A SCRIE ISTORIA UNEI EPOCI n realitate, biserica care a voit dominaiunea asupra spiritelor i o voie ie !nc" o dat" !

n mod absolut, ast"#i s$ar mulumi cu libertatea care se permite celorlalte con esiuni% Se !nele&e c" aceast" dominaiune asupra spiritelor nu putea i !n trecut "r" o nuan" politic", dup" timp 'i dup" ar"% n (e)ic catolicii sunt republicani, !n *rana, monar+i'ti, iar calit"ile sau de ectele clerului sunt cam !n &enere acelea ale rasei !n mi,locul c"reia tr"ie'te% -a spaniolii ce se anati#ea#" tot at.t de u'or pentru republic" ca 'i pentru monar+ie, pentru o idee ca 'i pentru alta, 'i clerul cat" s" ie anatic/ !n Italia, de'i scaunul catolicismului, el era cu mult mai tolerant 'i mai liber cu&et" tor dec.t !n alte "ri/ deci clerul va purta, poate !ntr$un &rad mai pre&nant, caracterul !ndoit al epocii !n care tr"ie'te 'i al rasei c"reia !i aparine% Tolerana sau netolerana, asprimea sau bl. ndeea lui, va i aceea ce$0 caracteri#ea#" pe popor !nsu'i% 1ermanii care sunt de un caracter mai !nd"r"tnic au avut un cler mai ne!n&"duitor dec.t italienii, ba mai multi!nc" 2biserica re ormat" din 1ermania poart" aceea'i macul" de ,udec"i ale ereticilor, de arderi de vii a vr",itoarelor ca 'i biserica cea catolic"% At. rn" deci de ener&ia cu care un popor !'i !nsu'e'te o idee, at. rn" de calit"ile !nn"scute ale lui, ce orm" va lua 'i biserica lui% Cu aceea'i ener&ie cu care republicanii t" iau !n secolul trecut capetele tuturor, care2i permiteau a avea alte idei, clerul r"s"rit din acela'i popor persecuta odinioar" pe aceia care nu$i p"reau ,ndestul de catolici% At.ta despre biseric" ca instituie !mp"m.ntenit" !ntr$o ar" oarecare% C. t despre catolicism ca instituie universal", nu putem t" &" dui meritele lui !ntr$ adev"r e)traordinare pentru cultura omeneasc"% Pus" !n aa unor rase aspre, abia r"s"rite din locuinele lor primitive 'i abia aruncate asupra civili#aiunii antice, pe care au c" lcat$o !n picioare 'i au nimicit$o, biserica era sin&urul punct luminos nu numai pentru cultur !n &enere, dar c+iar pentru libertatea de#volt rii omene'ti% ntr$un timp de aservire &eneral", !ntr$un timp !n care numai na'terea, deci numai descendena din ilu'tri lupt" tori i#ici, d" dea un drept la libertate/ tot ce nu avea ericirea de a i ucis o sut" de du'mani, orie. t era inteli&ent sau ener&ic &" sea o cale de ,naintare !n cler% i precum spiritul 'i caracterul ,nvin& totdeauna !n lume puterea bru$ tal", tot ast el micul 3avid a ,nvins p.n" !n ine uria'ul 1oliat al evului mediu cu tot !ntunericul 'i e)lusivismul lui% Caracteristic 'i vrednic a se recunoa'te !n avoarea catolicismului e tendina de$a nu ba#a cre'terea poporului pe idei abstracte, care s" convin&" capul, ci pe idei redate intuitiv, care s" !mbl. n#easc" inima, de aceea rumoasele arte au ost cele mai puternice arme ale bisericii% Ar+itectura, mu#ica, sculptura 'i poe#ia au ost puse !n serviciul bisericii, pentru a da !n aceast" s er" curat", neatins" de nici o su lare impur", un ad"post su letului omenesc, at.t de b. ntuit sau de patimi, sau de &olul lui propriu de ur. t% Aruncat din nevoie !n ur. t, din ur. t !n nevoie, st"ri imanente naturii noastre 'i care nu se pot !nl" tura prin m. na de creier de care dispunem, arta bisericeasc", care a cultivat !n pictur" rumosul !n culmea per eciei, mu#ica 'i ar+itectura !n &enul sublim, a !n" +at prin mi,loace, lesne de !neles pentru toi, su letul omenesc !n decurs de sute de ani, peste nivelul vieii de r. nd 'i nevoilor #ilnice% Toate popoarele care posed" !nalt" civili#aiune de ast"#i, dac" nu sunt, au ost m"car mult timp catolice% 3espre !nv""m. nt cat" s" not"m asemenea c" at.t cel popular c.t 'i cel !nalt sunt

creaiuni ale acestei biserici% Cum c" prin !nv""m. nt biserica a urm"rit 'i scopurile ei proprii e nu numai adev"rat, dar 'i oarte natural% Nici n$am !nele&e ca o instituie s" !n iine#e anume 'coli contra sa% Aceasta !ns" n$a !mpiedicat ca spiritul pe care ea l$a crescut s" se ,ndrepte#e !n contr"$i 'i s$o rene&e% E o istorie vec+e aceasta c" orice orm" nou" de cultur" e du'mana ormei din care s$a n" scut, c" iica e du'mana mumei 'i povestea bib$ lic" a lui Cain, !n ormula ei nou" de lupt" pentru e)isten" are loc tot a'a de mult la curente intelectuale ca 'i la cele materiale% -upta e !ns" departe de a i m. ntuit" 'i !nvin&" torul momentan nu este totdeauna cel de initiv% Reli&ia are !n avorul ei orma &ata 'i po#itiv", pe c.nd curentul opus n$are nimic &ata, nimic ormat !nc"% ncerc" rile de speculaiune meta i#ic", care culminea#" !n ipote#e 'i sunt tot at.t de deosebite ca 'i scriitorii lor, sunt departe de a constitui convin&eri po#itive pentru milioane de oameni% Prin lupte ca cea de ast"#i, prin mai &rele !nc", a trecut de,a biserica/ ea a avut !ns" inteli&ena de a2i muta punctul de &ravitaie cam tot !n "rile care aveau mai mare nevoie de ea, !nc.t totdeauna a a lat puteri noi 'i proaspete, pentru a le opune ne&aiunii pure, pe care a !nt. mpinat$o de at.tea ori !n cale% % 04 martie 0556