Catalpa http://www.baumkunde.de/baumdetails.php?baumID=0144 Este un arbore originar din sud-estul Americii de Nord si din estul Asiei.

Numele provine din cel dat de indienii americani. Se cunosc 11 specii de Catalpa, dupa alte surse 13 (unele hibrizi) Catalpa bignonioides, syn. C. syringaefolia Este cea mai raspandita la noi. A fost adusa in Anglia 1744 iar in Berlin e atestata putin mai tarziu. E originara din S-E Americii. Este un copac care ajunge la 15 m inaltime si la 15 m latime coroana. 2, 8, 15 sunt inaltimile copacului la 10 ani, 20 ani respectiv inaltimea finala. Catalpa infloreste in iunie-iulie, cand putine specii de copaci mai infloresc, de aceea sunt un magnet pentru albine si bondari. Inflorescentele sunt ciorchini de 15-30 cm lungime alcatuite din flori mari de 3-6 cm diametru si lungime de 3 cm. Florile sunt albe, dar au unele dungi galbene si pete violacee spre fundul florii. Durata florilor nu este prea mare, in arsita verii. Din 5 stamine doar doua sunt fertile.Unii observatori semnaleaza ca in timpul infloririi sub copaci se gasesc bondari si albine moarte. Cineva a numarat 1600 de bondari morti sub un singur copac in cursul infloririi. Fructele sunt pastai rotunde de pana la 40 cm lungime care raman atarnate in pomi pana tarziu in primavara. In interior sunt multe seminte plate, cu perisori in ambele capete. Semintele sunt foarte mici, peste 40000/kg. Frunzele mari, pana la 30 cm, apar tarziu, in mai. Toamna se ingalbenesc si cad printre primele in toamna. Frunzele zdrobite dau un miros putin dezagreabil. Caracteristicele enumerate dau copacului un supranume glumet de Beamtenbaum (copacul functionarului, in germana). Aceasta pentru ca incepe activitatea tarziu (primavara), termina devreme (toamna) iar rezultatele muncii (fructele) le da cu intarziere (abia primavara). In germana copacul se mai numeste Trompetenbaum (arborele trompeta), datorita florilor de forma conica. Exista o intreaga familie de plante cu asemenea flori, numite Bignoniaceae. O alta denumire germana a copacului este Zigarrenbaum, dupa fructele lungi si rotunde asemanatoare cu tigarile. Tipic pentru copac este un trunchi scurt si coroana larga. La varsta mai inaintata au obiceiul sa se sprijine cu coatele de pamant. Adica face ramuri descendente care intra in pamant, fac radacini si creeaza alti copaci, rezultand o padurice. Soiuri mai deosebite : - Catalpa bignonioides nana sau Catalpa pitica. Are doar 4-6 m inaltime si o coroana sferica. Nu face flori sau fructe sau face foarte rar. - Cateva deosebiri intre specii : - Catalpa bignonioides. Cea mai raspandita, originara din America, cu flori albe, diametru 5 cm, lungimea 3 cm, infloreste in iunie. Face fructe numeroase, mai subtiri de 1 cm pastaile. - Catalpa ovata originara din China, cu flori galbui ceva mai mici (diametrul de 3 cm si lungimea de 3), infloreste ceva mai tarziu, in iulie, cu frunze dispuse cate trei, usor crestate pe margini. Copaci mai mici, de cca 10 m. - Catalpa speciosa (Catalpa vestica).Flori de 6 cm diametru si 4 cm lungime, ceva mai timpurie si mai putin luxurianta. Copacii pot ajunge la 35 m inaltime si un diametru de 1,3 m. Fructe mai putine si mai mari (1,5 cm ). Cea mai repede crescatoare (creste pana la 60 cm/ an, fata de celelalte specii care sunt incet crescatoare, cam 20 cm/an). A fost raspandita in sudul SUA, dar a fost intens folosita la confectionarea de traverse de cale ferata. Mai tarziu a fost folosita pentru stalpi de garduri. Lemnul are o deosebita rezistenta la putrezire. Se vorbeste de stalpi care dupa

30 de ani nu au nici o urma de putrezire (sunt o categorie de arbori a caror lemn contine substante care ii face rezistenti la ciuperci. Mai rare : - Catalpa Fargesii, cu flori rosii-roz - Catalpa Bungei, cu frunze fara par pe spate Inmultirea Se poate inmulti prin seminte, prin butasi (in vara) sau prin butasi din radacini (in iarna). Inmultirea prin seminte Se poate inmulti usor, dovada ca se poate si autoinsamanta. Cel mai bine sa se samene toamna. Samanta are pentru incoltire nevoie de o perioada de raceala, de aceea se pune afara in casete. Samanta care a iernat in casa trebuie inainte de semanare sa sufere un tratament de frig, sa stea timp de 3 saptamani in frigider, la 4 grade C. Dupa aceea sa se samene normal. Rasare in 3-4 saptamani. Samanta este matura cand fructele se coloreaza in cafeniu. Se pot pastra si in pastai, in loc uscat, dar dupa un timp aceste pastai se deschid singure. Se pot semana toamna dar la loc rece, fie primavara infebruarie, in casete, la temperatura de 20 grade. In general semintele recoltate primavara au un grad mai mare de germinare decat cele recoltate toamna. In loc deschis plantele mici se pot proteja cu casete puse in jurul plantei si umplute cu frunze uscate. Ultima Modificare: Decembrie 14, 2010, 02:10:36 p.m. de romikele memorat Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)