studiu si sa ncepem rug"ciunea lui 6isus. n acest fel a%ungem sa nelegem ce s'a spus5 ca tre+uie sa citim c"rile cu inima si nu cu raiunea seaca. 9re+uie sa citim c&rti ce au fost scrise cu inima si pot fi citite, cu +ucurie, de inima. #ititul si rug"ciunea lui 6isus tre+uie sa mearg" mpreuna. Putem sa rostim sau sa psalmodiem Psalmii Proorocului Da!id. 4ste +ine si sa a!em alese dinainte unele tropare care aduc cainta, si care !or+esc despre dragostea lui Dumnezeu, despre p"c"toenia noastr", despre a doua !enire a Domnului, tropare prin care i cerem a%utorul. Acestea ar tre+ui citite, nu c&ntate. Sau ar tre+ui sa rostim diferite rug"ciuni care dau natere p"rerilor de rau, scrise de Sfinii P"rini, ca cea a Sf&ntului 6saac Eirul. Dup" cum am spus nainte, n aceste cazuri tre+uie sa rostim rug"ciunea lui 6isus cu +uzele. Putem sa o spunem folosind si mataniile -;om+oschini2. Desigur, n acest chip o+inem mai puine roade, ns" nu tre+uie sa st"m niciodat" fara cel puin aceasta mica +ucurie. Aepet, n aceste cazuri este mare ne!oie de multa r"+dare si de rezistenta. 3&ndurile care !in se pot do!edi c&tig pentru noi daca le folosim pentru cur"irea noastr". M Dar cum a%uta la cur"irea noastr") M #&nd dia!olul !ede ca ne rugam si ca ncercam sa ne fi$am mintea pe rug"ciunea lui 6isus, folosete orice mi%loc ca sa ne tul+ure. Se ser!ete de tot, n principal de g&nduri despre lucrurile care ne deran%eaz" mai mult. :o!ete punctul cel mai sensi+il, locul care ne doare cel mai tare. Omului iu+itor de pl"ceri, i strecoar" g&nduri de !oluptate, celui iu+itori de argint, i aduce g&nduri de zg&rcenie, am+iiosului, g&nduri de m"rire. De aceea, din g&ndurile care ne !in de o+icei n timpul rug"ciunii ne putem da seama care ne sunt punctele sla+e, putem
37
!edea necuratiile dinlauntml nostru, e$istenta patimilor, si astfel ne ndreptam atenia si str"duina ntr' acolo. M 3heron, iarta'ma ca inter!in. M"rturisesc ca nu am destula e$periena n pro+lema rug"ciunii lui 6isus. 9otui, c&nd ncerc sa o rostesc, simt o puternica durere de cap si de multe ori durere n inima. #e nseamn" aceasta) Si ce ar tre+ui f"cut n aceste cazuri) M #&nd credinciosul este la nceputul rug"ciunii lui 6isus, simte aceasta durere puternica de cap si de inima, ca parte a noii sale lupte duho!niceti. Dneori are senzaia ca i se !or zdro+i si capul si inima, iar uneori i se pare chiar ca !a muri. Durerea aceasta este ce!a normal si apare datorita faptului ca mintea nu este o+inuita cu aceasta lucrare, precum si datorita poziiei corpului. De multe ori dia!olul se folosete de aceasta stare pentru a'0 face sa se opreasc" din rug"ciune, ns" c&nd simte aceasta durere n cap tre+uie sa st"ruie. Doar c&nd simte durere n inima tre+uie sa cump"neasc" daca nu cum!a a naintat, prematur, n lucrarea sa, folosind metode care i dep"esc puterile. Se poate ns" ca durerea din inima sa'0 a%ute, arat&ndu'i locul unde sa'si concentreze mintea, a%ung&nd astfel la rug"ciunea netul+urata. M Ai ar"tat foarte pe scurt aceasta idee si de aceea as !rea sa st"rui puin asupra ei. De ce este necesar sa st"rui c&nd mintea sufer") M Pentru ca imediat dup" aceea, ncepe cur"irea. :acrimile ne dez!"luie acest lucru, pornind sa se re!erse asemeni unui flu!iu. Mintea ncepe sa se curee si sa co+oare n inima, ncet&nd atunci durerea si suferina. :acrimile nu pot fi st"!ilite sau %ustificate, nici nu sunt !"rsate pentru a gr"+i acest moment. S'a oprit. Am putut !edea o lacrima mare str"lucind si lumin&ndu'i fata. 6n!oluntar, ochii mi s'au umplut de lacrimi. 3lasul sau +l&nd, g&ndurile sale aduc"toare de lumina mi'au nmuiat inima mpietrit". Mi'am amintit atunci de Sf&ntul Arsenie despre care este scris n Pateric *Se spunea ca n toata !remea !ieii sale c&nd edea la lucrul m&inilor lui, a!ea o c&rpa n s&n pentru a'si terge lacrimile care picau din ochii sai si auzind A!!a Pimen ca a adormit, l"cr"m&nd, a zis5 fericit eti, ABo Arsenie, ca te'ai pl&ns pe tine n lumea aceasta. #a acela ce nu se pl&nge pe sine aici, acolo se !a pl&nge !enic. Deci, ori aici de !oie, ori acolo de munci, este cu neputina a nu pl&nge,. Ma ntrerupse. M 8'ar tre+ui sa ne oprim din rug"ciune pentru ca a!em !reo durere, a spus el ca dup" un potop de lacrimi nesf&rite. Pentru ca dia!olul, care este peste m"sura de !iclean, mincinos si tic"los, ne aduce toate aceste g&nduri n minte ca sa ne distrug", sa ne ucid". Atletul rug"ciunii cunoate metodele si g&ndurile dia!olului si tie ca !r"%maul este cel ce i optete5 *opreste'te din rug"ciune, altfel !ei nne+uni sau te !ei m+oln"!i de inima,. O sa'ti citesc un e$emplu din Pateric5 *4ra un frate care, de c&te ori se ridica la rug"ciune, era cuprins de friguri si de fier+ineala si de dureri de cap. Si asa afl&ndu'se, si spunea5 Jiat" ca sunt +olna! pe patul morii? asa ca ma !oi scula si !oi face rug"ciune nainte de a muriK. Deci asa g&ndind fratele, s'a ridicat si a f"cut rug"ciune. Si ndat" ce a sf&rit rug"ciunea, s'a ndep"rtat si fier+ineala. Si iarasi asa g&ndind fratele s'a ne!oit si a
><
f"cut rug"ciune si 0'a +iruit pe cel rau,. De aceea atletul rug"ciunii tre+uie sa nesocoteasc" orice fel de durere. M 3heron, as !rea sa'mi spui mai mult despre durerea inimii. Etiu ca Sfinii P"rini dau mare importanta acestei dureri, consider&nd'o a fi cea mai +una cale prin care rug"ciunea lui 6isus de!ine lucratoare. mpartaseste'mi te rog, daca g"seti de cu!iina, c&te!a g&nduri cu pri!ire la aceasta durere. M 4ste ade!"rat ceea ce ai spus. Sfinii P"rini, pentru ca a!eau tiina rug"ciunii lui 6isus, sau mai degra+" pentru ca tr"iau rug"ciunea lui 6isus, au trecut prin acest stadiu si de aceea i dau mare importanta. Aceasta durere apare la cei ce practica rug"ciunea lui 6isus, mai ales la cei ce se roag" ne ncetat. P"rinii i dau o asa mare importanta, pentru ca prin aceasta durere, care do!edete ca mintea co+oar" n inima si se unete cu ea prin lucrarea Sf&ntului Duh, prin aceasta durere deci, pacea este re!"rsata n suflet si n trup, puterea de nelegere a sufletului se limpezete, do+&ndind astfel deose+irea g&ndurilor. 8umai atunci putem noi discerne +ine g&ndurile si putem nelege mersul si sf&ritul lor. Deci un isihast, fara sa fi c"zut, aparent, n nici un p"cat, cunoate perfect starea p"c"tosului. Aceasta este cu putina, c"ci prin ne!ointa a%unge sa cunoasc" su+stratul g&ndurilor cui!a ' nceputul si sf&ritul lor. n acest fel se face ca isihastul, n timp ce se roag" pentru cine!a, poate sti aproape imediat n ce stare este acea persoana, pentru ca inima lui a de!enit sensi+ila prin lucrarea rug"ciunii, el nsui de!enind !"z"tor cu duhul. Hai sa pun totui lucrurile n ordinea lor. Am spus mai nainte ca rug"ciunea lui 6isus are ca scop unificarea omului, adic" a celor trei facult"i ale sufletului. Atenia tre+uie concentrata pe inima. 6nima ar tre+ui sa fie prima care simte lucrarea rug"ciunii lui 6isus. Deoarece, potri!it Sfinilor P"rini inima simte mai nt&i prezenta lui Dumnezeu, prezenta harului, si apoi st&rnete si mintea. P"rinii au a%uns mai nt&i la !ederea lui Dumnezeu si apoi au !or+it de 4l, n asa fel nc&t sa ocroteasc" aceasta cunoatere !ie care nseamn" !iata. De aceea inima este cea care simte nt&i c"ldura si dulceaa prezentei Sf&ntului Duh. Din contra, a+senta harului este manifestata prin r"ceala si indiferenta inimii. Aepet Dumnezeu este iu+it nt&i cu inima si apoi cu mintea. Porunca lui Dumnezeu este clara5 *Sa iu+eti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau..., -:uca 01, =.2. Dup" cum tii, raiunea nu este nesocotita de c"tre (iserica, dar dup" #"dere a de!enit incapa+ila sa'0 perceap" pe Dumnezeu. ns" atunci c&nd se dez!olta sensi+ilitatea duho!niceasca l"untrica, raiunea este ndemnata sa': neleag" pe Dumnezeu. Atunci inima hot"r"te daca respecta sau nu poruncile lui Dumnezeu. Dar unirea inimii si a mintii poate fi f"cuta numai prin lucrarea Sf&ntului Duh. Primim har prin poc"ina si prin p"strarea poruncilor lui Hristos. Su+ nr&urirea lui, mintea g"sete inima si se unesc am&ndou". Acesta este un pas important pentru do+&ndirea rug"ciunii interioare si a ndumnezeirii. Din acest moti! inima omului tre+uie sa fie *fr&nta,. *6nima nfr&nta si smerita, Dumnezeu nu o !a urgisi, -Psalm I1, 0.2. Muli folosesc diferite metode pentru a'si co+or mintea n inima, dar noi tre+uie sa accentuam faptul ca poc"ina este calea cea mai
>F
sigura. Deci, c&nd pl&ngem pentru p"catele noastre este +ine ca simim o durere sau uneori o c"ldura n inima, si n general ca i nelegem micarea si simirea. 9otui acest lucru tre+uie sa ai+" loc treptat. Pentru ca este posi+il ca fiind +rusca, aceasta acti!itate sa dea natere n inimile sla+e si neo+inuite unei ispite foarte su+iri, care nu are consecine serioase dar care poate opri rug"ciunea. n cazul unei asemenea dureri P"rinii n!ata sa rostim rug"ciunea lui 6isus cu !oce tare. n cazul n care ne!oitorul are inima puternica, tre+uie ca atenia sa sa fie susinuta nlauntrul ei, chiar daca doare. Aceste lucruri ns", tre+uiesc limpezite cu a%utorul unui p"rinte duho!nicesc. Durerea despre care !or+im este s"n"toasa, naturala si m&ntuitoare, dei muli din cei care se ne!oiesc cu rug"ciunea lui 6isus cred ca s'au m+oln"!it de inima si merg sa consulte un doctor. Dar acesta nu g"sete nimic anormal deoarece durerea aceasta este durerea harului, care arata ca rug"ciunea a p"truns n inima si lucreaz" acolo. Acesta este un pas semnificati!. M Am auzit ca muli Sfini au simit rug"ciunea ca de!enind lucratoare n inima lor ntr'un anume moment si c&teodat" chiar ca un dar de la Dumnezeu prin mi%locirea Preacuratei Sale Maici. 4ste ade!"rat) M (ine neles. Muli sfini isihasti tiu foarte +ine din ce moment au simit rug"ciunea lui 6isus n inima lor. De atunci ncolo, ei o rostesc necontenit. Orice altce!a ar lucra, rug"ciunea nu nceteaz" niciodat". #u ade!"rat, ei o simt ca un dar de la Preasf&nta Maica a lui Dumnezeu. Sf&ntul 3rigorie Palama, rug&ndu'se la 8"sc"toarea de Dumnezeu rostind *lumineaza'mi ntunericul,, a primit darul 9eologiei. 9re+uie spus ca iu+irea pentru 8"sc"toarea de Dumnezeu este str&ns legata de iu+irea pentru Hristos. O iu+im pe 8"sc"toarea de Dumnezeu pentru ca l iu+im pe Hristos, sau o iu+im n asa fel nc&t sa o+inem dragostea lui Hristos. P"rinii sunt foarte hot"r&i asupra acestui punct. Sf&ntul 3herman, patriarh al #onstantinopolului, spune5 *daca n'ai fi stat tu nainte, 8"sc"toare de Dumnezeu, nimeni nu ar fi putut de!eni om duho!nicesc... nimeni nu s'ar f m&ntuit dec&t prin tine, 8"sc"toare de Dumnezeu,. 6ar Sf&ntul 3rigorie Palama spune5 *4a este hotarul dintre creat si necreat? si nimeni n'ar fi putut !eni la Dumnezeu dec&t prin ea si prin Mi%locitorul n"scut din ea? si fara ea, nici unul din darurile lui Dumnezeu nu ar fi fost date nici ngerilor nici oamenilor,. Oamenii primesc multe daruri prin mi%locirea 8"sc"toarei de Dumnezeu. Daca ne'a dat cel mai mare dar, pe Hristos, nu ne !a da si restul) Deci, c&nd ne rugam, ar tre+ui sa spunem *Preasf&nta 8"sc"toare de Dumnezeu, m&ntuieste'ne pe noi, si nu doar *mi%locete pentru noi,. M Am sa ma ntorc la o ntre+are ce mi'a !enit n g&nd n timp ce !or+eai despre unirea mintii cu inima. #&nd mintea co+oar" n inima, r"m&ne tot timpul acolo) Si daca e asa, cum poate un om sa lucreze, cum si poate mplini ascultarea n m"n"stire) M n primul r&nd, mintea nu este suprimata, ci este completata si se ntoarce la condiia sa naturala. 4ste mpotri!a naturii sale atunci c&nd r"m&ne afara de esena ei, inima. Prin rug"ciune alunga toate lucrurile str"ine naturii sale. Dlterior, c&nd mintea co+oar" n inima, raiunea poate fi ocupata cu alte lucruri fara sa fie ndep"rtata de inima. De e$emplu, n timpul Sfintei :iturghii un preot lucrator al rug"ciunii inimii poate f atent la o parte a ritualului sau poate spune unui diacon
40
sau unui alt preot ce!a important pentru s"!&rirea 9ainei, fara ca mintea lui sa'i fie separata de inima. 9otui, c&nd raiunea hoin"rete spre g&nduri p"c"toase, mintea poate fi rupta complet de esena ei. Din acest moti! un ne!oitor, pentru a nu fi !"t"mat de g&nduri n timp ce spune rug"ciunea lui 6isus, le tine ocupate num"r&nd mataniile. Poate acum ai neles cu c&ta s"l+"ticie lupta dia!olul mpotri!a noastr".
6V. A"z+oiul dia!olului si cum sa'i facem fata
A+ia acum mi'ai dez!"luit ca dia!olul lupta mpotri!a noastr" cu n!erunare. De ce ne r"z+oiete, prin ce metode) #um putem deose+i p"rerile oamenilor despre rug"ciunea lui 6isus) Muli oameni susin diferite lucruri si nu tim n ce m"sura acestea sunt g&nduri care !in de la !r"%maul dia!ol. Sunt ner"+d"tor sa'ti ascult p"rerea. 7ara sa !or+easc", sf&ntul si neleptul pustnic a luat din nou n m&ini *Patericul,, 0'a deschis cu mic"ri ncete si a nceput sa citeasc"5 ,,:'au ntre+at pe el iarasi fratii, zic&nd5 care fapta +una, p"rinte, ntru petreceri, are mai multa osteneala) Cis'a lor5 iertati'ma, eu socotesc ca nu este alta osteneala, ca rug"ciunea c"tre Dumnezeu. #"ci totdeauna c&nd !oiete omul sa se roage, !oiete !r"%maul sa'0 taie pe el c"ci el tie ca nu se mpiedica de altce!a, fara numai de rug"ciunea cea c"tre Dumnezeu. Si toata petrecerea pe care o !a face omul, ra+d&nd ntru d&nsa, do+&ndete odihna. 6ar rug"ciunea p&n" la suflarea cea de pe urma, are tre+uina de ne!ointa., A nchis cartea si a continuat. M Sfinii P"rini n!ata ca omul se g"sete, daca nu ntotdeauna su+ st"p&nirea dia!olilor, atunci, n orice caz, su+ nr&urirea si necurmata lor !r"%m"ie. Dia!olii se n!&rtesc mereu n %urul sufletului si ncearc", prin orice mi%loace, sa'0 fac" pe cel credincios sa pacatuiasca, fie prin simuri -c&nd o+iectul p"catului este aproape2, fie prin imaginaie -c&nd acesta este departe2 sau prin r"z!r"tirea c"rnii. Deoarece omul este alc"tuit din suflet si trup, primete influenta dia!olului si se las" prins de el. 9acticile dum"noase ale celui rau sunt cel mai e!idente n timpul rug"ciunii. Acei ce se anga%eaz" n acest r"z+oi duho!nicesc !ad dia!olul lupt&nd mpotri!a lor cu furie la fiecare pas. l !ad folosindu'se de toate mi%loacele ca sa le ntoarc" mintea de la Dumnezeu. Vad toate planurile !iclene ale r&ului demon, care uraste +inele si ucide omul. Potri!it Sf&ntului Marcu Ascetul *c&nd dia!olul !ede ca mintea se roag" n inima, atunci st&rnete ispite mari si r"ut"cioase,. Draste de moarte oamenii, si ura lui creste atunci c&nd !ede ca ei tind sa de!in" ngeri prin rug"ciune, si sa ocupe locul pe care el 0'a a!ut nainte de c"dere. Asculta cum descrie Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa aceasta in!idie r"ut"cioasa a dia!olului, cauzata de ndumnezeirea omului5 *Demonii sunt mistuii de in!idie si gelozie c&nd oamenii sunt gata sa ating" nrudirea cu Dumnezeu, n timp ce ei -demonii2 au c"zut din leg"tura lor cu
H0
+inele,. Astfel fiecare pustnic are multe de spus despre acest r"z+oi al dia!olului. De multe ori, !"z&nd acest comportament, pustnicilor le e mila de el. M Mila) 6arta'ma, dar nu pot nelege cum si de ce. M 4i simt mila pentru el, pentru c"derea lui si starea lui nenorocita. Dei a fost creat sa slu%easc" si sa sl"!easc" pe Dumnezeu, a a%uns sa lupte mpotri!a lucr"rii Sale dumnezeieti si mpotri!a omului, pe care Dumnezeu l iu+ete at&t de mult. Dia!olul caut" sa distrug" unitatea. 4l ntruchipeaz" spiritul distrugerii permanente si este ncep"torul ereziei. Dumnezeu !rea sa uneasc", el !rea sa despart". Dumnezeu !rea sa sal!eze, el !rea sa distrug". l face pe om sa se r"z!r"teasc" mpotri!a lui Dumnezeu si mpotri!a (isericii. M Si unde g"sesc pustnicii toata aceasta putere de a'0 iu+i) M n m+elugatul dar al harului pe care'0 au. Au at&t de mult har nlauntrul lor nc&t ei !or sa iu+easc" totul si aceasta pentru totdeauna. 6nima lor a de!enit nc"p"toare ca rezultat al izgonirii patimilor, si de aceea au o mare dorina de a cuprinde pe toi oamenii nlauntrul ei. Asa, pustnicii cur"ii iu+esc Sf&nta 9reime, Preasf&nta Maica a lui Dumnezeu, Sfinii, p"c"toii, natura si animalele... Si pentru ca nc" *a mai r"mas loc, iu+esc si pe dia!ol... l simt ca pe un duh mort care s'a ndep"rtat de dumnezeire, de harul datator de !iata si care acum transmite moartea celor ce se apropie de el sau caut" sa o transmit" celor ce lupta pentru m&ntuire. Sfinii ne!oitori, plini de dragoste pentru Dumnezeu, se g&ndesc5 6adul a fost preg"tit pentru dia!ol si ngerii sai. #um ar putea sa nu simt" mila) M 8oi ignoram g&ndurile dia!olului, am spus, fiind n ntunericul patimilor c"rnii, or+i din cauza felului nostru lumesc de a g&ndi, prini de el. 8u am primit din +elug harul lui Hristos, ca prin lumina lui sa putem urm"ri toate lucr"rile !iclene si ucigae ale dia!olului. Poi sa ne spui ' pentru ca tu !ezi si lupta si z+uciumul lui ' cum ncearc" sa distraga omul de la rug"ciunea care l duce pe om la unirea cu Dumnezeu) M Dragul meu p"rinte, orice ti'as spune ar fi greu pentru tine sa nelegi. #eea ce spun poate p"rea ciudat si e$agerat. #hiar si c"lug"rii ce tr"iesc n lume nu pot nelege lupta c"lug"rilor de la Sf&ntul Munte si r"z+oiul s"l+atic al dia!olului, l !edem la orice pas. ti !oi spune totui c&te!a lucruri, ca sa te a%ut. Am nepenit, nemicat, cu ochii larg deschii si cu urechile preg"tite sa asculte cu atenie nelepciunea stareului si sa n!ee planurile !iclene si complicate ale dia!olului. 7ara sa dea impresia ca orice spune era din e$periena personala, 3heron a nceput sa'mi !or+easc" despre tacticile dia!olului mpotri!a acelora care sunt atrai de rug"ciunea lui 6isus. M #&nd ne preg"tim pentru rug"ciune, dia!olul, n acelai timp, se preg"tete de lupta si ataca. Atletul rug"ciunii tre+uie sa fie contient de aceasta astfel nc&t el nu !a fi surprins c&nd sufer" primul atac +rusc al dia!olului si mai t&rziu incursiunile lui ndr"znee ' c&nd !a arunca spre cel ce se roag" toate muniiile ce le are la dispoziie. - n timp ce pustnicul !or+ea am a!ut senzaia ca ma aflu n fata unui general e$perimentat n r"z+oiul duho!nicesc, care a repurtat multe !ictorii glorioase si care a fost ncoronat cu muli lauri2. 4l l determina sa se anga%eze si n alte acti!it"i sociale. Apoi aduce nt&mpl"ri, diferite persoane, situaii...
42
M As !rea sa ascult unele metode pe care noi, tr"ind n lume, nu le cunoatem. Da'mi !oie sa'ti m"rturisesc ce!a. M'ai f"cut, acum, sa urase dia!olul sau mai degra+" lucrarea lui si n acelai timp sa'mi fie mila de el. M Da, p"rinte, si noi tr"im aceasta zilnic. Simim ura pentru ceea ce face, dar dragoste pentru el, care este e$primata ca durere pentru nel"tor@ Dar, ca sa r"spund ntre+"rii tale, !oi spune urm"toarele5 scopul rug"ciunii lui 6isus este sa': aduc" pe Hristos mp"ratul n inimile noastre, sa fac" prezenta nlauntrul nostru mp"r"ia lui Dumnezeu, sa lumineze sc&nteia harului ce este acum acoperita de cenua p"catului. 4ste mplinirea strigatului *!ie mp"r"ia 9a,. 9otui, cum am spus si mai nainte, acum inima este ntunecata de norul p"catului si lucrarea dia!olilor n ea. Pe suprafaa inimii -nu nlauntrul ei, pentru ca numai energia necreata a Sf&ntului Duh, fiind necreata, poate fi unita cu sufletul2 dia!olul si'a proclamat autoritatea si st"p&nete totul. #rede'ma, p"rinte, uneori mi simt inima ca o gradina zoologica. 9oate patimile l"untrice sunt ca animale ce urla. De Dumnezeu purt"torul 3rigorie Palama o descrie foarte +ine5 *omul, care a fost sortit sa de!in" fiu al lui Dumnezeu, de!ine un uciga asemeni nu doar celor mai s"l+atice fiare ci si t&r&toarelor si animalelor otr"!itoare, aseman&ndu'se unui scorpion, unui arpe, unui pui de !ipera,. Prin rug"ciunea lui 6isus, atunci, dup" ce mintea a asimilat preadulcele :ui nume ' ne str"duim ca 4l -Hristos2 sa co+oare n inima n toata sla!a si m"rirea :ui si sa alunge dia!olul, care, dup" ce a acoperit harul ce'0 g"sete acolo ntuneca din nou sufletul cu diferitele patimi. Astfel, sufletul este luminat de prezenta lui Hristos, primind *har peste har,. Aadar, cu c&t Domnul co+oar" mai mult n inima, cu at&t dia!olul dispare cu urlete si dureri pentru lupta ce a dus'o si ecourile acestor strigate sunt ispitele ce ni le aduce. M Auzind acestea mi'am amintit de cei posedai de dia!ol care, imediat ce :'au !"zut pe Hristos au nceput sa strige5 *#e ai cu noi, 7iul lui Dumnezeu, -Matei <, =F2. Mi'am amintit si de nt&mplarea cu t&n"rul ndr"cit, c&nd Domnul a spus5 *Duh surd si mut, 4u ti poruncesc5 6ei din el si sa nu mai intri n el. Si r"cnind si zguduindu'0 cu putere, duhul a ieit, -Marcu F, =I'=/2. #red ca acest lucru este legat de ceea ce ai spus mai nainte, sau ma nel) M Da, ai dreptate. Dar mai sunt si alte nt&mpl"ri care l dau n !ileag. #&nd Domnul a co+or&t n 6ad, a eli+erat drepii ce au crezut n 4l. n slu%+ele (isericii, suferina 6adului este !iu reprezentata5 ,Ast"zi iadul geme si striga tare5 ar fi fost mai +ine pentru mine sa nu fi primit pe 7iul M"riei, pentru ca 4l a !enit la mine si mi'a zdro+it puterea? 4l mi'a zdro+it porile de arama... Sunt lipsit de acei ce miau fost supui odat"? n t"ria mea i'am nghiit, dar acum i arunc afara. #el ce a fost r"stignit a golit mormintele, -9riod2. n fond, n'a spus Hristos nsui5 *#um poate cine!a sa intre n casa celui tare si sa'i %efuiasc" lucrurile, daca nu !a lega nt&i pe cel tare si pe urma sa'i prade casa), -Matei 0=, =F2. Adic", co+or&rea lui Hristos n inima, unde lucreaz" acum dia!olul, este legata de fuga si de nl"nuirea lui -a dia!olului2. 4ste apoi normal pentru el sa urle, sa strige si sa r"cneasc". Domnul a !enit *sa strice lucrurile dia!olului, -0 6oan >, <2. n Psalmul 01> se spun urm"toarele despre fiarele p"durii5 *Aasarit'a soarele si s'au adunat si n culcuurile lor se !or culca,? P"rinii neptici n!ata ca, precum la r"s"ritul soarelui,
43
fiarele se ascund n peteri si ntre st&nci, n culcuurile lor, n acelai fel dia!olii fug si se ascund c&nd Soarele harului r"sare n inima noastr". M Daca dia!olul este st"p&nit, este normal ca el sa ram&na t"cut. M De fapt, se nt&mpla e$act in!ers. 4l uraste omul chiar mai mult si continua sa'0 atace dinafar" inimii spre a o+ine !ictoria asupra credinciosului prin toate mi%loacele, pentru ca apoi sa se re ntoarc" n inima atunci c&nd harul lui Dumnezeu este ascuns. *Atunci se duce si ia cu sine alte apte duhuri mai rele dec&t el, sa lupte -Matei 0=, HI2. ntregul sens al ispitelor este e!ident tocmai n acest punct. 6maginaia este cea mai !icleana arma a dia!olului5 sa imagineze trecutul si !iitorul, sa imagineze lucr"rile +une, sa le imagineze pe cele rele. Mulime de g&nduri !in si preocupa mintea, nc&t aceasta nceteaz" sa mediteze la numele lui 6isus. Dia!olul ncearc" sa'0 fac" pe om sa nu mai arate interes pentru Dumnezeu si sa nu'si mai e$prime dragostea. n primul r&nd l ndupleca sa cheme n minte tot felul de greeli ce le'a comis n !iata lui, n trecutul ndep"rtat si n cel apropiat. Sfinii P"rini spun ca r"z+oiul este de o+icei la fel de s"l+atic cum au fost patimile nainte. Pentru fiecare pl"cere el tre+uie sa pl"teasc" la fel de multa durere. 4$ista o leg"tura str&nsa ntre pl"cere si durere n !iata ascetica a P"rinilor. Pl"cerea a adus si c"derea si durerea? si tocmai aceasta durere este cea care restaureaz" omul p&n" la starea lui originara si l !indeca. Astfel, omul sufer" mult. 4l pl"tete pentru fiecare g&nd rau si pl"cere m"sura proporionala de suferina, astfel nc&t sa se creeze un echili+ru. nt&mpl"ri petrecute cu muli ani n urma si pentru care a simit pl"cere, fiind uitate ntre timp, apar acum cu toata t"ria si m"rimea lor. 4l poate a%unge chiar la dezgust si dezn"de%de. Peste atletul rug"ciunii !in g&nduri de hula, a continuat mult ncercatul stare. 8ecredina n marile chestiuni de credina, precum dumnezeirea lui Hristos si cur"ia Preasfintei 8"sc"toare de Dumnezeu si a sfinilor, etc. De multe ori aceste g&nduri sunt e$primate n timpul rug"ciunii fara ca lupt"torul sa !rea sau sa tie acest lucru. Alte ori !ine duhul tr&nd"!iei? sau g&ndul st"ruitor sa lase locul acela si sa plece de la ("tr&nul sau cu g&ndul ca altcine!a este mai +un dec&t el. De multe ori creste nlauntrul lui o ura s"l+atica mpotri!a ("tr&nului sau. 4$ista cazuri c&nd ucenicul !ine la ("tr&nul sau si i spune, n lacrimi si cu suspine5 *8u pot sa e$plic aceasta dar ti !oi spune cum simt5 9e urase. 8u !reau sa te !ad. #u c&t te !ad mai mult cu at&t ma cuprinde o r"z!r"tire groaznica,. De multe ori !ine si somnul sa ntrerup" rug"ciunea. Sunt nc" multe ispite dar am sa st"rui doar asupra acestora. M O, cum ndura ne!oitorii at&ta suferina@ #um pot ei suporta un asa atac s"l+atic) am ntre+at. Spune'mi, 3heron. P"rintele era afundat ntr'o t"cere ad&nca. #ine tie c&te lupte chinuitoare a ndurat) #ine tie ce ispite) M 3heron, nu te opri. Spune'mi n ce fel le putem face fata. M n acest caz este ne!oie de multa r"+dare, ndurare si cura%. Mai ales cura%. Atletul rug"ciunii tre+uie sa nu se lase cl"tinat. 9re+uie sa opun" imaginaiei chemarea numelui lui 6isus si sa fie concentrat n cu!intele rug"ciunii lui 6isus. 8u tre+uie sa se g&ndeasc" la nimic n timpul rug"ciunii, nici la lucruri +une nici la rele. #&nd simte durere tre+uie sa ai+" sigurana, cum am spus mai sus, ca a nceput tratamentul. *7emeia, c&nd e sa nasc", se ntristeaz", fiindc" a sosit ceasul
44
ei? dar dup" ce a n"scut copilul nu'si mai aduce aminte de durere, pentru +ucuria ca s'a n"scut om n lume, -6oan 0/, =02. :a fel se nt&mpla aici. Prin durere este creat un om nou, se nate o !iata noua5 !iata n Hristos. Precum spun P"rinii de Dumnezeu purt"tori, tre+uie sa dispreuim g&ndurile de hula. Doar n acest fel dispar. 3&ndurile hulitoare sunt aduse de dia!ol ' ele nu sunt ale noastre. Aici putem spune ca este ar"tat cu!&ntul Domnului5 *8u poi slu%i lui Dumnezeu si lui Mamona, -Matei /, =H2, adic" mintea nu poate face doua lucruri deodat". 8u poate fi ndulcit" de nectarul preadulce al rug"ciunii lui 6isus pe de o parte si pe de alta parte, n timp ce se roag" sa se ndoiasc" de puterea rug"ciunii sau de ade!"rurile dogmatice. #ele din urma !in din atacul dia!olului. Atunci tre+uie a'i arata dispre, iar daca hulele ne !in n minte necontenit, este neap"rat tre+uitoare m"rturisirea la duho!nic. Atunci hulele dispar imediat. Mai mult, la fel se nt&mpla si cu g&ndurile st"ruitoare. Dn g&nd ce persista mai ales n timpul rug"ciunii, tre+uie m"rturisit. Astfel, dia!olul ce se ascunde su+ el dispare imediat ca arpele c&nd ridicam piatra. O str"duina deose+ita este necesara n cazul somnului. Aici, pe Muntele Athos e$ista muli p"rini ce si'au f"cut un scaun cu un picior, iar c&nd adorm cad la p"m&nt si asa se trezesc. De fapt ei lupta mpotri!a dia!olului si nu mpotri!a trupului lor. Am cunoscut si un c"lug"r ce a!ea un !as plin cu apa n chilia lui pe care l purta dintr'o parte ntr'alta a camerei atunci c&nd era somnoros, lupt&nd n acest fel mpotri!a duhului celui rau al somnului. Atletul rug"ciunii tre+uie sa'si !ad" ("tr&nul * n chipul lui Hristos,, ca un alt Moise. Si prin puterea ("tr&nului si prin rug"ciunile sale este scos din ro+ia 4giptului si este m&ntuit de tirania lui 7araon, care sunt patimile. Dcenicul tre+uie sa treac" cu !ederea sl"+iciunea ("tr&nului sau, pe care dia!olul o e$agereaz", pun&nd naintea ochilor sai doar dragostea pentru Dumnezeu si trasaturile +une pe care po!atuitorul lui le are. Si daca din nt&mplare si da seama ca ("tr&nul sau are multe p"cate si patimi, chiar si atunci tre+uie sa se fereasc" sa'0 %udece, !az&ndu'le ca propriile lui p"cate si !"rs&nd lacrimi m+elugate pentru ele. Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog descrie aceasta atitudine.,NOaca !ietuiesti ntr'o m"n"stire, nu tre+uie sa !rei niciodat" sa fi mpotri!a p"rintelui tau duho!nic, care te'a tuns, chiar daca l !ezi pe el f"c&nd adulter sau m+at&ndu'se si crezi ca tre+urile m"n"stirii sunt prost conduse? chiar daca eti +"tut si dispreuit de el si nduri multe alte chinuri. 8u edea cu cei ce l !or+esc de rau, nici sa um+li cu cei ce cugeta rautati mpotri!a lui. Sufera'0 p&n" la sf&rit fara sa cercetezi !reuna din greelile lui. #i aseaza'ti n inima lucrurile +une pe care !ezi ca le face si straduieste'te sa ti le aminteti doar pe acelea? da !ina pe tine nsuti pentru toate lucrurile nepotri!ite sau greite pe care !ezi ca le face sau le spune, si !ezi'le ca pe propriile tale p"cate, si pocaieste'te pentru ele cu lacrimi, lu&ndu'0 pe el drept sf&nt si cer&ndu'i +inecu!&ntare,. Astfel tre+uie sa fac" atletul rug"ciunii, pentru a se p"zi sa'si %udece ("tr&nul. #"ci altfel pierde ascultarea si smerenia, o data cu ele pierz&ndu'si nsasi m&ntuirea. Atletul rug"ciunii tre+uie sa opun" fugii si tr&nd"!iei, refuzul persistent si multa r"+dare? r"+darea este tre+uincioasa si atunci c&nd nfruni atacurile personale. M Atacuri personale@ #e !rei sa spui) M Aici, da'mi !oie sa nu merg mai departe, pentru ca nu ma poi nelege. Ar putea sa ti se para ciudat, pentru ca nu cunoti !iata ascetica.
45
M 3heron, !reau sa n!at. 9e implor, n numele lui 6isus Hristos, n!ata'ma. Acum, ca te'am g"sit, nu !reau sa pierd ansa de a n!ata. Spune'mi. 6'am neles dealtfel greutatea. #e putea el sa ne spun" noua, care suntem acoperii cu !em&ntul pielii ' al rationarii) M 8u'ti !oi spune multe lucruri, doar c&te!a. Voci, hohote de r&s, un zgomot mare nafara chiliei, ca si cum ar fi adunata o mulime de oameni. Si aceasta se nt&mpla pentru ca el -dia!olul2 sa'ti poat" distrage atenia de la rug"ciunea lui 6isus. De multe ori dia!olul nsui, se apropie de tine. n astfel de cazuri simi o frica teri+ila. Sufletul si trupul ti sunt cuprinse de o durere mare. 8u se compara nici pe departe cu frica ce o simim n prezenta criminalilor. Pentru ca nsui iadul se apropie. #a sa'0 intimideze pe ne!oitor, dia!olul ia forma diferitor animale. n !iata sf&ntului Sa!a se spune ca dia!olul s'a pref"cut n erpi, n scorpioni, n leu, etc. *Odat", odihnindu'se dup" osteneala, la miezul nopii, s'a nchipuit dia!olul n mulime de erpi si scorpii, !enind asupra lui spre a'0 nfricoa... Dup" c&te!a zile iarasi s'a nchipuit dia!olul n chipul unui leu nfricoat si s'a repezit la sf&nt, !r&nd sa'0 sf&ie si, apropiindu'se se da napoi? apoi iarasi se repezea si iarasi se da napoi., Dneori dia!olii apar in&nd foc n m&ini si amenina sa'0 ard" pe atletul rug"ciunii lui 6isus, dup" cum spune Sf&ntul Simeon5 *6ar ei ne ndraznind sa ma ating", sau sa se apropie de mine, st"teau departe si p"reau sa se teama de mine. Si ca in&nd foc n m&ini, ma ameninau sa ma ard" si strigau cu putere si f"ceau zgomot,.
Alteori totui, n timp ce atletul repeta rug"ciunea lui 6isus sez&nd pe sc"unel, simte doua m&ini gata sa'0 sugrume. Au o str&nsoare puternica si nu'0 las" sa continue rug"ciunea. Dei ncepe rug"ciunea lui 6isus, nu poate continua dup" cu!&ntul,NOoamne,. i este foarte greu sa nceap" cu!&ntul m&ntuitor *6isuse,. Se +&l+&ie 6, 6, 6, 6is, 6is, 6isu... Dar imediat ce a pronunat cu mare efort ntregul cu!&nt, dia!olul dispare. Ali c"lug"ri, !enind dintr'o mulime de m"n"stiri, mi m"rturisesc ca dia!olul purcede chiar la atacuri * n masa,, pentru ca sa'i intimideze si sa'i sperie, mai ales n timp ce se preg"tesc pentru o pri!eghere. M #e nseamn" atac * n masa,) M nseamn" ca el ataca doi, cinci, zece c"lug"ri n acelai timp, ncerc&nd sa'i sugrume, sau sa le fac" alt rau. Dn monah s'a speriat ntr'un asa hal, nc&t si'a parasit chilia si a ateptat l&ng" usa ("tr&nului sau, speriat si ngrozit, p&n" ce s'a trezit. Din acest moti! oamenii din lume nu sunt n stare sa neleag" importanta pri!egherii. Pri!egherea arde !icleanul dia!ol, distrug&ndu'0. Dia!olul face atunci tot posi+ilul ca pri!egherea sa nu mai poat" fi plinit", c"ci tie ca urmeaz" sa fie nfr&nt prin rug"ciunile din timpul nopii. Si st&rnete g&nduri n oameni pentru a mpiedica purtarea de gri%a fata de pri!eghere. De aceea ti cer sa nu treci cu !ederea aceasta lucrare acolo unde locuieti. Pri!egheaza, deoarece n acest chip dia!olul este ruinat. M 8oi suntem at&t de p"c"toi, 3heron, nc&t nu simim acest atac trupesc al dia!olului. Daca ne st"p&nete, de ce ne'ar ataca) Suntem at&t de p"c"toi. M mi dai !oie sa fac o mica o+ser!aie)
H/
M (ine neles, am spus. 8u ai doar permisiunea ci si rug"mintea mea de a o face. M 8'ar tre+ui sa g&ndeti n acest fel ' ca eti p"c"tos si ca dia!olul nu se lupta cu tine n persoana ' pentru ca este un g&nd nel"tor. Dia!olul l'ar putea folosi mpotri!a ta. M #um asa) M #&nd spui ca eti ne!rednic sa fi luptat personal de dia!ol din cauza p"catelor tale, dia!olul aude acest lucru si, c&nd din nt&mplare faci ce!a +un ' de e$emplu c&nd lucrezi o !irtute ' atunci ti poate ap"rea, d&ndu'ti impresia -pentru ca l'ai !"zut2 ca eti cine!a important, duc&ndu'te la m&ndrie si sla!a deart". M'am aplecat repede, i'am luat m&na si nainte sa'si dea seama, i'am sarutat'o cu dragoste si respect? cu respect pentru nelepciunea duho!niceasca pe care o a!ea si pe care a do+&ndit'o dup" muli ani de r"z+oi duho!nicesc. M De multe ori, a continuat, dia!olul apare si !or+ete cu atletul rug"ciunii, l pro!oac" si ncearc" sa deschid" un dialog cu el. Dneori l n!ino!"ete, alteori l lauda, uneori l ia peste picior, alteori interpreteaz" anumite fapte greit. #el lipsit de e$periena n aceasta lupta duho!niceasca ncepe sa !or+easc" cu dia!olul si r"spunde la ntre+"rile si la momelile lui. Dar aceasta este o greeala, mai ales la ncep"tori, pentru ca cei fara e$periena n aceste situaii sunt n!ini chiar daca pare ca dia!olul este pus pe fuga de replicile lor. A"m&n ns" confuzia si teama. Mai t&rziu c&nd si amintesc aceasta nt&lnire si tot ceea ce s'a spus, !or fi cutremurai si tul+urai. P"rinii n!ata ca cei ce nu au e$periena si puterea necesara, sa nu r"spund". 4i tre+uie sa fie indifereni la !r"%maul dia!ol si sa'0 dispreuiasc". :a fel tre+uie sa fac" si n r"z+oiul mpotri!a g&ndurilor. Astfel dispreul mpotri!a dia!olului si st"ruina n rug"ciunea lui 6isus, sunt cele mai importante arme. Apoi, dup" o pauza, a continuat. M A!em ne!oie sa st"ruim n rug"ciunea lui 6isus n timpul acestor ispite si n general a!em ne!oie sa r"m&nem ntr'o stare de rug"ciune. #&nd spun *stare de rug"ciune, ma g&ndesc si la postul cu chi+zuiala, pri!eghere, str&mtorarea trupului, t"cere ' toate acestea duc&nd la smerenie. ns" toate acestea tre+uiesc f"cute cu +inecu!&ntarea duho!nicului. M De ce este ne!ointa trupului -postirea, pri!egherea, t"cerea, metaniile2 asa de str&ns legata de rug"ciune si considerata o stare de rug"ciune) M 9rupul participa la lucrarea rug"ciunii. Pentru ca si trupul !a primi har, tre+uie sa lupte. (a mai mult, a%ungem la starea necesara pentru a primi har prin ne!ointa si suferina. #a sa spri%ine acest punct de !edere, Sf&ntul 3rigorie Palama se refera la taina preoiei. n taina preoiei, harul dumnezeiesc este mp"rt"it !iitorului diacon, sau preot, sau episcop *nu doar prin rug"ciune, adic" noetic, ci si prin cola+orarea trupului, adic" prin punerea m&inilor,. Arhiereul nu se roag" doar ca sa !ina harul dumnezeiesc si datator de !iata, ci si pune si m&na pe capul aceluia ce este r&nduit a fi hirototnit. Acelai lucru se nt&mpla cu rug"ciunea lui 6isus. 8u este ndea%uns sa o rosteti noetic -cu mintea2 ca sa primeti har, ci tre+uie sa cola+oreze si trupul, c"ci ntregul omului consta nu doar din suflet ci si
47
din trup, care tre+uie si el m&ntuit. Asa ncrez&ndu'ne n Sfinii P"rini, putem pretinde cu sigurana, ca cel ce refuza mi%loacele rug"ciunii, frica, lacrimile, durerea, suspinarea, t"cerea, refuza esena rug"ciunii nsasi. Aepet, toate acestea tre+uie f"cute cu +inecu!&ntarea p"rintelui nostru duho!nic, pentru ca dia!olul sa nu se poat" folosi de ele mpotri!a noastr". M 4ste o lupta grea, am m"rturisit. :ucrarea rug"ciunii, dup" cum mi'ai zugra!it'o, este peste m"sura de dificila. Dumanul pornete un asemenea r"z+oi mpotri!a noastr", zdro+indu'ne cu !alurile nspumate ale !icleniei sale si ale ntregii sale mp"raii a ntunericului. #um l poate cine!a suporta)
V. Venirea si plecarea harului

Ma simt dator sa te luminez puin mai mult n aceasta pri!ina. Pustnicii cunosc !iclenia dia!olului, dar i cunosc si sl"+iciunea si lipsa. 4i cunosc din e$periena ura lui satan, dar si iu+irea dulce a lui Hristos pentru f"ptura omeneasca. Dragostea lui Dumnezeu pentru om este mai puternica n acest r"z+oi. Domnul !ine +l&nd n suflet si potri!it m"surii n care 4l se apropie, d"ruiete har si +ucurie. Dup" fiecare +"t"lie, !ine har nespus si de ne neles, !ine +ucurie, pace si linite., Ade!"ratul nceput al rug"ciunii este c"ldura n inima care mistuie patimile si aduce fericire si +ucurie sufletului,, potri!it Sf&ntului 3rigorie Sinaitul. 8oi o simim aceasta cu putere fiindc" tr"im o stare pe care n'am cunoscut'o nainte. 9otul nlauntrul nostru de!ine calm si linitit@ Aug"ciunea *Doamne, 6isuse Hristoase, miluieste' ma, de!ine o do$ologie5 *Sla!a 9ie, Doamne@, Apoi, nainte de toate, tre+uie sa ne oprim la cu!&ntul *6isus,, c"ci Acesta este prezent. Amintirea lui 6isus cu mintea concentrata n inima, este atinsa acum fara truda si fara multa ne!ointa. De fiecare data c&nd pronunam numele lui 6isus, c&t se ndulcete inima@ 8u !rem, cu nici un pre sa pierdem acest ceas dumnezeiesc, dup" care t&n%im at&t de mult. Pururea pomenitul meu stare spunea rug"ciunea inimii timp de sase ore si i se p"rea ca a trecut doar un sfert de ora. (ucuria !ine n !aluri. Apoi +"t"ile inimii... Muli P"rini !or+esc despre acestea. M 3heron, mi amintesc ca Sf&ntul 8icodim interpreteaz" rug"ciunea Maicii Domnului *Si s'a +ucurat duhul meu de Dumnezeu, M&ntuitorul meu, -:uca 0, H2 cam n acelai fel. n acel moment, ntr'ade!ar, mi'am amintit n!""tura Sf&ntului 8icodim5 ,,40 nc&nta peste m"sura pe cel a c"rui inima !i+reaz" si tresalt" din cauza acestei +ucurii necontenite? si el este, ntr'un fel, plin de entuziasm, si aceasta nc&ntare este numita de P"rinii neptici Jtres"rireaK si Js"ltareaK inimii, adusa de harul dumnezeiesc,. Si continua5 *inima ta !a tresari de c&te ori harul te cerceteaz" si de c&te ori Sf&ntul Duh lucreaz" tainic n sufletul tau prin lucrarea sfintei rug"ciuni a inimii,. Muli P"rini ai (isericii au !or+it despre aceasta tresaltare a inimii. De e$emplu, Sf&ntul 3rigorie Palama spune5 *inima salt" cu entuziasm pentru
H<
dragostea de +ine,, iar Sf&ntul Vasile, ca si Sf&ntul Atanasie cel Mare, iau aceasta drept un semn al harului. M Da, a spus sf&ntul si mult ncercatul ne!oitor. Asa este. Dup" o lupta eroica si dureroasa, harul lui Hristos cerceteaz" inima noastr" si o linitete. Dar nu !ine la fiecare dintre noi la fel. Depinde de progresul duho!nicesc al omului si de lucrarea Sf&ntului Duh, care lucreaz" *potri!it !oii Sale,, pentru +inele nostru. *:a nceput harul apare n felurite chipuri n timpul rug"ciunii, si omul este partas n duh n multe feluri diferite. Harul este cunoscut si tr"it potri!it propriei sale !oine., A!em e$emplul profetului 6lie. 4l a simtit o *!i%elie n"prasnica ce !a despica munii,. Apoi a simtit un cutremur, un foc, iar n cele din urma o adiere de !&nt lin, si acolo era Domnul. Sf&ntul 3rigorie Sinaitul e$plica ca Sf&ntul Duh !ine la unii oameni, mai ales la ncep"tori, ca un duh de frica ce distruge munii patimilor si zdro+ete inimile greu mpietrite, d&ndu'le poc"ina si lacrimi pentru !iata lor p"c"toasa de dinainte. :a cei din starea de mi%loc, !ine ca un cutremur, adic" o nc&ntare -aceasta este tres"rirea inimii de care am !or+it mai nainte2, o r&!nire a inimii, iar la cei des"!&rii, !ine ca o adiere de !&nt lin, ca o lumina +l&nda. ncep"torii primesc lucrarea harului * n parte,, pe c&nd cei des"!&rii primesc harul n ntregime. Deci, cum pro+a+il ai neles, de fiecare data c&nd harul ne !iziteaz", !ine ntr'o m"sura des"!&rita, potri!ita +ine neles ne!ointei si smereniei noastre. M Aadar, harul !ine si pleac" iar) M Da, a r"spuns sf&ntul pustnic. Vine si pleac" spre a se re ntoarce si a dispare din nou. Dumnezeu si trimite harul sau si l retrage. :a nceputul acestei lupte duho!niceti, inter!alele ntre retragerea lui si re!enirea din nou sunt mai lungi. Dar ele se scurteaz" dup" multa ne!ointa. Atletul rug"ciunii este o+inuit cu aceste !izite dar si cu retragerea harului. M Dar de ce se nt&mpla aceasta) #are este scopul !enirii si plec"rii harului) M Vine sa m&ng&ie si sa ndulceasc" inima si pleac" spre a da posi+ilitatea do+&ndirii pe mai departe, a c"ut"rii si a smereniei. Se retrage pentru ca atletul sa neleag" ca a fost un dar de la Dumnezeu, si de aceea el este cu totul ne!rednic sa'0 primeasc". Muli c"lug"ri cunosc din e$periena lor acest ,%oc al harului,, care poate dura muli ani. Vine si pleac"@ n primul caz, harul spri%in" pe c"lug"r prin !enirea sa si l umple de m&ng&iere dumnezeiasca. 4 ca si cum i'ar spune5 *Sunt aici,. n al doilea caz, pleac" pentru ca harul ce i'a fost dat sa fie asimilat, ceea ce este foarte greu. 9re+uie sa se lucreze foarte mult si sa se fac" multa rug"ciune pentru a se asimila harul primit. Pentru ca sunt cazuri c&nd c"lug"rii au primit harul dumnezeiesc, dar mai t&rziu l'au lep"dat. 8u s'a nt&mplat la fel cu apostolul Petru) A primit mult har pe muntele 9a+or dar, nefiind n stare sa'0 asimileze, a a%uns sa'0 t"g"duiasc" pe Hristos. Stadiul asimil"rii harului este legat de o c"utare chinuitoare a lui. Atletul tie acum -dup" !enirea lui2 ca e$ista si aceasta l face sa'0 caute n lacrimi. Pl&nge precum copilul ce'si caut" mama, n timp ce ea se ascunde5 *Dnde eti, :umina mea) Dnde eti, (ucuria mea) De ce m'ai p"r"sit si m'ai l"sat inima
HF
n suferina) De ce ti'ai ascuns fata 9a de mine si sufletul meu se ndurereaz") #&nd mi'ai !enit n suflet mi'ai ars p"catele. Vino din nou acum si arde'mi din nou p"catele ce te'au ascuns de mine, precum norii ascund soarele. Vino si +ucura'ma cu !enirea ta. O, Doamne, de ce nt&rzii) Vezi ca sufletul meu este chinuit, si ca 9e caut n lacrimi. Dnde 9e'ai ascuns) De ce sufletul meu nu 9e !ede pe 9ine, #el ce eti pretutindeni, si 9e caut ndurerat) Asemeni, Preasf&nta 7ecioara cu 6osif 9e'au c"utat ndurerai, c&nd erai copil. #e a g&ndit ea n durerea ei negasindu'si 7iul), -Sf&ntul Siluan Athonitul2.
Sf&ntul Serafim de Saro! a pierdut harul lui Dumnezeu, pentru ca s'a m&niat mpotri!a unui frate. 8u a fost nenorocire mai mare pentru el. A+ia atunci a putut nelege suferina lui Adam care a fost alungat din rai dup" pierderea comuniunii cu Dumnezeu. Astfel, Sf&ntul Serafim a r"mas o mie de zile si nopi cer&nd harul lui Dumnezeu pe o st&nca, de unde a co+or&t a+ia dup" ce 0'a primit. De aceea, a continuat 3heron, harul se retrage deoarece astfel inima nseteaz" dup" Dumnezeu si l iu+ete mai mult. Acum are e$periena dulcetii harului si a goliciunii pe care a+senta lui o creeaz", mpreuna cu am"r"ciunea p"catului. Si atunci l caut", dar fara dezn"de%de sau necredina. 9re+uie sa adaug si ca dup" ce a n!"luit mintea si a adus'o le e$taz, harul o p"r"sete apoi foarte repede -mai ales c&nd mintea este nc" la nceputul lucr"rii sale noetice2 astfel nc&t *sa nu moara,, cum se nt&mpla n cazul unui prunc ce !omita dup" ce a m&ncat prea mult. Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog spune5 *Atunci ncon%ur&nd deodat" puin, ca o raza su+ire si foarte mica mintea o r"pete ntr'un e$taz parasind'o repede, ca sa nu moara. De aceea prin aceasta mare repeziciune, cel ce a !"zut aceasta frumusee si amintete si recunoate ca n'a nteles'o. #a nu cum!a, m&nc&nd, ca prunc, m&ncarea +"r+ailor des"!&rii, ndat" sa se sparg" sau sa i se fac" rau si sa moara. Dar de atunci ea ne conduce, ne nt"rete, ne n!ata, arat&ndu'se si fugind, c&nd a!em ne!oie de acestea,nu c&nd !oim ' c"ci aceasta le este propriu celor des"!&rii. Dar c&nd suntem n greut"i sau sl"+ii cu totul, ne !ine n a%utor, ne r"sare de departe si ma face sa o simt n inima mea,
Venirea si plecarea harului mai are o tr"s"tura sal!atoare. Vine pentru o !reme, l curata pe om de o patima si pleac". Vine din nou sa l curee de alta patima si tot asa, p&n" c&nd omul de!ine capa+il sa'si curee !oina cu a%utorul harului dumnezeiesc si datator de !iata. Dup" multa lupta si multe sacrificii, !ine un timp c&nd harul este statornic, mai mult sau mai puin, nlauntrul inimii si atunci domnete netul+urata pacea@ Doar linite si dulceaa@ Atunci sufletul de!ine un 9a+or, raiul co+oar" pe p"m&nt@ mp"r"ia lui Dumnezeu co+oar" n inima, unde Sf&nta 9reime si face salas. Omul a%unge astfel dup" chipul si asem"narea lui Dumnezeu@ M'am g&ndit c&t de mare este iu+irea lui Dumnezeu@ Am citit de cur&nd ce!a ce se potri!ete perfect cu ceea ce a spus 3heron5 *Daca nu eti ncercat n lucr"rile, cursele si atacurile dia!olului nu !ei nelege si nu !ei putea preui darurile pe care ti le face Sf&ntul Duh.
50
Daca nu recunoti duhul care ucide, nu !ei a%unge la cunoaterea Duhului ce da !iata. 8u !ei cunoate cu ade!"rat pe Datatorul de !iata ' Hristos,. #e mare este iu+irea lui Hristos@ 4l tie cum sa ntoarc" nspre +ine mestesugirile dia!olului, cum sa scoat" dulceaa din amar, cum sa transforme ura dia!olului n dragoste pentru 4l. Atunci nelegem ca, orice ar face dia!olul, n final el se sinucide. Se distruge pe sine nsui. :upta, +ine neles, mpotri!a oamenilor si Dumnezeu i permite sa fac" aceasta, pentru ca si el este o persoana, si de aceea are li+ertatea pe care 7"c"torul o respecta? dar Dumnezeu i ngr"dete lucrarea distrug"toare prin dragostea si m&ng&ierea Sa. Am auzit odat" un ne!oitor spun&nd ca Dumnezeu, prin dragostea Sa preschim+a m&ndria meschina n smerenie, care atrage harul Sau. Adic" imediat ce cretinul se m&ndrete cade. Dup" c"dere, el se pocaieste, primind harul dumnezeiesc si a%unge chiar mai smerit. n acest fel el se curata puin c&te puin chiar si de necuratul si dia!olescul p"cat al m&ndriei. Asa, putem pe +una dreptate repeta, ca dia!olul se autodistruge 'el este n!ins@ 3heron s'a ridicat5 M 4ste !remea !ecerniei. Sa mplinim aceasta slu%+a cu mataniile. 6ntra n chilia aceea si roaga'te, rostind rug"ciunea lui 6isus p&n" te !oi chema sa reluam discuia noastr". 8u tre+uie sa uitam niciodat" *dulcea, rug"ciune a lui 6isus@ Am intrat n chilia pe care mi'a aratat'o. M'a n"lat prea sus si a fost +ine ca s'a oprit, pentru ca sa ma pot odihni o clipa. #hilia era foarte mica, ca si toate chiliile la Sf&ntul Munte. n"untru era un pat mic, greu ' c&te!a sc&nduri spri%inite de doua picioare de lemn, cu o p"tura pusa peste ele. 8imic care sa'ti aminteasc" de confortul din lume. Mai era o masuta cu un opai !echi, nnegrit, si un sc"unel pentru ndelungile ore de rug"ciune de noapte. 4ra si o icoana a lui Hristos pe perete si puin mai departe o icoana a Maicii Domnului, pe care c"lug"rii atoniti o iu+esc n mod deose+it, pentru ca ea este cercet"toarea, ocrotitoarea si St"p&na Muntelui Athos. O completare necesara a chiliei erau c&te!a p&nze de p"ian%en, mai ales n colturi. #ine sa g"seasc" acolo timp pentru o cur"enie serioasa) 6mediat ce am intrat, dup" o pri!ire rapida prin chilie, am c"zut cu greutate la p"m&nt. Mi'am pus palmele pe podea, una peste cealalt", cu capul spri%init pe ele si am nceput sa rostesc rug"ciunea lui 6isus, uneori optit, alteori cu !oce tare. O repetam toata, ap"s&nd mai mult fie pe cu!&ntul *Doamne,, fie pe cu!&ntul *6isuse,, uneori pe cu!&ntul *Hristoase, si uneori pe e$presia *miluieste'ma,, nc&t am putut retine rug"ciunea mai +ine n mintea mea. 8'as putea spune c&t am stat ntins pe podeaua chiliei. #hiar si timpul nceteaz" n acele momente. Ma g&ndeam la p"catele mele si la prezenta mea printre sfinii si de Dumnezeu purt"torii p"rini, si pl&ngeam. Spuneam din ad&ncul inimii mele ceea ce spune Sf&ntul Hrisostom 'despre care unii spun, greit, ca nu !oia ca monahii sa tr"iasc" n m"n"stire. *(inecu!&ntai fie lumin"torii lumii,. Sunt +inecu!&ntai deoarece *chilia lor e ferita de orice zgomot, sufletul de orice patima si +oala, si este +l&nd si luminos si mai curat dec&t aerul cel mai curat. :ucrarea lor este cea pe care o a!ea Adam la nceput, nainte de c"dere, c&nd era m+r"cat n sla!a si !or+ea cu Dumnezeu cu ndr"zneala, si locuia n acel loc plin de +inecu!&ntare,.
I0
Dupa o !reme am auzit glasul ucenicului anunt&ndu'ma ca 3heron ma atepta sa continuam discuia. Am mers din nou l&ng" pustnic, cu !"dite semne de +ucurie, dar n acelai timp si cu p"rere de rau pentru ntreruperea rug"ciunii. M #um ti s'a p"rut aceasta pauza, m'a ntre+at) M 8'as putea spune, nu sunt n stare sa ma pronun, am spus. -#ine tie, poate n timp ce eu eram n chilie el s'a rugat numai pentru mine si de aceea am simit o astfel de remuscare.2 Dupa puin, am spus. M Am simit pacea coplesindu'mi sufletul. M'am simit plin de p"reri de rau pentru p"cate si de +ucurie pentru dragostea lui 6isus al meu. Da. Ma iu+ete mult mai mult dec&t pot eu sa g&ndesc. Presupun ca tu ntotdeauna te simi asa. 4ste poate urmarea cercet"rii harului lui Hristos, care !ine ar"tat dupa repetarea ne ncetata a rug"ciunii lui 6isus, si care te umple de !iata. M Ade!"rat. Singurul lucru este ca fructele rug"ciunii lui 6isus sunt at&t de numeroase ca nu le poi arata pe toate. Aug"ciunea lui 6isus este ca un copac cu fructe multe si foarte dulci, una mai +una ca cealalt". M Da'mi si mie din aceste fructe ale *prea+inecu!&ntatei pustii,, pentru ca sunt lipsit de harul dumnezeiesc. #ulege si pentru mine c&te!a din aceste roade duho!niceti, ca cel puin sa le n!at si eu.
Aoadele rug"ciunii lui 6isus
ti !oi pomeni unele dintre roadele rug"ciunii lui 6isus, pentru ca te !ad doritor sa n!ei. :a nceput rug"ciunea lui 6isus este p&inea ce spri%in" ne!oitorul, apoi de!ine untdelemnul ce ndulcete inima pentru ca, n final, sa se fac" !inul ce m+at" pe om, adic" l duce la e$taz si unire cu Dumnezeu. Sa fiu mai clar. Primul dar pe care Hristos l face omului rug"ciunii este contientizarea st"rii lui de p"cat. 4l nceteaz" sa cread" ca este *+un, si se considera *ur&ciunea pustiirii... st&nd n locul cel sf&nt, -Matei =H, 0I2. Precum +isturiul unui chirurg t"ind p&n" la os, cu!&ntul ascuit al Duhului p"trunde p&n" n ad&ncimile sufletului. 4ste at&ta necuratie nlauntrul nostru nc&t sufletul nostru duhnete. Dneori !in oameni n chilia mea si, din cauza mizeriei lor l"untrice, las" un miros rau... Deci, orice a fost necunoscut nainte pentru ne!oitor, acum i este descoperit prin rug"ciunea lui 6isus. Drept rezultat, el se considera mai pre%os dec&t toi oamenii si crede ca 6adul este locuina sa !enica, si ncepe sa pl&ng". Pl&nge pentru moartea lui duho!niceasca. 4ste posi+il sa pl&ng" cine!a pentru mortul !ecinului sau si sa nu pl&ng" pentru mortul din casa sa) n acest fel si atletul rug"ciunii lui 6isus nu !ede p"catele celorlali, ci numai moartea sa. Ochii lui de!in f&nt&ni de lacrimi ce se re!ars" din cainta inimii. Pl&nge ca un condamnat, si n acelai timp striga5,Miluieste'ma@, *Miluieste'ma@, *Miluieste'ma@, #u aceste lacrimi ncepe, cum am spus mai sus, cur"irea mintii si a sufletului. Precum apa curata murd"riile, precum ploaia limpezete cerul de nori si p"m&ntul de mizerie, la fel lacrimile
52
limpezesc si al+esc sufletul. :acrimile sunt apa celui de'al doilea +otez. Astfel, rug"ciunea lui 6isus aduce preadulcele rod al curatiei. M Omul este cur"it cu totul atunci c&nd harul lui Dumnezeu l !iziteaz") M 4l nu este cur"it cu des"!&rire, dar si caut" ntotdeauna cur"ia inimii, deoarece cur"irea este un efort nesf&rit. Sf&ntul 6oan Scararul reda aceste !or+e pe care le'a auzit de la un c"lug"r, ce a atins nepatimirea -apatheia2. *Des"!&rita dar totui nedesa!&rsita des"!&rire a celui des"!&rit,. #u c&t pl&ngem mai mult, cu at&t ne curatim mai mult? cu c&t mai mult se !ad laturile ad&nci ale p"catului cu at&t se simte mai mult ne!oia de pl&ns. Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog l"murete acest lucru5 , Acetia prin rug"ciuni dese si prin glasuri negr"ite si prin curgeri de lacrimi lor si curatesc sufletul, iar cur"it fiind, aceasta si !"z&nd, ei se aprind de focul iu+irii si de focul dorului de a'si !edea sufletul deplin cur"it. Dar fiindc" nu pot afla des"!&rirea luminii, cur"irea lor r"m&ne nedesa!&rsita. Deci pe c&t ma curatesc, ma si luminez, eu ne!rednicul. Dar oric&t de mult mi se !a arata Duhul care ma cunoate, mi se pare totdeauna ca sunt la nceputul cur"irii si !ederii. #"ci n ad&ncul fara hotar, n n"limea de nem"surat, #ine !a putea afla mi%locul sau sf&ritul),
Dup" cum nelegi, p"rinte, omul este ndreptat si cur"it necontenit. nt&i este cur"ita partea irasci+ila a sufletului si apoi puterea lui raionala. #redincioii sunt mai nt&i eli+erai de patimile trupului, apoi prin rug"ciune mai ncordata si o ncletare mai puternica, de patimile m&niei, urii si in!idiei. #&nd omul a%unge sa fie eli+erat de m&nie si in!idie este clar ca partea p"timaa a sufletului sau este aproape cur"ita. Apoi ntregul r"z+oi este purtat n partea raionala, si ne!oitorul se r"z+oiete mpotri!a m&ndriei, sla!ei dearte si mpotri!a tuturor g&ndurilor de sla!a. Aceasta lupta l !a urm"ri p&n" la sf&ritul !ieii. Dar tot acest curs al cur"irii are loc cu a%utorul si lucrarea harului, nc&t credinciosul de!ine un !as care primete din +elug har dumnezeiesc. Din nou Sf&ntul Simeon scrie5 *7iindc" nu poate omul sa +iruiasc" patimile daca nu !ine ea n a%utorul lui. Dar nu le scoate printr'o singura ar"tare. #"ci omul sufletesc nu poate nc"pea deodat" ntreg Duhul Sf&nt si de!eni nepatimitor. #i c&nd !a fi realizat toate cele ce'i stau n putere5
53
dezgolirea, nepatimirea, desp"rirea de ale sale, t"ierea !oii si renunarea la lume, r"+darea ncerc"rilor, rug"ciunea, si pl&nsul,saracia, smerenia, pe c&t i sta n putere.,
M Si cum nelege cine!a ca sufletul sau ncepe sa se curee) M Aceasta este uor, a r"spuns neleptul pustnic. Se !ede foarte cur&nd. 6sihie cel ("tr&n folosete o imagine foarte frumoasa. Precum m&ncarea otr"!itoare ce intra n stomac si l deran%eaz" si produce durere iese c&nd luam o doctorie, si stomacul este eli+erat si simte uurare, la fel se nt&mpla cu !iata duho!niceasca. #&nd omul accepta g&ndurile rele si mai t&rziu, le tr"iete am"r"ciunea si greutatea, *!ars" cu uurina si arunca afara g&ndurile rele, prin rug"ciunea lui 6isus, d&ndu'si seama de cur"irea ce are loc. Mai mult dec&t at&t, omul rug"ciunii de!ine contient de cur"ire, pentru ca r"nile dinlauntrul sau, cauzate de patimi, nceteaz" sa mai s&ngereze. n 4!anghelia dup" :uca citim despre femeia ce a!ea o scurgere de s&nge ca *apropiindu'se pe la spate, s'a atins de poala hainei lui si ndat" s'a oprit curgerea s&ngelui ei, -:uca <, HH2. #&nd cine!a se apropie de 6isus Hristos, el este !indecat imediat ' * ndat" s'a oprit curgerea s&ngelui,5 s&ngele patimilor nceteaz" sa mai curg". Vreau sa spun ca imagini, nt&mpl"ri sau persoane ce o+inuiau sa ne tul+ure, acum nceteaz" de a ne mai supar". #u alte cu!inte, atunci c&nd ne tul+ura diferite persoane sau lucruri, este clar ca suntem raniti de atacurile dia!olului, nlauntrul nostru zace r"utatea. ns" ne!oitorul, fiind cur"it cu a%utorul rug"ciunii lui 6isus !ede toi oamenii si toate lucrurile ca si f"pturi ale lui Dumnezeu. 4l !ede mai ales persoanele omeneti, ca imagini ale unui Dumnezeu plin de dragoste. 7iind m+r"cat n harul lui Hristos i !ede si pe ceilali m+r"cai n acelai har, chiar daca acetia sunt goi. Pe c&nd cel lipsit de harul dumnezeiesc, i !ede chiar si pe cei m+r"cai ca si cum ar fi goi. As !rea sa'ti citesc aici din imnele Sf&ntului Simeon 8oul 9eolog. M #u ade!"rat este 9eolog. Am citit c&te!a din scrierile sale si am fost foarte micat. M 9e ndemn sa'i citeti toate lucr"rile pentru ca !ei fi n stare, n acest fel, sa prinzi gustul teologiei mistice, calea apofatica a e$perienei ascetice. Deci, P"rintele !"z"tor de Dumnezeu zice5 *Asa s'a nt&mplat si acum, n timpurile din urma cu Sf&ntul Simeon 4!la!iosul, Studitul.
Acesta nu s'a ruinat de m"dularele nici unui om. 8u s'a ruinat nici sa le !ad" pe ale cui!a goale, nici sa fie !"zut gol. #"ci a!ea pe Hristos ntreg si era 4l nsui Hristos ntreg si toate m"dularele sale si m"dularele oric"rui altul, pe toate la un loc si pe fiecare n parte, el le pri!ea pururea ca pe Hristos. 4l r"m&nea neclintit, netul+urat si nepatimitor, ca fiind ntreg Hristos nsui si !"z&nd ca Hristos n toi cei ce s'au +otezat si au m+r"cat pe Hristos ntreg. Dar daca tu eti gol si trupul tau atinge alt trup, acesta ti r"scolete pofta de femeie, ca un asin sau cal, pentru ca ndr"zneti sa +anuiesti pe sf&nt si huleti pe
54
Hristos, care s'a unit cu noi si a d"ruit nepatimirea slu%itorilor sai sfini),
Dup" cum !ezi, a continuat el, omul nepatimitor, cel cur"it prin rug"ciunea lui 6isus nu cade n ispita, orice ar !edea, n!ing&nd n acelai timp pe dia!ol. Acesta este unul din roadele rug"ciunii lui 6isus. :ucratorul rug"ciunii lui 6isus recunoate !r"%maul si capcanele lui si l alunga cu uurina din suflet. 4l nelege si preg"tirea dia!olului pentru r"z+oi si acioneaz" la timp. Vede cum s"geile dia!olului i intesc sufletul si cum, nainte ca ele sa'0 ating", sunt distruse. Sf&ntul Diadoh spune ca atunci c&nd s"geile a%ung la suprafaa inimii, ele sunt distruse, deoarece nlauntru este harul lui Hristos. (a mai mult, asa cum am spus si mai nainte, este mplinita ntregirea persoanei. Mintea, dorina si !oina sunt unite si mpreunate n Dumnezeu. M #ur"irea si nepatimirea sunt daruri mari@ am e$clamat. M Da, ntr'ade!ar, nepatimirea este un dar al harului. 8epatimirea presupune cur"ire si dragoste si chiar mai mult, acoper" dragostea. Si aici ne a%uta Sf&ntul Simeon. 4l folosete o imagine luata din natura. ntr'o noapte senina !edem luna str"lucind pe cer n cea mai curata lumina si a!&nd un cerc str"lucitor n %urul ei. Sf&ntul Simeon folosete aceasta imagine pentru a ne arata omul cur"it si nepatimitor. 9rupurile sfinilor sunt cerul. 6nima lor purt"toare de Dumnezeu, asemeni lunii. Dragostea sf&nta este *lumina atotputernica si atotsa!&rsitoare, ce umple inima n fiecare zi, potri!it curatiei fiec"ruia, !enind apoi un timp c&nd inima este plina de aceasta lumina str"lucitoare si a%unge asemeni lunii pline. Dar aceasta lumina nu scade, cum o face lumina lunii. *A"m&ne ntotdeauna str"lucitoare prin str"dania si prin faptele +une ale sfinilor,. 8epatimirea este cercul ce ncon%oar" inima atotstralucitoare, o acoper" si o p"streaz" ne+iruita fata de atacurile furioase ale dia!olului. *O apar" din toate p"rile si o p"zete si o tine ne!"t"mata de orice g&nd rau si o renate neatinsa de !reun rau si eli+erata de toi !r"%maii? dar nu numai at&t, ci o face de neatins de c"tre !r"%mai,. Dei nepatimirea este a+solut necesara, ea nu este darul cel mei presus al rug"ciunii lui 6isus si nici do+&ndirea tuturor darurilor. De aici ncolo ncepe urcuul spre Dumnezeu. Sfinii P"rini descriu acest urcu duho!nicesc spre ndumnezeire n trei cu!inte5 cur"ire, luminare, des"!&rire. ti !oi da doua e$emple din Sf&nta Scriptura ca sa nelegi mai +ine5 urcuul lui Moise pe Muntele Sinai pentru a primi :egea si drumul poporului lui 6srael spre 9ara 7"g"duinei. Primul este descris de Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa iar al doilea de Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul. M P"rinii ma inspira ntotdeauna. 9"lm"cesc cu!&ntul lui Dumnezeu fara putina de t"gada, de aceea ntotdeauna !reau sa aud t"lm"cirea lor. M 4!reii si'au sp"lat nt&i hainele si apoi s'au cur"it potri!it poruncii Domnului5 *Pogoara'te de gr"iete poporului sa se tina curat ast"zi si m&ine si sa'si spele hainele, ca sa fie gata pentru poim&ine,. Apoi, a treia zi, tot poporul a auzit glasuri si *sunet de tr&m+ie foarte puternic, si au !"zut tunete, fulgere si un nor gros pe munte. *6ar muntele Sinai fumega tot,. Poporul a mers la poalele Muntelui, unde a primit ta+lele legii -6eire 0F, 01'0<2. Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa arata ca
55
singura cale spre cunoaterea dumnezeiasca este cur"irea trupului si a sufletului. #el ce !a urca tre+uie sa fie, pe c&t este cu putina, curat si fara pata, si n suflet si n trup. Potri!it poruncii dumnezeieti, tre+uie sa'si spele si hainele ' nu at&t cele materiale pentru ca ele nu sunt un o+stacol pentru cei ce !or sa fie ndumnezeii 'ci mai degra+" * nf"iarea purt"rilor acestei !iei, adica de lucr"rile noastre ce ne n!elesc precum o haina. De asemenea tre+uie sa se ndep"rteze si de fiarele necugetatoare, cu alte cu!inte tre+uie sa n!ing" orice cunoatere ce !ine prin simuri. 9re+uie sa fie cur"it de orice lucrare aduc"toare de pl"cere si nerationala, sa'si curateasca mintea si sa fie desp"rit chiar si de to!ar"a lui o+inuita 'simirea ' si n acest fel fiind preg"tit, lasa'0 sa ndr"zneasc" sa se apropie de muntele cu nor des deasupra lui. ns", doarece muntele nu poate fi atins de popor, numai Moise ' adica cel ce a fost chemat de Dumnezeu sa urce ' sa nceap". De aceea, p"rinte, dup" cum se !ede aici, mai nt&i este cur"irea si apoi urmeaz" urcuul spre !ederea dumnezeiasca. Aadar cele mai mari daruri sunt primite dup" cur"ire, care este condiia de c"p"t&i pentru c&tigarea lor. Da'mi !oie sa'ti amintesc, a continuat pustnicul !azator'de'Dumnezeu, de cel de'al doilea e$emplu. Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul scrie ca sunt trei trepte ale urcuului mistic spre Dumnezeu5 filosofia practica, care este si negati!a -cur"irea de patimi2 si poziti!a -c&tigarea !irtuilor2? theoria ' !ederea fireasca, c&nd mintea cur"ita contempla ntreaga zidire -adica esena lucrurilor create2, nelege sensul duho!nicesc al Scripturilor, l !ede pe Dumnezeu si se roag" :ui. Apoi urmeaz" al treilea si ultimul stadiu5 teologia mistica ce': unete pe Dumnezeu cu cel ce lupta, cu cel credincios. Aceste trei trepte pot fi !"zute n drumul poporului lui 6srael. 4i au fost nt&i eli+erai de scla!ia 4giptului si au trecut Marea Aoie, unde puterea egipteana a fost n!insa. Apoi au !enit n pustie unde au primit darurile dragostei dumnezeieti, ar"tate n felurite chipuri5 -mana, apa, norul str"lucitor, legea, +iurinta mpotri!a !r"%mailor2 si au intrat n tara f"g"duita dup" muli ani de lupta, n acelai fel, atletul rug"ciunii lui 6isus *este mai nt&i scos din ro+ia patimilor, -filosofia practica2, intra n pustia nepatimirii -theoria ' !ederea naturala, fireasca2 unde primete darurile iu+irii lui Dumnezeu. n cel din urma, dup" o lupta eroica el se face !rednic de p"m&ntul f"g"duit -teologia mistica2, adica se face !rednic de unirea des"!&rita cu Dumnezeu si de +ucuria !enica, ce este tr"ita n !ederea :uminii necreate. Aceste trei stadii nu sunt desp"rite clar, asa ne n!ata de'Dumnezeu'purtatorii P"rini. #&nd atingem theoria ' !ederea naturala si teologia mistica, nu nseamn" ca renunam la ne!ointa si la str"pungerea inimii, adica la filosofia practica. #u c&t o persoana creste mai mult duho!niceste, cu at&t lupta sa nu piard" mila care a primit'o. P"rinii ne sf"tuiesc ca atunci c&nd suntem !rednici de !ederile dumnezeieti, sa fim mai silitori n a ne arata dragostea si ne!ointa noastr", *astfel ca p"str&nd netul+urata partea p"timaa, !ei trai lumina nestinsa a sufletului,. 4ste necesar ca omul sa porneasc" cu frica pe c"rarea sa duho!niceasca. :a nceput, ar tre+ui sa'i fie frica de iad, de pedeapsa -frica ncep"torilor2 si apoi frica sa nu cum!a sa piard" harul si sa cada -frica des"!&rita2, *cu frica si cutremur lucrai m&ntuirea !oastr", -7ilipeni =, 0=2, spune Sf&ntul Apostol Pa!el
I/
M Spune'mi, 3heron, care sunt darurile pe care atletul rug"ciunii lui 6isus le primete dup" cur"ire si nainte sa se +ucure de unirea des"!&rita cu Dumnezeu) Descrie'mi te rog, n continuare celelalte fructe ale rug"ciunii lui 6isus. M #"lug"rul ce se ne!oieste simte m&ng&ierea dumnezeiasca. Simte prezenta lui Hristos, ce mpr"tie *dulceaa linitirii,, pace netul+urata, smerenie ad&nca si dragoste nesaturata pentru toi. M&ng&ierea prezentei dumnezeieti nu poate fi comparata cu nimic omenesc. Am cunoscut un ne!oitor ce s'a m+oln"!it si s'a dus la spital sa se !indece. :a c"p"t&iul lui au !enit cei mai +uni doctori, pentru ca l respectau si !oiau sa'0 aline. S'a ref"cut, +ine neles, mulumit" doctorilor si s'a ntors la chilia lui. ns" dup" scurt timp a urmat o re!enire a +olii, despre care fraii nu si'au dat seama, acela tr"ind retras. A p"timit mult, dar a simit o asemenea m&ng&iere de la Dumnezeu, incompara+ila cu gri%a sincera si iu+itoare a doctorilor sau cu aciunea folositoare a medicamentelor. Odihna ce o simea nu a!ea nici un termen de comparaie p"m&ntesc. De aceea unii pustnici e!ita cu insistenta m&ng&ierea oamenilor -lucru de ne neles pentru cei din lume2, pentru a putea simi dulceaa co!&ritoare si +ucuria nes"ioasa a m&ng&ierii dumnezeieti. M Acesta este un rod minunat al rug"ciunii mintii, am spus. #ontinua p"rinte.
M Omul primete har si n suferinele pe care i le aduc ceilali oameni. Se nalta spre cerul azuriu si plin de sla!a al !ieii duho!niceti, unde r"ut"ile oamenilor lumeti nu'0 pot atinge. 8u doar ca nu este afectat, dar nici nu o+ser!a. Asa cum nu poi do+or sau lo!i cu pietre un a!ion, tot asa se nt&mpla si cu un astfel de om. 8u este durere cauzata de def"imare, nedreptatire, dispre, n!inuire, ci doar durere pro!ocata de c"derea unui frate. Dar chiar daca l supar" ce!a, el tie cum sa ndrepte aceasta sup"rare. Dn astfel de e$emplu e po!estit n Pateric5 *A !enit unul din +"tr&ni la A!!a Ahila si 0'a !"zut pe el scuip&nd s&nge din gura lui si 0'a ntre+at5 ce este aceasta p"rinte) Aaspuns'a +"tr&nul5 este cu!&ntul fratelui care m'a m&hnit si m'a silit sa nu'0 !estesc lui si m'am rugat lui Dumnezeu ca sa'0 ridice de la mine. Si s'a f"cut cu!&ntul lui ca s&ngele n gura mea si l'am scuipat %os si m'am linitit si m&hniciunea am uitat'o,. M Aceasta nseamn", ntr'ade!ar, iu+ire des"!&rita pentru fratele, iu+ire care iart" totul. 8ici m"car nu !rea sa'si aminteasc". Atinge de%a des"!&rirea. M (ine neles. Si aceasta este do+&ndita prin rug"ciunea lui 6isus. Aceasta iu+ire este rezultatul tr"irii unirii ntregii firi omeneti. Si acesta este un rod minunat al rug"ciunii lui 6isus. 8u numai omul nsui este mplinit ci este simit" si unitatea ntregii firi omeneti. Etii, p"rinte, a continuat pustnicul, ca unitatea naturii umane a fost rupta imediat dup" c"derea lui Adam. Dup" crearea lui Adam, Dumnezeu a facut'o pe 4!a din coasta sa. facerea 4!ei a adus +ucurie lui Adam si a simtit'o ca a lui -din trupul sau2 si astfel a spus5 *lata aceasta'i os din oasele mele si carne din carnea mea..., -7acerea =, =>2. Dup" c"derea lui, c&nd 0'a ntre+at Dumnezeu ' Adam a spus5 *7emeia care mi'ai dat'o sa fie cu mine, aceea mi'a dat din pom si am m&ncat, -7acerea >, 0=2. nainte de c"dere, 4!a era *os, din oasele lui pentru ca dup" c"dere ea sa de!in" *femeia, pe care i'a dat'o Dumnezeu@ 4ste !"dita aici
57
ruptura naturii umane dup" p"cat, asa cum se poate !edea mai t&rziu si la copiii lui Adam, n toata istoria lui 6srael si n toata istoria omenirii. Acest lucru este normal, deoarece omul nstrain&ndu'se de Dumnezeu, s'a nstr"inat de el nsui si s'a desp"rit de ceilali oameni. Aceasta a constituit nstr"inarea si nro+irea des"!&rita. Aestaurarea naturii umane a fost mplinita * n Hristos,. 4l *si'a ntins palmele si a unit ceea ce era mai nainte desp"rit, si asa a dat putere fiec"ruia dintre noi, dup" ce ne'am unit cu el, sa tr"im unitatea firii omeneti. Asa ne!oitorul do+&ndete mare iu+ire pentru Hristos prin rug"ciunea lui 6isus si prin aceasta iu+ire este unit cu 4l. 4ste firesc, de aceea, pentru el sa iu+easc" tot ceea ce iu+ete Dumnezeu si sa doreasc" orice dorete 4l. Dumnezeu *!oiete ca toi oamenii sa se m&ntuiasc" si la cunotina ade!"rului sa !ina, -0 9imotei =, H2. Aceasta o dorete si atletul rug"ciunii. 4l este zguduit de r&ul ce e$ista n lume si sufer" peste m"sura pentru pierzania si netiina frailor sai. Pentru ca p"catul are ntotdeauna dimensiuni cosmice si afecteaz" ntreaga lume, este firesc ca cel ce se roag" sa tr"iasc" ntrega tragedie a umanit"ii si sa sufere profund pentru ea. 9r"iete z+uciumul Domnului din 3radina 3hetsimani. Atinge astfel un punct unde nceteaz" sa se roage pentru el nsui si se roag" necontenit pentru ceilali, sa a%ung" la cunoaterea lui Dumnezeu. #ur"irea de patimi, do+&ndirea harului dumnezeiesc datator de !iata si a rug"ciunii pentru ceilali ' care este rezultatul tr"irii unit"ii firii omeneti n 6isus Hristos ' este cea mai mare lucrare. Astfel au neles P"rinii slu%irea aproapelui5 ca o lupta pentru re nnoirea fiinei umane si a re ntregirii firii. 7iecare persoana ce este cur"ita de!ine o parte !aloroasa a societ"ii, c"ci suntem toi m"dulare ale +inecu!&ntatului trup al lui Hristos. Putem !edea acest lucru ntruchipat n persoana Maicii Domnului. 7iind *plina de har,, a dat mai departe, mpodo+ind ntreaga natura umana. #urata si *plina de har,, ea se roag" pentru ntreaga lume. Si astfel putem spune ca Maica Domnului mplinete cea mai mare slu%ire si aduce foloase ntregii firi omeneti. A p"strat o !reme t"cere si apoi a continuat. M 9otui ne!oitorul simte unitatea ntregii firi. M #e !rei sa spui) M 4l este recunoscut de ntreaga natura. nainte de c"dere, Adam era Aegele ntregii zidiri, si toate animalele i recunoteau aceasta demnitate. ns" dup" c"dere aceasta leg"tura a fost rupta si a fost tears" recunoaterea omului ca rege al f"pturii. Asculta cum t&lcuieste aceasta 8icolae #a+asila. Omul, spune el, este creat dup" chipul lui Dumnezeu. n Adam chipul lui Dumnezeu a fost oglinda curata prin care :umina lui Dumnezeu se rasfr&ngea asupra lumii. At&ta timp c&t oglinda a r"mas nesparta, ntreaga natura a fost luminata. Dar, dup" ce ea a fost sparta si zdro+ita, un ntuneric ad&nc s'a l"sat peste toate f"pturile. ntreaga firea s'a r"z!r"tit atunci mpotri!a omului nemaicunosc&ndu'0, nici mai !oind sa'i d"ruiasc" roadele sale. Asa, omul a a%uns sa'si duca zilele cu chin si munca. Animalele se feresc de el, +a uneori i sunt chiar !r"%mae. Dar atunci c&nd omul primete harul lui Hristos, toate puterile sufletului se ntregesc, fac&ndu'se dup" chipul si asem"narea lui Dumnezeu. De!ine astfel oglinda, luminatorul ce re!ars" str"lucirea harului
I<
dumnezeiesc chiar si peste firea nerationala. Acum animalele l recunosc, i se supun si l cinstesc. Se cunosc multe cazuri n care !reun pustnic tr"iete n to!"r"ia animalelor s"l+atice, pe care le hr"nete, iar ele n schim+ l slu%esc. Do+&ndind astfel harul dumnezeiesc prin rug"ciunea lui 6isus, el de!ine din nou rege al firii, +a chiar mai mult, se ridica la o stare mai nalta dec&t cea din care a c"zut Adam. Potri!it n!""turii Sfinilor P"rini, Adam a fost f"cut dup" chipul lui Dumnezeu, iar prin ascultare tre+uia sa a%ung" la asem"narea :ui. 4ra la stadiul ilumin"rii mintii si tre+uia sa a%ung" la ndumnezeire -theosis2. Pe c&nd ne!oitorul a%unge la *asem"narea cu Dumnezeu,, adic" la ndumnezeire, pe c&t i este cu putina, prin harul dumnezeiesc, fara a p"trunde ns" 7irea Dumnezeiasca. Se mp"rt"ete doar de energiile necreate ale lui Dumnezeu. ti !oi da o pilda a acestei recunoateri !enite din partea naturii. #&nd pururea pomenitul meu 3heron spunea rug"ciunea lui 6isus, pas"rile !eneau la fereastra chiliei lui ciocanindu'i n geam. S'ar putea crede ca aceasta era aciunea dia!olului, pentru a'0 distrage de la rug"ciune. Dar, de fapt, pas"rile erau atrase de rug"ciunea lui 3heron@ M 3heron, m'ai c"l"uzit pe c"rarea des"!&ririi p&n" la finalul !ieii duho!niceti. Aadar omul este capa+il sa de!in" rege... A z&m+it cu sfiala. M 4$ista stadii chiar mai nalte. Dup" o lupta grea, cum am spus mai nainte, este posi+il pentru ne!oitor sa nainteze p&n" la e$taz, si sa intre n 8oul 6erusalim, noua tara a f"g"duinei. Mintea este rapita n e$taz, si contempla :umina necreata. :a !ecernia Schim+"rii la 7ata c&ntam5 *#&nd apostolii alei au pri!it la munte potopul co!&ritor al :uminii 9ale, Hristoase, cel fara de nceput, si dumnezeirea 9a de care nici un om nu se poate apropia, au fost rapiti de !ederea dumnezeiasca,. 4$tazul si !ederea lui Dumnezeu -theoria2 sunt legate. #&nd spunem e$taz, nu nelegem ce!a static, ci ne referim la prezenta dumnezeiasca si la micare spirituala. 8u este nelucrare si moarte, ci !iata n Dumnezeu. P"rinii spun ca atunci c&nd omul este r"pit n :umina dumnezeiasca, n timpul rug"ciunii lui 6isus, el nceteaz" sa se roage cu +uzele. 3ura si lim+a r"m&n t"cute, inima este si ea t"cuta. Atunci atletul, se desfat" de !ederea -theoria2 luminii ta+orice. Primete energia necreata a lui Dumnezeu. 4ste aceeai :umina de pe muntele 9a+or, pe care au !azut'o Apostolii, este mp"r"ia lui Dumnezeu ' !enicia. Dup" Sf&ntul 3rigorie Palama, :umina este *frumuseea !eacului !iitor,, *su+stana +inelui ce !a sa fie,, *cea mai des"!&rita !edere a lui Dumnezeu,, *m&ncarea dumnezeiasca,. Acei ce se fac !rednici de a !edea :umina necreata sunt Profeii 8oului 9estament. #"ci asa cum Profeii Vechiului 9estament au r"z+it timpul si au putut !edea ntruparea lui Hristos, prima !enire, la fel cei ce contempla :umina ntrec timpul si !ad sla!a lui Hristos n mp"r"ia #erurilor. A t"cut o !reme, respir&nd ad&nc. Apoi a continuat5 M :umina dumnezeiasca i st"p&nete ntreaga fiina. #hiar si coli+a i str"lucete de prezenta lui Hristos si el se +ucura de aceasta *+eie treaza,. Pri!ete la Dumnezeul ne!"zut. *Dumnezeu este :umina si !ederea :ui este :umina, spune Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog. Monahul !ede :umina dumnezeiasca n acel moment si aceasta este o *!edere pl"cuta si sf&nta,, potri!it *ap"r"torului teologilor,, Sf&ntul 3rigorie Palama. Macarie HrGso;ephalos descrie si el aceasta !edere5 *#e este mai frumos dec&t sa fi n comuniune tainica cu Hristos) #e este
IF
mai scump dec&t sla!a :ui dumnezeiasca) 8u este nimic mai dulce dec&t lumina aceasta, prin care fiecare ceata purt"toare de lumina a ngerilor sau a oamenilor este luminata? nimic nu este mai iu+itor dec&t aceasta !iata n care tr"im cu toii si n care ne miscam si ne purtam fiina? nimic nu este mai dulce dec&t frumuseea !esnic' ntrupata? nimic nu este mai desf"t"tor dec&t +ucuria !enica? nimic nu este mai scump dec&t !eselia nesf&rita, maretia plina de demnitate si 7ericirea nem"surata,. #u alte cu!inte, desf"tarea si +ucuria sunt nesf&rite. Aceste st"ri sunt ntr'ade!ar prea nalte pentru a putea fi zugr"!ite n cu!inte. Asculta cum descrie Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog. :ua n m&na una din c&rti si ncepu sa citeasc". *Sunt aezat pe pat, fiind n afara lumii si fiind n mi%locul chiliei mele, !ad pe #el ce e n afara lumii, c"ruia i si !or+esc, +a ndr"znesc sa spun, l si iu+esc si Acela ma iu+ete. M"n&nc, dar ma hr"nesc +ine numai cu aceasta contemplare. Si unit cu 4l, dep"esc cerurile. Si acesta o tiu ca un fapt ade!"rat si sigur. Dar unde e trupul atunci nu tiu. Etiu ca pogoar" #el ce e ne!"zut. Etiu ca #el ce e desp"rit de toata zidirea ma ia n"untrul :ui, si ma ascunde n +raele :ui, si ma aflu atunci n afara ntregii lumi. 6ar eu iarasi, cel muritor si mic n lume, Pri!esc n mine ntreg pe 7"c"torul lumii, si tiu ca nu !oi muri, afl&ndu'ma n"untrul !ieii. Si am toata !iata r"s"rind n"untrul meu,. 3heron citea pasa%ul cu mult dor. 3lasul i tremura, ochii i sc&nteiau, iar fata i str"lucea de o +ucurie ine$plica+ila. Vocea lui tremur"toare, nc&ntarea lui duho!niceasca mi'au adus lacrimi n ochi. M Astfel chiar si fata i str"lucete, a continuat el, de prezenta dumnezeiasca. 6ntra, asemeni lui Moise n ntunericul dumnezeiesc al necunoaterii, n * ntunericul str"lucitor, si a%unge la *cunotina trainica, si la *teologia negr"ita,. S'a oprit din nou pentru o clipa. 4u ateptam aproape n e$taz, pur si simplu cu r"suflarea t"iata. M #hiar si trupul simte dulceaa acestei :umini si n timpul acestor momente se *schim+a,. M #e nseamn" aceasta) M *#a trupul participa n harul ce lucreaz" n minte, este ndreptat spre el si primete cunotina tainei inefa+ile al sufletului, -Sf. 3rigorie Palama2. Apoi trupul *de!ine n mod ciudat !enic +ine dispus si entuziast,, adic", simte o c"ldura neo+inuita ce este rezultatul !ederii :uminii. 4ste asemeni lum&n"rii, care imediat ce este aprinsa, ntregul ei corp -ceara2 de!ine dintr'o data cald si luminos.
/1
M Permite'mi, te rog, o ntre+are. Dei s'ar putea sa fie aproape o hula, totui am sa ti'o pun. Aceasta *schim+are, a trupului este o realitate sau doar imaginaie) 8u este cum!a o c"ldura imaginata) M 8u, p"rinte, nu este. Aceasta *schim+are, este reala. 9rupul participa la toate st"rile sufletului. 9rupul n sine nu este rau, ci mai degra+" pornirea c"rnii, care se nt&mpla atunci c&nd trupul este st"p&nit de dia!ol. Mai mult dec&t at&t, !ederea :uminii este o !edere a ochilor fireti ce au fost schim+ai si nt"rii de Duhul Sf&nt de!enind astfel capa+ili sa !ad" :umina necreata. 4$ista multe e$emple n Sf&nta Scriptura unde se arata ca harul lui Dumnezeu, prin suflet se r"sp&ndete si n trup, acesta simind aciunea harului datator de !iata. M Ai putea sa'mi spui unele dintre ele) M 4$ista multe !ersete n psalmii lui Da!id care e$prima acest lucru5 *inima mea si trupul meu s'au +ucurat de Dumnezeul cel !iu,-Psalm <>, =2, * n 4l a n"d"%duit inima mea si m'a a%utat. Si a nflorit trupul meu, -Psalm =., F'012. De asemenea n Psalmul 00< *#&t sunt de dulci lim+ii mele, cu!intele 9ale, mai mult dec&t mierea, n gura mea@,-Psalm 00<, 01>2 A!em si pilda lui Moise. #&nd el a co+or&t de pe Muntele Sinai cu cele zece porunci fata i str"lucea, c"ci !or+ise cu Dumnezeu. *6ar c&nd se pogora Moise din Muntele Sinai, a!&nd n m&ini cele doua ta+le ale legii, el nu tia ca fata sa str"lucea, pentru ca gr"ise Dumnezeu cu el. Deci Aaron si toti fiii lui 6srael, !"z&nd pe Moise ca are fata str"lucitoare, s'au temut sa se apropie de el, -6eire >H,=F'>12. Acelai lucru se !ede si n cazul arhidiaconului Etefan5 *Si atintindu'si ochii asupra lui, toti cei ce edeau n sinedriu au !"zut fata lui ca o fata de nger, -7aptele Apostolior /, 0I2. Sf&ntul 3rigorie Palama crede ca sudoarea Domului nostru 6isus Hristos, din timpul rug"ciunii n gradina 3hetsimani, arata *p"timirea simit" n trupul Sau datorita rug"ciunii nfl"c"rate c"tre Dumnezeu,. M 6arta'ma, p"rinte, pentru ca te'am o+osit cu ntre+"rile mele prosteti si lumeti. 8oi, oamenii din lume, nu putem nelege... Da'mi ns" !oie sa'ti mai pun nc" o ntre+are. 4$ista n zilele noastre monahi care !ad :umina necreata si tr"iesc aceasta *schim+are, c&nd se roag") A z&m+it si a spus5 M Doar daca Duhul Sf&nt ar nceta sa lucreze n (iserica, numai atunci *!"z"torii :uminii necreate, !or nceta sa e$iste. Sf&ntul Munte ad"postete comori mari, si aceia care lupta mpotri!a lui n orice fel, sunt !r"%mai ai lui Dumnezeu. n !remea Sf&ntului Atanasie cel Mare unii puneau la ndoiala dumnezeirea lui Hristos. n !remea Sf&ntului 3rigorie Palama ei se ndoiau de dumnezeirea energiilor necreate. n timpurile noastre, c"dem aproape n acelai p"cat. 8e ndoim de e$istenta oamenilor ndumnezeii, care !ad :umina dumnezeiasca. Azi, ei sunt monahi sfinii ' dumnezei prin har. #ontinuarea !ieii pe p"m&nt este datorata acestor ne!oitori ndumnezeii. 4i lumineaz" lumea noastr", ntunecata de p"cat. M Permite'mi nc" o ntre+are, poate indiscreta. 9u ai !"zut :umina, 3heron)
/0
Sa'mi permit" cititorul sa nu descriu scena mic"toare ce a urmat si nici ceea ce s'a spus. Vreau sa o p"strez ntr'o mantie de t"cere. 8"d"%duiesc ca !oi fi iertat. Dup" o lunga pauza, n!"luita n t"cere, am fost destul de nesimitor nc&t sa tul+ur nc" o data t"cerea pustnicului. Dar a tre+uit sa o fac. Mai r"m"seser" doar puine ceasuri si tre+uia sa aflu c&t mai mult. Am !rut sa c&tig c&t mai mult cu putina de pe urma !izitei mele la p"rintele !azator'de' Dumnezeu. M P"rinte, mi cer din nou iertare. Dup" cum ai spus, chiar si n zilele noastre, e$ista c"lug"ri la Sf&ntul Munte care contempla :umina necreata. mi dau seama ca un c"lug"r poate a%unge la !ederea ei de multe ori. Dar are ea ntotdeauna aceeai str"lucire) M Putem sa spunem ca e$ista lumina duho!niceasca si lumina pe care omul o !ede cu ochii sai fireti, dup" ce acetia au fost transformai si nt"rii pentru a o putea !edea. :umina duho!niceasca sunt poruncile, si o primete cel ce le p"streaz" pe acestea din urma. *7"clie picioarelor mele este legea 9a si lumina c"r"rilor mele, -Psalm 00<, 01I2. Poruncile lui Hristos sunt *cu!intele !ieii !enice, iar nu percepte morale e$terioare. De asemenea !irtuile, care sunt mpliniri n lupta noastr" de a p"zi poruncile lui Hristos, sunt torte. #redina este lumina, la fel este n"de%dea si dragostea. Dumnezeu este lumina ade!"rata si *:umina lumii, -6oan <, 0=2. Dar numele lui Dumnezeu este dragoste. *Dumnezeu este iu+ire, -0 6oan H, <2. De aceea spunem ca dragostea este lumina cea mai str"lucitoare dintre toate !irtuile. Poc"ina, si ea este lumina ce str"lucete n sufletul omului si l c"l"uzete spre cel de'al doilea +otez, unde ochii sunt cur"ii de al+eaa duho!niceasca. 9oi cretinii care duc lupta cea +una, dar mai ales acei ce urmeaz" calea cur"irii de patimi, se +ucura de aceasta lumina, +ine neles potri!it m"surii luptei lor. Sf&ntul 3rigorie 9eologul spune ca *unde e$ista cur"ie, acolo e$ista luminare, pentru ca fara prima, a doua nu este d"ruita,. #u alte cu!inte, spune ceea ce spune si Sf&ntul Simeon 8oul 9eolog5 daca omul nu !ede :umina n aceasta !iata, nu o !a !edea nici n cea !iitoare. Dneori, a continuat el, datorita curatiei si luptei lor, si mulumit" darului lui Dumnezeu, unii oameni a%ung !rednici sa !ad" :umina cu ochii lor fireti, ochi ce au fost transformai de harul dumneziesc asemeni ochilor celor trei ucenici pe muntele 9a+or. Dar chiar si aici poate fi o+ser!ata o gradaie. #&nd !ad :umina pentru prima data, o contempla ca o *:umina m"reaa, care face ca totul nlauntrul lor sa salte de +ucurie. Pe c&nd de fapt, este o lumina sla+a. Dar ei o !ad, cum am spus, ca o *:umina m"reaa, n comparaie cu ntunericul cu care erau o+inuii. 9r"iesc acum ce!a ce n'au mai tr"it nainte. :a a doua apariie ns", lumina de!ine mai puternica, dar omul s'a o+inuit de%a cu !ederea... ns", cu c&t mai mult se apropie de 7iina Dumnezeiasca, cu at&t si da seama de neputina de a nelege natura Sa, si aceasta este ceea ce P"rinii numesc * ntunericul str"lucitor,. M Multe lucruri nu le'am neles. M 9e !oi a%uta sa nelegi e$plic&ndu'ti pilda !azatorului'de'Dumnezeu Moise asa cum o t&lcuieste Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa. Moise a !"zut :umina, pentru prima data, pe muntele Hore+ su+ forma unui tufi arz&nd, atunci c&nd Dumnezeu 0'a chemat sa c"l"uzeasc" poporul spre tara f"g"duita. A doua oara, el este chemat de Dumnezeu sa p"trund" n ntunericul
/=
dumneziesc si sa': nt&lneasc" acolo. nt&i a fost :umina si apoi ntunericul dumnezeiesc. Si Sf&ntul 3rigorie arata ca omul !ede la nceput :umina pentru deoarece o+inuia sa tr"iasc" n ntuneric. Pe m"sura ce trece timpul, cu c&t se apropie mai mult de 7iina Di!ina cu at&t el *primete ne!"zut, ntunericul dumnezeiesc, *neputina de a !edea 7iina lui Dumnezeu,. ti !oi citi ntregul fragment5 *Dar ce nseamn" intrarea lui Moise n ntuneric si !ederea lui Dumnezeu n acesta) #eea ce istorisete acum pare oarecum contrar primei ar"t"ri a lui Dumnezeu. #"ci atunci, Dumnezeu S'a ar"tat n lumina, iar acum n ntuneric. Dar nici acest lucru nu'0 socotesc a+at&ndu'se din sirul celor t&lcuite de noi dup" nelesul lor mai nalt. #"ci cu!&ntul ne n!ata prin acestea ca cunoaterea dreptei credine se arata mai nt&i lumina celor ce o primesc. Pentru ca ceea ce se cugeta contrar dreptei credine e ntuneric? iar alungarea ntunericului se face prin mp"rt"irea de lumina. Dar mintea naint&nd si printr'o luare'aminte din ce n ce mai mare si mai des"!&rita, a%ung&nd la nelegerea ade!"ratei cunoateri, cu c&t se apropie mai mult de !edere -contemplare2, cu at&t !ede mai mult ca firea dumnezeiasca este de ne!"zut -de necontemplat, de ne neles2. P"r"sind deci tot ce se !ede, nu numai c&te le cuprinde cu simurile, ci si pe cele c&te socotete mintea ca le !ede -le nelege2, nainteaz" mereu spre cele din"untru prin multa str"duina de a nelege, la ceea ce este de ne!"zut si de ne neles, acolo !ede pe Dumnezeu. #"ci n aceasta consta ade!"rata cunoatere a #elui c"utat5 ca a': cunoate sta chiar n faptul de a nu': cunoate. Pentru ca #el c"utat este mai presus de orice cunoatere, ncon%urat din toate p"rile de necuprinsul :ui, ca de ntuneric,. Aceasta se nt&mpla de o+icei. Omul pornete de la !ederea unei :umini sla+e -mici2 la !ederea unei :umini mai str"lucitoare -mai mare2 p&n" a%unge n * ntunericul str"lucitor, cum l descrie Sf&ntul 3rigorie. Dar noi tre+uie sa cunoatem n!""tura P"rinilor despre !ederea * ntunericului dumnezeiesc str"lucitor, pentru a nelege, din punct de !edere ortodo$, ceea ce s'a spus mai nainte. Potri!it Sfinilor P"rini, Dumnezeu apare ntotdeauna ca :umina si niciodat" ca ntuneric. Dar c&nd, mintea ne!oitorului !azator'de'Dumnezeu, n timpul *!ederii,, !rea sa a%ung" la nsasi 7iina Di!ina, nt&lnete nep"trunsul, str"lucitorul ntuneric dumnezeiesc. ntunericul dumnezeisc, astfel, nu este apariia lui Dumnezeu ca ntuneric, ci neputina omului de a !edea 7iina lui Dumnezeu, care este *:umina cea neapropiata,. * ntunericul dumnezeiesc, aadar este :umina, dar :umina ne!"zuta si de neapropiat pentru om. Dumnezeu este :umina. 4l a spus *4u sunt :umina lumii, -loan <, 0=2, iar nu * ntunericul lumii,. Potri!it Sf&ntului Dionisie Areopagitul * ntunericul dumnezeiesc este lumina neapropiata n care se spune ca locuiete Dumnezeu. Si fiindc" este ne!"zuta, ca una ce ntrece putina !ederii, si tot ea e neapropiata pentru re!"rsarea de lumina co!&ritoare mai presus de fiina, n el a%unge tot cel ce s'a n!rednicit sa cunoasc" si sa !ad" pe Dumnezeu, prin nsui faptul ca nu'0 !ede, nici nu'0 cunoate,. n acest sens spunem deci ca ntunericul dumnezeiesc este dincolo de lumina. Dar de multe ori, Sfinii P"rini !or+esc despre intrarea n ntunericul dumnezeiesc si pri!irea str"lucirii lui, asa cum face de pilda, Sf&ntul 3rigorie de 8Gssa, atunci c&nd !or+ete despre fratele sau, Sf&ntul Vasile cel Mare, spun&nd5 *noi tim ca de multe ori el era nlauntrul ntunericului dumnezeiesc unde este Dumnezeu,. Prin
/>
aceasta nu se nelege p"trunderea n 7iina Di!ina, ci superioritatea luminii necreate fata de *lumina cunoaterii naturale,, pentru ca potri!it n!""turii Ortodo$e, oamenii participa la energiile necreate ale lui Dumnezeu, iar nu la 7iina Sa. Sf&ntul Pa!el scrie5 *... mp"ratul mp"railor si Domnul domnilor, #el ce singur are nemurire si locuiete ntru lumina neapropiata? pe #are nu :'a !"zut nimeni dintre oameni, nici nu poate sa': !ad", -0 9imotei /, 0I'0/2. Si, pentru a rezuma, ti spun p"rintele meu, ca asa cum n!ata Sfinii P"rini, pentru om str"lucitorul ntuneric dumnezeiesc este :umina neapropiata a 7iinei Dumnezeieti. #hiar si c&nd !or+im despre !aloarea !ederii ntunericului dumnezeiesc, ei nu !or sa arate superioritatea acestuia asupra !ederii :uminii necreate, ci !or sa'i arate !aloarea n comparaie cu !aloarea luminii cunoaterii naturale ' cunoaterea intelectului. M 3heron, as !rea sa'ti mai pun o ntre+are. #&nd omul pri!ete :umina, continua sa se roage) M 8u. Aceasta rug"ciune o numim !edere dumnezeiasca. #el ce se roag" l pri!ete pe Hristos si se +ucura de prezenta :ui dumnezeiasca. Atunci rug"ciunea purcede fara cu!inte. Sf&ntul 6saac Eirul spune ca, daca rug"ciunea este s"m&na, atunci r"pirea n e$taz este seceriul rug"ciunii. Si precum seceratorii se minuneaz" !"z&nd ca o s"m&na mica rodete o recolta at&t de mare, n acelai chip sunt si ne!oitorii !"z"tori de Dumnezeu uimii la !ederea *roadelor, rug"ciunii lui 6isus. Aceasta r"pire este iz!orul rug"ciunii n timpul c"ruia, dup" Sf&ntul 6saac *nu se mai roag" cine!a cu rug"ciunea, ci iese din sine -a%unge n e$taz2 n lucrurile ne nelese, aflate mai presus de lumea muritorilor? si n netiina ei tace despre toate cele de aici. Aceasta este netiina mai presus de cunotina, de care s'a !or+it,. Aceasta este *t"cerea tainei ascunse,, si *linitirea duhului,. P"rinii numesc aceasta stare *rug"ciune, pentru ca este cel mai mare dar primit n timpul rug"ciunii si este d"ruit Sfinilor, dar omul nu'i cunoate ade!"ratul nume. Pentru ca n acel moment nceteaz" sa se roage. 4l este ridicat mai presus de cu!inte si idei. De aceea muli P"rini numesc aceasta stare *dumnezeiasca S&m+"ta, sau Sa+atul mintii. #um li s'a dat e!reilor porunca sa se odihneasc" n ziua S&m+etei, la fel aceasta stare duho!niceasca, *S&m+"ta, este nepatimirea sufletului raional, care prin f"ptuire a lep"dat cu totul semnele p"catului. S&m+etele nseamn" slo+ozenia sufletului raional, care a lep"dat chiar si lucrarea dup" fire a simurilor, prin contemplaia naturala n duh. S&m+etele S&m+etelor nseamn" odihna duho!niceasca al sufletului raional care'si retrage mintea chiar si de la raiunile mai dumnezeieti din lucruri si si'o leag" cu totul numai de Dumnezeu n e$tazul iu+irii, si prin teologia mistica -cunoaterea tainica a lui Dumnezeu2 o face cu des"!&rire neclintita de la Dumnezeu, -Sf. Ma$im M"rturisitorul2. Singurul lucru pe care'0 face omul n acel moment este sa pl&ng". 4l !ars" lacrimi din +elug, nu doar datorita contientiz"rii p"catului, ca nainte, ci datorita !ederii energiei necreate a lui Dumnezeu. Acestea sunt lacrimi de +ucurie, de fericire, lacrimi de !eselie. Sunt *lacrimi ne ndurerate,, *lacrimi recunosc"toare,, *care nt"resc si hr"nesc inima,. Da, sunt lacrimi care umplu ochii f"c&nd r&uri si iroaie pe fata. Aug"torul este atunci, n e$taz. *7ie n trup, fie afara de trup, nu tiu, -= #orinteni 0=,=2
/H
Suflet si trup sunt inundate de o +ucurie imposi+il de descris n cu!inte. Sf&ntul 3rigorie Palama, cit&nd un fragment din Sf&ntul Dionisie Areopagitul spune ca, atunci c&nd iu+itorul unirii cu Dumnezeu si eli+ereaz" sufletul de toate legaturile si si unete mintea cu rug"ciunea ne ncetata, este ridicat ntr'un urcu mistic la ceruri si cerceteaz" de sus ntreaga creaie, n linitire si t"cere. *4l si unete mintea cu rug"ciunea ne ncetata c"tre Dumnezeu. Prin aceasta, el este r"pit, nlauntrul sau, si descoper" o cale noua si misterioasa de a se nalta la ceruri5 ceea ce s'ar putea numi nlauntrul nep"truns al t"cerii originale. #u +ucurie de nedescris el r"m&ne tainic r"pit, n duh, n ade!"rata odihna si n t"cere, plin de dulceaa? si z+oar" peste toate lucrurile create,. n acest punct, toate lucrurile lumeti de!in praf si cenua, de!in gunoi. 8u doar ca nu simte tul+urarea patimilor, ci si uita chiar propria'i !iata, pentru ca iu+irea pentru Dumnezeu este mai dulce dec&t !iata, iar cunoaterea lui Dumnezeu mai dulce dec&t orice alta cunoatere. *O, !edere sf&nta si plina de +ucurie@,. *O, !enicie dumnezeiasca@, O, dumnezeiasca *pace dulce@, *O, iu+ire dumnezeiasca@, M 3heron, poi sa te opreti o clipa, te rog) Ma simt foarte o+osit si ameit si nu reuesc sa te urm"resc. 8u pot ndura... 4l !eni l&ng" mine, mi lua m&na si spuse cu glas mic"tor5 M 9e neleg. Dar ai !rut sa continui sa !or+esc. Asa ca am continuat@ ti neleg necazul. Si noi, dup" !ederea :uminii, ne simim teri+il de o+osii, pur si simplu zdro+ii. #&nd harul ne cerceteaz", e ca si cum ne'ar +iciui carnea noastr" muritoare. M"rturisesc ca de multe ori, dup" Sf&nta :iturghie, ma simt sf&rit si am ne!oie sa ma odihnesc, numai asa refac&ndu'mi'se puterile mele omeneti. 4ste la fel ca atunci c&nd, dup" ce calci n picioare iar+a, aceasta se ridica puin c&te puin de la p"m&nt, re!enindu'si la poziia ei iniiala. Daca am primi n ntregime harul dumnezeiesc, cu sigurana am muri. ns" dragostea lui Dumnezeu se ngri%ete de toate. Am oprit discuia noastr" n acest punct pentru a face o pauza. Peste tot se l"sase o t"cere ad&nca. Doar din c&nd n c&nd mai puteai auzi un c"lug"r pli!ind n gradina, rostind n acelai timp rug"ciunea lui 6isus. Aespiram ad&nc. 6nima mea +"tea de parca !oia sa sar" afara din piept. Ma cuprinse fe+ra. Ma apropiasem de Sf&nta Sfintelor a teologiei mistice ' atinsesem ceea era *de neatins pentru cel neinitiat,. nspre apus ultimele oglindiri ale soarelui se cufundaser" n apa si n partea aceea marea p"rea de aur. O ceata de delfini -un fenomen o+inuit la Muntele Athos2, pe c&t puteam distinge de unde ma aflam, se %uca n apa. P&neau si apoi se afundau din nou n apa aurita. #"lug"rii, m'am g&ndit, aceti iu+itori p"timai ai raiului, sunt asemeni delfinilor. 9r"iesc r"sp&ndii n apa harului si &nesc doar o clipa pentru a ne arata ca e$ista, ca mai apoi sa se retrag" din nou n *!ederea, lui Dumnezeu. Sf&ntul Simeon, locuind nlauntrul :uminii necreate a 9a+orului, +inecu!&nta *iu+iii, lui Dumnezeu5 *(inecu!&ntai cei m+r"cai n lumina #"ci ei poarta !em&nt de nunta. M&inile si picioarele lor nu se !or chinui, nici nu !or fi aruncai n focul !enic.
/I
(inecu!&ntai cei ce au aprinsa lumina n inimile lor, ce o p"streaz" nestinsa, c"ci cu +ucurie !or pleca din !iata aceasta, ei !or nt&lni mirele cu torte n m&na c"ci el i c"l"uzete n odaia de nunta. (inecu!&ntai cei ce s'au apropiat de lumina di!ina, care au patruns'o si au fost a+sor+ii de ea, amestecai n str"lucirea ei, p"catul nu mai are putere, ei nu !or mai !ars" lacrimi amare. (inecu!&ntat este c"lug"rul, d"ruind rug"ciunile sale lui Dumnezeu, care l !ede pe 4l, si este !"zut l&ng" 4l, care se simte afara din timp si spaiu, c"ci el este singur n Dumnezeu, necunosc&nd daca este sau nu n trup? el aude cu!inte ine$prima+ile, ce nu pot fi rostite? el !ede ceea ce ochiul n'a !"zut si urechea n'a auzit, nici n'a p"truns n inima omului. (inecu!&ntat cel ce a !"zut :umina lumii adunata n el nsui, c"ci el 0'a z"mislit pe Hristos nlauntrul sau? el !a fi num"rat ca mama a Sa, #a Hristos, n #are nu este minciuna, s'a spus,. 4u eram l&ng" un astfel de munte arz&nd. 4ram aproape de un monah ce tr"ise de%a, n trup fiind, !iata cereasca. 4ra linite n %ur, cum era linite si n sufletul meu. Dumnezeu, raiul, sunt dincolo de timp dar sunt de asemenea si n timp, chiar l&ng" noi. :&ng" noi, nlauntrul nostru, mp"rind timpul si istoria. M Hai sa oprim discuia, p"rinte... a rostit. Hai sa ne plim+am o !reme pe afara. M 8u, nu am spus. Vreau sa mai aud. Ai spus ca rug"ciunea lui 6isus este o tiina, +a mai mult, este tiina tiinelor. Vreau ca n aceasta seara sa faci din mine un n!"at.
//
V6: 3reeli n practicarea rug"ciunii lui 6isus si cum sa le facem fata
#eri prea mult, nimeni nu poate de!eni un n!"at al rug"ciunii lui 6isus dec&t prin ne!ointa proprie, dec&t daca el nsui ncepe aceasta lucrare. Orice s'ar spune, aceasta este doar o introducere, pentru a'i deschide foamea duho!niceasca. 9otui, pentru a'mi duce p&n" la cap"t g&ndurile despre rug"ciune, ar tre+ui poate, sa spun c&te!a lucruri despre cursele si greelile ce pot ap"rea de'a lungul drumului. M ntr'ade!ar, ai spus mai nainte ce!a, anume ca monahii e!ita co+or&rea nemi%locita a mintii n inima prin folosirea diferitelor mi%loace, pentru a e!ita pericolele. #are sunt aceste pericole si greeli) M 3reeala pornete din g&ndul ca tre+uie sa do+&ndim harul n scurt timp. 4$ista multi oameni care practica lucrarea sf&nta a rug"ciunii lui 6isus si !or sa a%ung" la stadiul !ederii :uminii ntr'un timp scurt. Si si pierd inima si deznada%duiesc, deoarece acest lucru nu se nt&mpla la toi imediat. 8e!oitorul tre+uie sa'si dea seama ca lupta dureaz" multi ani. Dumnezeu nu trece peste !oina noastr", caci suntem persoane si a!em !oina li+era. Deci nici noi n'ar tre+ui sa foram li+ertatea lui Dumnezeu, deoarece si 4l este o Persoana. 9re+uie sa': l"sam sa !ina atunci c&nd crede 4l de cu!iina, atunci c&nd 4l !rea. Se opri o clipa. M O alta greeala este sa dai mare importanta metodelor psihotehnice. Aceste metode, cum sunt inspiraia si e$piraia, +"taia inimii, sunt doar metode a%ut"toare pentru a ne aduna mintea si a o eli+era de lucrurile str"ine naturii sale. Aceste metode nu au o putere miraculoasa, dar ne sunt de folos, caci e!ita tul+urarea mintii. #&nd mintea este adunata si inuta cu uurina nlauntrul ei, atunci toate aceste metode au$iliare sunt netre+uincioase. M Mai e$ista si alte greeli) M 4$ista. Atunci c&nd trecem repede de la un stadiu al rug"ciunii la altul. Am spus puin mai de!reme ca e$ista diferite stadii de dez!oltare n practicarea rug"ciunii lui 6isus si le'am nf"iat n cinci etape. Primul stadiu este rostirea rug"ciunii cu +uzele. Al doilea este sa p"strezi amintirea lui 6isus n minte si ea !a co+or singura n inima. Dnii oameni, totui, trec&nd peste primul stadiu, ncep direct cu al doilea si nu reuesc sa realizeze prea mult. Alii sar de la primul stadiu direct la al treilea, unde nainteaz" mai ales prin respiraie. Acest lucru este foarte periculos, pentru ca, dup" cum am spus mai nainte, inima trupeasca s'ar putea sa sufere si acest lucru poate duce la ncetarea rug"ciunii lui 6isus. 8u este o +oala, +ine neles, ns" este posi+il ca aceasta lucrare sf&nta sa se opreasc". :egat de lacrimi, sunt de asemenea unele pro+leme, a continuat el. M #e !rei sa spui)
/.
M Mai de!reme am spus ca atunci c&nd rug"ciunea lui 6isus r"m&ne n minte, ochii !ars" multe lacrimi. Dar acest lucru nu este ntotdeauna o+ligatoriu. Aug"ciunea poate foarte +ine continua si fara lacrimi. Aadar, nu tre+uie sa deznada%duim n a+senta lacrimilor, c"ci ele !or !eni atunci c&nd !a ng"dui Dumnezeu. Si chiar daca suntem inundai de ele, nu tre+uie sa le dam atenie, nici sa ar"tam altora aceste st"ri. Practica ascetica spune ca atunci c&nd !or+im de aceste st"ri, ele nceteaz" imediat si este ne!oie de mult timp pentru a le do+&ndi din nou. 6nutil sa spunem, ca dei cunoatem stadiile rug"ciunii mintii, nu tre+uie sa ne g&ndim n ce stadiu suntem. Pe orice treapta am fi tre+uie sa continuam cu smerenie. n plus, cred ca ti'am spus cu puin timp n urma ca este o prostie sa ne m&ndrim n timpul rug"ciunii. 4ste cu ade!"rat o prostie. Omul este ca un ceretor care um+la dup" o +ucata de p&ine, m&ndrindu'se apoi ca a o+tinut'o. Si aceasta este prostie si este p"cat@ M Vad ca smerenia este un lucru foarte important. M Da, este ' n toate stadiile. Sf&ntul Vasile cel Mare spune ca smerenia este comoara tuturor !irtuilor. 4a ascunde toate !irtuile si n final se ascunde si pe ea. n general, tre+uie sa e!itam cu +"gare de seama m&ndria n !iata duho!niceasca, mai ales atunci c&nd !ine ca sla!a deart". Si tii +ine neles, ca sla!a deart" apare n orice !irtui, c&nd !or+im, c&nd t"cem, c&nd postim, c&nd pri!eghem si chiar c&nd rostim rug"ciunea lui 6isus, n linitire si n r"+dare. Sfinii P"rini spun ca sla!a deart" este asemeni unui tr"d"tor ce deschide pe ascuns porile cet"ii ca sa poat" intra !r"%maul. n astfel de cazuri, nu conteaz" c&t de puternica este cetatea, sau c&t de +uni i sunt ap"r"torii, ea cade oricum n m&inile dumanilor. :a fel se nt&mpla si n !iata duho!niceasca. 8u conteaz" c&te !irtui a!em sau c&ta t"rie a!em, sla!a deart" ne da n m&inile dia!olului. Si P"rinii sf"tuiesc sa nu ne apucam de o lucrare ce ar putea sa ne duca la sla!a deart". M 8'am neles aceasta. 8u ai putea sa'mi e$plici mai +ine) M Am sa ma ntorc la su+iectul rug"ciunii. #redinciosul nu tre+uie sa e$agereze n ceea ce pri!ete rug"ciunea, pentru ca e sigur atunci ca a fost ispitit de dia!ol. n asemenea caz, orice ar face ' chiar lucruri dincolo de puterea sa ' este mplinit prin puterea dia!olului. Astfel, nelat de dia!ol, el este mai t&rziu l"sat de iz+elite si, tras napoi, cade foarte %os. 4ste de fapt distrus. M Si cum se poate e!ita aceasta grea c"dere) M Singura cale de a scap" este pl&ngerea p"catelor si ascultarea. Aug"ciunea este str&ns legata de ntristare. #&nd dia!olul !ede pe cine!a tr"ind n ntristare nu r"m&ne acolo, ci fuge c"ci se teme de smerenia adusa de ntristare. Sf&ntul 3rigorie Sinaitul ne spune ca cea mai +una ap"rare pentru atletul rug"ciunii este sa fie n starea de ntristare, ca +ucuria ce !ine n rug"ciune sa nu'0 duca la m&ndrie, c"ci tristeea p"streaz" sufletul neranit. ntristarea si contiina p"catului sunt armele indispensa+ile pentru a putea cine!a a%unge la rug"ciunea curata. 8e!oitorul tre+uie *sa'si tina mintea n iad si sa nu deznada%duiasca,. Mai mult, ntristarea, contiina p"c"toeniei, a nimicniciei noastre si n"de%dea n milosti!ul 6isus sunt trasaturile Ortodo$iei, precum si ale tuturor c&nt"rilor noastre. 9re+uie su+liniat totui, ca nu toi pot trai n tristee
/<
ad&nca deoarece este necesara o nemaipomenita t"rie si m&ng&ierea harului dumnezeiesc pentru a nu fi zdruncinai. ns", pe c&t posi+il, tre+uie sa tr"im cu toii aceasta fericita ntristare. 4ste de asemenea de tre+uina ascultarea neclintita de un ("tr&n -stare2. 9otul, chiar si cele mai mici lucruri, tre+uiesc f"cute cu +inecu!&ntarea si c"l"uzirea lui neleapt", mai ales n cazul !ederii :uminii necreate. M #e are de'a face ascultarea de un ("tr&n cu !ederea :uminii necreate) am ntre+at, uimit de ceea ce auzisem. M #&nd omul um+la singur, fara +inecu!&ntarea tre+uincioasa, este ispitit de dia!ol, dup" cum am spus mai nainte. 4l tr"iete nlauntrul sau dorina nesatisfacuta de a !edea :umina necreata, crez&nd ca acest lucru reprezint" des"!&rirea si dorind sa a%ung" la aceasta c&t mai repede. M Si nu este asa, l'am ntrerupt) M 8u, nu este. Sf&ntul Diadoh n!ata ca ne!oitorul sa nu'si tr"iasc" !iata ascetica n dorina de a !edea :umina necreata, *ca nu cum!a sa afle Satana prin aceasta sufletul gata pentru r"pire,. :ucrarea rug"ciunii lui 6isus tre+uie nceput" cu dragoste de Dumnezeu si ascultare de !oia Sa sf&nta. #"ci, dia!olului ' care se preface n * nger de lumina, -= #orinteni 00, 0H2 ' i este cu putina sa ia forma unui nger ce'0 !a slu%i. Si atunci, +ietul om crede ca a atins des"!&rirea, tr"ind mpreuna cu ngerii, fara sa'si dea seama ca de fapt sta de !or+a cu dia!olul. 9ot ispita este si atunci c&nd ne!oitorul primete n timp ce se roag" g&nduri de la dia!ol, cum ca n cur&nd !a !edea :umina necreata. n aceasta situaie delicata si prime%dioasa este necesara mare +"gare de seama. 4l tre+uie sa se opreasc" din rug"ciune si sa se mustre cu asprime5 *#um ndr"zneti, at&t de %osnic si de tic"los, sa'ti doreti a !edea :umina necreata), #ea mai mare prime%die este aceea ca cine!a sa se considere !rednic de a !edea :umina necreata@ *Vai dia!olii, ucigaii mei !in sa'mi distrug" sufletul@, Atunci imediat, dumanul dispare. De multe ori dia!olul, ca sa'i satisfac" am+iia c"lug"rului si sa'0 lege si mai mult, aduce chiar lumina n chilia sa. 8u este :umina necreata, ci una creata, aceea a dia!olului. M Si cum poate fi deose+ita) M 4$ista multe moduri de a le distinge ntre ele. Semnele sunt dup" cum urmeaz"5 mai nt&i, daca el a atins !ederea :uminii necreate prin ascultare. #alea ascult"rii des"!&rite si fara deose+ire este chez"ia ca !ederea :uminii necreate este ade!"rata. 8e!oitorul tre+uie sa ncredineze toate ntre+"rile sale legate de !ederea :uminii unui ("tr&n care poate deose+i duhurile, unui ("tr&n sf&nt si nepatimitor. 3&ndul ca nu tre+uie sa'si ntre+e c"l"uzitorul este de la dia!olul ce intete sa'0 tina n ntuneric, greeala si ro+ie. n al doilea r&nd, Domnul a spus despre proorocii mincinoi ca *dup" roadele lor i !ei cunoate, -Matei ., 0/2. Acelai lucru este !ala+il si n acest caz. O deose+ire limpede ntre lumina creata si cea necreata este data de roadele pe care le aduce n suflet fiecare dintre ele. :umina dumnezeiasca aduce n suflet linite, pace, smerenie si contiina tic"loiei noastre. #&nd A!raam a !or+it cu Dumnezeu, el s'a numit pe sine nsui pul+ere si cenua5 *lata, cutez sa !or+esc St"p&nului meu, eu, care sunt pul+ere si cenua@, -7acerea 0<, =.2. :a fel s'a nt&mplat cu 6o!5 *Din spusele unora si altora auzisem despre 9ine, dar acum ochiul meu 9e'a !"zut.
/F
Pentru aceea, ma urgisesc eu pe mine nsumi si ma poc"iesc n praf si n cenua, -6o! H=, I'/2 Si profetul 6saia, c&nd a !"zut sla!a lui Dumnezeu a e$clamat5 *Vai mie, ca sunt pierdut@ Sunt om cu +uze spurcate si locuiesc n mi%locul unui popor cu +uze necurate. Si pe Domnul Sa!aot :'am !"zut cu ochii mei@, -6saia /, I2 Dimpotri!", !ederea luminii dia!oleti st&rnete m&ndrie, sla!a deart", g&ndul ca am atins des"!&rirea. Sf&ntul 3rigorie Sinaitul spune *#unoate, deci, ca lucr"rile harului sunt !"dite si dia!olul, chiar de s'ar preface, nu le poate m&nui? nu poate da +l&ndee, nici r"+dare, nici smerenie, nici dispre fata de lume, nici nu poate stinge pl"ceri si patimi ' aceasta este lucrarea harului? lucrarea lui este m&ndria, trufia, laitatea si orice fel de rau,. Pe l&ng" m&ndrie, !ederea luminii dia!olului aduce si tul+urare. :ucrarea Sf&ntului Duh iz!or"te pace, cura% si linitire trupului si sufletului, n timp ce lucrarea dia!olului deschide drum fricii si tul+ur"rii. Sf&ntul 6saac spune ca orice tul+urare este o ciuma a dia!olului pentru ca acesta transmite celorlali ceea ce are el n fire. Duhul Sf&nt este prin firea lui un duh de pace si aduce pace, n timp ce dia!olul este prin fire un duh de tul+urare si aduce tul+urare si frica. n al treilea r&nd, sufletul nu accepta imediat lumina dia!olului, ci la nceput este o!"itor. Vederea :uminii necreate da sigurana si este imediat acceptata. Vine pe neateptate si nu e$ista ndoiala daca e ade!"rata sau nu. n al patrulea r&nd, ntre cele doua lumini e$ista diferente chiar si de culoare5 Apostolii au fost martori pe Muntele 9a+or, n timpul Schim+"rii la 7ata a lui Hristos, ca *a str"lucit fata lui ca soarele, iar !esmintele lui s'au f"cut al+e ca lumina, -Matei 0., =2. Dimpotri!", culoarea luminii dia!olului este mai roiatica, potri!it m"rturiei multor Sfini, care si'au dat seama de aceasta diferena. n al cincilea r&nd, cele doua lumini sunt diferite ntre ele si prin forma. #ei ce au pri!it :umina necreata au !azut'o *fara forma, fara chip, ntr'o forma fara forma, -Simeon 8oul 9eolog2. 6ar daca ar lua !reo forma, aceasta ar fi asemeni cu discul soarelui, *ca o lumina rotunda, senina si dumnezeiasca,, fara forma sau chip. #u !ederea luminii create a dia!olului, se nt&mpla e$act pe dos. Sf&ntul 3rigorie Palama da urm"torul e$emplu. 4l scrie ca odat" Achindin a !enit la Muntele Athos. A r"mas acolo iar dup" c&te!a zile i'a spus Sf&ntului 3rigorie ca n timp ce ncerca sa se roage, a !"zut o lumina ce era rupta si nlauntrul c"reia se putea !edea un chip de om. Sf&ntul i'a r"spuns atunci ca acea lumina, a!&nd forma, a fost de la dia!ol. *Si i'am spus ca a fost o mare nel"ciune si +at%ocura si un %oc al dia!olului, sau mai degra+" o cursa !icleana,. Sfinii P"rini, a continuat mult ncercatul pustnic, n!ata sa nu ne n!oim imediat cu orice incident care se petrece n timpul rug"ciunii noastre. *8umai dup" multe cerc"ri ia ce!a de +un., 9re+uie sa ne ntre+am duho!nicul despre toate aceste chestiuni si numai dup" multe si ndelungi lupte, potri!it harului ce'0 do+&ndim, suntem n stare sa deose+im greeala de ade!"r. Oetul si !inul sunt la ar"tare asemenea, dar se deose+esc la gust. Astfel atletul rug"ciunii do+&ndete pe m"sura ce trec anii, priceperea de a simi deose+irea. 3heron !or+ea ne ncetat. #apul i era aplecat spre p"m&nt. 4u l ascultam, pur si simplu fermecat. 8u !oiam sa'i ntrerup g&ndurile nc"rcate de n!""tura
70
ortodo$a a Sfinilor P"rini. n timp ce !or+ea, pacea si linitea mi umpleau inima, semn ca n!""tura sa era ntrutotul ade!"rata. M 9oate aceste lucruri pe care ti le'am ar"tat sunt foarte clar e$primate ntr' o scriere a Sf&ntului Simeon 8oul 9eolog. Se arata acolo ca Dumnezeu apare ca :umina, ca aceasta aduce dulceaa, ca ucenicul si ntrea+" duho!nicul care poate sa deose+easc" g&ndurile, si care este cunosc"tor al :ui Dumnezeu, si se con!inge ca ceea ce a !"zut a fost chiar Dumnezeu. Si lu&nd cartea, a nceput sa citeasc"5 *Dumnezeu este :umina, Vederea :ui este lumina #&nd 4l se dez!"luie, 4ste lumina. Pri!itorul se minuneaz", nestiind #ine a ap"rut 8e ndraznind sa ntre+e *#ine eti 9u) 8e ndraznind sa'si ridice ochii spre a'6 !edea m"reia, dec&t cu teama, tremur&nd, ngenunchind naintea :ui tiind doar ca cine!a a !enit, a ap"rut. Daca e$ista cine!a ce a !or+it de%a despre aceste lucruri, #ine!a care :'a !"zut pe Dumnezeu, lui i se poate spune5 , ,Am !"zut, *#e ai !"zut, copile, *O :umina, P"rinte, at&t de dulce, o spune ce era, dincolo de mine,. dei el !or+ete, inima lui dantuieste arz&nd cu dragoste pentru #el ce :'a !"zut. 4l spune, pl&ng&nd 'lumina, aceasta lumina a !enit la mine, p"rinte, chilia mea a fost cufundata lumea a fugit dinaintea fetei Sale5 doar 4u nsumi si lumina. Am fost eu n trup sau afara5 nu tiu. (ucuria ce am a!ut'o este nc" cu mine, ine$prima+ila, Dec&t lacrimi, care curg ne ncetat dup" cum !ezi. 4l a r"spuns5 , Oiu sunt, copilul meu, :a aceste cu!inte, 4l a !enit din nou si treptat, Puin c&te puin, cur"it, ncura%at, am putut ntre+a5 *Domnul meu, 9u eti aici), *Da, sunt aici,, *Dumnezeul 9au, #ore, s'a f"cut om pentru tine, si acum, *te mp"rt"eti din dumnezeirea Mea,. *9e fac dumnezeu,. #&nd te d"ruieti lacrimilor, c"inei, ne!ointei, smereniei, 4l te aduce puin c&te puin, la cunoaterea lui Dumnezeu,. A ap"rut atunci ucenicul, pe care ncepeam sa'0 in!idiez pentru ca g"sise un c"l"uzitor at&t de nelept si e$perimentat, si l'a ntre+at pe 3heron. M Mi'ai spus sa ud unul dintre pomi. :'am udat. Acum sa'0 ud si pe celalalt) :'a pri!it atent, g&ndindu'se puin, apoi i'a r"spuns5 M Da, uda'0. Si ntorc&ndu'se spre mine, a spus5
.0
M Aceasta este ascultarea de care ti !or+eam mai nainte, si cel ce o practica si si ntrea+" n!""torul despre tot, sporete duho!niceste. Do+&ndete multe prin ascultare. n primul r&nd nu las" fr&u li+er imaginaiei sa lucreze pentru a g"si rezol!"ri, cum fac muli c"lug"ri. n acest fel, el si curateste mintea, nu doar de g&ndurile mai comple$e ci chiar si de cele simple adun&nd'o astfel mai mult pe rug"ciunea lui 6isus. n al doilea r&nd, el se o+inuiete sa ntre+e. 6ar a'ti ntre+a p"rintele duho!nicesc nseamn" a te m&ntui. Oriunde e$ista ascultare, acolo e$ista si smerenie, care este iz!orul ascult"rii. Prin urmare duhul m&ndriei, dia!olul, nu poate p"trunde si nu poate aduce nfricoare sufletului, ur&tindu'0. n general, n timpul urcuului n aceasta sf&nta lucrare, ascultarea este a+solut necesara. 8u tre+uie sa ncepem fara o c"l"uza. ("tr&nul este cel ce te c"l"uzete, cel ce sta+ilete programul !ieii duho!niceti, el poruncete sa nceteze o lucrare si ti arata daca ai lucrat pe placul lui Dumnezeu. Persoana ("tr&nului l nlocuiete pe Dumnezeu nsui. 4ste * n locul lui Hristos,. ("tr&nul, pentru c"lug"rii ce'i are su+ ascultare, este ceea ce este episcopul pentru dioceza lui si stareul pentru m"n"stire. M Asa mare importanta atri+uie ne!ointa e$istentei ("tr&nului) M (ine neles. 7ara un p"rinte duho!nicesc nimeni nu poate nainta nici nu poate duce o !iata curata n tradiia ortodo$a. Asemeni !ieii trupeti, care este mp"rt"ita din generaie n generaie, la fel se nt&mpla si cu cea duho!niceasca. ("tr&nul, fiind dein"torul si purt"torul acestei tradiii, o mp"rt"ete fiului sau duho!nicesc, cel pe care 0'a n"scut n Hristos. ("tr&nul i mp"rt"ete tradiia aceluia care dorete sa o primeasc". Aici se descoper" ntreaga semnificaie m&ntuitoare a ascult"rii. Ma fac ascult"tor, nu pentru a disp"rea ca persoana, ci pentru a face sa piara r&ul s"l"luit n mine, pentru a ma putea eli+era de !oia proprie si a primi tradiia, pentru ca Hristos sa ia forma nlauntrul meu. Ma fac ascult"tor pentru a ma putea nate. Ascultarea este de asemenea necesara si datorita prime%diei care sta n permanenta la p&nda5 greeala. Acest lucru l scrie ABa Dorotei5 *8u sunt mai tic"loi, nici mai lesne pornii spre c"dere dec&t aceia care nu au pe nimeni ca sa'i po!atuiasca pe calea lui Dumnezeu,. Acelai P"rinte, t"lm"cind !ersetul din Pilde5 *unde lipsete c&rmuirea, poporul cade ca frunzele, -Pilde 00, 0H2, spune ca frunza este la nceput !erde si frumoasa, dar apoi se usuc" puin c&te puin si cade si este c"lcata de picioarele oamenilor. Asa este si omul care nu este po!"uit de cine!a. 4l se !este%ete cur&nd si se da cu totul dumanului. *:a nceput are r&!na spre post si pri!eghere, spre sih"strie si spre alte +un"t"i, apoi, puin c&te puin, potolindu'se acea c"ldura si nea!&nd pe cine!a ca sa'0 sf"tuiasc", sa'i at&te fier+ineala, pe neo+ser!ate se stinge de tot si din r&!na caz&nd n tr&nd"!ie se face ro+ !r"%mailor sai, care'si +at %oc de d&nsul dup" cum le este !oia, ti !oi da un e$emplu ca sa nelegi de ce e$istenta unui ("tr&n ne este necesara pentru a e!ita greelile. Am cunoscut un c"lug"r care, n timpul rug"ciunii, simea n inima o durere puternica. 6'a spus imediat acest lucru ("tr&nului sau. Acela ngri%orat, fiind el nsui e$perimentat n deose+irea duhurilor, 0'a ntre+at unde e$act n inima a simit durerea. Aaspunz&ndu'i ucenicul ca l durea inima n partea de %os si nafara, el i'a poruncit5 *9re+uie sa ncetezi imediat rug"ciunea lui 6isus si nu o !ei mai rosti timp de o s"pt"m&na. Asta
72
deoarece ar fi tre+uit sa simi durerea n partea de sus si nlauntrul inimii. Odat" ce n partea de %os lucreaz" patimile, cu sigurana este ce!a preg"tit mpotri!a ta de cel rau,. Astfel, c"lug"rul a fost sc"pat din cursa dia!olului care de%a ncepuse sa se str&ng" n %urul sau. Sfinii P"rini ne n!ata din propria lor e$periena5 *De !ei !edea pe cel t&n"r, de !oia sa suindu'se la ceruri, apuca'0 de picior si trage'0, c"ci nu i este de folos., :'am fericit pe acel ucenic ca era asa smerit si a!ea un p"rinte duho!nicesc cu !iata at&t de sf&nta. Si mi'am amintit o poezie a Sf&ntului 9eodor Studitul5 Dcenicului *Hai, t&n"r lupt"tor, stai l&ng" mine, plin de r&!na, pleaca'ti grumazul cu des"!&rita ascultare, smereste'te, moarta sa'ti fie !oia. Scoate'ti din inima toate g&ndurile #a n sf&rit sa intri n arena. Sa nu te sperie pustietatea, nici st&lpul, nici cetele ce'si caut" !iata'n Dumnezeu. 4ti naintea lor, ti spun, Scripturile o nt"resc, c"ci tu urmezi a celor dint&i martiri c"rare.,. M 7ericii sunt c"lug"rii, atleii !ieii duho!niceti. 7ericite pas"rile c&ntatoare ce se desfat" n r"coarea prim"!erii lui Dumnezeu. 8oi nu putem trai aceste fericiri. 8oi respiram duhoarea necuratiei noastre si nghiim pul+erea p"m&ntului, din care suntem facuti. M #u toate acestea si !oi !a putei +ucura de razele sla!ei dumnezeieti, !a putei umple de :umina lui Dumnezeu. Daca !rei sa a%ungei ade!"rai teologi, tre+uie sa !a rugai deoarece numai asa este prezent si lucreaz" Duhul Sf&nt. ,NOaca eti teolog, te rogi cu ade!"rat si daca te rogi cu ade!"rat eti teolog,. ti !oi spune ce!a ce te !a a%uta sa nelegi aceasta. 4ste cu putina ca cine!a, dup" s"!&rirea unui p"cat -mai ales trupesc2, sa scrie tratate teologice si sa se ndeletniceasc" cu studiul lucr"rilor Sfinilor P"rini dar, de!reme ce pacatuind a pierdut harul, nu se mai poate ruga. Adic" rug"ciunea nceteaz" dar munca nu. Aadar ade!"ratul teolog este acela care tr"iete n rug"ciune. De aceea este cu putina si pentru ceilali a primi desfatatoarea frematare a lumin"rii dumnezeieti. M Dar cum) n aceasta pri!ina m'ai putea a%uta foarte mult. Ar fi deose+it de folositor si necesar.
73
V666. Aug"ciunea lui 6isus este necesara clerului si mirenilor ce tr"iesc n lume
9re+uie sa de!ii contient de necesitatea cur"irii de patimi. 8u tre+uie doar sa'ti doreti sa'i !indeci pe ceilali, ci sa crezi n acelai timp, cu putere, ca si tu, asemenea tuturor, eti plin de patimi. 7iecare patima este un iad. Ar mai tre+ui sa tii ca, potri!it celor spuse p&n" aici, rug"ciunea lui 6isus este o doctorie ce curateste sufletul si'0 !indeca. Dar asta nu nseamn" ca rug"ciunea lui 6isus este esenialul, adica ceea ce curateste si lumineaz", ci mai degra+" mi%locul prin care omul este unit cu Dumnezeu, singurul #are curateste si lumineaz" sufletul. 4l este medicul sufletelor si trupurilor noastre, 4l este *:umina cea ade!"rata care lumineaz" pe tot omul, care !ine n lume, -6oan 0, F2. Picaturile pentru ochi curatesc !ederea, iar aceasta cur"ita este capa+ila sa !ad" deose+irea dintre o+iecte. #u alte cu!inte, orice persoana tre+uie sa'si doreasc" sa fie cur"ita, sa se schim+e si, prin rug"ciune, sa ceara luminare de la Dumnezeu. M #rezi ca noi, cei care tr"im n lume putem face ceea ce fac c"lug"rii pentru aceasta dumnezeiasca lucrare a rug"ciunii) M #hiar daca nu facei e$act ceea ce fac ei si !oi tre+uie si putei reui multe. Sigur, tre+uie l"murit ca alta este rug"ciunea mintii si alta a rosti rug"ciunea lui 6isus. #u alte cu!inte rug"ciunea mintii, asa cum o practica unii isihasti, presupune o !iata fara gri%i si fara tul+ur"ri. Presupune linite si multe altele, asa cum le'am descris p&n" acum. Daca nu putei practica rug"ciunea mintii n lume ' si acest lucru este foarte greu ' tre+uie sa !a rugai cu rug"ciunea lui 6isus n anumite momente, +ine sta+ilite, sau sa o spunei de c&te ori putei. Acesta !a !a face mult +ine. M mi poi arata c&te!a modalit"i practice si folositoare) M Separat de slu%+ele +isericeti, ar tre+ui sa'ti dedici anumite momente special pentru a practica rug"ciunea lui 6isus, pentru a chema ne ncetat numele lui 6isus. Sa ncepi puin c&te puin si sa continui potri!it cu setea ta duho!niceasca si harului ce'0 simi. Poi ncepe prin a rosti rug"ciunea o %um"tate de ora nainte de r"s"ritul soarelui si o %um"tate de ora seara, dup" rug"ciunea de seara, nainte de culcare. 4ste necesar sa e$iste un program statornic, ce nu tre+uie nc"lcat cu nici un chip, nici m"car pentru lucruri +une. 4ste posi+il, spre e$emplu, ca tocmai n acel moment sa !ina cine!a sa se spo!edeasc". Daca nu este +olna!, sau daca nu este neap"rata ne!oie, sa nu am&ni momentul ce l'ai sta+ilit dinainte pentru rug"ciunea lui 6isus. :a fel si cu lucrurile +une. 4ste necesara si o nc"pere linitita si izolata, unde sa nu se aud" zgomote, si acolo sa ncepi sau sa lucrezi rug"ciunea lui 6isus, cum am spus mai nainte. Adica la nceput tre+uie sa nc"lzeti inima sau sa citeti o scriere a Sfinilor P"rini, care sa dea natere smereniei si apoi, fie cu +uzele, fie cu mintea sau cu inima, potri!it cu ni!elul duho!nicesc, spui rug"ciunea
74
lui 6isus. #u timpul, momentul acordat rug"ciunii lui 6isus !a spori si !a ndulci inima si !ei t&n%i dup" el. Dar repet, la nceput a!em ne!oie sa ne silim pe noi nine sa spunem rug"ciunea chiar si pentru scurt timp. 8e !a face mult +ine. M 4ste dea%uns aceasta scurta !reme) M 8u este suficienta, dar c&nd e$ista dorina si smerenie, Dumnezeu mplinete ceea ce lipsete rug"ciunii. Daca Dumnezeu arata at&ta milosti!ire pentru c"derile noastre, nu !a fi 4l nespus de milosti! cu noi n str"dania noastr" de a ne transforma) 4l mplinete orice lipsa. 6a aminte si situaia fiec"ruia dintre noi. S'ar putea ca o ora din rug"ciunea ta sa se +ucure de mai mare +inecu!&ntare dec&t multe ore ale unui c"lug"r, pentru ca tu eti ocupat si cu alte lucruri. Am admirat discreia acestui c"lug"r aghiorit, a acestui nger ntrupat. Distinge cu o ndem&nare admira+ila toate pro+lemele si le desluete pe fiecare n parte. M Sa tii, ns", a continuat el, ca n timpul rug"ciunii, cum am spus mai nainte, dia!olul ti !a aduce multe ispite. Vor ap"rea multe nt&mpl"ri care sa te determine sa te opreti din rug"ciune. Dar mai tre+uie sa tii si ca Dumnezeu te ncearc" prin aceste ispite ca sa !ad" daca ai ntr'ade!ar !oina de a lucra rug"ciunea lui 6isus. ntr'un asemenea caz, daca te sileti Dumnezeu !a !eni n a%utorul tau si !a ndep"rta toate greut"ile. M Dar, 3heron, daca n timpul rug"ciunii, mi !in n minte g&nduri de a face altce!a, de e$emplu de a preg"ti o predica sau o omilie sau sa fac ce!a pentru dragostea fratelui meu, tre+uie sa le p"r"sesc) Sa nu fac nimic, nimic) M Da, tre+uie sa le p"r"seti. #"ci chiar si atunci c&nd !in g&nduri +une n timpul rug"ciunii -ma refer la timpul fi$at pentru rug"ciune2, pot f folosite de c"tre cel rau ca sa ne tul+ure rug"ciunea. Daca dia!olul si da seama ca suntem gata sa parasim rug"ciunea lui 6isus pentru astfel de lucruri, ne !a aduce multe asemenea g&nduri n acel moment, pentru a ne face sa o am&nam. Dar n acest caz, nici nu ne rugam, nici nu suntem cur"ii, nici nu studiem si nici nu ne folosim cu ade!"rat fraii. #"ci preg"tirea unei predici, care a nlocuit rug"ciunea, este fara roade. 8u le !a folosi frailor. M Se nt&mpla uneori ca ne ntoarcem la chiliile noastre isto!ii, dup" ce am cheltuit multa energie, si nu ne mai putem ruga dup" r&nduiala o+inuita. #e ar tre+ui sa facem n aceste cazuri) M 8ici atunci n'ar tre+ui sa renunam la rug"ciunea lui 6isus. Sf&ntul Simeon sf"tuiete ca slu%irea frailor sa nu fie moti! de a ne lipsi de rug"ciunea lui 6isus, deoarece atunci pierdem multe. 8u tre+uie sa gasim niciodat" scuze sa e!itam rug"ciunea. * n slu%ire osteneste'te pe m"sura puterii tale, iar n chilia ta ne!oieste'te n rug"ciune cu smerenie, pri!eghere si lacrimi ne ncetate. Si sa nu ai n minte ca azi am trudit peste poate, deci sa scurtez rug"ciunea pentru isto!irea trupului. 7iindc" ti spun ca nu conteaz" c&t te sileti pentru alii, peste puterile tale. #"ci a te lipsi de ce!a at&t de nsemnat ca rug"ciunea, mare nesocotina este,. O %um"tate de ora de rug"ciune a lui 6isus !aloreaz" c&t trei ore de somn ad&nc, ndelunga rostire a rug"ciunii lui 6isus l odihnete pe om si'0 calmeaz". #hiar si din acest punct de !edere, este o doctorie nt"ritoare pentru organism. Aadar
75
dragul meu p"rinte, n!eleste'ti toate lucr"rile n mantia de aur a rug"ciunii lui 6isus. Muli au necazuri si destui frai se m&hnesc si sufer" n ne!ointa lor duho!niceasca din cauza faptului ca lucreaz" mai mult cu raiunea, iar nu cu inima. Se chinuie caut&ndu'si g&ndurile, pe c&nd daca tr"iesc n har, g&ndurile !in, pur si simplu re!ars&ndu'se ca un r&u n!ol+urat. De aceea se cearta ntre ei fraii si nu au pace, de aceea, atunci c&nd sunt nedrept"ii, se m&hnesc iar nu se +ucura potri!it poruncii lui Hristos. Deoarece nu au nici o leg"tura cu rug"ciunea lui 6isus. Sf&ntul 8icodim Aghioritul, urm&nd o tradiie lunga de c&te!a secole, spune ca episcopul ar tre+ui sa fie ales din r&ndul c"lug"rilor. A!&nd nelegere c"lug"reasca, el nu se tul+ura de nedreptatiri, def"im"ri, n!inuiri sau oc"rile oamenilor, fiind el nsui primul care recunoate propria sa p"c"toenie si se n!ino!"ete singur. Astfel el do+&ndete toate roadele pe care le'am menionat mai nainte, mai ales dragoste, care se re!ars" mpreuna cu mult har, si li+ertate fata de c"derea n p"cat, dup" cum spun P"rinii. M #e nelegi, p"rinte, prin nelegere c"lug"reasca) M neleg ascultare, smerenie, pl&ngere de sine nsui si o sete nepotolita pentru rug"ciunea lui 6isus. Si n mod deose+it ascultare de ("tr&nul duho!nic. #"lug"rul tre+uie sa fie smerit fata de toi oamenii si smerenia lui tre+uie legata de lupta pentru cur"irea de patimi. 8u tre+uiesc ncercate multe lucruri c"ci, din nefericire, n aceasta chestiune suntem influenai de diferite erezii. #ea mai mare lucrare este sa do+&ndeti smerenie si sfinenie. Atunci suntem cu ade!"rat +ogai. (iserica nu este un +irou de ser!icii sociale, ci este !istieria harului dumnezeiesc. Preoii nu sunt asisteni sociali, ci sunt cei ce c"l"uzesc poporul lui Dumnezeu. Si acest lucru nu se poate face dec&t cu smerenie si sfinenie. 7ara sfinenie si smerenie chiar si cea mai mare lucrare sociala este cur&nd distrusa, n timp ce, daca a!em !iata smerita si sf&nta, chiar si cea mai mica lucrare sociala do+&ndete dimensiuni e$traordinare. #u smerenia tre+uie mpletit" si pl&ngerea de sine, adic" auto' n!ino!atire. 9re+uie sa fim primii care sa ne n!ino!"im. Aespectul pe care ceilali ni'0 arata, sa nelegem, se cu!ine preoiei iar nu persoanei noastre, pe c&nd n!inuirile se cu!in st"rii noastre p"c"toase iar nu preoiei. Asa !om a!ea pace si mult har de la Dumnezeu, si !om alunga orice moti! care ne face sa ne ur&m fraii. Deasemenea tre+uie sa fie si o sete nepotolita pentru rug"ciunea lui 6isus. Sa nu consideram rug"ciunea lui 6isus ca pe ce!a ocazional, ci drept nsasi !iata noastr". 9re+uie sa ne miscam nlauntrul rug"ciunii. 6ar teologia si predica sa ni se nasc" nlauntrul lucr"rii sale sfinte. Ar tre+ui sa a!em propriul nostru program, pe care sa'0 respectam n fiecare zi. #&nd tr"im n acest fel, lumea are folos peste m"sura. Oricine ar fi, preot sau episcop, ar tre+ui sa ai+" ntotdeauna o singura preocupare5 sa nu'si piard" c"lug"ria. Scrie n *Pateric,5 *Se spunea despre ABa 8etras, ucenicul lui ABa Siluan, ca si c&nd edea n chilia sa la muntele Sinai, cu m"sura se oc&rmuia pe sinesi dup" tre+uina trupului. 6ar c&nd s'a f"cut episcop la 7aran, mult se str&mtora pe sinesi spre !iata cea aspra. Si i'a zis lui ucenicul sau5 ABo, c&nd eram n pustie, nu te ne!oiai asa. Si i'a r"spuns +"tr&nul5 acolo era pustie si linite si s"r"cie si !oiam sa chi!ernisesc trupul, ca sa nu ma +oln"!esc si sa caut cele ce nu a!eam.
./
6ar aici este n lume si pricepere si de ma !oi +olna!i aici, este cine sa ma spri%ineasca, ca sa nu pierd c"lug"ria,. Acei ce au nelegerea unui c"lug"r, simt ne!oia sa primeasc" +inecu!&ntare, orice lucrare ar a!ea. Si pe toata durata acesteia, p&n" la ncheierea ei se ncredineaz" unui episcop ori unui po!atuitor duho!nicesc, pentru ca acetia sa !egheze asupra lor si sa'i ndrepte n ceea ce fac. 8u doresc r"splata pentru aceasta, pentru ca cel ce este sl"!it sau r"spl"tit mai mult dec&t merita, mult p"gu+ete. Da, p"rinte. Si oriunde ai fi, pe strada, n maina, sau n orice alta parte, sa spui rug"ciunea lui 6isus5 *Doamne 6isuse Hristoase, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul, si *Preasf&nta 8"sc"toare de Dumnezeu, m&ntuieste' ma,. Ar tre+ui sa mergem des la Sf&nta :iturghie, preg"tii asa cum se cu!ine si sa ne mp"rt"im cu Preacuratele :ui Hristos 9aine. 9oata zidirea i mulumete si l sl"!ete pe Dumnezeu. Dn preot care nu liturghiseste este n dezacord cu aceasta minunata lauda. (ine ar fi ca, din c&nd n c&nd, sa se c&nte canonul Domnului nostru 6isus Hristos ce se afla scris n #easlo!, asa cum +ine ar mai fi sa se citeasc" si acatistul Domnului nostru 6isus Hristos aflat la sf&ritul c&rtii *A"z+oiul ne!"zut, a Sf&ntului 8icodim Aghioritul. 4l ne ndeamn" st"ruitor sa chemam deseori, prea'dulcele, datatorul de +ucurie si iz!or&torul tuturor +un"t"ilor, m&ntuitorul nume al Domnului 6isus Hristos, nu doar cu +uzele, ci si cu inima si mintea. Ai de asemenea, marea ndatorire de a te ruga si pentru ceilali, deoarece tu eti cel c"ruia Dumnezeu i'a ncredinat poporul Sau. De aceea este datoria ta sa te retragi si sa te rogi pentru pacea si luminarea poporului Sau. Precum a f"cut si marele Moise...
6N. Aug"ciunea lui 6isus pentru ceilali

ntr'ade!ar, p"rinte, n'am spus nimic p&n" acum despre rostirea rug"ciunii lui 6isus pentru ceilali. #um se poate folosi rug"ciunea n acest scop) M 4$ista p"rinte, at&ta nenoroc n lume, at&tea rele, at&ta necunoatere a lui Dumnezeu, care, dup" cum spun P"rinii, este cel mai mare p"cat. Pentru aceasta eti dator sa pl&ngi si sa te rogi. Sf&ntul 6oan Scararul a scris o cu!&ntare adresata pastorului de suflete, adic" stareului, n care spune ca atunci *c&nd peste turma se a+ate ntunericul si noaptea patimilor, pune c&inele sa stea neclintit l&ng" Dumnezeu n paza de noapte., Atunci c&nd cretinii dorm, preotul tre+uie sa'si pun" mintea de stra%a, adic" sa !egheze si sa se roage :ui Dumnezeu pentru poporul Sau. #&i oameni se risipesc n acel moment@ #&i sunt n pragul sinuciderii@ #&i sunt pe punctul de a comite crime ngrozitoare@ #&i sunt dezn"d"%duii si n ne!oie. 9u tre+uie sa rosteti rug"ciunea lui 6isus pentru toi aceti oameni ' *Doamne 6isuse Hristoase, miluieste'i pe ro+ii tai,, sau *pe ro+ul tau, daca te rogi doar pentru cine!a anume. M Pot sa te ntre+ ce!a) Ai spus mai de!reme ca rug"ciunea lui 6isus ar tre+ui sa nu fie afectata de imaginaie. Acum spui ca tre+uie sa ne rugam pentru
77
alii, care au at&tea pro+leme. Dar acest lucru nu st&rnete cum!a imaginaia si face mintea sa se ntre+e, pe c&nd de fapt ar tre+ui sa se adune n ea nsasi si n inima) M Ai f"cut +ine ca m'ai ntre+at acest lucru deoarece n aceasta pri!ina este necesara o e$plicaie. #&nd ne rugam pentru alii, tre+uie sa o facem nafara. Adic", daca !rem sa spunem rug"ciunea lui 6isus pentru unii care sunt n ne!oi, ar tre+ui sa spunem mai nt&i, ODoamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste pe ro+ii tai,, sau *ro+ul tau,, pomenindu'le numele, dar dup" aceea, ar tre+ui sa continuam fara sa menionam numele lor si fara sa ne fi$am mintea asupra lor, fara sa ne g&ndim la ei. Dumnezeu tie pentru cine ne rugam. 8u tre+uie sa te g&ndeti nici la pro+lemele care'i fr"m&nta, spune doar *miluieste pe ro+ul tau, si Dumnezeu !a trimite harul Sau. Si daca este !rednic sa'0 primeasc", harul !a lucra potri!it cu ne!oia sa. Harul lui Dumnezeu, p"rinte, este asemenea apei, care atunci c&nd !ine pe p"m&nt este sor+it" de r"d"cini si da fiec"rui copac c&t are ne!oie. 8u a!em aceeai con!ingere si n timpul Sfintei :iturghii) 8e rugam pentru toata lumea si poporul r"spunde *Doamne miluieste,. #"ci atunci c&nd mila lui Dumnezeu !ine, d"ruiete omului ceea ce are cu ade!"rat ne!oie. Dar rug"ciunea pentru ceilali este si din alt moti! un efort necesar. M As !rea sa'0 aud. M #&nd ne rugam pentru altcine!a, imediat primim l"muriri de la Dumnezeu despre ceea ce are n special ne!oie si putem lucra cu ade!"rat pentru m&ntuirea lui. A !enit odat" cine!a n chilia mea laud&ndu'mi un cretin care, aparent se +ucura de un mare succes. Pentru ca ideea nu prea era ortodo$a, am mers n +iserica si m'am rugat lui Dumnezeu sa'mi descopere ce se nt&mpla. Si n' o sa'ti !ina sa crezi... M 8u spune aceasta, p"rinte, de ce n'as crede) M... imediat n +iserica s'a simit un miros ur&t. Si am zis, cel l"udat nu era un om +un, nu a!ea harul lui Hristos. Pierduse harul datator de !iata si astfel era mort5 *ai nume, ca tr"ieti, dar eti mort, -Apocalipsa >, 02. #"ci, atunci c&nd pleac" sufletul, trupul moare si miroase ur&t. :a fel este si c&nd harul lui Dumnezeu pleac" de la om, sufletul moare si las" o duhoare duho!niceasca. Am r"mas uimit. #eea ce'mi descoperise acum fusese fara nici o urma de m&ndrie. Sfinii nu pot fi trecui n nici o categorie. 4i nu sunt nici m&ndri nici umili, ci sunt mai degra+" oamenii lui Dumnezeu. 8u !or+esc pentru a se lauda ci pentru a'i folosi pe ceilali, tot ceea ce fac fiind spre sla!a lui Dumnezeu. :egea :ui Dumnezeu de!ine legea lor a%ung&nd ad&nc nscrisa n ntregul lor mod de !iata. M n general, p"rinte, a continuat el, rug"ciunea lui 6isus este necesara pentru lucrarea ta. Prin rug"ciune !ei fi n stare sa recunoti nlauntrul inimii tale mic"rile !icleanului dia!ol. 6nima de!ine foarte sensi+ila si nespus de agera n recunoaterea dia!olului si, n acelai timp si trage multa putere din rug"ciune pentru a alunga pe cel rau din ea. Astfel, de!ine un receptacol al Duhului Sf&nt. Mai mult dec&t at&t, fiind ncercat n r"z+oiul mpotri!a dia!olului si a!&nd cunoaterea harului dumnezeiesc, poi cu mare uurina sa intri n sufletul celuilalt si sa p"trunzi n lumea interioara a celui ce !ine la spo!edanie. 7olosul este nespus
.<
de mare. 4l pleac" de la scaunul de spo!edanie cu totul alt om. Durat de patimile tiute si netiute. Dar as !rea sa'ti adresez trei rug"mini, a continuat 3heron. Sunt sigur ca mi le !ei mplini... M 9e rog, am spus. Sunt a+solut sigur ca !or fi de folos.
#ererile pustnicului
Prima cerere5 c"lug"rii sunt atlei ai rug"ciunii. 4i p"trund, cu harul lui Hristos, n teritoriul dia!olului si l distrug, mpreuna cu toate planurile sale. l nghesuie. Da, l nghesuie cu rug"ciunea ne ncetata. :a Muntele Athos nu trece un minut fara a se auzi strigatul c"tre 6isus si c"tre Maica Domnului. Si pentru ca este silit, cel rau lupta mpotri!a. Dna din lucr"rile lui de c"p"t&i este sa st"!ileasc" orice dorina pe care o are cine!a pentru isihie. Va implor atunci sa nu uitai n rug"ciunile !oastre pe c"lug"ri si pe cei ce se g&ndesc sa de!in" c"lug"ri. Va rog, spunei si pentru ei,NOoamne 6isuse Hristoase ai mila de ro+ii tai, si *Preasf&nta 8"sc"toare de Dumnezeu, m&ntuieste pe ro+ii tai,. #elui care se preg"tete pentru monahism, dia!olul i atrage dragostea celor ce au fost p&n" atunci indifereni. Aude, prieteni si oameni duho!niceti chiar, si arata prin cu!inte frumoase dragostea si gri%a lor aparenta. n ziua de azi oamenii nu se roag", dar nu'i las" nici pe alii sa se roage. #u toii !or sa nfrunte mulimea greut"ilor lumii fara rug"ciune. Dar lumea de azi este pierduta si sufer" nu din cauza ca nu este cine sa ai+" gri%a de ne!oile ei, ci din cauza ca nu este cine sa se roage. Muli cred ca lucrarea monahilor, care este mai ales rug"ciunea, este nefolositoare si neroditoare, dar ei nu stiu ca rug"ciunea este *f"ptuire duho!niceasca, lupta n!erunata si trez!ie !enic !eghetoare,. 4i nu !or sa tie ca unii oameni se roag" pentru ei si pentru pro+lemele lor. Se opun astfel !ocaiei monahale si de!in unelte ale dia!olului. Asa cum am amintit nainte dia!olul caut" sa mping" n p"cate trupeti pe cei care sunt pe cale sa de!in" c"lug"ri, pentru a le arde aripile si a le face mai grea !iata c"lug"reasca. #"ci, am spus de%a, cu c&t simte cine!a pl"cerea n lume, cu at&t mai multa suferina !a trai n !iata monahala spre a fi cur"it. A doua cerere5 Va rog, pomeniti'ma si pe mine n rug"ciunea !oastr" pentru ca Domnul sa ma miluiasc" si pe mine. Ma tem ca nu cum!a sa pierd harul lui Dumnezeu din cauza nepurtarii mele de gri%a mele. Ma tem sa nu fiu doar un naufragiat n acest port linitit. Augati'!a ca Domnul sa'mi dea *sf&rit cretinesc !ieii mele, fara durere, n pace si r"spuns +un la nfricosatoarea %udecata a lui Hristos,. Augati' !a Maicii Domnului sa ma m&ng&ie si sa ma nt"reasc". n fiecare seara o rog, mai ales pe ea, sa fie ap"r"toarea si a%utatoarea mea n aceasta !iata, n ceasul ieirii mele sa izgoneasc" toi !r"%maii ce !or sa'mi ia sufletul, iar n ziua %udecaii sa ma iz+"!easc" de chinul cel !enic si sa ma n!redniceasc" +un"t"ilor raiului. Va implor sa !a rugai pentru mine ca sa ma c"iesc. Vreau sa pl&ng pentru p"catele mele si sa ma n!rednicesc de mila Domnului nostru.
.F
A treia cerere5 7oloseste'te frate, si pentru tine de +iciul lui 6isus. *(iciuieste'ti ad!ersarii cu numele lui 6isus,. Spune rug"ciunea lui 6isus ca sa primeti mila de la Dumnezeu. Etii ce sla!a preg"tete Domnul n ceruri pentru cei ce': iu+esc) Etii ce ospat +ogat si plin de +ucurie l ateapt" acolo pe drept) Sa nu r"m&nem afara din odaia Mirelui Hristos. Sa nu auzim glasul *8u !a cunosc pe !oi, -Matei =I, 0=2. Pustnicul a suspinat si a spus *Doamne 6isuse Hristoase miluieste'ma pe mine, p"c"tosul, si pe ro+ul tau...,. *Preasf&nta 8"sc"toare de Dumnezeu, m&ntuieste'ma pe mine si pe ro+ul tau...,. 6mediat dup" aceea si'a plecat capul si s'a n!"luit n t"cere. M ti promit ca !oi ndeplini toate trei cererile, sfinite 3heron, cel ce ai de!enit, n aceasta seara, lumina sufletului meu. #u sigurana le !oi ndeplini pe primele doua, desi nu este ne!oie. Dar n ce pri!ete cea de'a treia cerere... Am c"zut n genunchi si am strigat !"rs&nd lacrimi5 M 9ine'ma l&ng" tine si a%uta'ma sa ma m&ntuiesc. 8u !reau sa ma ntorc n lume. Azi mi'am aflat m&ntuirea. 9ine'ma l&ng" tine, sfinite p"rinte si n!ata'ma. Arata'mi treptele mistice ale ndumnezeirii. Deschide'mi porile palatului numelui lui 6isus si du'ma prin fiecare nc"pere a sa. Sunt or+ si strig *miluieste'ma,. Sunt ca !ameul, copleit de p"cat si strig *miluieste'ma,. Sunt ndr"cit si strig n chinuri *miluieste'ma,. Sunt str"in precum cananeanca dar ndr"znesc sa cer a%utor5 *miluieste'ma,. Sunt lepros din cauza patimilor si strig din ad&ncul sufletului5 *miluieste'ma,. Sunt r"t"citor si !reau sa ma ntorc. Sunt... sunt... 8u sunt un copil al lui Dumnezeu ci fiu al dia!olului. Primeste'ma l&ng" tine, 3heron, nu ma las" sa plec de aici. Vreau sa mor aici. Vreau sa mor n acest loc pustiu si neroditor, ca sufletul sa mi se nmiresmeze si sa': !ad pe Dumnezeu. Vreau lacrimile sa'mi de!in" hrana. Vreau sa de!in chim!al al lui Dumnezeu si sa c&nt, precum c&ntai !oi la fiecare pri!eghere. Ma auzi, p"rinte) 8u plec. Aici !oi r"m&ne. Aici !oi trai. Aici !oi muri si de aici !oi urca la ceruri. Primeste' ma, p"rinte... 8u spunea nimic. Sau poate spunea ce!a dar eu nu auzeam nimic. Doar aceste ultime cu!inte. M #opile, oamenii au ne!oie de tine. Du'te si lucreaz" si fa cunoscuta !oia Domnului. *Mergi n casa ta, la ai tai, si spune'le c&te ti'a f"cut tie Domnul si cum te'a miluit, -Marcu I, 0F2. Am crezut de datoria mea ca cel puin acum sa ma supun. Aceea era !oia Domnului cu mine. M Promite'mi totui, am spus, ca ma !ei primi sa !in si sa stau cu tine c&te!a luni, ca sa pot fi ucenic n mp"r"ia lui Dumnezeu. M Da, oric&nd !rei, eti +ine!enit. 4ste timpul sa ne odihnim puin, pentru ca se apropie miezul nopii si urmeaz" n cur&nd Sf&nta :iturghie. Pregateste'te sa slu%eti azi. M Somnul nu'mi da n aceasta noapte odihna si chilia nu ma primete. n seara aceasta am ren"scut si m'am +otezat. Da'mi +inecu!&ntare sa r"m&n afara, n gradina, p&n" la !remea :iturghiei. n astfel de momente mai +una odihna se
<1
g"sete n !eghere. #ei ce petrec noaptea su+ lumina stelelor aud glasul arhanghelilor, l sl"!esc pe Hristos si de!in *asemenea, lui. M ti dau +inecu!&ntare. Domnul fie cu tine.
Miezul nopii n pustia Muntelui Athos
Am ieit si am ezut pe o piatra. Se ntuneca. Murmurul dulce al marii se putea auzi din dep"rtare. 9oata dulceaa !eniciei se aduna n sufletul meu tul+urat. :inite nesf&rita. Am simit prezenta lui Hristos, #are tie sa umple pustia. Puine momente n !iata mi le'am petrecut astfel. Doua ocazii, mai ales, mi'au !enit n minte. Prima fiind n +raele nasului meu, ca mic copil, puteam auzi slu%+a catehumenilor n timpul c"reia, prin glasul nasului meu l'am m"rturisit pe Hristos ca sa pot de!eni m"dular !rednic al trupului Sau. A doua ocazie a fost acea noapte n care am primit n!""tura +inecu!&ntatului 3heron, ca sa pot primi al doilea +otez al poc"inei si sa'0 nt&lnesc pe Dumnezeu. Singura diferena este ca n primul caz n'am putut nelege mare lucru -aproape nimic2 n timp ce a doua oara am fost contient de micarea mea spre Dumnezeu. n acea noapte Dumnezeu mi'a trimis mana Sa si m'a hr"nit cu cu!&ntul sf&ntului pustnic. Spune proorocul 6saia5 *7ericit este cel ce si are s"m&na n Sion si rudele n 6erusalim, iar egumenul m"n"stirii Sta!roni;ita t"lm"cete plin de nelepciune5 *Si noi putem spune ca suntem fericii pentru ca a!em n Sionul Ortodo$iei 'Sf&ntul Munte ' s"m&na sfinilor ne!oitori si n 6erusalimul ceresc a!em o mulime de rude. 4i tr"iesc pentru noi si sunt lumina si n"de%dea !ietii noastre prezente si !iitoare,. Doream sa pun n practica o mica parte din ceea ce +"tr&nul ne!oitor mi ar"tase n timpul discuiei, acela fiind pentru mine mai degra+" *pilda, iar nu datator de lege,. Mi'am aplecat capul, mi l'am pus pe genunchi, ' asemeni profetului 6lie, pe muntele #&rmei ' si am nceput sa'mi nc"lzesc inima, ca sa pot ncepe apoi rug"ciunea lui 6isus. Orele nopii sunt datatoare de !iata pentru c"lug"rii ce sunt *lucratori ai rug"ciunii ne ncetate si ale prea dulcei amintiri a :ui 6isus nlauntrul inimii lor,. 8oaptea nr&ureaza puternic tr"irea !ietii ngereti, de aceea o prefera pentru lucrarea duho!niceasca si pentru rug"ciunea lui 6isus. Monahii desfiineaz" noaptea, de !reme ce !iata monahala desfiineaz" totul. Viata monahala desfiineaz" moartea, c"ci nunta duce !iata mai departe dar n acelai timp duce mai departe si moartea. O !iata noua se nate, !iata ce urmeaz" sa se sting". n timp ce n !iata tr"ita n feciorie moartea nceteaz" sa amenine omenirea. Viata unui monah este nceputul !eniciei, !iata ade!"rata, de aceea el tr"iete realitatea eshatologica, felul ngeresc de !iata. Domnul a spus5 *7iii !eacului acestuia se nsoar" si se m"rita? 6ar cei ce se !or n!rednici sa do+&ndeasc" !eacul acela si n!ierea cea din mori, nici nu se nsoar", nici nu se m"rita, -:uca =1, >H'>I2. Monahul aparine altui !eac. Viata prezenta de!ine !enicie, de!ine trecerea
<0
nesf&rita a timpului@ *Dei um+la pe p"m&nt n feciorie, monahul atinge cerurile,. De aceea putem spune ca !iata n feciorie desfiineaz" chiar si noaptea. 8oaptea de!ine zi, c"ci monahii tr"iesc felul de !iata eshatologic si ngeresc. Daca *noaptea nu !a mai fi acolo, potri!it Apocalipsei -Apocalipsa =0,=I2, nici aici n'ar tre+ui sa fie noapte pentru aceia care sunt ngeri n trup. Mielul, Soarele, Hristos i lumineaz". Potri!it Sfinilor P"rini, *noaptea este folositoare tuturor,. 4ste folositoare si sufletelor ncep"toare si celor des"!&rite. ncep"torii sunt monahii care sunt n primul stadiu al !ieii monahale, care tre+uie sa lupte cu patimile si sa ncerce sa le schim+e n iu+ire dumnezeiasca. 4i sunt *cresc"torii de animale,, care ncearc" sa c"l"uzeasc" !itele, adic" st"rile per!ertite ale sufletului. 6ar cei des"!&rii sunt cei ce au dep"it acest stadiu. 4i au ieit din ro+ia 4giptului, adic" de su+ st"p&nirea patimilor, n pustia nepatimirii si sunt pastori ce'si duc oile ' mintea si inima curate ' la muntele !ederii dumnezeieti. Sfinii P"rini spun ca noaptea este importanta si +inef"c"toare pentru am&ndou" chipurile. #ei ce sunt n primul stadiu si amintesc p"catele ce le'au f"cut n timpul zilei, *tul+urarea greelilor,. Descoper" p"catele cu a%utorul harului datator de !iata, ade!"rat iar nu nchipuit si atunci ncep sa pl&ng"5 *Doamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul,. 4i nu las" sa fie nchise n ad&ncurile su+contientului toate g&ndurile !ino!ate, dorinele ruinoase si faptele p"c"toase, ci intra cu puterea harului si alunga cu ndr"zneala tot ceea ce este s"l"luit acolo, fiind astfel !indecai. si curata mintea si inima nu doar de g&ndurile comple$e ci si de cele simple. #ei des"!&rii si petrec noaptea ntr'un chip diferit. 7iind cur"ii de toate st"rile potri!nice firii, dau sla!a lui Dumnezeu, Preasfintei 9reimi. Se odihnesc cu mintea si si ndreapt" g&ndurile si inimile spre muntele !ederii dumnezeieti -theoriei2.
:a c"derea nopii, ei se g&ndesc la ziua facerii, c&nd *p"m&ntul era netocmit si gol, si * ntuneric era deasupra ad&ncului,-7acerea 0, =2. #&nd, la scurta !reme dup" aceea, apar stelele, se g&ndesc la crearea stelelor si precum ngerii au l"udat pe Dumnezeu atunci, l lauda si ei acum pentru ntreaga zidire. n timp ce alii dorm si aparent nici nu e$ista, acetia stau tre%i, singuri cu Dumnezeu, sla!indu'0 asemeni lui Adam nainte de #"dere. #&nd fulgera sau tuna, se g&ndesc la nfricosatoarea zi a Oudecaii. n locul glasului pas"rilor de prada, ei aud sunetul tr&m+ielor ce cheam" morii sa se ridice din morminte. A"s"ritul luceaf"rului si zorile le amintesc de ar"tarea semnului 7iului Omului, #instita si de !iata purt"toarea #ruce. Str"lucirea soarelui le aduce n minte !enirea n sla!a a lui Hristos, Soarele drept"ii. Aceia care ne nt&rziat se ridica sa': laude pe Hristos, sunt sfinii care !or fi rapiti n nori, ca sa nt&mpine pe Domnul n !"zduh -0 9esaloniceni H,0.2 si cei ce nu se ngri%esc sa laude la r"s"ritul soarelui pe Dumnezeu si dorm, sunt cei ce !or fi %udecai ca p"c"toi... Am ncercat sa tr"iesc acea noapte n acest fel. Am ncercat sa'mi nc"lzesc p"c"toasa si ngheata inima cu aceste g&nduri. #&nd ea a nceput sa se nmoaie, m'
<=
am rugat cu acele cu!inte pline de dragoste ale 7ericitului Augustin5 *#el ce estisageata aleasa si sa+ie ascuita, str"pung&nd cu puterea 9a carapacea otelita a inimii mele, p"trunde cu puterea iu+irii 9ale, ca sufletul meu sa 9e !ad" Sunt r"nit de iu+irea 9a, sunt r"nit de dragoste pentru 9ine Ci si noapte !"rs lacrimi m+elsugateStap&ne, 9e implorlo!este'mi sufletul mpietrit cu lancea ascuita a iu+irii 9ale. P"trunde n ad&ncimea fiinei mele. Aacoreste'ma cu apa !ie. Deschide n ochii mei iz!or de lacrimi !enic curg"toare. Vegheaza'ma cu iu+irea 9a neclintita. Da'mi n"de%de sa'9i !ad sla!a. Da'mi lacrimi nesf&rite. 8u n aceasta !iata caut m&ng&iere ci n odaia cereasca de nunta, sa fiu !rednic sa te !ad, 6u+it, Domnul meu si Dumnezeul meu. Adu'mi sufletul uscat nsetat dup" 9ine, la u!oaiele neopritede apa !ie. Sau, mai +ine, Dumnezeul meu, Viata mea, 9rage'ma spre 9ine,7&nt&na !ie, ca sa pot +easi sa fiu saturat, si sa tr"iesc !enic cu 9ine. O, 9u, iz!orul !ieii umple'mi mintea cu re!"rsarea iu+irii 9ale m&ng&ietoare? fa'mi inima sa se re!erse cu tristeea str"lucita a iu+irii 9ale. 7ie ca sa uit gri%ile trec"toare ale lumii si sa 9e p"strez !enic n inima,. Apoi am repetat cu toata puterea rug"ciunea lui 6isus, asa cum am n!"at de la pustnic. 8u stiu c&t am r"mas acolo. Sunt momente c&nd acele ceasului nu se mai n!&rt. 9impul se oprise n !enicie.
<>
Miezul nopii trecuse demult. Puteam !edea acum coli+ele monahilor cum se luminau una dup" alta. Pri!ighetorile ncepeau sa'si nalte c&ntecul lor. *6z!oarele smereniei, ce ncep sa se re!erse si sa ne ude p"m&ntul nsetat@ *9urle nfl"c"rate ale muntelui, ce re!ars" lumina@ *#rinii cu +un miros si +ine pl"cui, ce nmiresmeaz" lumea ntreaga@ #hiliile !or r"suna de glasurile lor n scurt timp si se !or umple cu lacrimi de poc"ina sau lacrimi de dumnezeiasca luminare. 4i se ridica sa laude pe Hristos si sa'i ceara sa trimit" harul Sau dumnezeiesc, mila Sa m+elugata. 6isuse, frumuseea cea mai presus de minte si atot+una, sla!escu'9e pe 9ine ca ai f"cut ca !oia si puterea una sa fie. 6isuse, dragoste dumnezeiasca si mult dorita, sla!escu'9e pe 9ine ca nem"rginita lume o pori cu puterea 9a. 6isuse, #el ce eti #alea, Ade!"rul si Viata, multumescu'9i 9ie ca pe calea ade!"rului ma c"l"uzeti prin cu!intele 9ale de !iata datatoare. 6isuse, #el ce eti des"!&rita !edere a celor fericii, multumescu'9i 9ie ca n!redniceti cu sla!a 9a firea noastr" cea c"zuta. 6isuse, #el ce eti :umina mai presus de toata lumina, cu frica marturisescu'ma 9ie ca n ntunericul p"catelor nc" ma scald. 6isuse, #el ce eti Oudec"torul tuturor, marturisescu'ma 9ie ca nicic&nd p&n" acum de iu+irea 9a n' am fost p"truns. 6isuse, #el ce eti c"ldura de !iata datatoare si preadulce, ncalzeste'mi frigul sufletului. 6isuse, #el ce eti !em&nt nstelat si preastralucitor, acopera'ma si pe mine cel gol. 6isuse, #el ce eti nceputul si mi%locul si sf&ritul meu, curateste'mi inima cea plina de multe necuraii. 6isuse, #el ce 4ti, n toate si mai presus de toate, Dumnezeul meu, arata'9i fata ta spre mine si ma m&ntuieste. 6isuse, #el ce eti mai presus de toata mintea, arata'ma ntreg prin adunarea mintii si prin rug"ciune ne ncetata. 6isuse, #el ce eti taina mai presus de toata cunoaterea, ridica'ma deasupra a toata simirea si cugetarea. 6isuse, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma. n aceste ceasuri ntregul Munte este n fl"c"ri, iar dia!olul urla, r"nit de moarte. Monahii cu ade!"rat sunt ndumnezeii.
<H
Slu%irea Sfintei :iturghii
Am continuat pentru destula !reme sa rostesc rug"ciunea lui 6isus. Mi'am amintit persoane, frai, prieteni ce tr"iesc n lume si am simit n acel moment ne!oia sa'0 rog pe Dumnezeu pentru ei. Apoi am fost chemat sa slu%esc Sf&nta :iturghie, n micul paraclis al schitului. #e Sf&nta :iturghie a fost aceea@ #e m"reie. Etiam ca Sf&nta :iturghie era o ntreaga teologie si !edere a lui Dumnezeu. Etiam ca Sf&nta :iturghie este Pastele cel ade!"rat, 3olgota si n!ierea lui Hristos. Dar n acea noapte am trait'o si am nteles'o. Am n!"at ca Sf&nta :iturghie este punctul culminant n !iata credinciosului. *4ste telul !ieii, si c&nd l atinge nu are ne!oie sa ceara nimic mai mult n c"utarea fericirii,. Da, Sf&nta :iturghie este cea mai mare fericire a credinciosului. 4rau doar c&te!a candele ce luminau +iserica, destule c&t sa se !ad" fetele Sfinilor, a Preacuratei si a lui Hristos. #ei trei ucenici mpreuna cu ("tr&nul lor, st"teau nemicai n stranele !echi, tr"ind 9aina. 8u participau doar, ci slu%eau :iturghia mpreuna cu mine@ 7etele lor erau asemeni fetelor sfinilor din icoane. 4ra ca si cum ar fi co+or&t de pe perei si ar fi trait Pastele. 3lasurile lor erau +l&nde, sla+e, n"+uite de cainta. #&ntarea ieea dintr'o inima rania de dragostea dumnezeiasca, ieea din profunzimile sufletului, str"puns de dragoste dumnezeiasca. Acolo se distinge clar omul din lume ce nu tr"iete n ne!ointa si poc"ina. M"rturisesc ca tocmai acea Sf&nta :iturghie era pentru mine o pro+lema. 8iciodat" n !iata n'am trait o asemenea ncurc"tura si n acelai timp o asemenea ine$prima+ila +ucurie. M'am simit st&n%enit, c"ci eram printre sfini. #&nd am ieit din altar sa dau +inecu!&ntarea,,Pace tuturor,, am r"mas pe g&nduri. 4i a!eau de%a aceasta pace, n timp ce eu eram cel ce a!eam ne!oie de ea, m'am g&ndit. #&nd am dat +inecu!&ntarea apostolica *Harul Domnului nostru 6isus Hristos si dragostea lui Dumnezeu 9at"l si +inecu!&ntarea Sf&ntului Duh, sa fie cu !oi cu toii, tiam foarte +ine ce f"ceam. D"deam +inecu!&ntare si har celor ce erau plini de har. Spuneam *Sus sa a!em inimile, oamenilor care a!eau ntotdeauna inimile n"late. 4ram singurul dintre ei la care se referea acea porunca. Mi'am simit p"c"toenia Si atunci c&nd am rostit rug"ciunea *8imeni din cei legai cu pofte si cu desf"t"ri trupeti nu este !rednic sa !ina, sa se apropie sau sa slu%easc" 9ie..., #u cainta neprefacuta si lacrimi ne ncetate am rostit rug"ciunea *...#el ce singur eti +un si +ine!oitor, caut" spre mine p"c"tosul si ne!rednicul ro+ul 9au, si'mi curateste sufletul si inima de cugete !iclene? si n!redniceste'ma, cu puterea Sf&ntului 9au Duh, pe mine cel ce sunt m+r"cat cu harul preoiei sa stau naintea sfintei 9ale mese acesteia si sa %ertfesc sf&ntul si preacuratul 9au 9rup si scumpul 9au S&nge. #"ci la 9ine !in, plec&ndu'mi gruma%ii mei si ma rog 9ie5 Sa nu ntorci fata 9a de la mine, nici sa ma lepezi dintre slu%itorii 9ai, ci +ine!oiete sa'ti fie aduse darurile acestea de mine, p"c"tosul si ne!rednicul ro+ul 9au.,
<I
Dar n acelai timp am simit si harul, ndulcindu'mi sufletul cu dumnezeiasca sa prezenta. Acesta, fiind dinainte cur"it su+ c"l"uzirea neleapt" si +inecu!&ntarea pustnicului, acum era cu des"!&rire d"ruit ca locuina a mp"ratului tuturor. #&nd a !enit timpul pentru Sf&nta mp"rt"anie, am tr"it cel mai mic"tor moment. 7ete purt&nd urmele ne!ointelor, luminate de !ederea lui Dumnezeu, se apropiau sa': primeasc" pe 6isus, sa participe la 9aina. Sa primeasc" har din preaplinul harului trupului ndumnezeit al lui Hristos. Aug"ciunea lui 6isus sporete dragostea si cu c&t aceasta de!ine mai arz"toare cu at&t i c"l"uzete la Masa dragostei si i unete cu Dragostea. #u c&t participa la Sf&nta mp"rt"anie, cu at&t r&!na lor pentru rug"ciunea lui 6isus sporete. *Se mp"rt"ete ro+ul lui Dumnezeu... monahul cu #institul si Sf&ntul 9rup si S&nge al Domnului si Dumnezeului si M&ntuitorului nostru 6isus Hristos spre iertarea p"catelor, si spre !iata de !eci., Da. ntr'ade!ar se mp"rt"eau de !iata !enica *Si aceasta este !iata !enica5 sa 9e cunoasc" pe 9ine, singurul Dumnezeu ade!"rat, si pe 6isus Hristos pe #are l'ai trimis, -6oan 0., >2. 4ste foarte greu sa slu%eti :iturghia si sa mp"rt"eti pe Hristos celor ce sunt dumnezei prin har. Hristos este prezent acolo, *Dumnezeu printre dumnezeii ce au fost ndumnezeii n #el ce dup" fire este Dumnezeu,. 9rupul omului, prin Dumnezeiasca mp"rt"anie, de!ine *datator de lumina,. Primind hrana cereasca, mana duho!niceasca, nu o schim+am n carne, ci *carnea noastr" se schim+a spre aceea,. 9otul str"lucete@
Dup" Sf&nta mp"rt"anie cel ce a c&ntat n strana rostete urm"toarele, dup" r&nduiala de la Sf&ntul Munte5 *Amin, Amin. Amin. Pentru iertarea p"catelor si spre !iata !enica. Sa se umple gurile noastre de lauda 9a, Doamne, ca sa l"udam sla!a 9a, ca ne'ai n!rednicit pe noi a ne mp"rt"i cu Sfintele, cele fara de moarte, Preacinstitele si de !iata f"c"toarele 9ale 9aine. ntareste'ne pe noi ntru sfinenia 9a toata ziua sa ne n!"am dreptatea 9a. Aliluia, Aliluia, Aliluia., De aceea se mp"rt"esc de Sfintele 9aine. Pentru ca sa tr"iasc" toata ziua cu Hristos si sa mediteze la sf&ntul, preadulcele si iu+itul sau nume. Dup" ncheierea Sfintei :iturghii un monah citete rug"ciunea de mulumire. Acolo, dup" acele momente minunate, se neleg cel mai +ine rug"ciunile pe care Sfinii P"rini le'au r&nduit pentru a fi rostite drept mulumire dup" Dumnezeiasca mp"rt"anie. Dna dintre ele este rug"ciunea c"tre Domnul nostru 6isus Hristos5 *da sa'mi fie si mie acestea...spre luminarea ochilor inimii mele...spre ad"ugirea dumnezeiescului 9au har si spre do+&ndirea mp"r"iei 9ale. #a n sfinenia 9a cu acestea fiind p"zit, sa pomenesc harul 9au pururea si sa nu mai !iez mie ci 9ie, St"p&nului si (inef"c"torului nostru,. Sau rug"ciunea c"tre Maica Domnului, pe care Sfinii P"rini o cinstesc n mod deose+it5 *...#i tu, care ai n"scut lumina cea ade!"rata, lumineaza'mi ochii cei neleg"tori ai inimii. #eea ce ai n"scut 6z!orul nemuririi, n!iaza'ma pe mine, cel ce omor&t de p"cat. #eea ce eti Maica iu+itoare de milosti!ire a Dumnezeului celui milosti!, miluieste'ma si da umilina si zdro+ire n inima mea si smerenie n g&ndurile mele si ridicare din ro+ia cugetelor mele. Si ma n!rednicete p&n" la sf&ritul !ietii fara de os&nda sa primesc sfinirea
</
Preacuratelor 9aine, spre t"m"duirea sufletului si a trupului. Si'mi da, St"p&na, lacrimi de poc"ina si de m"rturisire, ca sa te laud si sa te m"resc pe tine n toate zilele !ieii mele...,. #"ci Sfinii !or+esc despre lumina si !iata, dar si despre lacrimi de poc"ina. Dup" dumnezeiasca mp"rt"anie, !iata duho!niceasca sporete mai mult, Hristos fiind indispensa+il pentru lupta ascetica. #apela a fost n acea noapte, cel puin pentru mine, Ortodo$ia n ntregime. 9aina prezentei lui Hristos si scara lui 6aco!. Si un strigat s'a auzit din ad&ncul inimii mele5 *#&t de nfrico"tor este locul acesta@ Aceasta nu e alta fara numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului@,-7acere =<, 0.2. De aici cu!iosii p"rini urca si se m+at" de !enicie. Dumnezeu mi !indecase sl"+iciunea nainte, prin sf&ntul pustnic. Dar acum, n timpul Sfintei :iturghii, n 9emplu, :'am !"zut pe Dumnezeu si :'am recunoscut pe #el ce m'a !indecat si pe mine, dup" cum 0'a !indecat si pe sl"+"nog. Pe acela Domnul l !indecase la scaldatoare, dar el :'a recunoscut si 6 s'a nchinat n 9emplu. n acea noapte am fost n"lat. *O, noapte mai luminoasa dec&t ziua? O, noapte mai n!eselitoare dec&t soarele? O, noapte mai al+a dec&t z"pada? O, noapte mai str"lucitoare dec&t fulgerul? O, noapte ce alunga somnul? O, noapte ce ne n!ata cum sa !eghem cu ngerii., M"rturisesc cu sigurana ca o zi la Sf&ntul Munte face mai mult dec&t un an ntreg de studiu. O noapte ntr'o coli+a izolata !aloreaz" mai mult dec&t un grad uni!ersitar. #&te!a minute de !or+a cu un pustnic este asemeni unei linguri de !itamine, ce !aloreaz" mai mult dec&t toata prostia ce o luam, tr"ind n lume. #onsider ca Muntele Athos este arca Ortodo$iei, unde nu se spun prea multe, dar se tr"iesc foarte multe. 4ste hotarul dintre lume si lucrurile mai presus de lume. *Hotarul dintre lume si ceea ce sta mai presus de lume, Athosul este t"r&mul !irtuii, -Sf. 3rigorie Palama2. Muntele Athos este p"unea cea cu multa !erdeaa a lumii Ortodo$e. 7iecare pustnic este un protest t"cut fata de duhul seculariz"rii credinei noastre si un !iteaz ap"r"tor al ei. Aici, la Muntele Athos, g"seti puterea de a te poc"i cu ade!"rat si a trai Ortodo$ia n plin"tatea ei, de aceea Sf&ntul Munte ofer" at&t de mult (isericii si oamenilor ce tr"iesc n lume. 7iecare pustnic este un 6ona - n sensul +un2 ce pare ca pleac" la 9ars - n pustie2 dar pe care chitul -harul lui Dumnezeu2 l duce n 8ini!e, cetatea cea mare - n lume2 sa propo!"duiasc" poc"ina, care este re ntoarcerea la Dumnezeu. *(ine este ca noi sa fim aici si sa facem trei coli+e, -:uca F, >>2. 9otui, pentru mine nu s'a g"sit acolo coli+a. :u&nd comoara rug"ciunii lui 6isus, pe care mi'a aratat'o 3heron, tre+uia sa fug n lume si sa o *+om+ardez, cu puterea ei. 9re+uia sa !estesc n cele patru colturi ale p"m&ntului care este cea mai mare comoara pe care o ad"postete Muntele Athos. 8u este comoara aurita a trecutului, nu sunt !esmintele +rodate n aur, nu sunt manuscrisele nc"rcate de miniaturi, ci rug"ciunea plina de har a lui 6isus cu a c"rui putere s'au mplinit toate aceste lucruri.
<.
#o+or&nd de pe propriu'mi 9a+or

6mediat ce s'a luminat +ine de ziua, am c"utat sa primesc +inecu!&ntarea p"rintelui... si sa co+or de pe munte la mare, dar si de pe muntele duho!nicesc la marea lumii. :'am g"sit linitit, senin, rostind rug"ciunea lui 6isus si fac&ndu'si lucrul de m&na ca sa'si agoniseasc" cele pentru trai, adic" putina p&ine uscata si lucrurile a+solut necesare. M (inecu!&nteaza'ma, am spus si m'am aplecat sa'i s"rut m&na. M Mergi cu +ine, fiul meu. Maica Domnului sa fie cu tine. Sf&nta 9reime sa'ti a%ute. *Domnul sa'ti p"zeasc" sufletul si trupul de tot r&ul, de toata r"utatea dia!olului si de toata tul+urarea? Domnul sa fie lumina ta, sc"parea ta, calea ta, t"ria ta, cununa +ucuriei tale si pricepere !enic. Ai gri%a de tine,. Ai de'a pururi nsoitor nedesp"rit rug"ciunea lui 6isus. Si roaga'te si pentru mine, ca Dumnezeu sa ma miluiasc"...
Aug"ciunile c"lug"rilor sunt pline de !iata pentru ca ies din inimi sensi+ile. M 3heron, ti mulumesc pentru tot. Aoaga'te pentru mine, pentru prietenii mei, pentru fiii mei duho!niceti, pentru rudele mele. Aoaga'te, roaga'te, sfinte 3heron. Aoaga'te pentru lumea ntreaga c"ci tu i esti cel mai nalt !&rf, aproape de #eruri. Aoaga'te, 3heron. 4sti cel mai scump preuit om dintre toi oameni. Aoaga'te. 9u esti o comoara nemai nt&lnita a Ortodo$iei, p"strata ca multi altii, n !istieria Sf&ntului Munte. Aoaga'te, roaga'te pentru noi, p"c"toii. 9u esti arpele de arama n"lat n desert si noi p"c"toii, muscai de erpii p"catului, pri!im la tine si ne !indecam. 9u esti Moise al nostru, care pe munte ti nali m&inile n rug"ciune si noi i nfr&ngem pe !r"%mai %os, n lume. 8u'ti co+or m&inile, c"ci ne !a zdro+i puterea !r"%maului, a dia!olului. Aoaga'te, 3heron... M Dumnezeu sa ne miluiasc", fiul meu. M (inecu!&nteaz". M Domnul sa te +inecu!&nteze. 9e !oi atepta la anul. Precum o pasare, ca un serafim arz&nd, ca nflacaratul prooroc 6lie co+oram de pe munte la tarmul marii pentru a lua !aporul. Mintea nu'mi mai funciona. 3&ndirea se oprise. Doar inima mi ardea. C+uram. Si fara sa'mi dau seama, c&ntam +ucati din slu%+a pe care des"!&ritul monah atonit, Sf&ntul 8icodim, o compusese pentru P"rinii de la Muntele Athos. *#ine !a spune lupta !oastr", +inecu!&ntai P"rini, sau cine !a lauda cu !rednicie ne!ointele !oastre, nfr&narea mintii, rug"ciunea ne ncetata, suferinele prin care trecei pentru a lucra !irtuile, uscarea trupului, lupta cu patimile, starea de toata noaptea, lacrimile ne ncetate, smerenia duhului, iz+&nzile asupra dia!olului si toate celelalte daruri) O, mulime de cu!iosi sfinii si dorii de Dumnezeu. O, al+ine alese de Dumnezeu, ce'si fac n grotele si peterile p"m&ntului din Sf&ntul Munte chilii de ceara, pline de mierea cea mai dulce a linitii.
<<
(ucuria Sfintei 9reimi? nc&ntarea Maicii Domnului, lauda Athosului, iz!or de smerenie pentru lume. Augati'!a Domnului sa miluiasc" sufletele noastre,. Doamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, pentru rug"ciunile sfinilor tai, miluieste'ma pe mine pacatosul.Preasf&nta 8"sc"toare de Dumnezeu, m&ntuieste'ma.
4pilog
Acum ca am a%uns la finalul c&rtii mele simt ca este necesar sa nalt ad&nci mulumiri si sla!a Preasf ntei 9reimi, pentru ca mi'a deschis ochii. M'a a%utat sa fiu legat duho!niceste de Sf&ntul Munte, care este *t"r&mul !irtuii, si sa cunosc oameni sfini.*4i tr"iesc pe p"m&nt dar sunt locuitori ai cerului,. #unosc&nd aceti oameni, !or+ind cu ei si primindu'le sfaturile, am descoperit alta latura a !ieii duho!niceti. Mai presus de predici moralizatoare si cucernicie seaca. Am cunoscut li+ertatea Duhului si putina m&ntuirii mele. Am simit ad&nc menirea unui cretin. 9re+uie sa mulumesc si dumnezeiescului har, care m'a n!rednicit sa atern pe h&rtie aceasta con!or+ire pe care am purtat'o la Sf&ntul Munte. (ine neles, nu se poate scrie e$act asa cum a fost aceasta sf&nta si *de !iata datatoare, discuie, c"ci cu!intele sunt cu ade!"rat prea s"race si uneori cu totul nepotri!ite acestui scop. Dar chiar si asa, din putinele lucruri ce sunt scrise aici, se poate nelege, chiar daca nu ntrutotul, poc"ina pe care a adus'o acea sf&nta con!or+ire. Sunt ncredinat ca !or fi unii ce se !or folosi, n felurite chipuri, de aceste puine g&nduri. Acest crez al meu se +azeaz" pe faptul ca n tot timpul c&t am aternut aceasta scriere, am dus o lupta ne ncetata cu dia!olul. :'am simit n permanenta l&ng" mine, f"c&nd totul sa ma opreasc". Dar puterea harului datator de !iata m'a a%utat sa termin. 4ste tiut de c"tre toi dreptsla!itorii cretini ca este cu putina a'ti do+&ndi m&ntuirea. Aceasta posi+ilitate a ndumnezeirii se datoreaz" faptului ca suntem creai *dup" chipul lui Dumnezeu, si acest chip e$ista, el fiind Dumnezeu'Omul, Hristos. Muli teologi ortodoci su+liniaz" ade!"rul ca Dumnezeu' Omul Hristos este r"spunsul tuturor ntre+"rilor legate de fiina umana. n!""tura despre Hristos este fundamentul antropologiei. Si c&nd Sfinii P"rini au luptat mpotri!a ereziilor, nu au facut'o din ura fata de cine!a -misantropie2 ci din iu+ire de oameni -filantropie2. #&nd se luptau sa p"streze netir+ita n!""tura despre Hristos, o f"ceau pentru m&ntuirea oamenilor. #"ci prin ur&ciunea ereziilor, mai ales a celor ce se ating de persoana lui Hristos, se pierde cu des"!&rire posi+ilitatea m&ntuirii noastre. Potri!it n!""turii (isericii Ortodo$e, n persoana lui Hristos, sunt unii neamestecat, nedesp"rit, ne mpartit si fara schim+are Dumnezeu des"!&rit si om des"!&rit. Aceasta unire ipostatica n persoana lui Hristos da posi+ilitatea si n"de%dea ndumnezeirii noastre. 6isus a ndumnezeit si a sl"!it firea umana, pe care a primit'o de la 7ecioara M"ria.
<F
A"m&ne acum ca toate celelalte persoane omeneti ' adic" toi cei ce !or sa se m&ntuiasc" ' sa fie ndumnezeii. Si aceasta se do+&ndete prin poc"ina si lupta fiec"ruia de a se uni cu Dumnezeu'Omul si prin tr"irea * n Hristos 6isus,. #ur"irea aduce luminare si unire cu Hristos, *unde e$ista cur"ie, acolo e$ista luminare, pentru ca fara prima, a doua nu este d"ruita, -Sf&ntul 3rigorie 9eologul2.Mai mult, acesta este e$act sensul dumnezeietii ntrup"ri a lui Dumnezeu'#u!&ntul. *Dumnezeu s'a f"cut om pentru ca omul sa se fac" Dumnezeu,. Hristos !rea sa'0 m&ntuiasc" pe om si sa restaureze n el *chipul Sau c"zut,, ntr'ade!ar, omul poate de!eni acum dumnezeu'om prin Dumnezeu'Omul, Hristos. Precum Dumnezeu #u!&ntul a de!enit prin iconomie om, la fel omul poate de!eni prin har, Dumnezeu. De o+icei la s"r+"toarea 8aterii Domnului, su+liniem roadele care iz!or"sc din 8aterea Dumnezeu'Omului5 pacea, dragostea, smerenia si altele. Dar acestea e$ista deoarece firea omeneasca, fiind unita cu 7irea dumnezeiasca, a g"sit pace, +ucurie si har c"ci s'a n"scut Dumnezeu'Omul, M&ntuitorul, 6isus. (ucuria noastr" este ca *s'a n"scut azi M&ntuitor, -:uca =, 002. Da, ntr'ade!ar s'a n"scut Dumnezeu'Omul. 6isus n'a fost un mesager al m&ntuirii noastre ci 4l este nsasi m&ntuirea. 8u este un trec"tor gr"+it ce a trecut n fuga prin lumea noastr" nticalosita, ci 4l este *recapitularea,, noua creaie. 4l este r"d"cina noua si s"n"toasa ce da !iata firii omeneti, dup" ce ne'am m+oln"!it de r"d"cina !eche si p"c"toasa a lui Adam. Prin urmare ne'a adus !iata si noi putem de!eni *m"slini roditori,. De aceea, nu e$ista alta m&ntuire dec&t prin Dumnezeu'Omul Hristos, fara 4l nee$ist&nd dec&t nstr"inare si dezumanizare. #el ce nu tr"iete n Hristos este nstr"inat de Dumnezeu, de sine si de aproapele sau. Dumnezeu este pentru el ce!a str"in si necunoscut. Einele de!ine asemeni unei fiare s"l+atice. Dup" Sf&ntul Ma$im M"rturisitorul, *c&nd mintea p"r"sete pe Dumnezeu, se face fiara s"l+atica, iu+itoare de pl"ceri, !r"%maul celorlali oameni,. Aproapele sau nu este +ucuria ci iadul sau. Asa, departe de Dumnezeul'Om, este distrus si descompus sau de!ine o *legiune,, dup" chipul fiarei din Apocalipsa, al dia!olului, a%ung&nd ntr'o stare contrara firii, nefiina. Omul separat de Dumnezeul'Om Hristos este, dup" 8icolae #a+asila, *nefiina,, un nimic, pentru ca este lipsit de !iata n Hristos. Doar cel ce tr"iete n Dumnezeul'Om este om ade!"rat. Putem spune, atunci, ca fiecare persoana poate sa de!in" fie dumnezeu'om fie fiara'om. Acela !a fi sf&ritul istoriei. 4ste ne!oie sa tr"im n Hristos, #u!&ntul lui Dumnezeu si sa de!enim Hristos si #u!&ntul lui Dumnezeu prin har. Acesta este do+&ndit c&nd tr"im n (iserica si suntem p"rtai la Sfintele sale 9aine, c"ci *(iserica se manifesta n Sfintele 9aine, nu ca n sim+oluri, ci mai degra+" ca m"dularele trupului n inima si crengile plantei n r"d"cina si cum a spus Domnul, ca mladitele pe !ita, -8icolae #a+asila2. Acest lucru este mplinit prin chemarea numelui lui 6isus si rostirea rug"ciunii *Doamne 6isuse Hristoase, 7iul lui Dumnezeu, miluieste'ma pe mine, p"c"tosul,, mai ales ca aceasta rug"ciune este str&ns legata de Sf&nta mp"rt"anie.
F1
ntreaga teologia (isericii ortodo$e este ascunsa n aceasta mica rug"ciune. De aceea !om chema ntotdeauna preadulcele si datatorul de +ucurie nume al lui 6isus. Aug"ciunea lui 6isus nu este doar pentru monahi. (ine neles, ei au posi+ilitatea sa tr"iasc" necontenit nlauntrul ei. Dar si noi cei pacatosi o putem rosti. Sa ne fi$am pentru aceasta un anume timp din zi si sa ncepem prin a o spune zece minute dimineaa si zece seara, c&t mai linitii cu putina. 4ste foarte important sa fi$am dinainte un anume timp -chiar foarte scurt2 c&nd nu ne ntrerupe nimic. #u trecerea timpului acest moment se !a prelungi si !a ndulci sufletul, +uzele... Sa o spunem chiar si c&nd mergem pe strada, nainte de a adormi, ori de c&te ori a!em puin timp li+er. Soul sau soia sau toata familia sa o spun" dimineaa si seara pentru c&te!a minute. Dnul din ei ar tre+ui sa o spun" calm si linitit si ceilali sa o asculte. Har m+elugat !a !eni atunci peste familie. 4$ista multe familii ce au practicat'o si au tr"it minuni n !iata lor... ns" cei ce !or sa mearg" mai departe n rug"ciune au ne!oie de un po!atuitor duho!nicesc e$perimentat. n acelai timp sa tr"im !iata n armonie cu poruncile lui Hristos. #"ci ucenicul lui Hristos urmeaz" lucrarea si n!""tura Sa. P"zind poruncile, primim har, do+&ndim ntreaga Sf&nta 9reime. Potri!it Sf&ntului Ma$im, cel ce a primit si a p"zit o porunca do+&ndete, n chip mistic, ntreaga Sf&nta 9reime. De ti'a fost de folos citirea acestei c&rti, te rog frate, pomeneste'ma si pe mine, cel ce'am asternut'o pe h&rtie, n rug"ciunile tale, ca sa ma c"iesc si sa primesc mila lui Dumnezeu. Sa !ieuiesc n Hristos, sa pot trai n (iserica, sa pot trai cretinete. 9e rog din toata inima...
O noapte in pustie
de Arhimandrit Hierotei Vlachos
7O:OS6P6 94N9D: DOAA DA#A AV4P6 #4A969DD684A #A 4S94 #O87OAM #D OA6368A:D: AOMA84S#. P489AD A#4AS9A PAO#DAA96VA :D#AAA4A DOAA D4 :A P4ASOA84 D4 Q8#A4D4A4 #AA4 AD V4A676#A9 68943A69A94A 94N9D:D6, SAD D4S#AA#A96'1 D4 P4 S694D: http5RRBBB.angelfire.comR+lues=RcartiR Augati'!a pentru cei ce au trudit la realizarea acestei !ersiuni digitale. APO:O3496#DM =11>
F0

O Noapte in Pustie

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

O Noapte in Pustie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Despre t"cere, cu!&ntare si !iata c"lug"rilor

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Apus de soare n Muntele Athos

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Drc&ndu'mi propriul 9a+or

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

#on!or+ire cu 3heron despre rug"ciunea lui 6isus

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

6. Semnificaia rug"ciunii lui 6isus

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

66. 9reptele rug"ciunii lui 6isus

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

666. #aile rug"ciunii lui 6isus

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

6V. A"z+oiul dia!olului si cum sa'i facem fata

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

V. Venirea si plecarea harului

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie

Aoadele rug"ciunii lui 6isus

Arhimandritului Hieroteos Vlachos, O noapte in pustie