You are on page 1of 57

POVESTI DE LA STRAMOSII MEI

POVESTEA VIETII MELE

Cartea de la strabuni mei.,o istorie orala ce s-a transmis din generatie in generatie pe care am ascultat-o in intregime de la tata-l meu si fratele acestuia mai mare tata Ionica. Povestea de istorie se desfasoara legat de istoria familiei noastre care a participat in toate aceste actiuni din anul 1813 luna mai cand stramosi mei au coborat cu turmele de oi de la munte in campia Bailestiului .Facand parte din prima generatie cu stiinta de carte mi-se cuvine ca obligatie fata de amintirea strabunilor sa consemnez faptele de vite ie ale acestora impreuna cu locuitorii satelor si catunelor din partea de sud-vest a udetului !ol , impotriva "oardelor turcesti din #idin unde avea garnizoana -rasvratitul-Pasvanoglu si care pentru "ranirea si intretinerea ostilor sale efuiau aceste sate si catune. $ceste lupte aveau loc cand cetele turcesti treceau !unarea si incercau sa efuiasca un sat .!esigur ca satenii se opuneau sa le fie animalele luate. mai ales ca %ara isi platise birul catre Poarta .iar acestea la rindul lor platisera catre stat darile ce le aveau& impuse .$st fel incepea lupta intre sate 'cit puteau ele sa fie organizate pentru lupta- si aceste formatiuni de af ale turcilor.$ceste confruntari in lupte nu au fost luate in seama de autoritatile statale-( care erau ele atunci ) dar nici nu interveneau pentru apararea catunelor,satelor si comunele ce erau efuite de aceste bande turcesti.!eci * %ara nu era %ara si nici stapin nu avea %ara. !egeaba se faceau plangeri.In aceasta situatie localnicii cu cei care participasera ca panduri in razboiul +uso,%urc din 18-.-181/ ,s-au organizat in formatii de aparare si cu sistem de alarmare prin aprinderea focurilor ce producea fumul semn ca satul era atacat. $cesti sateni cu furci cu topoare c"iar si cu palose si arme ce au fost luate dela turcii pe care iau invins in alte ocazii,incepeau lupta de aparare.!esigur confruntarea inegala facea ca satul sa aiba pierderile mari , pina soseau a utoarele din catunele s-au comunele vecine situatie, in care turcii se multumeau cu ce apucasera si se retrageau..Insa cind turcii veneau in formatii mar pentru af ,satele erau incendiate iar aful nu mai avea masura Bineinteles satul s-au comuna avea mortii si ranitii cei mai multi $ceste lupte acesti morti si raniti ramas infirmi pe toata viata nu au fost consemnate si nici cunoscute .!ar aeste actiuni de lupta pentru apararea bunurilor personale si vatra satului s-au comunei si mai ales faptele de vite ie precum si morti au ramas in memoria oamenilor. Iar prin povestile celor batrini spuse la 0 %$I1$ 2 din generatie in generatie au ramas si in istoria orala . 0 %$I1$3 a fost scoala poporului nostru de la inceputuri precum si singurul mi loc de comunicare.!iscutiile ce se purtau la taina s-au ridicat la un nivel superior dupa introducerea . I1#$%$4$1%565I P+I4$+ la sate si comune precum si aparitia primelor 7I$+8 ,etc. !ar cat va trai %$I1$ va trai si aceasta I9%:+I8 :+$6$ unde se va vorbi despre faptele strabunilor nostri din acele vremuri de restriste. %$I1$ a reprezentat in viata rurala mi locul lor de baza pentru informare si comunicare. Iar %$I1$ la tara va trai cat va trai omenirea.

CARTEA FAMILIEI a BUNILOR si STRABUNILOR NOSTRI . Se bazeaza pe - ISTORIA ORALA : Si pledeaza pentru FAMILIE ! NEAM si TARA " OBICEIURI - TRADITII - CREDINTA MUNCA STABILITATE - LIBERTATE # $%ua NE&AREA! NE&ATIEI MELE ! # $%ua! 'u t%ata dra(%stea

%atal meu 1IC:6$8 ;<8:+;<8 9%$1C5 P+5I$ n-a stiut carte , dar avea multe cunostinte despre viata si avea clara in memorie toata istoria familiei noastre incepind cu stra-stra-bunicul sau C:19%$1%I1 ;+5I$ din anul 181/ de cind locuiau cu stana lor in Basna langa localitatea 1:#$C89%I . 8u incerc sa va scriu aceasta istorie ' asa cum mi-a povestit-o tata ,in timpul muncii la camp ,in serile si noptile de vara cand pazeam via s-au pe timpul cand impreuna desfasuram transport de cereale de la mosiile boierilor pana la gara 4otatei s-au in port la Cetate pe !unare. Pe acea vreme mi locul cel mai ieftin si practicat era carul cu boi.sau caruta cu cai. 6a pasul boilor ,care reusau in o ora sa parcurga patru =lometri timp aveam suficient pentru povesti. 9tra 'stra-bunicul lui tata se numea C:19%$1%I1 ;+5I$ - care impreuna cu sotia sa I:$1$ au avut sapte copii, din care sase baieti si o fata. In ordine asa cum au venit pe lume, dupa botez aveau urmatorul prenume > I:1 (Ionica) >9%8F$1, 4I%+5%$, 4$+I$(4arioara) ,+$!5, 4$+I1 si pe praslea ;865, in amintirea raului ;I6:+% pe valea caruia au pascut oile si au trait ,pana au coborat la vale in campia B$I689%I6:+ cu oile si toate acareturile lor stabilindu-se pe locul numit astazi '4$;5+$- 9P$+%$ ,9-au cum ii spuneau batrani pe acea vreme 4$;5+$ ' ;+5II, situata pe soseaua Craiova- Cetate intre comuna 5nirea (+isipiti cum era numita pe acea vreme) si Cetate. ?udetul !ol . 8i sau pomenit din tata 'n fiu la stana ocupandu-se cu cresterea oilor ce le pasteau pe munte vara s-au pe dealurile subcarpatice cind veneau toamna la iernat .Practicand asa zisa trans"umanta cum au pomenit din batrani.9tana lor era stabilita pe undeva intre C rasna si 1ovaci aproape de meandrele raului ;ilort.pentru iernat de altfel si locuinta familiei.ce era stabilita in apropierea stanei. $cest Constantin (C:9%8$,cum i se spunea de regula ) ;ruia,era brunet cu oc"i negri sprancenele impreunate si stufoase ,nasul drept ,barbia putin impinsa in fata , purta plete mari si mustati rasucite in sus.foarte voinic si inalt..$vea o voce groasa cu o rezonanta puternica care te cucerea de la primele cuvinte .9e spunea ca el nu reusea sa vorbeasca soptit niciodata. :m nascut si crescut pe munte in mi locul oilor in permanenta in lupta cu natura si salbaticiunile ce le atacau turmele.!arz si aprig la manie a tinut toti copii langa el care-i semanau ca voinicie si cura precum si pasiunea /

pentru cresterea si pasunatul oilor.Pe toti ia crescut si educat in spiritul dragostei si respectului fata de familie cinstiti si loaiali cu vecini lor dela alte stane vecine.ce se a utau la nevoie.4uncitori si corecti in activitatea lor de pastori. !ar in randul copiilor a aparut totus o e@ceptie,;elu fiul cel mai mic care ca orice praslea este mai aparat de munca rasfatat de toti fratii si care a fost si mai mult influentat de unc"iul sau 4i"ai,un "aiduc care era fratele mai mic al lui Costea tatal acestor copii.;elu fata de tata si frati se deosebea ca temperament fiind mai e@citabil mai nestapanit in raport cu marea capacitate de munca si stapanire de sine a fratilor sai .$stfel ca ;elu,profita pe de o parte de pozitia lui in familie fiind prote at de toti si iubit si pe de alta parte de slabiciunea unc"iului 4i"ai dealtfel o alta iubire. 4i"ai "aducea prin lume impotriva boierilor si mai ales a turcilor si slugoilor acestora cu o ceata de "aduci ce aveau diferite locuri de intalnire la anumite date.$veau iscoadele lor care 'i informau si dupa atac se desparteau pentru a fi mai greu de urmarit dandu-si intalnire la urmatorul loc la o data anumita. 4i"ai cat sta ascus la fratele sau Costea s-au cand pur si simplu il aducea dorul de casa ' Costea si Ioana cu copii lor ii ramasese familia lui-) se ocupa de ;elu si la cererea acestuia ii povestea despre viata si luptele lui cu turcii.$cesta il asculta si nu mai visa altceva decat numai lupte cu turcii .$stfel la cererea lui;elu 4i"ai ia adus tot felul de arme pentru al invata sa lupte .$sa incat toata ziua desfasurau activitate de instruire in lupta.6upta cu ciomagul o cunostea de la fratii sa-i.Cu 4i"ai a inceput sa invete lupta cu palosul apoi tragerea cu arcul si c"iar cu pusca prin padure cand 4i"a nu era urmarit !ar pentru ca sa nu fie privit cu ranc"iuna 4i"ai aduce si celorlalti nepoti c"imire late batute in tinte ,iatagane,arcuri si palos la fiecare c"iar si 4arioarei ia adus un arc foarte frumos ornamentat si un sirag de margele .Ba mai mult s-a ocupat de fiecare sa-i invete sa le manuiasca in lupta Costea aproba fara sa spuna activitatea fratelui sau ,vazandu-si copii ca sant dornici sa invete care deveneau pe zi ce trecea mai sprinteni.Ii crestea batranului inima de bucurie cand ii veda ca isi cauta fiecare loc pentru manuirea armelor,nu culcus pentru somn cum faceau inainte.!upa un an doi nu mai erau de recunoscut copii lui !evenisera foarte stapani pe ei foarte dega ati mai sprinteni si cu o rezistenta deosebita in urma acestor antrenamente .Ionica baiatul cel mai mare devenise cel mai sprinten si bun luptator cu toate armele ;elu era ca un viespe.8l trebuia sa mai creasca fiind acum abia la 1/-13 ani .si nu putea avea rezistenta fratilor sai .!ar nici el si nici 4arioara nu prea aveau nevoie de putere deocamdata Parca au speculat ,aceasta lipsa pe care au acoperito cu talentul de cei mai buni tragatori cu arcul. $mandoi prieteni buni si nedespartiti, prin paduri se antrenau fie vanand pasari fie tragand la tinta in diferiti copaci .6a inceput in cei cu tulpina mai groasa si pe masura rezultatelor in ce cu tulpina mai subtire .Intrecerea se termina pe fiecare zi cu ultima tinta in care era ales un copac cu tulpina nu mai groasa decat mana omului.Cind se inapoiau la vremea mesei acasa si unul din ei era imbufnat mama lor Ioana stia ca la ultima tinta a dat gres .1u putea sa nu se bucure cand simtea atat de mare ambitia la acesti copii care doreau sa fie cei mai buni la lupta.$tat ea cat si Costea il iubeau acum si mai mult pe 4i"ai pentru aceste rezultate in pregatirea copiilor recunoscand ca aceasta este opera lui si parca au uitat plecarea lui de acasa si "otararea de a deveni "aiduc din pandurul ce fusese in

razboiul +uso-%urc.de la 18-.-181/. $tunci a vandut partea lui din turma de oi pentru uniforma de pandur si armamentul necesar.numai pentru a lupta impotriva turcilor care au luat in sclavie logodnica lui ce urma peste o saptamana sa-i fie mireasa. !in 18-. si pana in 181/ nu au avut stire despre el crezandu-l mort.8rau tare indurerati caci la moartea parintilior au urat acestora ca vor avea gri e de el ca de un frate mai mic.!ar acum cand au inteles ca numai iubirea si dragostea a facut din el "aiduc ,din pandurul luptator priceput care intuia in lupta cand sa atace si cand sa se apere fapt ce la a utat sa iese biruitor din razboi.Pricepere pe care a folosito si in pregatirea nepotilor carora le-a insuflat dragostea pentru invatarea minuirii si folosirea armelor in lupta. Costea si Ioana acum au inceput c"iar sa se laude cu 4i"ai ca datorita lui familia avea sapte luptatori care manuiesc foarte bine arcul palosul si toporul . %oti acesti copii ai lui Costea cand erau cu turmele la pascut e@ersau trageri cu arcul sau lupta cu palosul cum ii sfatui-se 4i"ai inainte de a pleca pentru a nu-si pierde antrenamentul si deprinderile de manuire a armelor. $poi mai departe 4i"ai spunea trebuie sa fim pregatiti tot timpul de lupta pentru-ca nu stim cand ne ataca turcii '8i nu ne spun cand vor veni, !upa.dupa care incepea sa rada aparandu-i o dantura uniforma si foarte alba in contrast cu mustata neagra a acestuia.$sa ca nepoti respectau sfaturile date de unc"iul lor 4i"ai fiind convinside adevarul spuselor lui. Cand revenea 4i"ai acasa dupa o lipsa mai indelungata ,ii punea sa se lupte doi cate doi iar el si Costea ii supraveg"eau pentru a fi cinstiti in lupta si pentru ai corecta unde greseau .5ne ori ii imparteau pe grupe de trei si trei avand parerea mai de ansamblu observand si cum se a utau in lupta.!e cate ori Costea tuna si fulgera cand vedea ca in focul luptei cate unul din ei uita si lasa spatele unui frate descoperit , care putea fi omorat in aceasta situatie.$mandoi le dadea sfaturi cum sa se apere si cand si cum aparandu-te poti ataca,atragandu-le mereu atentia ca ei mai tot timpul vor fi mai putini de cat atacatorii. Costea manuia foarte bine toporisca si cand vroia sa le demonstreze copiilor ii ducea la lastarisul din marginea paduri.iar el calare cu toporisca in mana isi facea vant cu calul in lastarisul padurii.$sa rapid manuia toporisca stanga si dreapta incat in urma lui ramanea un fel de tunel in lastarisul din marginea padurii. 4etoda lui de instruire, era e@emplu personal dupa principiul 0 F$C8%I C$ 4I18 2 $poi se intoarce si le spune > 4ai copii mei, pe fratele meu 4i"ai nu prea l-am inteles pana acum.1u-l puteam ierta de la vanzarea parti lui din turma- c"eltuind banii pentru a deveni pandur.$cum ma gandesc si inteleg cat a suferit dupa Ileana luata de turci in sclavie. $ facut totul pentru a se razbuna pe turci luptand impotriva lor in razboiul +uso-%urc. 8u am fost influentat mai mult de mosii si stramosii nostri care erau oameni pasnici, nu razboinici.$ducandu-mi aminte ce ne faceau turcii cand ne a ungeau din urma cum ne efuiau de vite si animale precum si cereale la care gasea , ba pe deasupra mai lua si un numar de copii si fete tinere in sclavie.

In acestt fel ca fugari mai mult pierdeam lasandu-ne si umiliti si efuiti.1u-mi condamn acum mosii .!ar daca ramaneau in satele si catunele lor organizandu-se si pregatindu-se de lupta aparandu-si vatra si avutul erau mai castigati $sa cum aici ne impotrivim salbaticiunilor padurii sa nu ne atace turmele asa ar fi trebuit sa ne batem si cu ei .%urcii pentru af vin in formatii mici cat o ceata s-au mai mult dar sunt formatii carora putem sa ne impotrivim .Iata noi acum cu a utorul lui 4i"ai suntem o forta ,-o forta mica ,forta unei familii ,dar intr-un catun,un sat s-au o comuna sunt mai multe familii.:rganizati si cu conducatori din fostii panduri ne putem pregati foarte bine pentru lupta.In aceste conditii ne putem impotrivi cetelor turcesti si lupta ..... sa aleaga . !ar asa tot fugind din fata lor, ei tot vin dupa noi sa ne efuiasca pentru ca ei din asta traiesc .9unt luptatori nu stiu muncii,ei lupta pentru prada. Pe care o procura de la noi sau de la altii.!aca, fuga ramane mi locul nostru de aparare ,tot fugind ,iar ei venind dupa noi unde vom a unge asa B 1u ne ramane decat sa ne organizam , sa invatam sa ne luptam pentru apararea familiei, a avutului si a vetrei..Iata 4i"ai ne-a dat un e@emplu foarte bun cu familia noastra .!eci se poate. 9e poate sa ne pastram si onoarea si vatra ,unindu-ne organizandu-ne si pregatindu-ne pentru aparare cu totii.9a nu mai suportam afurile umilitoare din partea navalitorilor ori care ar fi ei .!ealtfel acum cu voi ,c"iar nu-mi este frica de nimeni Cu asa o forta putem cobori c"iar acum cu turmele in campiile manoase si bogate pe care fugind de turci stramosi nostri le-au parasit........ 1e vom lupta si cu pradatorii cum ne luptam aici cu ursii,lupii si alte ivine.cand ne ataca turma .Ce credeti ca turcii sunt asa de puternici de neinvins . B 8i au cucerit cu numar mare de osti dar pot fi si ei batuti. . <ei,dragii mei copii ,nu mi-a fost mie frica cand eram numai cu fratia 4i"ai dar acum cu voi toti pe langa mine... 4i-aduc aminte ' erati voi mici 'a fost o iarna geroasa cu zapada multa ,iarna care s-a lungit pana in luna mai .$m plecat singur cu turma ,desi nu se topise zapada ,gandeam sa le mai misc din vale sa le mai plimb un timp ,caci de la primele ninsori din decembrie nu le mai miscasem din vale.!upa ce pe deal m-am departat bine de stana am auzit latratul cainilor catre latura impadurita a dealului.Cand ma uit vad o namila cenusie ce sarea printre oi cautand sa rapeasca una !ar caini il incurcau carora le trantea cate o laba urmarind alta oaie .6a mine in afara de bata si un cutit nu mai avea altceva. Pana sa a ung la el a fost foarte greu cu oile care la prime die se imbulzesc una in alta !ar am a uns Caini l-au incurcat mult nu apucase sa omoare vreo oaie.$m incercat sa-l lovesc cu bata in cap.Insa cand s-a ridicat in doua picioare,am vazut cat de urias era..1u m-am lasat speriat de namila si am lovit cu toata puterea cu bata in cap ,inainte de a avea el timp sa foloseasca labele Cand sa ma prinda cu labele m-am ferit in stanga rasucinduse mi-a oferit burta in care eu am infipt cutitul pana in plasele odata de doua ori cred si a treia oara in partea inimi .1u mai stiu ce a urmat caci in umar am simtit o durere apoi am cazut.5rsul la fel a cazut dar peste mine tinanduma strans la umarul drept.4i-aduc aminte ca mirosea foarte urat Caini latrau si-l muscau din toate partile .Cum eram cazut am simtit ca cineva ma apuca de picioare apoi a pastravalit ursul care era peste mine .$poi aud vocea lui 4i"ai care venise intr-un suflet stiindu-ma in pericol .4i-am revenit in fire cand 4i"ai a tras maneca co ocului sa vada ce este la umarul meu . C

$i avut noroc baica muscatura nu-i adanca ,in cadere a scapat ce apucase cu gura sau mai de vreme. 9i co ocul cred ca te-a aparat la umar fiind bufant n-a putut casca gura atat de mult s-au ceva la impedicat .!aca te apuca bine murea cu gura inclestatasi nu scapai usor .!ar sa stii ca una din loviturile cutitului a a uns la inima.$i sa ai o blana de urs pe cinste, .eu am s-o duc la argasit 9a stiti de la mine,spune,Costea tatal lor mai departe, in lupta cu ori cine ar fi la inceput totul este sa nu te sperii ,sa nu puna frica stapanire pe tine .9a fii clar la minte sa lovesti tu primul repede si puternic cu toata forta din tine .9a-i iei maul cum se spune .$poi cat este ametit de lovitura sa lovesti iute odata si inca odata unde trebuie , cum iam dibuit eu inima animalului.$cum eu ii port blana lui caci fratia 4i"ai s-a tinut de cuvant si mi-a argasit-o la 4aglavit unde sunt mari mesteri acolo. $cum sa va spun povestea caprioarei.In o alta iarna tot pe zapada iesisem cu oile la plimbare.8ra senin soare frumos oile se linistisera si se oprisera din mers iar eu ma-m proptit in bata mea privindu-mi toata turma cum se odi"nea. !eodata caini pleaca catre padure de langa mine latrand . C ind au a uns la marginea padurii numai ce am vazut ca din cateva salturi o caprioara a intrat intre oi iar caini au inceput sa latre si mai tare la trei lupi care au alergat caprioara..Cand am a uns la caini care imbarbatati de prezenta mea si asmutirea lor impotriva lupilor l-au incoltit pe ce-l care ramasese si la a utorul batei mele l-am reusit omori.pe care dupa ce ma-m intors cu turma l-am upuit.Caprioara a ramas intre oi coborand cu noi la stana .Caini parca au inteles stand mereu la distanta de caprioara sa n-o sperie.Caprioara a ramas cu turma pana cand a inverzit padurea primavara.6a inceput se ferea de magarii turmei si mai ales de caini !ar caini nostri au inteles ca si noi oamanii si stateau la distanta de caprioara :ile de la inceput au primit-o intre ele in mi locul carora se tinea tot timpul si tot in mi locul lor dormea.Catre sfarsit cand padurea iverzise pleca din turma prin padure dar peste catva timp venea inapoi .Caini o lasau sa intre in turma precum si oile cu care se impretenisera pascand impreuna.!ar a venit si ziua in care a plecat .9i parca, ca un om a cautat sa-si ia ramas bun de la oi de la mine si c"iar de la caini .$ dat roata turmei sarind si zburdand pe langa ele pe unele din oi provocandule sa sara ca ea .!upa ocolirea turmei a venit in prea ma mea unde la doi metri de mine a inceput sa faca salturi pe loc venind si caini langa ea au inceput si acestea sa zburde pe loc apoi se asezau pe patru labe pe burta asezand capul pe labele din fata sarind apoi si caini precum caprioara pe loc apoi caini se asezau din nou pe patru labe pe burta asezand capul pe labele din fata privind la salturile pe loc ale caprioarei care la un moment dat s-a dus in fata cainelui 5rsu parca sa-i faca o plecaciune dupa care s-a intors cu fata catre padure si in salturi lente a intrat in padure disparand printre copaci.Caini n-au latrat-o si nici n-au fugit dupa ea Parca i-au inteles c"emarea padurii,unde se simtea la ea acasa 1e-a fost mila de ea si de la distanta o ocroteam iar cand a plecat ne-a parut tare rau dupa ea pe care n-am uitat-o si pe care am asteptat-o toata vara sa vina inapoi .1-a venit nici toamna si nici iarna n-a mai venit niciodata dar noi n-am uitat-o .4ereu cu Ioana si 4i"ai ne aduceam aminte de aceasta intamplare. Copii mei v-am spus aceste intamplari ca sa intelegeti ca in lume ca sa traiesti mereu te intilnesti cu rele si cu bune .In toate cazurile sa nu uitati ca voi sunteti oameni si trebuie ca oamenii sa udecati si sa va purtati.

$cumsa vorbim de planurile noastre de inapoiere la campie de unde au fost nevoiti stramosi nostri sa plece din cauza asupriri si afurile turcilor, #-am mai spus ca multi din ciobanii care au fost vecini cu noi au plecat inapoi in campie si 4i"ai de cate ori vine imi povesteste despre acestea ca s-au aran at bine. Campia este manoasa si bogata iar oile au iarba din besug. 9e spune ca Pasvanoglu in anul 18-D ar fi murit iar ostile lui care au ramas in #idin nu prea mai ataca satele ca inainte . !iscutam impreuna, ca daca ar fi rau acolo din cei care au plecat careva s-ar fi intors inapoi .:r nici Florea +osu nici !icu si nici 5ngureanu n-au veniut inapoi din cei pe care-i stiu ca au plecat.1umai eu cu Ioana mama voastra am ramas pe aceste locuri ca niste stanci bine intepenite .!upa cum va spusei si aici suntem mereu in prime die si mai mult de cat atat cand imi aduc aminte de cutremurul ce a avut loc in toamna anului 18-/ de care cred ca si voi cei mai mari va aduceti aminte cand au pornit la vale ditama-i petroaie cat stancile care ne-au facut mare paguba in randurile oilor .Peste tot este greu dar inteleg ca intre munte si campie tot la campie este mai bine.9i asa cum spusai mai inainte 'daca in campie ar fi mai rau atunci din cei care au plecat s-ar fi intors macar unu.#oi ce spuneti BIonica cel mai mare fiu ii spune * %ata ai dreptate !in cate ai spus cred ca trebuie sa ne pregatim si noi de plecare.1umai eu cred ca ar fi nimerit sa poti vorbi cu careva din cei care s-au stabilit in campie cum sa facem si unde sa ne ducem anume . !a si eu ma gandesc la fel si pentru asta in loc sa mai mergem in toamna asta la targul Carbunestilor trecem pe langa el mai departe la targul din 9tre"aia .8ste mai departe cu mult dar la acest targ putem sa-i gasim pe cei de la campie.care aici vin pentru aprovizionoarea de iarna..si acolo trebuie sa gasesc pe careva din cei care au plecat.. Ioana mama lor a fost si ea de acord !eci pregatim tot ce avem de vanzare pentru targul din 9tre"aia de unde vom cumpara tot ce ne trebuie pentru aprovizionarea de iarna.Pentru ca mutarea o vom face-o in primavara .sa avem timp sa facem toate pregatirile si sa luam toate masurile.de mutare cu toate acareturile. #iata lor de pastori se desfasura dupa acelas tipic mostenit din batrani la care se mai adauga modificarile programului impus de sc"imbarea vremi la anotimpuri toamna,iarna primavara si vara. 8c"ipele de pascut de zi si de noapte care se sc"imbau saptamanal si ec"ipa de mulgatori si prepararea branzei a urdei si intitei !e regula numai branza dupa ce-i faceau toate preparativele o pastrau pentru vanzare la targ in putini cu zerul scurs de la casurile de branza Putinile cu branza cu capacele bine fi@ate dupa ce s-a turnat zer cat sa cuprinda bine branza se pastrau pana la vanzare in pivnite.$ceste pivnite erau sapate in pamant unde temperatura era constanta si potrivita conservarii . 7erul ce prisosea era folosit la "ranirea porcilor cati isi permitea sa creasca pentru consum si vanzare .5rda, intita si o parte din branza o folosea la consum in familie.$ceasta ec"ipa era formata din Ioana sotia lui Costea si 4arioara unica fata a lor 5neori acestea erau a utate de praslea ;elu .Costea coordona intreaga activitate fiind prezent peste tot .8c"ipa de noapte obligatoriu era formata din trei iar ec"ipa de zi obligatoriu din doi la care se mai adauga ;elu cand greutatile zilei o impuneau.

%impul a trecut a venit si toamna si au fi@at ziua in care sa mearga la targ. . $u incarcat in cele doua care putinele cu branza,lana de la oi ,piei de miel de oaie de lupi si iepuri c"iar,mierea de albine ce o aveau de vanzare.si altele. Costea cu Ioana stabilesc impreuna ca Ionica si 4itruta sa mearga in primul car iar Costea cu 4arioara in al doilea car. Iar Ioana cu 9tefan,+adu,4arin si ;elu sa ramana cu ea acasa organizandu-se dupa vreme si nevoi in activitatea lor pana se intorc acasa cei plecati.9au ec"ipat bine si inarmat plecand la drum in ordinea stabilita car dupa car.Pe drum n-a aparut nici un necaz a ungand sambata dimineata in targ..6a targ au vandut toata marfa cu pret bun si au cumparat tot ce le trebuia pentru iarna pentru ei si animale marfa pe care au asezat-o in ambele care .$u stabilt ca 4itruta zi 4arioara sa ramana la paza carelor iar Costea cu Ionica au plecat la "an .Cum au intrat l-au gasit pe +osu Florea ce era la o masa cu doi copii ai sai, Costea cu Florea au fost apropiati inainte si cat a stat acesta pe munte s-au a utat la nevoie unul pe altul .Foarte bucuros de intalnire au luat loc la masa lor pranzind impreuna .+osu avea un baiat si o fata cu el la masa .$u inceput sa se intrebe unul pe altul de sanatate ,cati copii au ce au mai realizat ,cate oi au in turma si altele .Costea incepe sa se intereseze unde s-a stabilit de conditile din campie si pasunat daca este liniste si ce trebuie sa faca el pentru mutarea in campie mai ales unde ar gasi loc .Florea auzindu-l ca doreste sa coboare in campie era asa de bucuros incat numai ca n-a sarit sa-l ia in brate .$poi ii spune ca el este imputernicit de boierul pe mosia caruia este stabilit sa gaseasca inca un pastor pentru un lot care este vecin cu el .1ici ca se putea o intamplare mai buna .Cat a stat +osu de vorba cu Costea si au ara at toate problemele Ionica care era foarte aratos purtand ca si tatal lui,caruia ii semana leit 'plete care-i a ungeau pana pe umeri si mustati mari imbracat in "aine de dimie data la pio si incins cu c"imir lat si bine strans pe corpul inalt, voinic si bine facut. Cu iatagan frumos la brau imbracat pe deasupra cu ipingea neagra tesuta din lana strans legata la gat fapt ce-i scotea mult in evidenta omoplatii.,robustetea de voinic. $cesta. 'n-o scapa din priviri pe fata lui Florea .$vea fata aceasta un par bogat de culoarea graului copt ,impletit in doua cozi groase si lungi ,iar fruntea bombata era incoronata cu par scurt carliontat dela zuluful din stanga pana la zuluful din dreapta. $vea sprancenele frumos arcuite de sub care doi oc"i mari albastri il priveau pe sub genele acestora.1asul si barbia erau mici fapt ce-i dadea aspectul unei papusi 9i asa fumos stia sa priveasca aceasta fata pe sub gene incat Ionica incepea sa se topeasca de dragul ei 6a plecare ia parut tare rau ca se desparte fara macar sa-i fi vorbit. !ar auzind ca tata-l sau promitea lui Florea sa se intalneasca de Florii tot la 9tre"aia pentru a stabili definitiv data si locul unde sa a unga cu turma si acareturile.Fara sa vrea gandul lui pornea navalnic catre ea catre $urelia cand il auzise pe tata-l sa-u spunandu-i lui +osu la despartire.. 1ici fata n-a fost indiferenta .6a inceput privea pe furis apoi direct catre voinicul nostru.$ plecat Ionica cu ai lui inapoi la munte dar simtea ca inima lui a ramas la codana +osului.$casa i se parea ca timpul trece foarte incet Pana la primavara mai era mult cand putea macar s-o vada iar.In acel an a fost iar o iarna grea poate cea mai grea pe care o traisera ei acolo si daca Ioana mai avea indoieli cu mutarea fiind legata mult de acele locuri iarna aceasta a "otarat-o definitiv sa plece. In aceasta iarna salbaticiunile au produs ceva pagube in randul oilor iar o parte din stancile care erau crapate s-au desprins colturi din acestea ce au pornit la vale producand mare spaima..Costea cu Ioana isi pierdusera si ei rabdarea de Ionica nici nu mai vorbim.

Insfarsit a venit a venit si primavara ,mai tarziu dar a venit 9-au pregatit si au plecat tot in formatia din toamna trecuta.Cand au a uns la targ de ziua Floriilor si s-au revazut lui Ionica i s-a parut ca este mult mai frumoasa ca data trecuta.8ra imbracata cu o bluza stransa pe gat si impodobita cu rauri cusuti in toate culorile iar pe deasupra acesteia cu un pieptar de co oc frumos cusut si desfacut usor la gat ,prestelca bine stransa pe coapse , niste picioare frumoase incaltate in opinci frumos impletite si usoare.8ra la ea si in felul cum se imbraca o perfecta armonie si nimic in plus.Capul de papuse cu cele doua cozi impletite corect.si coronita de pe fruntea bombata formata din par scurt si cret ce se termina la zulufi privind catre Ionica aproape ca-l ametea privirea ei. .Ionica o sorbea din oc"i nu se mai satura privind-o .5neori i se umezeau oc"i de drag., cand vreun gest al ei sau de sting"ereala privirii insistente a lui o facea sa-si controleze tinuta temandu-se sa nu fie ceva in dezordine .!ar nici de aceasta data n-au vorbit .Poate privirile au spus totul .%impul a trecut nespus de repede si la aceasta intalnire.incat el nu stie cand au vorbit parintii lor cate erau de spus si de stabilit !espartirea trebuia sa aiba loc din moment in moment intru 'cat parintii lor stabilisera totul fi@and si data sosiri lui Costea si drumul pe care trebuia sa mearga pana la +osu la stana acestuia.Ionica auzea ca prin vis ,cum tatal sau Costea il asigura pe Florea +osu ca de +usalii vor sarbatorii terminarea instalarii lui cu familia pe locul ales de acesta.$sa de tare a inceput sa se bucure Ionica auzind promisiunea tatalui sau ,numai ca nu ia spus ca el pleaca cu +osu inainte sa-i astepte acolopregatind locul de instalare. .!ar despartirea cu voie sau fara voie a trebuit sa aiba loc din nou fiecare plecand pe drumul sau nu fara pareri de rau si priviri ce spuneau si promiteau totul Batranul ;ruia pe drumul de inapoiere era preocupat cu multe planuri acum.!ealtfel si cumparaturile ce le facuse erau in vederea mutari ,restul va lua cand va trece prin 9tre"aia la plecare in campie .4ergand spre casa se gandea cum sa pregateasca cele doua care .%trebuia sa le verifice starea lor si pana in primavara la plecare sa fie totul pus la punct pentru un drum lung cu incarcatura nu gluma.Poate pe un car va fi nevoie sa-l lungesc asa cum am vazut la targ pe un negusto de butoae si putini sa incarce cat mai mult !rumurile sunt cu probleme si incercari destule trebuie sa ma pregatesc cu de toate .#a trebui sa mai fac inca o tan ala poate va trebui sa pun sase boi la car sa pot trece obstacolul care poate sa apara .$m eu patru boi la fiecare car , dar mai stii ce intalnesti pe drum mai ales ca este primavara si pamantul nu-i batatorit si uscat ca vara .$poi se gandea cum sa incarce primul car si ce sa puna in el, apoi se udeca ce va pune in al doilea va trebui sa fac planurile inca odata cu Ioana cum a ung acasa In continuoare ce vom pune pe magari pentru drum. Cum vom merge pe drum ,pentru a ne putea apara in fata oricarei situatii. Cam aceste ganduri depana Costea ;ruia ,cand este trezit din ele de o detunatura de pusca si zgomotul unor copite de cal la trap.ce se apropia de el .+apid Costea sare din car cu toporisca gata sa loveasca !ar lasa mana in os ,caci in calaretul ce a unsese langa el pe un cal negru ca pana corbului il recunoaste pe fratele sau 4i"ai ce radea cu pofta scotand niste margele de dinti albe sub mustata-i neagra . <a,"a,"a.Ce faci baica, B $i crezut ca dau turcii peste tine B.9i incepu iar sa rada in cascade ce numai un om dega at de toate gri ile lumesti poate sa o faca molipsind si pe cei din ur .

<ei.......mai fratie am crezut ce am crezut.Poate nici n-am avut timp sa gandesc Cu planuri mari este capul meu acum incarcat .1u prea am c"ef de gluma .!ar pe tine de unde te mai aduce !racu B. Baica stai linistit ca de data asta nu ma fugaresc nici arnautii si nici turcii.4-a adus dorul de casa .#reau sa facem sarbatorile impreuna #reau si eu sa mai simt caldura familiei si sa gust din macarurile cumnatei Ioana in ti"na si pace . 1u mai spune , stii tu cei aia familie B 4ai baica ,nu mai pune si mata paie pe foc .Parca n-ai stii ce ma facut sa bat drumurile F .... $u tacut amandoi. !ar gandul i-a dus inapoi cu ani cand turcii care navalisera din nou gasindu-le drumul secret si ascunzatoarea timp in care le-a luat aproape toate vitele ,copii si cele mai frumoase fete in sclavie printre care fete a fost luata si Ileana iubita lui 4i"ai ce urma sa-i fie mireasa in acea luna .$ fost nemai pomenit de greu si crunt uramantul ce l-au facut atunci flacai din zona 1ovacilor. !e atunci 4i"ai nu mai are liniste si atat boieri vanduti turcilor cat si turcii rasleti sau in grup mai mare ,nu mai scapa de acesti "aiduci ,pe care-i conduce un neantrecut viteaz ce a luptat si ca pandur in 18-.,181/ in razboiul +uso-%urc impreuna cu 4i"ai $cest comandant este din vita de boier mi locas pe care 'l c"eama 1eacsu . 9i ori de cate ori isi aduce aminte 4i"ai, s-au vine vorba de linistirea lui langa o nevasta cu gospodarie 'vede imaginea iubitei care disperata se zbate in bratele turcilor ,cerand a utor si rasbunare .9i el 4i"ai de atunci se razbuna mereu si nici n-o poate uita pe Ileana . .6acrimi amare uneori ii curg pe obra i cand isi aminteste ce frumos se cuibarea Ileana in bratele lui si cat de mult se iubeau ......si acum tot cu lacrimi pe obra i loveste cu palosul in turc s-au luand-ul la oc"i cu arma apasa pe tragaci fara mila .Pana au a uns acasa n-a mai scos nimeni nici-un cuvant.Fiecare isi macina gandurile lui .$casa toata lumea s-a bucurat de sosirea celor plecati si de faptul ca nu se intamplase nimic precum si de vizita lui 4i"ai.$cesta ca de obicei a venit incarcat .!in baga ul sau ce trona pe saua in plus ce era montata pe cal in spatele lui, scoate pentru fiecare ceva.Cel mai frumos cadou era o sea turceasca pe care a dat-o lui Ionica cel mai mare nepot al lui .6a fiecare a adus arme pistoale si plumbi cat sa a unga pentru un an spunand fratelui ca vor fi necesare fiind copii mari de-acum .-Costea nu stia cum i-a g"icit gandul caci dorea sa le cumpere si el asemenea arme din moment ce pleca la campie si ii spune lui 4i"ai de "otararea lor.la care acesta ii spune *-!a baica ,ca mie nu puteai sa-mi spui de la inceput de cand te rugam eu sa cobori la campie ca astfel te apropiai de drumurile mele batatorite .8i bine,afla ca eu am stiut cunosc si locul unde ai sa te stabilesti .8u si cu +osu l-am fi@at. $cum era randul lui Costea sa ramana incurcat F ...!e unde stia 4i"ai de +osu ca el nu-i spusese !ar aceasta avea s-o afle la timpul potrivit in campie . $poi 4i"ai dupa o pauza spune *--!aia te- am adus arme pentru toti $cum sa-i invat sa traga bine la tinta pe toti.6a campie vor avea nevoie de ele si ..........mai stii ,poate si in alta parte. !ar pentru aceasta vom vorbi noi baica mai tarziu amandoi.!iscutia lor a fost intrerupta de pregatirile ce se facusera pentru masa care era gata si-i astepta.Ioana stia sa gateasca bine si stia gusturile fiecaruia .

1-

$u venit si sarbatorile pe care le-au petrecut impreuna fiind bucuros si satisfacuti ca de la venire si pana la sarbatori 4i"ai i-a pregatit pe toti ca buni tragatori.!e-acum ramanea doar sasi mentina antrenamentul. !upa sarbatori 4i"ai a plecat iar Costea stia acum de la acesta toate problemele ce se puneau la campie de ce se putea folosi ce drepturi avea si ce indatoriri fata de boierul 1eacsu un neobosit luptator impotriva turcilor si mai ales impotriva boierilor vanduti acestora .$ceste reguli trebuiau stiute numai de el trebuind sa fie permanent pregatit pentru actiunile la care ar apela boierul al carui nume nu trebuia stiut de nimeni altcineva .Costea a inteles bine pozitia lui in acest organism si care-i convenea de minune. ,pentru cat primea el cu familia pe mosia acestuia,despre care vom vedea cand vor a unge la campie.!eci acum stia tot ce-l asteapta si in cunostinta de cauza a inceput cu familia pregatirile in vederea mutari 8rau in ziua de luni dupa !uminica %omi G.Costea cu ;ruioaica 'cum obisnuia cate odata sa-i spuna el,si impreuna cu toti copii au stabilit ce vor lua cu ei la plecare si ce va ramane pe loc cu casa si stana. Primul car va fi incarcat cu tot ce aprtine de casa si imbracamintea noastra facute baloturi .Carul al doilea-il vom lungii in care vom incarca tot ce apartine de animale si stana putini caldari butoaele ,donitele cu apa tot ce apartine de bucatarie uneltele stanei sculele si uneltele de cosit si lucrat pamantul 'sape cazmale lopeti si ce mai este , ca prirostrii lanturile de fier de la "ornul casei scaune mesele rotunde custile cu pasari si cele doua custi cu patru purcelusi ramasi de la vanzare si pentru ce o mai fi loc.Paturile de lemn si alte lemnarii impre muirile stanei si tarcurilor raman pe loc. 5nde mergem moi avem padurea alaturi ' cum le vom aran a in care vom stabili oi dupa ce le facem baloturi. 4ai avem si magarusi pentru drum si ce-o mai fi , vedem noi oi :rganizarea coloanei de deplasare pe drum ,avand in fata coloanei turma de oi la pasul carora ne vom deplasa fie pe drum fie peste campie cum va fi cazul. 4i"ai oi vine inapoi ca vineri de noapte sa dam plecarea .8l cunoaste bine drumurile si stie pe unde sa mergem fara a da de necazuri sau greutati .1oi pana oi sa randuim totul .?oi dupa masa cel mai tarziu pana la c"indie sa avem carele incarcate pentru drum si baga ele fiecaruia asezate cum vom stabili oi .6emne nu luam cum spusai . 5nde mergem avem padurea langa noi si avem permisiunea de a ne procura lemnele din padure cat ne trebuiesc Fiind asfel orientati oi erau toate acareturile incarcate bine ancorate cu frang"ii in cele doua care..Ionica caruia i se aprinsesera calcaiele sa plece cat mai repede facea treaba cat trei la un loc .;ruioaica cu 4arioara pregatisera mancarea pentru oi si mai ales pentru drum care era destul de lung. 8ra ultimul foc in vatra cu ultima mancare gatita in casa lor casa in care s-au nascut si au crescut casa care de maine ramane singurateca si pustie.Incepand cu Ioana toti copii gandeau astfel si pe furis isi stergeau cate o boaba de roua ce aparea la gene din cand in cand .Costea care sta de vorba cu 4i"ai observand si simtind ca atmosfera devine din ce in ce mai grea ii aduna pe toti inainte de a se aseza la masa si le spune > <ai sa va spun pe scurt povestea noastra pe care o cunosc de la tata care mi-a spus-o inainte de a muri .9i noi acum aproape o suta de ani am fugit din campie pe munte tot din cauza turcilor. $cum ne ducem inapoi acasa la locul de bastina de unde am venit pe munte.1u am timp sa va spun cum a fost ,dar sa stiti ca acum ne intoarcem acasa..$cum sa mergem la masa apoi la culcare 'bine ca paturile nu le-am luat cu noi avem pe ce sa dormim imbracati asa cum suntem.#orbele lui Costea le-au indepartat gandurile de casa si locurile care raman gandindu-se cum vor fi locurile unde merg acum .!aca toti au dormit cum au dormit Ionica n-a inc"is un oc"i gandindu-se la $urelia lui pe care ardea 11

de dor sa o vada cat mai repede. $u plecat de noapte #ineri inainte de ivirea zorilor era inca intuneric ,a fost dorinta Ioanei sa nu vada nimic si sa n-o vada copii cu oc"ii inlacrimati %irziu cand s-a facut lumina toti isi revenisera mergand vioi convinsi ca merg spre adevarata vatra de bastina cum le spusese batranul Costea ;ruia care calare impreuna cu fiul cel mai mare Ionica mergeau inaintea turmei de oi !upa ei in coloana veneau magarusi incarcati peste poate cu baga e ce-i acopereau incat nu se mai vedeau .$cum abia intelegeai puterea si darzenia magarusilor care stoic isi duceau inainte fiecare samarul lui.!upa magarus cum sunt invatate oile merg tinand aproape care din mers fura din stanga sau dreapta cate un fir de iarba.Caini mari ciobanesi pe marginea turmei stanga si dreapta aduna oile ce raman raslete pentru un fir de iarba tinand astfel turma stransa..Pe latura stanga a turmei merg calare 9tefan si 4arin iar pe dreapta 4itruta cu +adu. 9i la distanta de vedere carele cu boii ce se deplaseaza in urma oilor.In primul car este conducator ;ruioaica care in urma carului si-a legat cele doua purcele de rasa din care una ar urma sa nasca peste ceva timp iar in urmatorul car 4arioara. 4i"ai cu favoritul sau ;elu inc"eiau coloana ,care din cand in cand se deplasau in galop pana la Costea sa-i spuna ce urmeaza si pe unde sa ocoleasca. ,dupa care isi ocupau locul de inc"eetori de coloana 9a-i fi organizat coloana un comandant de osti si tot n-ar fi organizat-o mai bine $u lasat dealurile si frumosii munti ai Parangului cu cel mai frumos si ce-l mai inalt varf 4andra(/C18 m) plecand pe valea raului ;ilort de care nu se despart pana a ung la matca ?ului in care ;ilortul se uneste cu apele ?iului plecand mai departe impreuna pana se impreuna cu mama lor !51$+8$ mama care-i primeste si ocrotindu-i ii duce pana la 0 4area cea 4are 2 cum spunea 4I+C8$ cel B$%+$1 cand a cucerit !obrogea $ ungad la ?iu 4i"ai ii conduce pe unde sa traverseze apa cotind apoi la dreapta catre 9tre"aia. .4i"ai mergea alaturi de ;elu cu caii crupa la crupa si din cand in cand il privea s-au il intreba cate ceva ,invaluindul cu privirea calda a celui care stie sa aprecieze varsta lui 6-a indragit ca pe copilul sau la care a visat cu Ileana iubita lui de care n-a avut parte si nici de copil $cum asupra lui ;elu revarsa toata dragostea de care era capabil sufletul incercat si c"inuit al lui de focul dragostei neimplinite .9i de cate ori isi aducea aminte de aceasta durere a lui sufletul sau iar se incarca de ura impotriva turcilor .Ce ar fi c"iuit si pornit cu tot avantul si ura de care era capabil la atac daca ar fi observat turci in drumul lui .!eplasarea pana la 9tre"aia a fost mai greu .4i"ai le-a fost de mare a utor care cunostea bine drumul si indrumandu-i pe unde sa mearga mai departe sau pe unde sa ocoleasca alte obstacole din cale a ungand fara pierderi la 9tre"aia . $ici au facut popas pentru odi"na tuturor ,timp in care s-au si aprovizionat cu tot ce le trebuia pentu vara la campie cat si pentru constructia unui bordei tarcuri si alte nevoi de inceput de viata noua dupa cum vorbisera si cum aveau planul .Ionica care 'i povestise unc"iului sau de dragastea ce-i poarta $ureliei fata +osului primeste de la acesta un sirag de margele pentru a i le da aceseia la sosire.!upa ce animalele s-au odi"nit au plecat mai departe !rumul de-acum era mult mai usor de parcurs si distanta mai mica pana la destinatie .!eplasarea cu toata coloana devine mai vioae parca si oile simteau graba lui Ionica care mereu era observat de Costea ca se departeaza mult in fata obosind oile 1erabdarea lui Ionica incepe sa se transmita la oameni si c"iar la animale caci de la un timp fie ca vremea a devenit insorita si din ce in ce pamantul devine mai mult imbracat de covorul ierbos o iarba de luna mai un verde fraget si bine inverzit iar oile si mai ales magari si-au inviorat mersul inaintand si pascand mai lacom si grabite inaintau parca sa nu le apuce alte oi inainte .$cest ritm a fost stimulat si de faptul ca padurile s-au rarit iar

1/

deplasarea se desfasura mai usor. Cand soarele mai avea cat o sageata pana sa scapete au a uns in comun Plenita pe care au traversat-o prin m locul comunei pe soseaua care impartea comuna in doua .$stfel a ungand la marginea Plenitei pe botul dealului de langa 9tramba unde se opresc sa priveasca valea si campia nesfarsita ce se intinde catre sud cat vezi cu oc"ii.1u se grabesc sa coboare la vale pe aceasta campie acoperita de o asa iarba deasa si inalta cum nu mai vazusera ei nici-o data Priveau in e@taz vra iti de ce minune vedeau si nu credeau ce vad ca fiind adevarat.4i"ai ii intelege si ii lasa sa priveasca apropindu-se de fratele sau Costea caruia ii arata lacul ce abia se vedea aproape de linia ori zontului in fata si putin la dreapta catre sud-vest de unde priveau ei .Pentru omul care s-a pomenit la munte unde a stat toata viata lui asezat acum pe cel mai inalt deal in fata unei campii ce se desfasoara pe un plan inclinat usor la vale si cat poti cuprinde cu oc"i pana la orizont catre sud.numai campie verde usor il poate cuprinde ameteala.%otus Costea observa oglinda lacului si intelegand ca acela este lacul +osului il cuprinde un usor tremurat .spunand >$colo este Florea +osu F...In ce rai traiesc acesti oameni si cat de manoasa este aceasta campie .Costea se inseninase bine la fata iar Ioana ii atrage atentia 4arioarei .sa se uite la tasauH $ceasta privindul aproape sa n-ul mai cunoasca .$sa i se ridicasera sprancenele (obloanele 'cum spuneau ele) in sus in cat fata i se luminase asa cum nu l-a vazut ea nici-o data atat de frumos. 9i gandeste, >--ce inseamna un om ingri orat tot timpul fata de acest om acum 'tatal meu. F.Costea a intuit susoteala lor si-i spune Ioanei <ei muiere aici voi tine obloanele tot timpul ridicate caci uite, aici am adus vitele noastre in rai. 9i fara sa mai spuna ceva da pinteni calului plecand in galop catre lac unde era stana lui Florea.9-au intins si restul la drum dupa el .la mersul oilor si al boilor.:ile acum deabia se mai vedeau din iarba iar caini sareau in urul turmei zburdand de bucurie ca oile trecusera la pascut !ar in afara de magari si oi peste care daduse mana cereasca ,nerabdarea si graba deabia acum i-a apucat pe toti uitandu-se catre Costea care aproape nu se mai vedeaH$sa ca fara sa se bage de seama dar carele nu stiu cum au a uns in fata .iar oile si magarii pasteau nesting"erit in urma.Ionica nu stia de nerabdare ce sa faca 9a ramana cu oile ,sa fuga dupa tata-sau .?uca calul in buiestru invartindu-se pe locCei mai linistiti erau acum magarusi care nu mai simteau greutatea din spate si cu oile care trecusera vartos la pascut.%ot uitandu-se la sud catre lac si la fumul ce se ridica drept in sus din padure Ionica observa un cal ce venea catre ei parca zbura pe deasupra ierburilor Cand s-a mai apropiat a putut sa observe ca este cineva calare ce sta intins pe coama calului.!ar cine sa fie mogaldeata ca nu prea semana sa fie voinic6ui Ionica incepe sa-i ticae inima.$ uns calul in apropiere este oprit brusc ,ridicandu-se in doua picioare ,iar cand revine pe patru o claie de par auriu cu un capsor mic se desprinde de coama bogata a calului tipand in gura mare >--#-am vazut, v-am vazut F 8u am fost prima care v-am vazut,apoi tata .9i agitata fara sa rasufle spune >--<aideti ca va asteptam ,dupa care n-a mai stiut ce sa spuna ce sa faca,si rosie toata fuge la batrana ;ruioaica care 'si desfacu-se bratele. 9i sare dupa cal direct in bratele acesteia spunand 0 sarut mana 0 . Ioana se uita la ea si nu-i vine sa creada ca din mogaldeata mica vazuta la botez la cateva zile de la nastere a crescut asa o fata frumoasa .5n gand fugar ii trece prin minte , %are iar place s-o faca nora ,dar cu care din baetii ei B .!ar n-a fost nevoie sa se intrebe prea mult observandu-l pe Ionica .Pornind din nou acum la drum parca si boii mergeau mai 13

vioi , rupand din mers cate un smoc de iarba frageda.+otile carelor taiau adanc urma in pamant si saltau uneori usor urmarind cu rotile ondulatiile terenului inerbat %oti erau uimiti de tot ce vedeau si simteau si manifestau o graba molipsitoare de parca le-ar fi spus careva ca-i pe apucate-lea.9ingurul care statea calm pe saua de pe cal si care 'si facea planuri in legatura cu noua vatra ce o ocupa fratele sau era 4i"ai care-si spunea in gand ca dea-cum in noile conditii poate veni mult mai des pe la ai lui din :strovul Corbilor o insula pe !unare unde era ascunzatoarea lor de baza a "aiducilor.. $u a uns la 6acul +osuluiH cum era denumit..6acul era destul de mare din care aproape umatate intra in padure #itele au fost adapate direct din lac care avea malurile mici-- specificul lacurilor de campie $stfel oile s-au intins pe marginea lacului gustand pentru prima data apa dulce si mult mai calda ca ce-a din raul de munte .!upa cat au baut se pare ca l-ea placut : parte din ele incercau apa din mai multe locuri deplasandu-se mai lateral ,dar intelegand ca nu gasesc apa mai rece cum erau obisnuite la munte au continuat sa serveasca din aceasta apa .:colind lacul au a uns la liziera padurii unde familia +osu ii astepta 9tana lor era bine camuflata in padure si ,nu se vedea .Familia acestuia era formata din trei copii ' 9ever, :nica si $urelia. 9otia acestuia o femeie blonda si mica de statura 7enovia cum a vazut-o pe Ioana s-au imbratisat si sarutat cu dor caci nu se mai vazusera de la nasterea $ureliei cand inca mai erau pe munte .+osu ii face un semn lui Costea intinzandu-i un ulcior aburind cu vin pentru a inc"ina de bun sosit 8ra vin din zaibar o vita de vie ce creste pe aceasta campie pana la !unare 9ange de iepure spune Costea dupa ce-l priveste. $poi bea insetat cum era de la drum ,dand ulciorul lui 4i"ai mai departe si ca omul grabit il roaga pe Florea sa-i arate locul ca sa nu-i apuce noaptea pana se aran aza cu tot calabalacul.lor pe magura. Florea il scoate din grup si ii spune > #ezi padurea la dreapta noastra cum merge cu liziera ei catre sud pana se termina B vezi acolo magura aceia mare dincolo de padure B aceasta esre magura ta,Gmagura ;ruiiH,o boteaza pe loc +osu Florea.Iar in urul magurei pamant cat poti sa muncesti cu familia ta .Ceti spusai eu acum sant vorbele boierului nostru care a zas ca eu sa te imputernicesc din partea lui pe acest pamant din mosia sa.9i m-ia mai spus ca prin mine poti sa-i ceri tot ce ai nevoie .!e pe acum eu pot sa-ti spun ca ai voie sa tai lemne cat iti trebuie din padure din latura de sud .9a defrisem aceasta latura cat putem, insa sa ramana linie dreapta marginea paduri. $sta este tot deocamdata,si sa 9%$P$189%I 9$1$%:9 $C89% P$4$1% din partea boierului. C"iar a facut o gluma -->Floreo in dorul muntelui sa-i dam magura din sud de padure apoi a inceput sa rada Iar eu dupa cum te cunosc spune Florea mai departe 'daca dai un c"iot dupa magura eu te aud de aici de la stana mea si pot sa inteleg tot ce-mi spui.. Pe atunci stabilirea unei familii pe o anume mosie se aproba de boierul aceteia 8videnta populatiei era tinuta de administratia mosiei-familia cu toti copii cum se nasteau s-au mureau .!eci la stabilirea familiei lui Costea ;ruia cand s-a batut 'cum se spune-primul GHtarusHH in noua GH#$%+$HH pe GH4$;5+$ ;+5IIHH,cum a botezat-o +osu in acea seara ,in prima saptamana dupa GH!54I1IC$ %:4IHH,--familia ;+5I$ era compusa din > Capul familiei C:9%8$ ;+5I$ nascut 1D.8 casatorit 1D8E in 1813 avea, AC ani si sotia I:$1$ ;+5I$ nascuta 1DD- casatorita 1D8E la 1E ani la sosirea in 1813 avea A3 ani 1.

1A

Impreuna au sapte copii dupa cum urmeaza > I:1IC$ nascut in 1DE- la sosire in 1813 implini-se /3 ani > 9%8F$1 nascut in 1DE1 la sosire in 1813 implini-se // ani > 4I%+5%$ nascut in 1DE/ la sosire in 1813 implini-se /1 ani > 4$+I:$+$ nascuta in 1DEC la sosire in 1813 implini-se 18 ani > +$!5 nascut in 1DE. la sosire in 1813 implini-se 1D ani > 4$+I1 nascut in 1DED la sosire in 1813 implini-se 1. ani > C865 nascut in 1DEE la sosire in 1813 implini-se 1A ani.. !upa ce Costea a spus toate aceste date lui F6:+8$ +:95 a mai tras o gura de vin din ulciorul acestuia si dintr-un salt se arunca pe seaua calului si pleaca ca din prastie catre magura pe care o urca fara sa descalece .9us pe magura oprind calul cum privea campia nemiscat semana ca o statuie ce se profila pe cerul azuriu 'rosiatic de seara . Cu pletele curgandu-i pe umerii puternici,drept pe sea si cu mana la oc"i urmarind largul campiei pana la orizont. Inainte de a cobori isi mai plimba privirea in ur peste toata aceasta campie manoasa si multumit de ce vede da un c"iot puternic ca la munte pe care auzindul familia lui 'care inca discuta cu toti ai familiei +osu se pregatesc si pleaca catre magura unde poposesc la poalele acesteia .Fiecare privea in ur foarte curiosi . .Costea dupa ce descaleca agata fraul la saua calului lasandn-l in voia lui la pascut.$poi le face semn la ai lui sa-l urmeze .Ipreuna se deplseaza calcand cu piciorul platoul de sus al magurei .#edeti ca aceasta magura are forma lunguiata asezata cam la trei sute de pasi de la padure pe directia la vale (sud) iar lungimea platoului pe aceasta directie are com tot trei sute de pasi latimea acestui platou este destula pentru ce ne trebuie noua cam o suta cinzeci de pasi ,c"ir mai mult .!eci loc destul pentru asezarea noastra Incepand de la vale vom masura catre deal(nord) o suta cincizeci de pasi unde vom ingradi tarcul oilor venind catre deal facem sopron mare pentru strunga de muls oile apoi sopronul de la strunga continuam sa-l marim catre apus de tarcul oilor pe care-l vom construi ca adapost pentru oile care fata pana ce se inzdravenesc meii ca altfel ing"eata si mor. $poi venind mai la deal facem coserea pentru boi si cai si la apus de cosere facem cotete pentrun porci si pasari sa nu fie la vedere pentru-ca fac murdarie muita si miros urat.$colo in spate nu supara pe nime.6a capul platoului catre padure vom sapa bordeiul pentru familie iar langa bordei la cativa pasi batem tarusul pentru vatra de baza .Panta magurei este lina ,nu e tare inclinata ce ne a uta sa facem bordeiul cu gura ogeacului de iesire din bordei c"iar pe aceasta panta .!eci bordeiul il sapam aproape c"iar la marginea pantei .Bordeiul va fi larg si cu incaperi pentru toti iar la mi loc ogeacul cu vatra pentru gatit si incalzit incaperile.Pe partea stanga a ogecului va fi incaperea cea mai mare pe toata lungimea ogecului pentru baieti iar pe partea dreapta a ogeacului vom sapa doua incaperi una pentru 4arioara si cealalta pentru mine si Ioana.Intalesarati toti ce am spus B !e-acum ne impartim pe treburi .Costea cu 4 i"ai au inceput sa traseze pe pamint forma bordeiului caci acesta se cerea sa fie terminat de graba .Fiind pe magura sapatul mergea foarte repede deoare ce pamantul se scotea pe gura ogeacului si impingea pe panta la vale.8fortul in acest caz era foarte usor .!upa marcarea bordeiului la pragul de iesire din bordei dupa obiceiul strabun se sacrifica o vietate .9e spune din batrani ca orce constructie noua cere sacrificiul unei vieti In caz ca nu se respecta acest ritual mai tarziu din cei care locuiesc in aceasta casa unul va muri .;ruioaica avea pregatit un cocos din pasarile aduse vii de la 1ovaci pe care-l da lui Costea sa-l taie pe linia unde era marcat pragul bordeiului.$cesta dupa sacrificarea cocosului i-l da sotiei sa-l friga si le spune

1C

apoi tuturor aratand cu degetul catre pamant,G$ICI 18 #:4 F$C8 %:% #$68$%56H !e-acum aceasta este #$%+$H noastra G4agura ;ruiiH cum a spus Florea cand mi-a dat-o si pentru care ne vom lupta cu oricine pentru pastrarea ei .HH?5+HH eu Costea ;ruia si asa sa-mi a ute !umnezeu F !upa care asa cum era cu fata catre rasarit a facut cu mana cruce apoi a ingenunc"iat si a pupat pamantul. !upa aceste momente solemne si uramintul facut de Costea parca toti se simteau de-acum legati de acest loc.4ama lor se inc"ina si saruta la randu-i pamantul dupa e@emplul sotului apoi si copii se inc"ina si pe rand saruta pamantul magurei.4ai departe Ioana merge cu sotul ei unde au fi@at vatra langa care Costea bate tarusiul vetrei Ioana ogoieste locul de langa tarusi nivelandu-l pe care aseaza vreascurile si lemne dinainte pregatite Focul este aprins de mama tuturor Ioana ;ruia dupa care leaga de tarus amnarul cremenea si iasca apoi isi face cruce si saruta tarusul .;ruioaica incredinteaza vatra cu focul 4arioarei care trece sa friga cocosul. Barbatii acum au trecut sa descarce carele si sa care tot pe platoul magurei deoarece se implinisera toate regulile ce se cer cand se stabileste o noua vatra.. Pana a aparut amurgul toate acareturile erau carate sus pe platou puse unde trebuie .:ile si vitele ogoite la poalele magurei si caini fi@ati impre urul lor pentru paza..Ioana scoate din baga e , painea, branza friptura rece tuica si tot ce mai trebuia pentru masa avand invitati pentru prima masa la noua vatra pe familia +:95 6a lumina flacarilor din noua vatra si a trei torte aprinse au mancat si au baut de bun venit in campie gustandu-se atat tuica tare de la munte cat si zaibarul rosu ca sangele de iepure .9i s-a vorbit mult despre viata ce incepeau ei s-o traiasca la campie.Copii sa-u imprietenit baieti mai ales intre ei 9ever si :nica se bucurau ca de acum aveau asemenea vecini in singuratatea lor de pana acum . $ doua zi dupa planul de seara trecuta sa-u apucat de munca cu toate fortele lor 4ana de lucru era suficienta !ar nici a utorul familiei +osu n-a fost de negli at.mai ales la padure pentru taiat curatat si carat sus pe magura trunc"iurile de copaci pentru constructiile ce urmau unde Costea cu Florea si 4i"ai faceau imbinarile cu barda si montau gardul ,stanoagele si stalpii la soproane si coserile pentru boi si cai precum si tarcul (staulul) la oi care se intindea pe doua treimi din suprafata platoului 6a iesirea din tarcul oilor in latura din deal (din nord) cum ar veni spre bordei si mai departe spre padure au construit mai temeinic sopronul sub care intra > strunga cu trei locuri de muls oile , stative in care se asezau toate sculele necesare ,polomeacurile si caldarile de muls si fiert laptele si zerul pentru urda si intita ,strecuratorile mari si mici si alte scule necesare la prepararea produselor din lapte etc. $cest sopron se prelungea catre apus peste un tarc mai mic care avea si laturile inc"ise pana la pamant bine izolate cu strat mare de paie pe pamant unde se introducea-u oile ce urmau sa fete (nasca)!easemeni tot in acest tarc se tineau miei oilor pana se dezvoltau bine si puteau rezista la ger In timp ce se lucra la aceste tarcuri ec"ipa cea mai mare si puternica lucra la sapat bordeiul unde era cel mai mult de munca si graba de a avea locul de adapost al oamenilor.$cestea au inceput sa sape mai intai marele ogeac prin care urma sa se scoata si din incaperile alaturate pamintul ce trebuia dislocat pentru a crea spatiul necesat incaperilor spre a putea fi locuit de oameni .;ruioaica cu 4arioara deabia pridideau cu gatitul mancarii pentru atatea muncitori ce veneau la masa infometati .$pa o cara Ionica cu magarusi pe care monta donitele, tocmai de la fantana +osului $cesta se oferea voluntar fiind inteles de toti frati caci cu aceasta ocazie o mai vedea pe $urelia Iar in gluma la propunerea fratilor $ureliei in timpul cat era la fantana postata de pamant a lui ramanea in urma nesapata. Ionica cand venea de la apa isi lua postata din urma fara

1.

sa zica ceva sapand mai vartos cu gandul la $urelia pana-i a unge din urma pe restul sapatorilor.$bia a unsi din urma Ionica se adresa la toti *9i ce zasarati voi, ca, sa ma invati minte,sa mai las si pe alti sa se duca la apa nu tot eu tot eu.8i aflati de la mine ca ma voi duce mereu si mereu numai eu .P entru $urelia am sa va sperii cat o sa fac .$ceasta rabufnire a lui Ionica fara raca impotriva lor ,i-a provocat pe toti deodata sa inceapa un ras molipsitor la care cu placere au luat toti parte c"iar si Costea cu +osu care se infruntau intre ei in legatura cu cele trei locuri de muls la strunga ,+osu insistand sa faca si al patru-lea loc de muls iar Costea nici nu vrea sa auda 6asand cearta dintre ei au fost provocati si ei sa rada de rabufnirea lui Inica.$stfel a fost luata un fel de pauza totala ocazie ca sa-l mai intepe careva pe indragostitul de Ionica.Ce-l care a intrat acum in oc a fost +osiu --$sa,... care va sa zica stie toata lumea si eu tata-l nu stiu nimic !eci tu Ionica esti de vina ca fata mea dupa ce am plecat dela targ ul din 9tre"aia a amutit si nu mai stia sa vorbeasca 8ra cat pe aci sa ma duc cu ea la o vra itoare .1ici eu nici 7enovia ba si fratii ei nu stiam ce sa ne mai facem cu ea .Ia uite doamne cine era vinovatul .$poi Ionica daca stiam eu adevarul asta nu mai cautam vra itoare veneam direct la tine cu ea . .$uzind toti spusa lui +osu si ;ruioaica incep iar o portie de ras care se intrerupe de aceasta - *Pai Floreo daca veneai c"iar plecai fara fata inapoi .Ce crezi ca noi ii frangeam inima baiatului nostru B4ai ales ca $urelia avea leacul in sanul lui Ionica F $pai C59C+8 F6:+8: sa stii de la mine ca eu cum voi termina aceasta treaba pe macura si-o fi bordeiul gata cum imi iau fata la mine .Costeo, pana nu punem acoperisul la bordei mai sapam o incapere pentru $urelia noastra. Ce vorbesti soro,se otaraste Florea , ce crezi, ca faci ce vrei tu cu fata mea cu fitu Ionica .Ba se adreseaza lui 9ever si :nica ia "ai luati-va cazmalele si "ai acasa se face Florea ca vorbeste serios facand cu oc"iul la copii ca el gumeste Costea cat era el de moracanos si mereu cu sprancenele (obloanele)-cum spunea sotia lui ' lasate in os , intra in vorba spunand-ui > Floreo C59C+8 "ai ca mai fac si locul patru de muls la strunga cum spui tu ..daca iesti de acord sa mai sapam o incapere in plus de acum pentru copii nostri ca $urelia a ta in curand va fi a lui Ionica al meu baga de sama ce spusai eu tie .6a care Florea nu are timp sa raspunda intervenind 9ever baiatul acestuia --*%ata suntem de acord daca Ionica o ia pe sorumea lasandu-ne turma intreaca ;ata, B 9e poate bea adalmasul B ;ruioaica mestecand pentru ultima data in oale si auzind ca este vorba de adalmas da o plosca plina cu rac"iu lui Costea si-i spune *!ute repede si bate palma pana nu se rasgandesc copii lui florea ca avem noi turma si pentru $urelia si apoi c"iama oameni la masa ca mancarea-i gata Costea abia astepta acest gand al sotiei sale si intinde plosca lui 9ever spunand '9evere cum zasasi tu asa sa fie ,dar s-al aud si pe Florea ce spune . !ar si mai otarat Florea smulge plosca din mana lui Costea si dupa ce bea zdravan ii spune *Cum putem sa "otaram noi aici in lipsa $ureliei B Ia Costeo ca sa nu mai trimitem noi de aici pe cineva striga tu cu vocea ta aia sa vina aici repede 7enovia si 4arioara .9i incepu acesta cu vocea lui puternica sa le c"eme in timp ce ;ruioaica si 4arioara intindeau peste iarba pe pamant o fata de masa tesuta din tors de canepa lunga si lata cat o cerga de car . Pana sa fie pe masa aran ate blidele strac"inile cu mincare in ele 7enovia venea si ea dar mult in urma $ureliei care a unsese prima cautandu-l cu oc"ii pe Ionica 1D

care inca mai sapa auzind acordul lui tasau pentru o incapere in plus.1-a trebuit multe invitatii cum este obiceiul la olteni si oamenii flaminziti de atata munca s-au asezat pe pamant la masa .$urelia si-a facut loc langa 4arioara prietena ei si viitoarea cumnata. $ ungand 7enovia gafaind se repede in Costea .Ce ests Costeo ce mai c"emat cu graba.Crezui ca cine stie ce s-a intampla. aici la voi cu lucrul asta Fugii cat putui de tare de iote acum sant obosita moarta 9tai sa ma ased langa tine Ioana 9punei C59C+$ zice Florea ca noi acum santem la adalmas . #ai de mine barbate da ce vorba este asta la tine acum $sa se face pietitul la 1ovaci acum B 8u cat am stat acolo il stiam alt fel ,$poi se uita la Ioana care desc"isese bratele .spunand * !e cad o vazui si o simtii si in bratele mele imi bate inima pentru ia intruna si no sa am liniste pana no-i face-o nora cu Ionica al meu si o prinde in brate pe 7enovia.. !upa ce se desprinde din brate 7inovia cam tavnoasa se repede la sotul ei ii smulge plosca spunand * Pai mie mi se cuvine daca este asa , sa fiu a doua la rand si punand plosca la gura ii trage o ing"ititura zdravana spunand catre Ioana * $poi sa stii Ioana ca -mi place de tine C59C+$ .Cu altcineva nu ma incruscream asa usor.Cu o soacra ca tine $urelia mea 'adica n-o sa mai fie a mea 'n-o s-o duca rau %u ai pus prima mainile pe ea la nasterea ei asa ca tu ai vazut-o prima si tot prima ai primit-o pe lume si tot prima ai facut-o sa planga si sa respire batand-o cu palmita pe spate ,dupa care incepand sa planga ma cauta pe mine $m pus a doua mainile pe ea dar prima care a "ranit-o si mai ales prima la care n-a mai plans. Iata am crescut-o am pazit-o de rele si de boli ,am facut-o frumoasa (aici Ioana cu multa admiratie spune-da ai facut-o foarte frumoasa) $urelia auzind rosindu-se si mai tare s-a ascuns atat de mult in 4arioara langa care sta la masa incat aproape a unsese in poala acestea 7enovia apoi se uita la Ionica si spune mai departe !ar cuscre sa stii ca nici cu Ionica nu-mi este rusine si cum este el atat de voinic va reusi s-o apere , s-o gliveasca si s-o iubeasca. %u ce zici Ionica ai s-o poti apara B intreaba 7enovia !e iubit stiu ca o iubesti -%rebuie sa ma poata omori pe mine ca sa a unga la $urelia spuse Ionica care a unsese in spatele lui 9ever tot ascunzadu-se. 4i"ai care ascultase toata vorbaria intra si el in vorba spunand * :ameni buni intelesei ca toti vreti acelas lucru.8i bine sa fie intr-un ceas bun sa le dorim sanatate sa se iubeasca pana la moarte sa aiba parte de copii sa fie sanatosi si fericiti toata viata lor si sa le spunem toti --0 9$ %+$I$9C$ 2 2 %oti au repetat in cor '9$ %+$I$9C$ 2

<ai sa mancam ca a inceput sa se raceasca mancarea, spuse Ioana. %oti au inceput sa manince numai $urelia si Ionica se priveau fara a indrazni sa manance $stfel a trebuit sa intervina Costea care le promite la toti ca imediat ce se termina toata instalarea va urma nunta .Incaperea lor de maine intra in lucru cu tot bordeiul la un loc$poi se adreseaza lor.<ai mancati ca de maine tot greul este pe voi care trebuie sa 18

munciti dublu .%oti au inceput sa rada si sa manance si mai ales sa guste des din bautura. 6a terminare urmand sa plece familia +osului, 4i"ai ii face semn lui Ionica aratand 'ui cu mainile la gat acesta intelegand ca acum ar fi momentul sa-i faca cadou margelele pe care 4i"ai i le-a dat pentru $urelia Ionica avea margelele in pastrare la 4arioara care si ea intelesese semnul lui 4i"ai plecand sa le aduca din ladita ei pe care la intoarcere i l-ea dat lui Ionica fara sa fie observata de nimeni. !upa ce au dat Gbuna seara Gpe rand fiecare a plecat .7enovia a plecat luata de mana de sotul ei iar 9ever luandul de brat pe :nica Pe $urelia intentionat au lasat-o singura in urma ,un fel de invitatie pentru Ionica $cesta impins de 4i"ai apuca si el de mana pe $urelia si pleaca amandoi dupa familia +osu Pe carare $urelia isi armonizeaza pasii dupa mersul lui fiind alaturi de corpul lui Ionica in dreapta acestuia .$poi simte cum acesta o cuprinde cu mana dreapta apucand-o de umarul drept .9imte caldura bratului acestuia pe ambii omoplati iar umarul drept al ei fiind cuprins in mana acestuia mare si puternica .4ergand in continuare alaturi sprai inandu-se de corpul lui pentru un ec"ilibru mai stabil $urelia simte nevoia sa se spri ine cu mana stanga de ceva .!eci apuca cu manuta marginea de sus a c"imirului pe care se spri ina, corpul ei revenind la un ec"libru stabil in mersul lor cadentat .$cum $urelia se simtea foarte bine si ar fi mers asa ori cat de mult .Capetele lor erau pline de ganduri care se cereau marturisite dar nici unul din ei nu stiau cu ce sa inceapa .$u mers astfel inlantuiti pana la stana +osului fara sa desc"ida gura careva.Cand au auzit latratul cainilor de la stana ce-si primeau stapani gudurandu-se si sc"elalaind ,Ionica tresare isi aduce aminte de siragul de margele si de teama despartiri ca cele de la targ se opreste din mers o intoarce cu fata catre el o mangaie pe par pe coadele impletite frumos ,pe obra i imbu orati cu uriasele lui maini ce cuprinde in causul acestor palme capsorul de papuse al $ureliei priveste insistent oc"ii mari albastri cautand sa patrunda si sa inteleaga gandurile ce se nasc in acest capsor de papuse.Privindu-l nu stiai de unde atata gingasie la acest 0 urs 2 din padure deprins sa se lupte cu ivinile din padure cu capriciile vremii de pe munte deprins sa doarma ori unde cu capul pe musuroi langa oile lui.!ar sentimentele si iubirea curata poate sa faca mult pentru inobilarea sufletului omenesc .%ransformare ce sa petrecut si cu Ionica ,acest barbat urias si zgarcit la vorba. $mandoi vibrau de infiorarea simtamintelor de dragoste iar oc"ii fetei cereau protectie si dragoste.9coate siragul de margele pe care se straduieste fara succes sa il monteze la gatul acesteia.Pana sa-l monteze cainii ciobanesti care erau prietenii nedespartiti ai $ureliei venind in intampinarea acesteia la-u observat pe Ionica sarind toti la el gata sa-l sfasie,.daca n-ar fi intervenit $urelia aparandu-l strigand la ei sa fie cuminti .Ii vezi ii spune ea daca n-ai sa te porti frumos cu mine ii voi pune sa te pedepseasca si fii sigur ca nu vei scapa usor. $poi.$urelia si-l prinde singura, isi aseaza frumos margelele rosindu-se de placerea provocata de primul gest de dragoste al acestuia Ionica a strans-o in bratele lui van oase temandu-se sa n-o sufoce .iar aceasta s-a g"emuit in bratele lui de unde n-ar mai fi plecat .!ar vorbele lui Ionica tot nu-i veneau .Ionica in ciuda faptului ca nu mai poate spune ceva o strange mai dragastos in brate parca de teama ca aceasta sa nu se strecoare si sa fuga . Prea ma strangi tare ai sa ma strivesti .9a nu-ti fi frica nu plec , ma simt bine in bratele tale . Cainii ne intelegand ce se intampla au inceput sa latre si sa se apropie amenintator.

1E

$urelia cu vorbe bune ii potoleste mangaind pe fiecare in parte .Ionica incercand si el ,dar ostentatia cainilor era vizibila $urelia intervine din nou potolind cainii $poi Ionica cu un usor tremur in glas ii spune *. $urelia imi iesti draga .Imi este atat de drag ca nu mai pot sta fara tine.%oate gandurile si drumurile mele vin catre tine 4aine de dimineata vin cu donitele sa iau apa. 9a vii pana la fantana sa te vad si apoi ma duc linistit la munca.$urelia nu stia ce sa mai spuna dupa aceasta declansare la vorba a lui Ionica .9i ea simtea ca si Ionica si aducandusi aminte ca a doua zi trebuia sa mearga cu turma la pascut inlocuind pe fratii ei, ii spune lui. Ionica caruia ii convine foarte bine caci fiind $urelia cu turma la pascut pe campie el de unde sapa cum este sus pe magura poate privi la turma si la $urelia de cate ori ise face dor. .Cu aceste planuri in gand pentru a doua zi $urelia de la fantana l-a condus pana la marginea padurii impreuna cu cainii ciobanesti care nu se mai despartea acm de aceasta. Ionica parca nu se indura sa mai plece <ai dute il asigura ea ca maine vin la fantana.9i insfarsit acesta pleaca mai intai cu spatele inainte sa n-o piarda din privire iar cand aceasta intrand in padure impreuna cu cainii si nu se mai vede. Ionica inca mai intarzie pe loc un timp apoi se intoarce cu fata catre magura si cu pas agale se taraste catre aceasta ...;andurile il napadesc pe Ionica ce era foarte furios pe el acum ,punandusi intrebarea mereu dece i se inclesta gura si nu putea sa spuna $ureliei ce avea in gand.!aca nu veneau cainii el nu reusea iarasi sa vorbeasca $ unge la magura ducandu-se cu co ocul mare si trantindu-se sa doarma langa 4i"ai ca doar acesta il va intelege acum. !upa plecarea familiei +osu si a fiului sau de mana cu $urelia Costea intinde pe pamant blana de urs de care nu sa mai despartit si se intinde sa doarma .!ar gandurile incep sa-l framante 9e gandea ca pana in prezent a reusit sa-si tina familia inc"egata si le-a fost foarte bine la toti reusind impreuna sa realizeze destula avere Iata avenit cum nu credea pe aceasta magura cu turma de aproape cinci sute de oi ,opt boi doua vaci cu vitei de un an fiecare,patru magar,si porci si pasari cat am avut nevoie .!in porci si pasari am vandut la targul din 9tre"aia cumparand tot ce-mi trebuia pentru mutare la magura. Pasari si porci am oprit cat sa nu pierd samanta avand doua scroafe bune de samanta una din ele peste o luna cred o sa fete $mandoua au rezistat la acest drum destul de lung foarte bine $cum incep sa-l inteleg pe Ionica si am sa-l a ut cat pot de mult cu toate ca familia se destrama .$poi se gandea cum de a observat 4i"ai si el nu ca fiul sau s-a indragostit si tocmai de fata +osului.$poi isi aduce aminte de intalnirile lui cu Florea in doua randuri la targ cand si fata acestuia a fost la fiecare intalnire .%inea totus sa respecte voia copiilor asa cum si el a facut.si ce fericit este si acum.Cine mai are ca mine atatea copii si toti sanatos ca piatra !aca n-as fi iubit-o pe Ioana si eu nu i-as fi fost drag,ce iesea din familia noastra B Cred ca facem bine .Familia +osu ne este cunoscuta si sunt oameni de isprava c"iar ma bucur ca ma incuscresc cu ei si Ioana a venit la mine si m-ia spus ca a fost foarte bine cum am vorbit si ne-am inteles cu aceasta familie.%oti ai casei in aceasta noapte au gandit si au a uns la aceias parere . Ionica a doua zi cu magarusii incarcati cu donitele pentru apa a plecat la fantana Cand se apropia de padure se intalneste cu fratii $ureliei 9ever si :nica care conform intelegerii

/-

de aseara vin sa a ute in continuare la munca !e aceasta data :nica mai glumet ii spune ca fantana a secat ,nu mai are apa Buna dimineata .9a stiti ca atunci cand o sa ma vada fantana isi va desc"ide toate izvoarele si am sa va aduc donitele pline cu apa Frati $ureliei ar mai fi ziz ceva dar vazandu-l atat de grabit l-au lasat in pace sa alerge catre sora lor .9i lor le placea de Ionica. %acut, nu se lauda dar faptele vorbeau mult despre el si ori cum era el dar nu te incumentai sa-l ai adversar, insa aliat l-ai fi ales pentru toata viata .: apreciau pe sora lor pentru alegere fiind total de acord cu "otararea ei pentru care aseara au vorbit cu parintii lor sa nu puna pretentii care ar ingreuna alianta cu familia ;ruiestilor caci intradevar Ionica este omul bine ales de sora lor Pana sa vina $urelia,parintii si fratii ei discutasera si toate lucrurile au fost puse la punct.. Ionica n-a lungit nici el vorba, gandul lui era plin de $urelia incepand sa grabeasca magarusi pentru a a unge cat mai repede in apropierea ei. !ar nici $urelia n-a putut sa doarma in aceasta noapte si nu stia ce sa faca cum sa faca , cum sa se poarte cu el , dar tare drag ii era de ursul asta mare si atat de bland ,care nu vorbeste mult dar mangae asa de frumos si dragastos ca ar lesina mereu in bratele lui van oase in care se simte in siguranta si mai ales iubita de acesta .Ce ar mai sta ea in culcusul acestor brate de urias si ce l-ar mai trage de mustatile lui asa de mari.9unt sigura dupa cum se poarta ca as fi ;6I#I%$ si I5BI%$ de aceasta blandete de om .Ce mult iar place sa-l sarute ,sa stea cu el, sa o prote eze sa o a ute la greu si s-o apere. 4ai ales cu el m-as simti in siguranta pe aceste timpuri ori unde m-as duce.6a vazut ea cat este de puternic la targ cand tata-l lui cauta sa intoarca carul ,dar nu prea era loc Ionica a ridicat fundul carului deplasandu-l lateral asezandul pe directia ce urma sa plece .Carul era foarte incarcat si in plus si doi frati ai lui care nu sunt mai usori ca el.9i tot gandind asa sa sculat si imbracandu-se a plecat catre fantana unde aseara s-au despartit .9i pe ea o c"inuiau gandurile a ungand sub salciile pletoase de langa fantana sub care mereu isi depana visurile ei cand cadea pe ganduri.%rezindu-se din visarile ei se uita in ur si-l vede pe Ionica cu magarusi lui ce venea catre fantana 9ub impulsul gandurilor si dorintei o ia la fuga catre el fara sa udece .$cesta nici una nici doua o apuca de subtiori si sus cu ea pe magarusiul cel mai apropiat mergand asa pana la fantana . !ar ursul drag din gandul ei tot n-a vorbit desi privirea lui era asa de blanda cu oc"ii umeziti de dragoste doar o privea ca pe o icoana .$ ungand la fantana Ionica a intins mainile s-o coboare dar sprintena ca o svarluga $urelia sare si se agata de gatul lui cu ambele brate ca o fetita rasfatata si 'l saruta pe obraz dragastos .Ionica o apuca cu ambele brate de coapsele picioarelor si o ridica mai comod in bratele lui .$urelia vazandu-se asezata ca pe un scaunel si atat de aproape de capul si gura acetui abia abtinandu-se sa nu-l apuce de musteti si s-al sarute cu drag .9i tacutul incepe sa vorbeasca . $m sa te port in brate o viata intreaga .#ad ca iti place foarte mult.!e cate ori vom avea de vorbit, tot ca acum cu tine in brate vom sta de vorba .%u in bratele mele sa fiu sigur ca tu iesti si tu imi vorbesti ca unui barbat al tau .!a B $urelia muta de aceasta data surprinsa de vorbele lui ,confirma dand din cap in semn de aprobare .9i acum,spune Ionica tinand-o cu mana dreaota in brate iar cu stanga ii apropie capsorul si o saruta cu foc ,sarut lung si apasat atat de mult

/1

dorit de el inca de cand a vazut-o la targ in 9tre"aia 9ting"ereala dintre ei a mai disparut .$urelia se retrage pentru a respira apoi ii spune * Ce fel de om esti tu ursule din padure B 1u cumva ai sa ma strivesti cu iubirea ta B Ce vrei sa faci tu cu viata mea B ..$poi nedumerita parca se intreaba, 0 oare am incaput pe maini bune B !ar ceva din ea si din purtarea lui ii da siguranta necesara .Impacata cu acest gand simte si cat ii placea sa stea in bratele lui ascunsa la pieptului urias .Ionica cautand s-o aseze mai bine in bratele lui din intamplare ii atinge sanul ei feciorelnic ramanand ca electrizat cu palma-i mare ce acoperea sanul fetei .9imte cum inimuta ei se sbatea ca o vrabie prinsa-n lat Prinsa-n latul dragostei ,al iubirii .9anul ei ca un mar de toamna ,se ogoia in causul palmei lui uriase,iar inima salta vizibil gata sa se sparga .!e frica,retrage mana ce acopera sanul , o culca in bratele lui si incepe sa fuga in urul fantanei .9i nu se stie daca alte urec"i omenesti ,au mai auzit un asa ras cristalin plin de satisfactie ca esti iubita si prote ata .$sa cascade marunte de ras ,scotea $urelia si asa de fericita era in bratele acestui urias. 5neori se oprea din ras sa-i atraga atentia sa n-o scape os !e fericire simte un impuls de a se agata de gatul acestuia si dupa ce se cuibareste bine in bratele lui ii spune * .$cum lasa-ma sa te pup si eu ca pe un iubit pentru prima data .9i-l apuca cu mainile amandoua de marile mustati atingand cu buzele ei tremurande si moi buzele acestui barbat voinic si darz, buze groase si carnoase care pana la aceasta copila n-a simtit alt sarut pe buze .8ra total ametit si incepe sa fuga cu ea in brate in urul fantanei tipand in gura mare * - Gma iubeste ma iubeste ma iubeste F $poi o arunca sus de tot prinzand-o in brate si sarutand-o scurt si dragastos cum il invatase ea prin sarutul ei ingeresc.!oamne cat erau de fericiti amandoi, doua suflete curate de oameni care in afara de educatia si iubirea din familie n-au mai cunoscut nimic.Crescuti in +ai pentru +ai $ceasta alergare cu iubita lui in brate ar fi lungit-o ori cat si $ureliei placandu-i sa se rasfete pe bratele lui care incepu-se sa o legene ca pe un copil 9urprinsa de acest leganat ce o coplesea de placere rasul ei in cascade marunte uneori tipatoare au provocat caini sa inceapa a latra la Ionica si sa sara la acesta pe care nu l-au slabit pana n-a asezat-o pe $urelia os .;estul cainilor le-a adus aminte de treburile ce le aveau amindoi.. Intorcandu-se fiecare $urelia la turma de oi iar Ionica la munca,sapand la incaperea despre care s-a vorbit aseara atat de mult. $mandoi radiau de bucurie ,liniste si multumire, ca se stiu iubiti ca pecetluisera cu sarut si cu ganduri spuse cu glas tare ca legamant pentru viata de viitor a lor .$mandoi simteau ca zboara,ne mai atingand pamantul pe care de acum incolo vor calca cu incredere si siguranta. $urelia pleaca insotita de canii cu oile la pascut fratii ei fiind la magura la munca , tata-l ei plecat la boierul stapanul acestor meleaguri pentru al informa de sosirea lui Costea ;ruia si incepera instalarii acestuia pe magura.Cand ii va spune cat de numeroasa este aceasta familie boierul se va bucura foarte mult., Florea le spunea aseara ca boierului ii place sa auda de familii numeroase si va fi in timp scurt ;ruia c"emat la boier sa-l cunoasca .$urelia insotind oile la pascut pe frumoasa campie inerbata cu asa frumos covor din iarba bine si des crescuta pe care oile o pasteau cu postata asa cum le diri au stapanii lor iar caini avand gri e sa tina

//

oile in ciopor strans .Cand una din oi s-au mai multe se despartea de turma cainii dau roata latrand aducand rebelele la turma 8ra o zi senina cu soare de luna mai ce incalzea moderat , :ile pasteau linistit pazite de caini ciobanesti iar $urelia privea la magura pana la care distanta nu depasea un =m..Fara sa-i poata recunoaste vedea oamenii cum se misca si cum muncesc .5neori in cate unul parca-l vedea pe Ionica privindu-l cu drag si interes sa vada ce face, insa distanta fiind prea mare nu reusea, incepand sa-i lacrimeze oc"ii.Privind in continuare la magura isi aduce aminte cum Ionica si-a dat drumul la vorba si ce curat si placut ia vorbit pentru viata lor de viitor.In aceste momente simtea nevoia sa-l prote eze s-au sa-l imbarbateze pana cand devine stapan pe el. Ii place cum o mangaie si doreste in continuare sa fie ea prote ata.$cest rol dublu pe care il simte n-o deran eaza si nu vrea sa-l alunge cand apare in gand .Ionica este Ionica al ei de-acum pe care simte ca-l iubeste din tot sufletul in orce conditii si ori cum este el.Isi aduce aminte cat de mult si frumos stie sa mangaie el #azandu-i laboacele lui asa de mari si batucite de munca nici nu-ti vine sa crezi cat de matasoase sunt la mangaiat .!oamne cat m-a alintat cu mana pe cap si de cate ori mi -a sarutat parul ucandu-se apoi cu cozile mele de par impletite mirandu-se ce par frumos am si cat de bogat .$poi cu uriasele lui maini mi-a mangaiat obra ii uneori oprind ambele maini pe bombatii obra ori ai mei si cat de bine ma simteam cu obrazul in causul palmelor lui . !upa care mi-a apucat capul cu ambele maini a apropiat bine capul lui m-a privit atat de mult in oc"i pana am rosit iar toata, mirandu-se de capul meu cat este de frumos si ca am cap de papuse . Cum sa nu 'l iubesc !oamne pe acest barbat care ma iubeste pentru frumusetea si calitatile pe care %u mi-le-ai dat !oamne. BF....,In acest fel gandea $urelia ganduri ce l-ea depanat pana seara Credinciosi caini stateau intins pe patru labe in fata ei asteptand ca de obicei sa se oacesi sa vorbeasca cu ei !ar se vede treaba ca $urelia a uitat cu totul de "ar oana lor . 9i Ionica la munca, despica "alci mari din pamant cu cazmaua ("arletul)pe care le arunca cu putere in ogeac loc, de unde pamantul era tras afara cu sapele ;andurile lui erau la $urelia si la faptul ca de aici inainte, stie ca $urelia tine la el, ca ii place s-o mangaie si-l lasa s-o pupe cum ii place lui.$mandoi vibrau de simtamintele iubirii si privind-o atat de mult in oc"i ei albastri ca cerul primavara dupa ploaie, Ionica a inteles ca oc"i ei cereau iubire si protectie Cand a unsese la cele mai frumoase clipe ale gandurilor se aude stigat de Costea care-i spune sa a ute pe 4arioara si ;elu sa termine mai repede de muls oile ca mama lor sa treaca la inc"egat laptele pentru branza Ionica, lasa munca grea si se duce la muls gandindu-se de ce nu-l timite pe +adu s-au pe 4arin ca sunt mai mici la aceasta treaba .$ ungand la strunga sub sopronul inalt si mare ,observa ca s-a terminat si al patrulea loc de muls asa cum propusese Florea +osu ce insemneaza ca tatal sau a inceput sa aplice intelegerile dintre el si Florea %rece si el la muls langa cei trei caci 4arioara , 4arin si ;elu erau acolo de ceva timp .4ulgand, dupa cateva oi trage concluzia ca acestea la muls acum dau nai nult lapte si gandeste ca tatal sau nu intamplator la trimis ca sa vada si el avanta ul pe cae-l au acum $ inceput sa se gandeasca ce propuneri sa-i faca stiind ca acesta cu el se sfatuie mai intai si gandind mai intai ii da dreptate lui Florea care stia ce urmeaza cind cobori de la munte in asa o campie manoasa si mai ales ca oile aici

/3

fiind apa mai calda oile beau mai multa apa .!eci iarba apa si caldura face ca oile sa dea mai mult lapte .Isi face socoteala ca va trebui sa mai cumpere o caldare de fiert lapte si alte masuri mai ales in saparea unei pivnite mai mari in pamant pentru depozitarea si pastrarea putinilor cu branza pana le vine randul sa fie vanduta la targ branza. 4ulgand se gandea la ce au terminat de facut si incepe cu tarcul mare al oilor apoi tarcul meilor sopronul acesta mare care le permite sa continue cu facutul branzei caci altfel oile trebuin vrei nu vrei mulse dimineata si seara ce faceam cu laptele B !ar asa am procedat bine ca din mers le-am facut pe toate .Coserile pentru cai si boi sunt inaltate mai trebuie acoperite 'sa vedem de unde luam stuf s-au paie,coceni cum este obiceiul pe aici Cotetele pentru porci sunt iaras gata in care cele doua scroafe se lafaiesc.9i pasarile sunt in cotetul lor care au si inceput sa foloseasca cuibarele .In curand parca o vad pe mama ca va pune closti la clocit dupa tipicul ei .4 ai departe Ionica se gandeste ca greul a ramas la sapatul bordeiului unde trebuie toti sa lucram fara intrerupere..Pivnita va fi iar o munca grea dar de aceasta ne vom apuca mai tarziu .4ai urgent ar fi fantana de sapat. 1u vom putea merge mereu la fantana +osului .Cu aceste ganduri Ionica este pregatit sa stea diseara de vorba cu tatal sau..$ mai inteles ca patru mulgatori abia in doua ore si ceva termina turma de muls !ar vazand si facand --cum spune unc"iul 4i"ai,vom afla ce sa mai facem. !upa cum iata cu zece oameni cat am facut pana acum mergand pas cu pas la lucrul ce urma de facut si care nu putea fi intarziat !ar uite, ca era sa uit. Ce-a mai importanta treaba , acum este cositul . +osu a terminat de cosit inaintea venirii noastre de la munte,acum oile lui pasc pe otava .1oi trebuie sa "otaram diseara cat pamant ocupam ' cat putem muncii,de fapt .!ar stiu ca fan cosit ne trebuie foarte mult pentru iarna ,apoi sa procuram paie de grau si coceni. de porumb. $cestea le vom gasi in satul +I9IPI%I satul de care apartinem si noi cum spunea +osu .Pentru cosit trebuie sa rupem de la sapat .C"iar de maine vom incepe cositul ingri ind apoi de iarba sa se usuce bine apoi stransa si langa magura sa facem capita sau sura de fan .$ceasta treaba trebuie grabita ,oile trecute la pascut pe otava imediat dupa ce strangem iarba uscata .%rebuie sa fi@am cat teren din otava il lasam de pascut permanent cu oile ,pentru ca restul terenului cu otava sa lasam iarba sa creasca pana in toamna cand mai poate fi cosita inca odata cum spunea +osu. $sa a gandit Ionica iar seara tata-l lui dupa ce-l asculta ii spusa sa numeasca ec"ipele de munca . Ionica numi pentru cosit pe Florea si :nica +osu apoi pe 4arin, +adu si ;elu din familia lor.+amanem la bordei pentru sapat Ionica,9tefan,si 4itruta Ii impartii asa caci la bordei ogeacul s-a terminat de sapat s-au inceput incaperile .$cum pamantul se trage afara cu sapa mult mai usor si imprastia la poalele magurei.Iar mata cu unc"iul 4i"ai si Florea +osu sa va duceti impreuna sa marcati "otarul pamantului pe care il vom ocupa sa stie cositorii pe unde si pana unde cosesc iarba..4arioara cu mama gatesc si vor duce mancarea la cositori si la sapatori la bordei .Pana la masa cred ca reusiti sa insemnati razorul la marginea pamintului nostru. Iarba polog cum ramane de la coasa o lasam sa se usuce poate sa avem noroc de soare dupa cum este vremea .Costea doar adauga *-!e maine asa vom lucra.$u avut noroc de soare in toate zilele, iar treburile au mers struna atat la bordei cat si la cosit si mai ales la uscatul fanului !upa trei zile cel cosit in prima zi si o parte din ce-l cosit a doua zi era uscat pe care seara pana sa se intunece l-au carat la magura si stivuit.$sa au continuat pana sambata a sasea zi cind la ora mesei cositul era terminat si fanul cosit in primele trei zile ,uscat ,carat la magura si stivuit in sura,iar la bordei incaperile erau eliberate de /A

pamant umatate din spatiu ,pana la terminarea sapatului la bordei le mai trebuie inca o saptamana de munca, urmind apoi finisarea zidurilor tencuirea acestora, montarea paturilor,in toate incaperile a mesei mari pentru toata familia in ogeac aproape de vatra fi@area si saparea ferestrelor la fiecare incapere si montat usle apoi asezat acoperisul si "ornul la vatra.$vem,avem inca de munca serios pana la +usalii. %imp mai avem dar nu trebuie sa pierdem nici-o zi de munca le spunea Costea .9i mai departe le spune ca a doua zi el si 4i"ai cu 4arin,+adu si 4itruta pleaca dupa stuf ce trebuie pentru acoperisurile de la bordei ,coserile vitelor si tarcul porcilor si pasarilor.9tuful trebuie taiat si pus din vreme la uscat ca atunci cand terminam treaba la bordei sa avem stuful uscat.4i"ai ne duce pe langa +isipiti la balti unde gasim stuf . 5nc"iule dece ii spune acestui sat +isipiti B,intreaba ;elu. $cest sat s-a format pe vremuri din fugari dupa mosiile unor boieri ,cei mai multi sunt dupa mosia boierului ;logoveanu care se spune ca-i foarte "raparet Boierul stapanul acestor paduri unde suntem noi acum, le-a aprobat sa se stabileasca pe mosia lui.Conditia a fost ca fiecare familie sa taie copacii din padure la rand si sasi faca teren liber pentru agricultura cat poate muncii cu familia lui .Fiecare familie dupa bratele de munca pe care lea avut a defrisat padurea ramanand teren mai mult sau mai putin .Fiecare a stabilit pe terenul lui eliberat de copaci unde sa sape bordeiul lor..Cum apareau alti fugari dupa intelegere taiau padurea pentru cat teren putea sa munceasca in care teren isi sapa bordeiul $stfel ca bordeele erau la mare distanta unele de altele.Iar cand au inceput sa vina si pastori cu oile ca noi acestea au luat terenuri mai mari pentru turmele lor si care au stabilitb locul bordeiului in terenul lui .$st fel ca acestea sunt si mai rari .Iata +osu s-a stabilit unde este langa lac caci este omul de incredere al boierului Pentru apa s-a sapat fantana careia ii spune 0 Fantana +osului 2 dupa cum si lacului ii spune 0 6acul +osului 2 pentru ca acest lac este in terenul lui %ot asa s-a intamplat si cu !icu GFintana !icului 0 asa si cu 5ngureanu 0 Fantana 5ngureanului 0 pe care ii cunoaste fratele meu si cumnata mea ca au fost cu noi pe munte pe langa Crasna in apropierea 1ovacilor.9-au stabilit asa la distanta neam de neam stiindu-se fugari dupa diferite mosii si la inceput c"iar se fereau unii de alti pentru a nu fi recunoscuti si parati la arnauti. Fiind asa de risipit asezate bordeele de aici ia si venit numele, Bordeele risipite era e@plicatia ,sau satul acela risipit, intins cat vezi cu oc"ii. 1edumerirea ii facea pe multi sa puna una si aceias intrebare * 0 !ece sant asa de risipiti B $ceasta intrebare repetanduse mereu fiind caracteristica satului cineva 'poate c"iar boierul sa fi fost acela care ia pus drept nume 0 caracteristica 0 satului 0 satul +I9IPI%I 0 Ia ramas acest nume care-l caracteriza ca'sat risipit ' Cu acesti fugari boier 1eacsu a reusit sa-si defriseze padurea sa-si creeze cateva sate care fiind stabilite pe mosia sa devenise stapanul acestor sate $cesti fugari au inceput in timp sa se inrudeasca prin copii formandu-se astfel ma"alale pe neamuri $stfel a luat nastere ma"alaua C:689%I6:+, +:989%I6:+, ;$4$1I6:+, +5IC$189%I6:+ , %$P86$1I6:+, 5!+89%I6:+, 4:C$1I6:+ P689:I81I6:+, C+5%$1I6:+, 4I%+:I89%I6:+, !5;$I$9I6:+ urmeaza ai lui B$7!:$C$, ai lui ;:$;$+$ ai lui P$+#5%$, ai lui !IC5, ai 51;5+8$1565I

/C

si acum si ai ;+5I89%I6:+ . !esigur mai sunt si alte neamuri Florea +osu ii stie pe toti caci lui ia dat administrarea satuli +isipiti boier 1eacsu,in el are incredere.. . . $sa ca maine vom cunoaste satul nostrum de care apartinem .9tam noi la magura dar apartinem de satul +isipiti ca si la munte eram aproape de Crasna dar noi spuneam mereu 1ovacesti. 9i aveam dreptate sa spunem asa fiindca nu prea stiau multi de Crasna dar de 1ovacesti stiau toti care te intrebau 'de unde esti B 8u din cat am umblat pe aici urmarind cetele turcesti cunosc trei lacuri de fapt mai mult mlastini caci in mlastini creste mai mult stuful .#om merge la fiecare sa vedem la care gasim stuf.Prin aceasta parte oamenii acopera bordeele cu coceni si paie de grau .9tuful e folosit in satele de langa !unare unde stuful creste din belsug.dar pana la !unare este departe. $sa ca incercam la 0 Pdina ' Purceli prima mlastina sau la 0 9clipetoaia 0 daca nu vom merge la 0 Buduroi 0 si aici vom gasi . $ doua zi cu seceri si coase cu ambele care au plecat la +isipiti distanta 3-A =m !incolo de sat incepea padurea iar Padina Purceli se gasea in padure unde satul se refugia in mlastina, cand se ascundea de turci $ici au gasit dar neamul Colestilor care locuiau langa padure sau opus ,spunand ca stuful este ascunzatoarea satului indrumandu-i la Buduroi unde gasesc stuf cat vor .$ceasta mlastina se afla la vale (sud)de sat la ceva distanta nu prea mare.9au dus acolo unde au gasit stuf seara sosind la magura cu ambele care incarcate cu stuf..!ar doua care cu stuf nu a ungeau urmatoarea zi au plecat din nou aceias ec"ipa venind bine incarcati cu stuf in seara zilei.9tuful a fost intins pentru a se usca in timp scurt la vale de magura unde razele 9oarelui bateau de dimineata pana seara.Costea dupa cum socoteste el ce au adus in doua zile abia a unge pentru acoperirea bordeiului $coperisul bordeiului il fac in doua ape isi spune iar cum este orientat bordeiul cu gura la deal, vintul de la rasarit va bate drept (perpendicular) pe latura acoperisului din dreapta adica vantul preseaza cu forta lui pe stuf tinandu-l pe loc , iar vantul din apus pe latura din stanga bate tot drept presand cu forta lui pe stuf tinandul pe loc. .8ste c"iar foarte bine nici-o furtuna nu-mi va desveli bordeiul Pentru stuf au mai facut doua drumuri cu ambele care aducand stuf cat le trebuia In urmatoarea saptamana la bordei s-a lucrat intens pe care la sfarsitul saptamani l-au terminat.$cum era randul ;ruioaicei si 4arioarei sa tencuiasca si sa imbrace incaperile si paturile cu lucrurile de casa si len eria necesara a caror activitate a durat cam doua zile .9a nimerit sa se incadreze bine in timp caci dupa ce toate lucrurile si acareturile au fost duse la adapost cerul s-a acoperit cu nori .In dupa amiaza zilei in care Ioana a anuntat ca pot sasi ocupe incaperile. %oata armata de barbati s-au ingramadit cu co oacele mari in ogeacul bordeiului unde era montata pe stobori o masa lunga cat tinea ogeacul.$ici puteau lua loc aproape 1A-1. persoane iar la capul mesei la ceva distanta era vatra pentru foc pe care tronau prirostriile si tastul de copt painea agatat in fiarele "ornului.Pe o latura si alta a mesei erau banci montate pe stobori pe toata lungimea mesei.;ruioaica care patrona gospodaria "ranirea si curatenia in toate spatiile spune * Cu 4arioara am reusit sa finisam sa facem curatenie si sa imbracam toate incaperile care va stau la dispozitie cu pat pentru fiecare .Pat cu saltea si capatai umplute cu fan ales de mainile noastre.Fan moale amestecat cu buruieni pe care le stiu ca sa va faca somnul placut si mai ales in capataie in care am amestecat fanul cu izma ,canepita,romanita si musetel sa va fie somnul dulce si placut si mai ales sa va tina sanatosi . $cum va intreb a-ti batut si scuturat co oacele B !aaaa, au /.

raspuns intr-un glas. Cum intrati pe usa ogeacului, prima incapere din dreapta este a parintilor.In care Costea a navalit c"iuind tinand in brate blana de urs pe care a aruncat-o pe pat asupra careia s-a intins simtind satisfactia dorintei implinite in noua vatra In continuare tot pe dreapta este a 4arioarei in care aceasta a intrat cu ladita secretelor ei.9i mai inainte tot pe dreapta este incaperea lui Ionica ce-si astepta mireasa .: urare in acelas glas 0 9$ %+$I$9C$ 2 completeaza toti fratii sai , in care, acesta isi aseaza co ocul pe lungimea patului .$poi pe latura stanga a ogeacului spune mai departe mama lor este incaperea cea mai mare, dormitor pentru cinci barbati din care nici unul mai scund decat altul si nici mai putin spatos...$ici galagiia a capatat tenta aproape de scandal !ar Ioana ia potolit impartind si aici paturile. Paturile erau montate pe mrgine in lungimea zidurilor.%oate paturile pe lungime alaturate de zid Ideia a fos a 4arioarei ca la mi locul canerei sa ramana spatiu de miscare si eventual pe viitor loc de montat o masa . Ioana a repartizat fiecaruia un pat in ordinea venirii pe lume si c"iar a asteptarii insuratoarei $sa ca patul prim cum se intra in incapere pe stanga ei este a lui 9tefan care urmeaza primul sa se insoare si pentru aceasta sa fie cat mai aproape de use .!upa el patul care este asezat pe langa zid incepand din coltul stang cum intri in camera este al lui 4itruta si in continuare patul al trei-lea este al lui +adu si tot pe langa zid mai departe al patru-lea pat este al lui 4arin ,iar ;elu ocupa patul de langa zid pe urmatoarea latura a incaperi.+epartizarea fiind facuta fara drept de apel fiecare s-a intins co ocul mare pe patul respectiv..$ mai ramas cineva fara pat B intreaba Ioana . 4i"ai facand pe timidul spune . 8u cumnata F... %u, dar cu o conditie,sa-ti aduci nevasta .8i dar pana atunci pentru tine am un pat special , ce-l asezam aici in aceasta incapere la mi loc intre nepotii tai pe care-i iubesti si care te iubesc .Pat pe care il cunosti ca l-am adus cu noi si care te asteapta. 5itel sub patul lui ;elu .$bia acum il vad toti. Patul cu picioare scurte ce intra sub orce pat normal pentru a dega a locul. %oti pufnesc in ras Pai ;elu daca este prote atul unc"iului, macar sa-i prote eze si el patul unc"iului.,spune +adu in gluma <ai sa tragem patul unc"iului la mi loc sa ne intindem pe paturi cu unc"iu la povesti ca la 1ovaci .. !ar oile ati uitat de oi B intreaba mama lor. 1-am uitat mama Pana la muls mai este ceva timp 9i pana atunci am vrut sa ne amintim de viata de unde am plecat spune +adu mai departe..Pe unii din copii incepe sa-i incerce parerea de rau dupa munte .Pana se vor obisnui cu campia o sa mai dureze ceva timp. . Ba,zic eu.In acest timp mergeti doi cate doi in 0 c"ic"ineata 0 la scaldat si laiat pe cap. ;asit acolo camasi si izmene curate pentru fiecare si c"iar pentru tine cumnate 4i"ai. Postava mare va asteapta iar putina mare este plina cu apa pentru toti .8eu cu 4arioara nea-m spalat tata-l vostru ramane la urma ca eu nam timp sa-l a ut la spalat pe spate .9a nu-mi faceti lacaraie acolo si spalati-va bine pe spate ca ati muncit destul de mult.,rufele murdare le puneti in postava mica. 4ama, tot mata ne randu-i si la baie ,intreaba indrasnet praslea .

/D

1u ,da ar fi bine sa mergeti in ordinea paturilor sa poti cadea cu unc"iul tau 4i"ai. 4ama stiam eu ca te gandesti la toate indrazneste sa raspunda praslea , dar de stergare nu ne-ai spus F !uceti-va voi acolo ca veti gasi tot ce va trebuie , cum ati fi crezut voi ca va culcati in casa noua asa ne-spalati , ,raspunde Ioana,plecand cu 4arioara sa pregateasca mancarea . Bai prasle-o fii la locul tau n-o mai neca i pe mama ca azi ea cu 4arioara au muncit pe rupte ca sa de-a casa gata ,ii spune 9tefan,care apoi se adreseaza lui 4i"ai * 5nc"iule mergi mata cu ;elu,dupa care ne randuim noi..9i sa stii pruncule ca in casa noua se intra nu numai spalat si sc"imbat in rufe curate dar si cu ganduri curate. F <ai,"ai prasleo,sa ne grabim ca suntem multi la rand nu mai raspune la nimic,caci 9tefan are dreptate , Pana sa se lase intunericul toti au trecut prin scaldatoare inclusiv tata-l lor Costea. 9i laiat cu lesie din cenuse de ste ar pe cap cu pletele lor mari .$lbia mare din trunc"i de salcie uriase cioplit si scobit cat trebuie n-a fost nici-o data solicitata de atatea scaldatori in aceias zi .$cum ridicata si rezemata de stativ se usca urmand tot in ea a doua zi 4arioara sa spele rufele murdare ce se adunasera in albia mica ce stau acum la muiat in lesie din cenuse de ste ar . !upa mulsul oilor si masa de seara toti erau intins pe paturi si la lumina opaitului pana sa adoarma au ascultat intamplari din luptele lui 4i"ai ,care inainte de a incepe sa povesteasca apreciaza mirosul placut ce emana din saltele si mai ales din capataie !upa care spune. .8ste cumnata pretentioasa cu voi, dar va si ingri este si va iubeste mult pe toti. Fata de mirosul co ocului vi se mai stramba nasul la alt miros mai nou B Cat s-au straduit ele impreuna sa ne pregateasca aceste saltele si capataie umplute cu fan proaspat si moale dar mai ales mirositor . Ca bine zici unc"iule c"iar ca bine miroase .Cate buruieni,flori si ierburi mirositoare au cules c"iar si din padure le-am vazut eu acum cateva zile cum le intindeau la uscat pe panta maguriei de vale.!ar ca sa aduni atatea buruieni mirositoare pentru zece saltele nu-i o treaba c"iar atat de usoara,spune 4itruta.$sa ca pruncule in mod special maine te duci la mama sa-i spui ce bine ai dormit si cat de placut a mirosit salteaua dar mai ales capataiul $i inteles pruncule B Intreaba 4i"ai . !a unc"iule. C"iar ma intrebam ce au bagat in saltele de miroase atat de frumos. 9i oboseala incepu sa-si faca efectul %oti adormira aproape fara sa se observe , somn placut si odi"nitor pana ce a rasarit soarele ,caci dupa ce norii adunati pe cer aseara s-au scuturat putin de apa cerul spre ziua s-a inseninat .1umai bine ca au scapat de praf. Costea dimineata a adunat familia sa stabileasca ce urmeaza sa faca fiecare mai departe . !e azi vom incepe sapatul la fantana si pivnita .Pivnita am stabilit sa fic@am la apus de bordei cu iesirea tot in partea din deal ca la bordei .$ici va fi mai simplu iar marimea acesteia va fi lunga de sase pasi si lata de patru incapand zece putini /8

de branza .1u ne trebuie mai mult caci avem targul aproape la zece =m si vindem mai repede marfa noastra.%argul este stabilit pe fiecare sambata dupa cum spunea Florea .6a pivnita va lucra +adu ,4arin si ;elu.Fantana trebuie eu cu Florea sa dibuim unde s-o fic@am si asta o s-o aflam cu crenguta de balun care ne a uta sa gasim locul unde apa este mai la suprafata pamantului.6a fantana va lucra Ionica,9tefan si 4itruta .6a fantana este mai greu si c"iar periculos,de aceia trebuie sa lucram cu multa gri e.%ot la fantana eu cu Florea vom lucra la inele impletite cu nuiele de ulm si corn pentru a nu da voie pamantului sa se surupe pe masura ce se adanceste sapatul.Fiind campie apa este mai la suprafata .1u va fi asa de adanca fantana .Ionica a vazut la +osu ca apa este la sase sapte metri adancime.#om put ea si noi sa folosim cumpana pentru scos apa ca si la +osu.#a fi mai greu cand vom da de izvoare cu lucrul caci dupa fiecare sfert de metru sapat trebuie montat inelul din nuiele caci apa a uta pamantul la surupare $ici vom introduce si nuiele de rac"ita caci acestora in teren umed le cresc radacini care inc"eaga bine pamantul si nu se mai surupa si a uta la limpezirea apei !upa ce dam de izvoare trebuie sa mai sapam cel putin doi trei metri pentru bazinul de apa al fantani si apoi vom aseza pe fundul fantanei pietroaie mari si pietris pentru alimpezi apa .%recand la lucru cracana (nuielusa)de alun a vibrat la coltul padurii intre patru ste ari ce cresusera formand un patrat .$stfel fantana avea umbra toata ziua si nu era departe nici de bordei .In o saptamana de lucru zi dezi fantana era gata .!upa 0 sleirea 2fantani apa era foarte limpede si buna la gust .4ai era pana la +usalii aproape o saptamana !eci asa cum prevazuse s-a incadrat in timp .9i la pivnita mai era o zi de lucru $cum aveau fantana lor apa se scotea foarte usor avand montata cumpana ,adancimea apei nu depasea cinci metri.4arioara alerga des la fantana cu galetile .1u mai era obligata sa faca economie la apa.$veau fantana lor si apa in ea pentru animale si oameni prea suficienta.. $cum Costea ;ruia conform intelegerii putea sa mearga in petit cu Ionica la Forea +osu. 9e imbraca de sarbatoare amandoi Costea umple plosca cu tuica si pleaca la acestea .$ uns la acesta de la distanta incepe sa se laude ca s-a limpezit apa in fantana si ca are apa mai buna ca a lui.!aca nu vrei sa crezi uite gusta intinzandu-i plosca.+osu bucuros dar si curios ia plosca o pune la gura si-i trage bine apoi spune * 4ai Costeo ,apoi daca ai asemenea apa in fantana ,sa-i pui paza ,ca altfel am sa-ti fur toata apa din fantana cu baietii mei.9i incepura amandoi sa rada asezandu-se pe butuci la vatra. Costea se intoarse cu fata la Florea si-i spuse * 4ai bine ai pune tu paza la fata ta ca Ionica al meu si-a pus in cap sa-ti fure fata. !ece s-o fure Costeo B !aca fata-l place , io dau eu cu mana mea.Familia tai mi place si vreau sa ne inrudim.$poi se adreseaza sotiei <ai mai muiere cu oala aia de vin ca simt nevoia sa dau o cana peste cap. !a ce te-a apucat omule ca nu erai asa de grabit pana acuma. Cum sa nu ma apuce muiere ,cum .Ia adu-o si pe fieta incoa.$poi catre Ionica acum sa te vad ce poti baiete..Ionica neatelegand ce ar urma s-a inrosit ,cautand apoi spri in din priviri la Costea.Cand a aparut si $urelia cu mama sa de-acum era terminat.!ar +osu a continuat *8i Ionica uite sotia,$urelia ,ce ai sa ne spui B In aceasta incurcatura nu mai fusese pus niciodata.9i cum statea asa cu privirea in

/E

pamant ,fiind atat de ravasit in ganduri,simte foiala $ureliei probabil de sting"ereala,moment in care asa un imbold si un cura l-a apucat incat s-a adresat tuturor intr-o pornire navalnica spune 8i bine,sunteti toti aici cum ai spus mata,aflati deci cu totii ca eu cu $urelia ne vom ridica o stana alaturi si vom porni pe urmele pe care a-ti plecat si voi cand ati fost tineri* --9a va a ute !umnezeu maica le spune sotia +osului F$urelia dar mie dece nu mi-ai spus nimic B 6asa-i in pace si mai adu o cana de vin muiere,ca vor cere ei destule de la noi ,deacum incolo. 4ai departe se auzea cantecul inganat de caval al copiilor lui Florea ce se apropiau cu turma pentru mulsul de seara. $stfel ai batrani fi@ara petrecerea de +usalii,precum si ce se cuvenea sa le dea acestora pentru a incepe si ei viata de familie.Intors acasa Costea ii spune Ioanei sa se pregateasca de petrecere 'soacra mare. $ doua zi ,batrani dupa ce trancanisera toata noaptea la planuri,aduna copii si le spun ce au de facut fiecare in cele cinci zile ce mai erau pana la sarbatori. Costea ;ruia care nu-si vizitase vecinii de cand venise pe unii din ei nici nu-i cunostea isi umple plosca cu tuica si pleaca sa-i viziteze si sa-i invite pentru +usalii la el sa petreaca sarbatorile prile bun si pentru slobozirea fantanii.si inrudirea lui cu +osu.. $stfel s-a dus la stana 5ngureanului, a !icului,a %apelanilor,a Colestilor,si a +uicanilor. 6a boierul 1eacsu a plecat +osu cu plocon si rugamintea de a primi sa fie nas al tinerilor casatoriti Pe acea vreme in satul +isipiti nu incepuse viata mona"ala si nici nu se vorbea de cununia religioasa si nici de casatoria prin acte $ceasta abia in 1831 s-a infintat in tara noastra +egistru de 1asteri de Casatorii si +egistru de !ecese.. In sambata +usliilor in anul 1813 la poalele maguri se montase un sopron mare sub care erau montate mese lungi intepenite in pamant pe pari puternici in ur iarba cosita,iar pamantul nivelat pregatit pentru ocul nuntasilor.Femeile au pregatit destula mancare in oale si caldari branza si cas ca la 1ovaci pastrama de oaie si pulpa de porc ,paine si tuica cumparate de la Cetate cu vinul se anga ase +osu .$mandoi s-au anga at sa pregateasca o masa pe masura lor si a invitatilor care au venit in totalitate cu familile intregi .!e mult nu mai fusesera adunati toti ciobani din aceasta campie la un loc.$sa ca bucuria de a se cunoaste cu familiile pe de-o parte cat si pentru a stabili unele legaturi de aparare si a utor intre ei impotriva cetelor de turci care rar dar isi mai faceau aparitia efuind pe unde nu era apararea bine organizata .%oate familiile au adus in dar tinerilor casatoriti oi,berbeci de rasa,purcelus mici,pasari,catelus de la caini ciobanesti pentru viitoarea lor turma si c"iar doi vitelusi. 6a petrecere in calitate de 1$9 a participat Ion fiul boierului 1eacsu care nu se arata in lume fiind prea batran cum ii placea sa spuna. Inainte de inceperea petrecerii Ion 1eacsu a avut o discutie aparte cu toti barbati dupa care s-a declansat petrecerea.: petrecere cum nu s-a mai pomenit pe aceasta campie.9-a cantat cu fluiere si cavale s-a ucat ocurile de la munte si din campie Femeile s-au intrecut cu respectarea obiceiurilor batranesti,obiceiuri pentru care a venit in mod special feciorul boierului ce studia in strainatate si n-a vroit sa scape aceasta placuta ocazie.8l a venit odata cu 4i"ai cunoscandu-se amandoi mai de mult.4i"ai l-ea adus in dar doi armasari negrii pentru amandoi iar fiul boierului 1eacsu le-a dat ca dota loc de vatra langa fantana in padure si pamant cat pot muncii si de pasunat pentru care trebuia sa defriseze acest spatiu din

3-

padure partea de sud-vest,dupa cum ii va arata Florea +osu care a facut intelegerea cu boierul 1eacsu cel batran.1ici ca putea sa viseze mai mult cei doi tineri. In continuare dupa asemenea daruri si vesti s-a deslantuit o petrecere mai ales aceasta petrecere avea loc intre sateni si fiul boierului,intre care odata cu ziua de azi la discutia avuta s-au stabilit anume legaturi intre boier si sateni prezenti la discutii.$ tinut pana sa facut zio si au marcat-o odata cu +usaliile sarbatoare la care tin foarte mult acesti sateni.!imineata despartirea aproape ca nu se mai termina asa de rau le parea sa se desparta !ar au facuto la promisiunea boierului ca in acelas an daca nu sigur in urmatorul an promitand o astfel de adunare. %oti au plecat cantind si c"iuind catre sat si stane .Ionica primeste insarcinarea din partea tanarului boier ca tot odata sa pazeasca partea de sud-vest a padurii impotriva stricaciunilor si a incendiilor asa cum si florea +osu are in gri e partea de est a padurii Costea si Ioana parinti lui Ionica ii leaga in betele ei pe tineri casatoriti.in fata nasului ,a parintilor miresei si parintii mirelui care urmeaza in genunc"i sa-si ceara iertare in fata nasului ca parasesc familile lor pentru as face si ei familia lor,si cer permisiunea 1$9565I C$ $6 !:I68$ P$+I1%8 'safaca acest pas.!upa ce acesta le aproba dorindu-le sanatate si ani multi impreuna ,de asemeni urandu-le sa castige in viata multi copii ( baeti si fete)%ineri saruta mina nasului ,apoi in prezenta acestuia cer iertare si permisiunea sa-si faca familia lor parintilor pe rand incepand cu parinti miresei.$cum soacra mare ii duce asa legati in bete pana in camera lor luand ca martori pe cei prezenti.care cu totii ii conduc pana in incaperea ce va fi cuibul dragostei lor. !upa care toti martorii cu nasul impreuna parasesc casa.Parintii care ca si nasul le-a facut urarile de viata lunga cu sanatate si copii multi se aseaza la o masa special pregatita pentru ei si inc"ina primul pa"ar in sanatatea si pentru belsugul familiei lor.9i petrecerea acestora poate continua cat se simt ei bine.In istoria neamului si mai ales cu inceperea vietii mona"ale si la sate s-au introdus si alte obiceiuri incepand de sambata seara si pana luni inclusiv unii c"iar pana marti. Intre fantana (care de-acum era vecina cu locul de vatra al tinerilor)si magura s-a fi@at locul foisorului care s-a construit dupa indrumarea lui Ion fiul boierului care prin strainatate a vazut si c"iar s-a urcat in un asemenea foisor de observare.Foisorul era atat de inalt incat se putea observa foarte bine latura de est si de sud-vest precum si aproape o mare parte din padure.,campia pana la cetate si la est campia pana la Caraula ,!obridor si 4otatei in partea de sud-est..$u construit scari pana la platforma superioara careia au amena at un acoperis impotriva ploilor si montat o bancuta pentru observator In acest observator il gaseai dese ori pe Ionica care-si facea constiincios noul serviciu,pazind in acelas timp si zona socrului scutindu-l pe acesta de patrularea calare pe care o facea inainte $poi cele trei familii s-au apucat de defrisare ca pana in toamna sa dega eze pamantul pentru vatra de sat ,pentru terenul agricol si pentru terenul ce ramanea de pasunat. $urelia era mult solicitata acum in calitate de mare gospodina cu atatea muncitori carora trebuia sa le gateasca si sa le duca mancarea si apa la locul de munca. : durea regiunea lombara impotriva careia ;ruioaica a sfatuit-o sa se lege cu betele late pe care odata folosite $urelia a constatat ca a disparut durerea.Primise primul sfat de la soacra in munca ei si era foarte multumita 4unca acestor oameni n-a fost usoara pe acea vreme copacii se taiau cu topoarele s-au cu securile.!upa care trunc"iul copacului trebuia curatat de craci si atat trunc"iurile cat si cracile trebuiau carate si depozitate pe vatra de sat a lui Ionica In acelas timp oile la toate familile trebuiau pasunate duse la muls si laptele prefacut in 31

branza.$ fost o vara de efort al tuturor.:nica fratele $ureliei mai glumet din fire de multe ori se agata cu vorba de sora lui spunand **--9urioara,surioara iti vazusi sacii la moara (in caruta)!ar pe noi cin 2 ne a uta B.... %aca-ti fleanca mai :nica ii raspunde 9everica.Cand o fi la nunta ta o aduc pe soacra-mea sa-ti mosesca nevasta. 1 u prea se potrivea dar gluma a prins si toti au intrerupt pentru un timp lucrul incepand sa rada $urelia a rosit toata crezand ca se face o aluzie la ea prea de vreme. !ar firea glumeata a lui :nica a mai facut si alte glume cu referire la faptul ca cei patru ste ari din urul fantanei $urelia a propus sa nu fie taiati ca fac umbra la fantana . 9i desigur :nica a gasit si aici pricina ,precum si la ste ari lasati pentru umbra la strunga de muls oile grup de ste ari pentru umbra la tarcul oilor si la sopronul cailor si la alte interventii ale $ureliei ce anticipa ulterioarele constructii in vatra lor de sat .!ar fratii se cunosteau bine intre ei si $urelia nu se supara de multe ori o apuca si pe ea rasul facandui semn cu pnmni de 0 sac,sac... 2pornind iaras toti in ras si $urelia la treburile ei.. Ionica cu $urelia seara mai ales si in noptile cu luna plina lucrau amandoi la tarcul oilor la patuiage pentru fan ,cotetul pasarilor, al purceilor imbracarea laturilor la sopronul cailor si viteilor pentru iarna si tot asa mai departe pana cei lalti s-au trezit ca acestea incepusera sapatul si la brdei.Bordeiul l-au croit amandoi cu fata la sud catre magura compus din ogeac si doua camere.!ar :nica nu 'i iarta si in loc sa-i laude pentru initiativa lor le spune * #reti sa scapati cat mai repede cei din ur B #a este teama ca cei lalti aud scartaitul patului B 6a olteni nu este suparare pentru astfel de glume .9unt unele si mai desuc"iate Costea si Florea ii aproba si de multe ori amandoi se duceau pe la ei bucurandu-se de progresele lor .4uncind astfel toata vara au intrat in toamna cu bordeiul sapat de amandoi iar la acoperis a venit in a utor :nica cu 9tefan si 4itruta care in doua trei zile a fost gata si ancorat bine stuful de capriori.$urelia il imbratiseza pe fratele ei :nica multumindu-i pentru a utor dar soptindui la urec"e '#ezi, mai a utat si tu sa nu mai auda cumnatii mei patul cum scartaie. F Ca fratii s-au strans din nou in brate sii promite ca va veni si la tencuitul interiorului s-o a ute !ar a venuit si Ioana cu 4arioara care au pregatit vatra in ogeac si fiarele la "ornul bordeiului pentru agatarea tastului cand arde focul sa-l incinga in vederea coacerii paini la tast locul prirostriilor in vatra .$poi acestea au umplut saltelele cu fan,canepita si alte ierburi si buruieni mirositoare deasemeni si capataele.Paturile,mesele si bancile lucra la ele 4itruta cu ;elu .%oti reusesc sa finalizeze interiorul bordeiului pentru locuit in scurt timp.;ruioaica a indeplinit toate datinile sacre in secret asa cum a rugat-o Ionica ,incepand cu sacrificarea cocosului pe pragul bordeiului si terminand cu vatra in care ea a aprins focul in vatra $urelia a intrebat-o de cand se mosteneste aceasta datina sacra si pentru ce se face B Fata mea ii spune Ioana orice casa noua cere o viata iar noi am mostenit taierea unui cocosi pe care-l mancam cu familia.9e spune ca aceasta datina o mostenim de la +omani,care spuneau ca prin acest sacrificiu trecem casa in apararea de rele si de moarte a zeilor.Iar cu focul din vatra il mosenim din mosi stra mosi de pe vremea cand aprinsul focului se facea foarte greu.$cum avem amnar,cremene si iasca aprindem focul mai usor.!e aceia le tinem legate de tarusul care este infipt in pamant langa vatra pentru a le

3/

avea la indemana si a nu se pierde.$ ramas ca o datina sacra pentru ca toti sa avem gri a lor sa nu le pierdem niciodata.;ruioaica mai verifica inca odata daca totul este terminat. . Cand totul a fost gata ;ruia si +osu l-ea adus partea lor de dota instalandu-i in noua casa cu tot avutul lor pentru inceperea unei casnicii.Iar soacrele tinerilor,- cuscre intre ele 'au adus bucate au asezat masa-prima mancare si petrecere ce se dadea pentru sanatatea si fericirea copiilor.in casa noua a lor.$veau acum oile lor 'putine deocamdata-dar se vor ingri i sa le inmulteasca,doi cai pur sange,o vaca si un vitel,o purcica si cativa purcei,gaini si gaste .Pentru inceput au tot ce le trebuie sa poata pasi in viata lor . !upa terminarea mesei toti le-au facut urarile de sanatate fericire si belsug la casa lor dupa care au plecat.+amanand singuri in bordeiul lor cu toata averea e@pusa mai sus nu le venea sa creada acest adevar $urelia se uita fi@ la Ionica ,intrebandu-l daca este adevarat s-au nu.Ionica o ia in brate iese din bordei cu ea da ocol bordeiului cu $urelia in brate apoi o duce la tarcul oilor la sopronul cailor ,apoi la vaca si vitel la cotetul porcelusilor si a pasarilor .!in toate aceste vizite numai porcii ia primit cu gro"oituri de foame si sete .%inerii intelegand aluzia porcilor au alergat cu mancare la toate animalele 4ai intai au dus la porci din mancarea ramasa pe masa opi la restul duca care Ionica s-a luat iubita in brate din nou pe care ca de inceput o trecea pragul $ uns in ogeacul bordeiului o srange dragastos in brate si osaruta spunandui 0 Bine ai venit in casa ta muiere 2 F %ot asa in brate ai sa ma tii tot timpul B $sa imi place si asa vom face tot timpul treaba.9untem la casa noastra nu ma mai fersc de nimeni imi glivesc cum vreau eu muierea . Ionica vreau sa-mi dai drumul din brate sa curat masa sa fac ordine prin casa si incearca sa se desprinda de acesta. Ba nu ca am uitat sa te duc prin fecare incapere a bordeiului nostru.9punand mai departe ca el vrea sa o treaca pragul fiecarei incaperi Ia in mana dreapta o torta din ogeac si o plimba prin fiecare incapere sarutand-o de atatea ori .In camera lor a intrat la urma fi@eaza torta la locul ei apoi se aseza in pat cu $urelia tot in brate $ceasta se cuibareste mai bine in poala lui asezandu-se la orizontala cu capul pe bratul stang al lui ascultand cum ii bate inima uriasului ei barbat $u stat asa timp indelungat fiecare gandind la viata lor ce urmeaza s-o desfasoare impreuna si cum F;anduri frumoase ii asaltau mai greu era la e@primare mai ales pentru Ionica.care incepe sa o mangae asa cum stia ca-i place $ureliei.$cum erau la casa lor nu trebuia sa se mai fereasca de nimeni,era acel dega ament linistit al lor si numai al lor si parca se pregateau sa intre in rol 4editatia sub efectul mangaierii barbatului ei ii da imbold de rasfat ce o tenteaza sa prelungeasca cat mai mult statul in bratele dragastoase ale acestuia.9imte adierea respiratiei lui,aude bataile unei inimi fericite si a mangaierilor pe cap pe obraz si alternativ pe sani cu mana dreapta a lui,mana grea si batucita de munca dar la mangaiat parca este catifelata radiind o caldura placuta pe unde trece F Cum sa refuzi asemenea placere si sa pleci la spalat de vase BF Iubirea sentimentele iubirii il umanizeaza pe fiecare ori cat ar fi el de necioplit sau c"iar primitiv.$par simtaminte ne traite care sc"imba total ratiunea gandirii

33

Cu atatmai mult la acesti tineri casatoriti dupa toate regulile de atunci ,ei insisi fiind crescuti in spiritul muncii si al cinstei ,al dragostei si afectiuni fata de familie,dragostea ce a urmat intre ei a fost dragostea mult asteptata si dorita de $urelia de la barbatul iubit.si anume 'glivita si iubita$ doua zi $urelia afla de la tatal ei ca va trebui sa mearga si ei la randul lor cu plocon la nas ,mai ales si pentru a multumi pentru ce primisera de la boierul cel batran 1eacsu.!e plocon si ce mai trebuia se ocupau cele doua mame ii spune Florea voi trebuie sa va imbracati de sarbatoare amandoi ca boierul vrea sa va cunoasca.Plecam maine catre conac pana atunci pregatiti-va ;rupul era pregatit de plecare si era compus din patru persoane ,tinerii casatoriti Florea si Costea.care era si el invitat de boier pentru al cunoaste si pentru unele probleme ce vrea sa i le propuna lui Costea.Pentru a merge la conac trebuia sa mearga prin padure pe carare stiuta numai de +osu dupa semnele marcate de acesta. 4ergand pe carare catre conac +osu incepe s-ai spuna lui Costea ce trebuia el sa stie despre boier. 4ai Costeo batranul 1eacsu traieste izolat de lume si mai ales de boierime asa cum a pomenit de la tatal si bunicul sau 1imeni din vecini lor parte boiereasca nau stiut si nici acum nu stiu de familia 1eacsu daca e@ista .Familia acestor boieri este foarte vec"e .9e spune ca un stra-stra-bunic al lor lar fi a utat cu oaste in anul 1CEA pe 4i"ai #iteazul in luptele cu turcii din cetatile de pe !unare pe care le-a invins. !ar dupa moartea lui 4i"ai in 1.-1 pe vremea be eniilor s-a retras in aceasta mare padure dintre !unare si 9tre"aia.iar catre apus padurea merge pana aproape de %urnu 9everin.$cest stra-stra bunic al lor s-a retras cu patru asezaminte care l-au urmat in mi locul acestei paduri nesfarsite pe care le-a stabilit in patru directii fata de asezamantul sau 5n sat care este stabilit la apus, unul la nord (la deal-cum se spune la noi,altul la rasarit iar la vale s-a format mai tarziu +isipitul.In mi locul padurii unde este asezamantul lui unde mergem noi acum a dus satul !arvari sat compus numai din meserias de tot felul. .4ai este in padure un loc unde sant niste darapanaturi catre Plenita fata de asezamantul boierului dar nu stiu daca acolo are ceva,insa stiu ca se duce singur sau cu omul lui de incredere dar foarte rar.$ mai a utat pe alti fugari si a format la vale de asezamantul sau, tot in padure un sat caria el ia dat un nume dupa nu stiu care legiune +omana.Familia boierului in acest asezamant se spune ca traiesc de peste doua sute de ani si de cand este ea din mosi stramos a luptat numai pe socoteala lor cu oamenii din asezamintele padurii care apareau in lupta de nu stiu unde si dispareau iaras dupa ce a utau.1u stia nimeni unde .$u reusit prin organizarea lor sute de ani sa pastreze nestiut de nimeni locul lor unde se retrag prin padure.$u ramas povesti spunea tata..inca de pe vremea be eniilor in urma cu multi anii inca ca cel mai batran din neamul lor al 1ecsunestilor nu s-a supus nimanui afara de 4i"ai iar dupa moartea acestuia asa cum iti spusei, s-a retras iar in nesfarsita padure cu oamenii lui unde nu stia nimeni de ei.!oar doua drumuri sant cunoscute prin aceasta mare padure !rumul ce merge dela %urnu 9everin la Craiova care trece prin 9tre"aia pe care o cunosti si stii cat este de departe fata de noi si drumul ce merge dela %urnu 9everin la Calafat drum ce te duce numai pe langa !unare,folosit foarte mult de turci.$sezamantul boierului fiind departe de aceste drumuri

3A

la si a utat sa nu fie gasit dar si el sa se retraga rapid de la lupte fara sa poata sa fie urmarit de cineva. !ar iata ca ne apropiem de conac .6astarisul de ulmi tineri se indesesc,dar sa stii ca de mana omului sunt saditi asa de desi .: fac oamenii boierului sub indrumarea lui din mosi stramosi cum au pomenit de sute de ani.:ri cine cand vede ca se indeseste padurea nu merge mai inainte cel mult ocoleste dar acest ocol este foarte mare care te face sa parasesti aceasta cale. 1oi, vom merge inainte, Iata vezi semnul acesta e facut de mine si administratorul boierului cand m-au ales sa fiu omul lor de incredere si legatura intre ei si +isipiceni.%rebuie sa fii foarte atent la semne si carare caci eu nu vin des si nu las urme ca sa se formeze carare, sa dea cuiva de banuit care ar trece intamplator prin aceasta mare padure 4ai sunt si alte carari ale asezamintelor dar numai de anumite persoane cunoscute si le folosesc in cazuri deosebite ,:amenii asezamintelor inca de pe vremea be eniilor din tata-n fiu s-a povestit si toti respecta regula cu strasnicie mai ales ca acest boier le da tot ce le trebuie pentru munca sezoniera pe care o fac la conac <aiduci care sunt in legatura cu boierul au cararea lor cunoscuta numai de ei si care sunt c"emati la date fic@e cu mult inainte sau fic@ate la ulima despartire.!e regula ei se aduna in locuri de ei stiute unde vine boierul sau conducatorul "aiducilor ce are legaturi mai dese cu boierul care le da informatii despre deplasarea unor formatiuni de turci ce pot fi atacate de "aiduci.9au c"iar deplasarea unor boieri care fac negot cu turcii..$cestea dupa ce ataca se retrag rapid disparand in locurile lor secrete.spre a nu putea fi urmariti,9atele care acum sute de ani ce au venit odata cu boierul de atunci ce au fost stabilite in padure toti acesti sateni vin si muncesc pe mosia boierului pentru care boierul le da produsesi bani ,!ar iata am a uns la gardul natural din ulmi ce incon oara mosia acestuia.$cest gard din ulmi saditi la un cot unii de altii si gladita printre trunc"iurile acestora care permit sadirea foarte deasa precum si cu coltii lungi si asccutiti fac imposibila trecerea printre ulmi.$sa au fost saditi la vremea aceia de mana omului pe o latime de 1Cm si ,are o lungime nemai pomenita care da ocol unei mosii cat vezi cu oc"ii teren agricol care trebuia sa produca pentru toti cei din padure si vitele lor,--"rana.. #om face semnalul convenit un fluierat de mierla repetat de trei ori si apoi un fluierat scurt repetat de doua ori si iata ca se ridica un fel de poarta printre ulmi naturali care lasa spatiu de trecere om cu om .Iata vezi foisorul din fata acum B !e acolo omul acela de paza ne supraveg"eaza si daca la numar suntem mai multi de cat a primit ordin ca vin, da drumul la poarta pe care a ridicat-o care in caderea ei ne striveste .8ste stabilita cu mare strictete patrunderea in interiorul mosiei.!upa ce trecem noi poarta revine la pamant inapoi si nuci nu se mai cunoaste ca pe aici ar fi loc de trecere.Costea,cat si Ionica cu 4arioara au ramas surprinsi de ce au vazut si auzit dandu-si seama ca nu se poate glumi cu aceasta intelegere dura.!ar isi dau seama ca altfel secretul nu s-ar fi putut tine.atatea sute de ani.$u continuat drumul in interiorul gardului prin lastaris ca si in e@terior.!upace au scapat de lastaris de odata li s-a desc"is in fata oc"ilor un ses,o campie cat vezi cu oc"ii cu iarba crescuta pana la brau pe care o coseau satenii.. $cest gard,spune mai deprte +osu a fost sadit si ingri it sa se prinda si sa creasca asa cum au dorit stapanii ani in sir dar si resadit acolo unde copacul prea batran se darama. $cum se deplasau pe o poteca bine ingri ita unde dupa un =m in dreapta era plantata vie iar in stanga livada de pomi fructiferi de toate felurile.Printre pomi o anume iarba plina de flor iar printre randurile de pomi erau fi@ate stiubee cu roiuri de albine ce zumzaiau 3C

necontenit Ici si colo vedeai cate un om ca se ingr a de stupii de albine..In zare departe se zarea constructia conacului boieresc,dar pana acolo mai era mult de mers.Costea mergand din tot ce vedea se credea in +ai. !ar gandul il fura inapoi la imaginea si structura gardului combinat intre ulm si gladita care a fost tunsa si diri ata sa se sezvolte crengile acesteia dupa cum cerea ingradirea perfecta .+amurile gladitei poarta spini mari trifurcati ce se indesesc de nu poate trece nici un porc mistret de g"impi acesteia. ;rozav a mai fost acest om care sa gandit la asemenea gard.Fiind atat de lat 'gandea ;ruia,acest gard viu si intretinut de tot asezamantul ca pe ceva sfant ca cel mai sigur scut al lor,nimeni n-a putut sa-l patrunda in atata timp indelungat.!upa livada a aparut o campie enorma pe care pasunau turme de oi si vite (boi,vaci si cai)$ ungand la conac catre apus de conac se vedeau tarlale intregi de grau auriu si porumb inalt si verde pe spatii intinse de nu puteai distinge marginile. !upa conac in dreapta si in fata se profila satul !arvari invaluit in fumul fierariilor si altor ateliere In partea dreapta a satului se intindea un mare izlaz cu iarba pe care pasteau diferite vite ale satenilor darvareni.Iar mai departe tot in dreapta un teren inerbat pe care pandurii("aiducii) faceau instructie si lupte calari pe cai mici si sprinteni.Cel care conducea lupta parca ii era cunoscut !ar absorbit de tot ce vazuse gandul pune iar stapanire pe el. C"iar ca nu putuse sasi inc"ipue ;ruia ca poate sa vada ce era real in fata lui.1-ar fi putut crede daca +osu ar fi incercat pe drum sa-i povesteasca despre ce va vedea la acest conac si impre urimile lui.;andind la viata lui de la munte,la activitatea lui de acolo si viata de aici cu intreaga activitate ce se desfasoara cu via cu pomi cu oile si vitele si cultivarea graului orzului si porumbului ,ba si acanepei si inului incepe sa inteleaga dece nu s-au mai intors la munte +osu, !icu si 5ngureanu si alti $ici este raiul pe pamant isi spune el si merita sa lupti pe viata pentru al apara ca sa poti traii in el. . !upa cum spunea bunicul meu contina +osu mai departe,se povestea foarte nult despre faptele lor in luptele cu turcii si despre regulile lor de viata si de lupta,date dracului de severe.$ltfel este sigur ca nu puteau rezista atator ani de be enie si de lupta.In toate generatiile care au trait si luptat in asemenea conditii,n-a e@istat nimeni care sa tradeze $veau uramant depus pentru pastrarea secretului si respectarea regulilor de ascundere pentru a nu afla nimeni de e@istenta lor Fiecare stia ca viata si linistea familiei sale din asezamintele boierului depind de cum pastra el secretul si cum respecta regulile de ascundere.Cei care au cazut in mainile turcilor si n-au putut fi salvati au preferat sa moara decat toata familia lui si a altora prin tradarea lui.Ceata "aiducilor nu se retrageau rasletit ci toti odata .1u ramanea nimeni prins in partea adversa 6uptau toti pentru al salva daca aparea o asemenea situatie.8ra regula de baza a luptei lor.pe care au respectat-o permanent in luptele lor.9ituatii disperate nu au avut.$tacau cand erau sigur de reusita pregatind minutios fiecare misiune $ta era situatia cand trebuia sa intervina in a utorul unui catun,sat sau comuna.!ar in aest caz urmareau in retragerea adversarilor sa nu ia vreun ostatec +egula 0 %oti pentru unul si unul pentru toti 0 in ceata "aducilor era temelia structurii lor #ad ca sunteti amandoi surprins de bogatia pe care o vedeti.9a stiti ca aici totul s-a dezvoltat in voie si dupa munca oamenilor care sunt "arnici.Pe aici n-a calcat niciodata arnautii si nici picior de turc.1-a pradat s-au efuit nimeni conacul si nici lupte nu sau dat pe aici sau prin impre urimi Iata cum ar arata toata tara daca n-ar

3.

fi dusmani si lupte.!ar inca n-ati vazut totul Conacul este in cetrul curtii 6acul acesta mare care este la vale de conac este alimentat cu apa de rausorul 9araceaua (adica sarac de apa) care se varsa in el are pesti dar si vitele se adapa din el $ceasta curte 2are patru iesiri,eu cunosc doar doar pe cea care am venit.%oate intrarile sunt stra uite de oameni inarmati.1umai pe una din porti se poate iesi sau intra cu carele si cu vitele care sunt de vanzare..Cele patru intrari impart mosia in patru parti egale si fiecare parte este folosita diferit pentru culturi inrudite.%ot vorbind au a uns la zidurile curtii interioare a conacului.$u intrat pe o poarta grea cum nu mai vazuse Costea si fiul sau Cand au rotit privirea in curtea care au intrat,nu la venea sa creada ce vedeau.Peste tot ronturi cu flori,alei pietruite ingri it,diferiti pomi mici,lilieci,tufe de iasomie de g"erg"ine de bu ori si trandafiri si alte flori. Costea era atat de incantat incat nu mai poate rabda s-i spune lui +osu. 4ai Floreo tu mai adus in rai.1u mi-as fi inc"ipuit,ca eu mi-am asezat stana langa o padure in care !umnezeu isi are cetatea. Ba se poate Costeo.Padurea-i mare si linistita si cum este ia inselat pe toti ca nici pana azi n-a aflat nimeni ce este in ea Insemneaza pe de-o parte ca stra-stra bunicul boierului 1eacsu a stiut sa-si aleaga oamenii si pe de alta parte s-a priceput sa faca acest rai de care te minunezi tu acum.Cu rabdare a sadit cu rabdare a asteptat sa creasca,cu rabdare a creat conditii de viata si cu mai multa rabdare a organizat si a pregatit oamenii de lupta si de aparare.%urcii veneau cu ostasi pregatiti si "arsiti prin lupte,el trebuia sa-i infrunte in lupta cu oameni de la plug si sapaCu toate acestegreutati a reusit incet incet si din an in an sa-i inarmeze pe cei buni de lupta apoi a trecut cu ei la pregatirea de lupta si asa s-a intamplat din generatie in generatie pana la noi. $cum ii vazusi cum se instruiesc cand nu este nevoie de ei la munca campului.$cestea toti cand muncile campului o cer tot asa de vartos muncesc.9tii cine ii instruieste B 9ati spun eu. Fratele tau 4i"ai care in razboiul din 18-. ' 181/ a fost subordonat ca pandur lui Ion 1eacsu care si el a luptat voluntar impotriva turcilor Cat lipseste boierul Ion 4i"ai ramane la comanda $sa cum boierii au dat comanda din tata in fiu asa si sateni au dat armamentul din tata in fiu ba uni isi pregateau ei copii pentru lupta pe langa pregatirea ce o primeau in comun la conacul boierului.;reutatile vietii si nevoia de a se apara toate familile din asezamintele padurii au invatat copii ce pot si ce nu pot sa faca in oaca lor de copii si in activitatea lor spre a nu afla nimeni de ei %oate aceste reguli de viata impuse s-au predat din familie in familie fiind respectate ca mostenite din parinti !ovada ca in atatea ani nu s-a tradat nimic si viata asezamintelor din padure a mers inainte fara sa fie cunoscuta de cei din afara . $ceasta disciplina a fost, as putea spune ca a fost mostenita de fiecare prin laptele pe care la supt la sanul mamei.Pentru ca toti au inteles ca linistea si viata lor depinde de respectarea acestor reguli.Ce conditii vrei mai convingatoare ca acestea B Boierul nosru a cam imbatranit si se pregateste sa dea comanda fiului sau Ion, %ot odata vrea in acest timp sa faca noul plan de organizare al supravec"erii si observarii precum si alarmarea.9a nu fim surprinsi nici-o data si pentru ca suntem forte mici sa lovim tot timpul prin surprindere..%ot cu aceasta ocazie sa-l puna in tema pe parcursul organizarii si pe fiul sau.Poate si acesta sa vina cu ceva idei din e@perienta lui din razboi pe care s-o

3D

aplicam la conditiile noastre de aparare si lupta .!ar despre asta vom vorbi acum cu boierul caci pentru acest scop te-a c"emat .!ece crezi ca te-a c"emat B #rea in e@terior sa aibe oameni de nade de,care sa fie paznici credinciosi 'si care prin semnalele pe care le vom stabili sa dea alarma Cand au a uns la scarile conacului,au observat doua intrari.5na ce cobora in pivnita unde niste oameni lucrau la butoae si una cu scari ce urca la un fel de terasa unde au asteptat sa fie anuntati 9au uitat in urul conacului care in partea din deal avea magazii mari si patule toate incarcate cu cereale cultivate si recoltate de pe mosia aceasta mare.6a staga erau gra duri mari si multe la rand pentru cai si boi adaposturi bine lucrate si solide. !upa un timp a venit cineva care ia dus prin un culoar pe terasa de sud a conacului.%erasa aceasta era foarte mare incat puteai sa intorci carul cu boi pe ea.Pe marginea terasei erau fi@ati niste stalpi cam din doi in doi metri care in capul de sus aveau ca un fel de caciuli in care Florea spunea ca in acel cap se montau un fel de torte noaptea in anumite zile de sarbatoare.Intre acesti stalpi erau montate flori diferite. Pana la sat era numai gradina de flori , $u fost introdus in un salon mare dupa care a aparut si boierul cu feciorul sau. 8rau inalti si voinici,purtau barbi scurte si frumos tunse $u venit direct catre ei si din mers dupa ce-i studie din priviri pe ;ruia si pe Ionica care nu erau cu nimic mai mici ca ei,se adresa +osului, 8ram sigur Floreo,ca tu stii pentru cine sa intervii, la mine.!eci ei pazesc acum partea de sud a padurii B !ar nu astepta raspuns si se intoarse sa se uite mai bine la cei doi,si fata incepu sa i se lumineze,constatand ca cele spuse de fiul sau se potriveau.9i apoi se adresa acestora de parca iar fi cunoscut de cand lumea * 9i cum zici fine Ionica,pot sa-ti spun asa de acum 'ai cura ul sa dai piept cu "amesitii acestea de turci B.. #oi incerca,raspunde scurt Ionica,ne-stiind ce ar mai trebui zis. Pai sa te vad. Fiul meu te-a laudat foarte mult. 9i tu fina ce spui B,#ad ca esti foarte frumoasa 9per sa-mi faceti niste fini voinici si sanatosi sa facem din ei cei mai temuti luptatori !upa cei mai privi odata ii invita in o camera alaturata unde era o masa cu bucate aran ate pe aceasta $sezandu-se la masa au ciocnit cu tuica, urand sanatate tinerilor si casa de piatra,precum si urmas la munca si la lupta. $poi 1eacsu le spune ca din ce in ce are sa fie mai greu si cu viata lor in ur dar si in toata tara .Ca domnii fanarioti sant sc"imbati foarte des de turci la domnie si acestea stand putin la conducere,vor sa traga repede foloase si inventeaza fel si fel de biruri $poi le-a spus ca poporul este foarte nemultumit si ca sate intregi si c"iar plasi intregi se sparg ramanand pustii iar oameni pleaca unde vad cu oc"ii.Ca cei mai multi din acestea fug catre sud cu intentia de a trece in 9erbia sau in Bulgaria 4asurile luate de ispravnici,care au trimis gonaci pentru ai readuce cu sila inapoi,nu au reusit.9i pe la noi au inceput sa mai vina si sa se stabileasca in vale la sud de stana Colestilor pritre ce 'i care cu multi ani inaintea lor s-au stabilit aici prin aprobarea stramosilor mei .Cei care au inceput sa vina 'dupa cum ma informeaza +osu care tine legatura cu ;"iog"e Cola au ocupat toata valea care uneori se inunda la ploi mai bogate .#in familii intregi pe neamuri

38

cu copii cu catel si purcel cum sa te opui sa nu-i primesti B $sa cum mosi si stramosi mei iau primit ii voi primi si eu. !e aceia iam dat lui Flore deslegare sa-i primeasca si sa fie luati in evidenta la administratie iar ;"iorg"e Cola sa-i tina sub supraveg"ere in sat 9a le fie repartizat spatiu din padure pe care sa si-l defriseze si sa-l munceasca Conform intelegeri trunc"iurile ce mi se cuvin sa fie duse la stiva cand va fi liniste sa facem claca pentru transport la Cetate la !unare . Pana acum Florea a adus situatia urmatoarelor neamuri *9tangulestii ,Cotulbestii Paduranii, Plesoienii ,5drestii si 7avadestii.se mareste satul Cu cei care vin vom defrisa padurea asa cum te-am spus Foreo ctre rasarit pina la Paspog si mai depatre catre sud pana la Cearang.$vem padure destula si spatiu pana la %ufanii turcesti. $ceste neamuri care au venit unii din ei se deosebesc si la vorba si la port ,avem neamuri din mai multe parti ale tarii.8ste bine pentru toti ca se ocupa aceasta vale 8i au nevoie de noi vom avea si noi nevoie de ei. $poi le-a spus ca vor apare mai des gonaci pentru fugari si c"iar turci care vor sa stinga punctele de rezistenta care au aparut ( printre care ne numaram si noi ) si de care se plange #oda $le@andru,.$cum un an #oda Caragea, a fugit dupa ce si-a umplut radvanele cu aur si a lasat tara prada tuturor,dupa ce a pradat el si upuit cat a putut.$cum altul tot grec upoaie poporul fara mila si ca si cel dinaintea lui,scormoneste peste tot sa gaseasca asezamintele ce nu sant trecute la impozitul fiscal vrea in graba cea mai mare sa traga repede foloase in timpul scurt al domniei pentru a fugii si el cu cat mai mari averi. Boieri ii muncesc pe oameni cu clacile si muncile suplimentare,ispravnicii cer, turcii ii efuiesc oamenii nu mai stiu ce sa faca 1imeni nui apara nu gasesc niciun spri in ori unde merg .1u mai pot rabda.9i-au luat lumea-n cap si au plecat pe neamuri sau sate intregi unde au vazut cu oc"ii.$u aflat ca sarbii au scapat de turci si fug catre sud .4ulti au trecut !unarea pe la :strovul Corbului unde "aiducii nostrii printre care si 4i"ai ;ruia le da tot concursul aparandu-i de gonaci si asigurandu-le traversarea !unarii.5nii in trecere din acestea s-au oprit la noi Cum sa nu-i a utam B #a trebui sa-i recunoastem ca sunt ai nostri si sa-i aparam de gonaci si ispravnici.si cot la cot cu ei sa ne aparam de turci $stfel pe directia +osiu Flore 'Cola ;"iorg"e in sat daca sunt atacati de ori cine si au nevoie de a utor am stabilit semnalul doua focuri cu fum pe care-l da Cola semnalul il va prelua finul Ionica care semnal va fi observat la noi de cei care stra uiesc la intrarea de sud si rasarit,6a conac in stare de alarma va fi o formatie de lupta calare care va veni in a utor !eci pentru +isipiti semnalul va fi doua trambe de fum 1e asteptam la vremuri grele ,pregatiti-va si fiti cu oc"i in patru parti 6a plecare am dat porunca sa primiti arme si plumbi pentru toti barbatii si eventual c"iar cai unde aveti lipsa.6a foisor sa fie tot timpul cineva barbat sau femeie pentru a observa si a da semnalul de a utor. %u Costea esti frate cu 4i"ai B!aca si copii tai ar semana cu el in lupta nu ma-si mai teme in partea de sud. F Boierule ,4i"ai le-a adus arme si tot el lea facut instructia 4a bucur sa aud asta .#ezi ca pentru unitatea de lupta pentru aparare ce o formam trebuie sa dai din doi cpopii unul !eci primesc de latine trei si dela tine Forea

3E

unul ,#a veni 4i"ai la timpul potrvit sa-i ia #om avea nevoie de unitati de panduri cat mai multe .!usmanii din ce in ce vin mai multi. 6a iesire mai privesc odata unde pe pasune erau cai si boi nenumarati iar la apus atelierele si satul unde oamenii munceau ca furnicile iar mai la deal cete de calareti ce se luptau doi cate doi in c"iote si zgomot de arme $u primit de la vataf tot ce le-a promis boierul arme ,plumbi si palose precum si caii inseuati $u incalecat si plecat spre casa.$bia dupa ce au trecut de gardul viu au inceput sa vorbeasca 4ai Costea sa stii ca boierul foarte rar vrea sa cunoasca pe cineva .$re doi oameni de incredere prin care lucreaza acum 'pe fiul sau si un nepot Cand a mai lipsit fiul l-a inlocuit 4i"ai .9ta cat mai departe sa udece problemele clar sa fie cat mai dega at.!ardaca a dorit sa te cunoasca se datoreste si lui 4i"ai care nici eu nu stiu ce este el pe aci 5neori mi-a adus porunci de la boier.$poi au tacut si urmati de Ionica si$urelia au a uns la marginea lacului apoi ocolind lacul prin padure au a uns la stana lui Florea .. !upa o pauza de odi"na la stana lui Florea au plecat fiecare la bordeiul lor 9eara toti s-au adunat la Costea ;ruia la magura +osu cu toata familia,Ionica cu $urelia si intreaga familie a lui Costea 9i langa o oala de bautura Florea si Costea informeaza pe cei care n-au fost la boier cu tot ce le-a spus acesta acentuand pe forma de organizare de acum incolo In primul rand turmele si vitele vor pasuna in apropierea padurii ca la semnalul doua trombe de fum fie in sat fie la foisor sa fie cat mai repede impinse si ascunse in padure 9a foloseasca urgent caini pentru strangerea turmelor si impinse cat mai mult in padure c"iar pana in vaioaga de la bordeiul +adinei pentru a nu reusi turcii sau ispravniciisa le gaseasca !e maine icepand la munca la pasunat ori unde ne ducem sa avem armele cu noi s-au langa noi Femeile cu bocceluta cu mancare preiau turmele si vitele si se duc catre +adina cum am spus Barbatii se vor aduna la magura in cel mai scurt timp bine inarmati si calari cu cai bine inseuati pentru lupta.!upa care ne vom deplasa in timp rapid catre trambele de fum pentru a da a utor celor ce sunt atacati Cei care pazesc in foisorul nostru de observare imediat ce vad cete de calareti s-au in +isipiti doua trambe de fum,sa aprinda urgent cele doua fumuri,si el , pe care fumuri le intretine pana sosesc a utoarele.9itutia in tara s-a irautatit si trebuie sa fim pregatiti de aparare s-au sa dam a utor vecinilor.:bservarea de fapt spune mai departe Costea este gri a tuturor.!in acea seara fiecare sa revizuit armele personale .$rcurile cu sagetile centura si palosul cutitul si arma cu plumbi si mai ales armele ce le-au primit azi de la boier 1eacsu arme ce semanau cu arma unc"iului lor 4i"ai care era mai precisa . $ doua zi de dimineata cand s-au sculat l-au gasit pe batranul ;ruia la marginea maguri incordandu-si arcul cu putere si icercand sa loveasca cate o pasare ce trecea in zbor pe langa magura Cea scapata de el era sigur lovita de 4arioara care iesise odata cu el la antrenament.si ascunsa la poalele magurii prelua tot ce scapa tata ;ruia. Cand ia vazut Costea ca au iesit toti la treaba ia c"emat langa el le-a spus sa stea os si ainceput sa le spuna ce gard viu a vazut la conacul boierului 1oi nu avem cum sa facem acest gard pentru a apara bordeiul si tot ce mai avem pe langa el !ar putem face altfel apararea si le povesteste visul sau .9e facea ca eu sapam la fantana si cand am a unscu adacimea la inaltimea mea au aparut un grup de turci care nu m-au vazut ca eram intreg

A-

ascuns in groapa fantanei si cum aveam arcul la mine cand erau cu spatele la mine am oc"it si tras in unul care a cazut os.+estul surprins s-au uitat in toate partile dar pe mine fiind in groapa nu ma vedeau cand s-au intors iar cu spatele am tras in altul.8i iar s-au uitat roata dar tot na vazut pe nimeni Cum s-au intors iar cu spatele iar am tras si iar a cazut altul restul cand au inteles ca nu vad de unde se trage in ei au luat-o la fuga iar eu m-am trezit din vis .;andind la apararea bordeiului si tot ce avem pe magura noi putem sa aparam din aceste gropi roata toata magura fara sa fim e@pusi vederi lor s-au sa poata trage in noi.4am gandit ca inainte de a pleca la munca azi sa ne sapam fiecare groapa adanca cat inaltimea noastra si larga cat sa putem sa ne miscam si sa ne asezam armamentul intreg linga noi si sa-l folosim dupa nevoi ca sa bagam spaima in ei sa folosim arcul cand se intorc cu spatele ca acesta nu face zgomot ca arma si sa stie din ce directie se trage in ei.Cand sunt cu fata la cei din sud trag cei din nord si invers noi tot putem trage care sa nu fim vazuti ca suntem asezati in cerc %oti au trecut urgent la sapat in buza pantei roata in urul magurii au aparut opt gropi adanci pe inaltimea fiecaruia si largi pentru a se putea misca nesting"erit..Costea nu ia lasat sa plece pana na facut o repetitie cu toti .%oti stand in groapa iar el in mi locul spatiului deasupra magurii si ii intreaba Iata eu ma uit la rasarit cine poate sa traga in mine BCei din apus spun toti in cor ;ata ati inteles spune ;ruia acum latreaba cu voi ,vedeti cu cositul se icepe de la padure catre ses sa facem loc de pasunat pe langa padure sa reusim in timp scurt sa trecem cu vitele in padure pana a putea fi observati de ispravnici sau de turci 8@ercitiu de repetitie lea dat multa incredere la toti caci fiecare era bine aparat si putea trage foarte usor in cel care venea c"iar catre el $st fel ;ruia rezolva apararea de siguranta in mod stralucit a bordeiului si a intregii averi fara sa poata avea pierderi mari..Pentru cele doua trambe de fum au pregatit si in partea de apus o vatra in care trebuia doar sa aduca carbuni de la prima si sa puna pe foc .9i gata si al doilea fum ;ruia la plecare le-a mai atras atentia ca trebuie grabit cu cositul Pentru iarna ne trebuie fan mult nu stim cat tine iarna n-am iernat nicio data la campie. $stfel a trecut aproape o saptamana fara sa apara nimic nou.Plastele de fan la Costea se inmulteau ,la Ionica se adunau mai greu .!e erau numai doua brate la munca +osu cu feciorii strangeau si ei de zor si duceau fanul in padure la stana lor. In una din zile cand soarele se ridicase pranz Ioana sotia lui Costea tocmai terminase treaba la vatra ,multumita de ce gatise pentru masa se ridica anevoie in picioare si isi indreapta spatele ce incepuse sa o doara stand aplecata la vatra,9e uita in ur cum se stabilise regula si observa catre apus ca un calaret vine in galop 9periata batrana pune mana pe pusca si trage un foc de alarma carei asurzesc urec"ile .6a auzul impuscaturi calaretul din galop trece la pas cu calul sau si icepe si acesta sa urmareasca ne intelegand ce-i cu acest semnal.!ar familia lui ;ruia in un suflet au impins turmele si vitele in padure iar barbati inarmati pana-n dinti l-au incon urat imediat pe calaret.care a unsese langa bordei 4i"ai s-a mirat foarte mult de felul primirii dar s-a si bucurat cand a inteles si vazut cu cata rapiditate s-au adunat pentru lupta.Crezand ca este o gluma anume pregatita de fratesa-u a inceput sa rada si apoi se face ca sare la "arta.catre Costea care cu toporisca nedespartita ,pareaza lovitura.%oti incep apoi sa rada de bucurie, iar Ioana care avea mancarea gata sa-i pofteasca la masa,dupa ce vor lasa armele.

A1

$u mancat au baut si au petrecut,pana seara impreuna simtindu-se iaras ca in marea familie cum au fost odata.9eara Costea si 4i"ai s-au retras la vatra,unde s-au sfatuit indelung asupra celor ce se asteapta. %arziu cei doi frati au mers si ei la culcare. !imineata dupa ce au muls oile si vacile ,au mancat si se pregateau sa plece fiecare la munca lui,Costea observa catre asezamantul neamurilor risipite doua trambe de fum. $trage atentia la toti aprinde si al doilea fum si dupa ce trimite femeile cu vitele in padure pleaca toti in graba catre +isipiti cu 4i"ai 6a umatatea drumului l-ea iesit in cale si +osu cu cei doi feciori care s-au adaugat grupului din fuga,totalizand acum 11 calareti inarmati. $u intrat prin valea 0 Padina purceli 2 apoi au a un pe drumul 0 %abiei 2dupa care au intrat in sat.Bordeele fiind risipite unii din sateni nici nu stiau ce s-a intamplat B c"iar se ascundea de ei nestind daca sunt dusmani s-au prieteni.$u patruns calari prin sat catre sud ,dand de un grup de femei ce vociferau ,unele plangeau, care-i indreapta catre un grup de bordee mai noi construite.$ uinsi la locul cu pricina au gasit pe ;"iog"e Cola care ii informeaza ca o parte din cei veniti au plecat de pe mosia boierului ;6:;:#8$15 din ;6:;:#$. $ venit dupa ei un vataf si o ceata de gonaci si-ii forteaza sa se intoarca pe mosie,5nii au apucat sa fuga in padure femeile si copii plang ,pe alti ia prins sii leaga uni de alti pentru ai duce inapoi.4i"ai dupa ce dezarmeaza pe logofat si gonaci pleaca sa-i a ute pe cei din padure %inuti sub amenintarea cu arma de Costea si +osu nu mai indrazneau sa faca nimic.In scurt timp a aparut 4i"ai cu restul de gonaci dezarmati si acestea care se apucasera sa-i "artuiasca pe fugari prin padure. 6uati prin surprindere vataful si gonacii care nu se asteptau sa-i atace cineva n-au avut timp ni sa se foloseasca de arme.+osu incepe sa-i deslege pe fugari in timp ce 4i"ai si Costea ii mai cautau pe gonaci cumva sa nu aiba si alte arme ascunse, 6ui 4i"ai ii este atrasa atentia de unul din gonaci cu o taetura pe obraz cicatrizata 9e apropie de el si-l intreaba cu ce ocazie a capatat semnul pe obraz B Cel intrebat furios cauta sa se esc"iveze .!ar tot uitandu-se unul la altul incep sa-si zambeasca,aducandu-si aminte ca luptasera impreuna in unitatea de panduri prin 18-.. 1u esti tu Crutan B Ce cauti tu in randul gonacilor B Ce sa fac am avut obligatii nu pot sa spun acum 8i lasa nu-mi spune acum mai bine treci in randul acestor localnici tot ne trebuie noua niste oameni ca tine care sa-i organizeze sa-i instruiasca si sa-i conduca in lupta, ;ata sunt sa raman mai ales ca printre cei care au fugit si s-au stabilit aici este cumnatul si soramea pe care fara voia voastra trebuia sa-i duc la ;logova alt fel imi pierdeam slu ba la boier. !ar acum altfel stau lucrurile ,$sa ca raman daca ma primiti printre ei In ce priveste conducerea poate este altul mai priceput ca mine ,iar eu sa-i fiu de a utor ;ata frate Crutane,aici ramai Pe acestea leagai si trimitei pe unde au venit.9i nu cumva sa mai indrazneasca sa se intoarca, 8sti insurat B $i familie B $cestea doi erau familia mea ,raman cu ei. ;"iorg"e ial de a utor pe Crutan ,ca n-o sati para rau ii spune 4i"ai. Cola se apropie de Crutan ii stranse mainile ,ca si cand ar fi semnat o alianta prin acest gest. ;"iorg"e Cola ii da lui Crutan toate armele luate de la logofat si grupa lui de

A/

gonaci si-i cere sa le imparta el la cei veniti din ;logova.pentru a se apara cu ele impotriva celor care vor veni sa mai tulbure linistea satului. Crutan la inceput nedumerit de increderea tuturor si surprins (ca doar cu cateva minute inainte fusese si el dezarmat) se uita la toti in ur se uita la ai lui din ;logova,apoi la grupa lui 4i"ai si la sateni mai vec"i din asezamant si simte o pofta si furnicaturi prin corp,sa dea un c"iot de multumire.!esface un pic picioarele si declanseza un c"iot care-i starneste si pe alti la rand. In aceasta pornire se repede catre logofat si incepe sa-si verse intreaga obida pe acesta obida adunata ani si ani de-a randul cat acesta la pus sa-si napastuiasca neamul,ca sluga la el cu simbrie. In acest timp a sosit si Ion 1eacsu cu alt grup de calareti inarmati gata sa intervina daca era cazul. Cazul nu mai este si 4i"ai ii e@plica 1eacsului ,tot ce s-a intamplat.!upa ce a terminat 4i"ai 1eacsu ii spune * 9tii cum se potrivesc toate,4i"ai B $sa cum spun babele in bobi * 2gand la gand ,cu bucurie 2 F Cand intamplarea le potriveste pe toate ,noi nputem de cat sa fim bucurosi.Bucuros si de cei care au venit sa se stabileasca aici si pe care ii primim cu placere :ameni stateau inmarmuriti,privind si ascultand ce spune un boier .9i cate au putut sa vada si sa simta in timp atat de scurt,ca le ia si lor cineva apararea, cand la ei la ;logova pana acum erau batuti si sc"ingiuiti dar si trecuti prin fum de ardei. 1eacsu il trage pe 4i"ai de o parte si-i spune * 9tii cine este la tata B..8i,bine,a venit un delegat de la %5!:+ si tocmai cand sa ma duc si eu sa-l vad ,primesc vestea fumurilor.. %ata mi-a spus sa-i organizam.9i daca sant oameni destoinici 'si cred ca sunt, ca nu ori cine are cura ul sa-si apere demnitatea de :4 cand sunt asupriti si mai ales modul cum ii asupresc,%ata este dispus sa-i inarmeze.8l nu le pretinde nimic,decat sa se $P8+8 ,sa se apere impotriva tuturor acelora care-i asupresc.9a lupte impotriva turcilor,si a gonacilor boieresti,a tuturor care nu-i respecta ca oameni.9a formam si din acesti risipiceni un punct de rezistenta ca nu degeaba au fugit ei dupa mosii. 4i"ai deabia astepta sa-i spuna ca a gasit omul ca poate garanta pentru C+5%$1 pe care-l cunoaste si cu care au luptat ca panduri in razboiul din 18-.. si poate ca va aduce-ti aminte de cel care a fost incon urat de turci scapand dintre acestia doar cu o taietura la obraz ,care este aici cu sora si cumnatul lui. !a imi aduc aminte stiu ca iam strans mana pentru cura ul de ai ifrunta si scapa cu viata din incercuirea lor.5nde este B $dul sa-l vad Cand a a uns Crutan in fata boierului acesta a pus mana pe cicatricea de la obraz aducandu-si aminte cat la apreciat pentru cura ul si fapta lui reusin sa iese din o incercuire care-l condamnase la pieire.$cesta da cura si indemanare in manuirea palosului.$ fost total de acord cu propunerea si apoi se adreseaza lui. Crutane sunt bucuros sa te revad cunosc destoinicia ta vrei sa iei comanda acestu-i punct de rezistenta ce vrem sa-l constituim in +isipiti B !aca avem cu ce sa luptam,ma voi stradui sa nu va insel increderea. A3

#eti avea.Prietenul la nevoie se cunoaste.5ite,pana diseara din toti oamenii satului sa-mi constitui o unitate de lupta +osule tu si cu Cola ca sunteti acii amandoi adunati partea barbateasca a satului si impreuna alegeti pe cei mai buni de lupta as dorii mai mult pe baza de voluntariat.Pe seara +osule te astept la conac sa-mi aduci unitatea constituita si necesarul de armament Crutane,maine vei primi armament pentru fiecare luptator Il repartizezi pe fiecare Ii instruiesti tot maine cum sa-l ingri easca cum si unde sa pastreze armamentul si cum sa-l foloseasca ;ri e mare sa nu a unga pe mana copiilor.!in momentul cand le predai armamentul fiecare luptator nu se mai desparte de el 6a munca munceste cu armamentul langa el ca ori cand la primul semnal 0 doua trambe de fum 0 care insemneaza ordin de lupta .Precizezi locul unde in cel mai scurt timp sa se prezinte gata de lupta.Cu acest instructa general tu Crutane maine cu Cola si tot satul faceti pregatirea de amanunt sa stie fiecare ce are de facut C"iar si femeile cu copii in timpul atacului si apararii satului +isipiti '$i inteles Crutane B 4ai este vreo nelamurire B $m inteles tot .#om primi si cai B !a dupa un timp de instruire pe picioarele voastre F4i"ai sa mergem poate ca mai gasim delegatul inca la tata. Pe drumul de inapoiere 1eacsu ii spune lui 4i"ai 4i"ai in luptele noastre cu "aitele turcesti de acum incolo in partea de sud iata ne mai putem bizui pe un spri in din partea +isipicenilor. Ce zici B !a este cum ai spus la inceput 0 ;$1! 6$ ;$1! 'C5 B5C5+I8 F %acerea care incercase sa se lase fu sparta de un c"iuit voinicesc pornit puternic din ambele piepturi ale acestor doi luptatori neanfricati,ce pornira cu caii intrun iures care nu s-a oprit decat la poarta secreta de sud a conacului Pana sa-i cunoasca stra erul pana sa le ridice poarta caii ucau pe loc in buiestru manifestand si ei agitatia si graba stapanilor,ca odata ridicata poarta sa plece ambii direct in galop.$ ungand la scarile conacului au aruncat amandoi capestrele cailor oamenilor de paza la intrarea in conac si sarind amandoi scarile din doua in doua trepte au patruns vi elios in interior pe use.Cand au intrat in biroul boierului 1eacsu erau foarte linistiti caci delegatul nu plecase si discutau calm in problemele de aprovizionare pentru oastea ce se forma. Cum ii vede 1eacsu face semn cu mana de intreruperea de moment a discutiei catre delegat curios si grabit intreaba * 8i cum a fost B $m avut dreptate in ce te-am spus B 8c@act ca la bobi---;$1! 6$ ;$1! C5 B5C5+I8IF ---%$%$ nu numai cum ai banuit,dar a fost c"iar mai mult .$cum putem sa-ti +$P:+%$4 ca la +isipiti avem o unitate de lupta condusa de un foarte priceput si viteaz pandur care a luptat cu mine si 4i"ai in razboi pe nume C+5%$1. C+5%$1 B ati spus intervine delegatul surprins.5nul cu o taietura pe obrazul stang,nu B !a confirma Ion 1eacsu. $m sarcina de la %udor sa dau de el ca paza pesonala . $cum restul auditorilor devin mai curios si stau cu intrebarile pe buze .

AA

!ar delegatul le satisface curiozitatea spunandu-le ca au copilarit amandoi cand erau mici dar nu mai era sigur ca il poate gasi 9tiu sigur ca a apelat la mai multi sa-l caute.Cat se va bucura de aceasta veste numai eu stiu 9punea ca sunt rari oameni ca el in manuirea sabiei. Iata ca de la boier 1eacsu plec catre 9lugerul cu cele mai bune vesti pe care acesta le asteapta 9i in continuare pot sa va spun ca referitor la ce vorbeam impreuna inainte,in tara au aparut si alte puncte de rezistenta formate din fosti panduri inarmati si tarani pe care nemultumirea ia impins sa puna mana pe arme si topoare. I nainte de a inc"eia pot avea si acordul tanarului boier in ce vorbiram B 9igur eu si feciorul meu in ce gandim si actionam suntem in un acord perfect .!ealt fel acesta a venit acum de la infiintarea unei unitati de lupta pe care o dotez cu ec"ipament de lupta si cai.8l se va prezenta asa cum am vorbit la timpul care se va "otari cu oaste ec"ipata,inarmata si dotata cu tot ce-i trebuie si tot ce-o mai fi pe parcurs nevoie.$vem aici in zona la noi oameni ambitiosi si buni luptatori.$sigurati-l pe 9lugerul de "otararea si promisiunea mea.$poi boierul 1eacsu se adreseaza lui 4i"ai sa-i asigure doi oameni de incredere care sa-l conduca pana la 9tre"aia ,dupa care vii inapoi ca impreuna acm avem de vorbit si de luat "otarari referitor la ce am vorbit pana sa veniti si mai ales ce vesti am primit de la 9lugerul prin dumnealui. +amas singuri tata si fiu acesta ii spune * !ragul meu iata ca satul +I9IPI%I s-a mai marit cu urmatoarele neamuri * B$+:9$1I, 4I%+:I89%I ,B+$17$1I, C:+B89%I ,#$1C89%I 9I 9:C:689%I, si cu C+5%$189%I acesta care vezi cat este de cautat si de %udor .Ce intamplare ca acest om cautat de %udor sa se gaseasca c"iar la noi.!ar pana se va aplica planul lui %udor mai dureaza cativa ani.Pana atunci Crutan va avea timp suficient sa se stabileasca cu sora lui aici si mai ales sa instruiasca si sa inc"ege bine unitatea de lupta si mai ales sa-si pregateasca un a utor ce va urma sa-l inlocuiasca cand va trimite %udor dupa el .Pana se va constitui ce urmareste el dureaza $re meritul ca a inceput bine are timp sa ia toate masurile si mai ales sa se poata pregati bine aceste puncte de rezistenta,care prin actiunile ce vor urma cu "artuirile provocate de turci se vor pregati si inc"ega unitatile destul de binePentru aceasta toate conditile sunt create cu turcii dar si cu inasprirea masurilor luate de cei mai "arpareti boieri.. !ar ia spunem cum se desfasura treaba acolo.Pana sa vina 4i"ai fiul il informa in amanunt cu toate intamplarile si rezolvarile lor,ca in aceasta seara +osu vine cu situatia organizatorica si cat armament va trebui sa le trimitem maine,Peste cateva zile ma duc in control si sa constat daca dispozitile lasate le-au aplicat si cum se comporta. Cand a sosit 4i"ai boierul 1eacsu a trecut la informarea problemelor discutate cu delegatul.Planul lui %udor, ce solicita din partea lor in oameni ca unitati de lupta pentru care trebuie sa treaca la constituirea lor in cea mai secreta forma de pregatire,daca poate sa doteze cu armament,calareti s-au pedestras.si mai ales daca poate conta in trei sau ma@im patru ani pe aceste formatiuni constituite.9i in continuare cum vad si cum fac aprovizionarea formatiunilor de lupta cu care contribui eu,ce la inceput si pana la sfarsitul actiuni.9lugerul este acum in perioada de informare si c"iar organizare acolo de unde se poate obtine a utor $cum sa vedem cine si cati se alatura lui $ctiunea de informare organizare si mai ales de pregatire trebuie sa se desfasoare in secret !e fapt pe ambele parti le intereseaza ca actiunea sa fie secreta,$poi batranul boier trecu la calcule cu cei doi in vederea constituiri fortei pe care o pot pregati si dota cu armament si ec"ipament. AC

4ai intai au inceput cu unitatea permanenta repartizata pazei si apararii mosiei si conacului,!e aceasta forta nu se vor putea atinge,ba c"iar va fi intarita cand va incepe 0 $C%I518$ 29istemul organizatoric si ordinea de batae este bine stabilita si verificata in timp indelungat.9antem convinsi ca functioneaza cum trebuie.$cum ca tema de gandire si propuneri pentru fiecare din noi este *-- cum si de unde recrutam fortele necesare constituirii unei mici ostiri,unde o cazam,cum o "ranim, cum o ec"ipam si dotam cu armament.si mai ales cum si cine o instruieste.$poi se adreseaza lui 4i"ai * #ezi 4i"ai ca aici nu merge teoria ta 0 #$7$1! 9I F$C$1! 21u suntem grabiti din timp am primit propunerea sa gandim sa ne pregatim 1umai in timp scurt (la repezeala) merge teoria ta.!eci fi@am timp de gandire si sonda e,cat B8u zic zece zile,la inceput timp mai mic,pentruca noi nu suntem specialisti si sigur apar neprevazute pe care sa le precizam impreuna,de acord B !a suntem de acord,mai ales ca suntem ocupati cu cei de la +isipiti un timp. $tunci la treaba cu toti inc"ee discutia batranul boier. $ doua zi formatia de lupta a lui Crutan a primit armamentul si au inceput instruirea pe timp de seara cand satenii se intorceau dela munca..!e regula la sate dupa ce oamenii veneau dela munca si dupa ce mancau cu familia se adunau la taina partea barbateasca,uneori si cu femeile la un loc unde avea loc sc"imbul de informatii sau stiri. Copii se adunau la oaca in raport de varsta .Cei mai mici langa batrani la povesti cei mai marisori la ocuri cu topca la 0 gula,ogoi si alte ocuri,activitati ce apropia si imprietenea copii.$dolescentii se adunau aparte cu fluierari caval si fluiere care incepeau sa cante diferite ocuri "ora s-au ocur de brau iar tinerii se prindeau in "ora si invatau sa oace unii dupa alti Fiecare aduceau de unde venisera diferite moduri de oc.%oti tinerii erau animati de a invata sa oace cu fata sau cum era ocul numai intre baieti.5nele din femei veneau la taina cu lucrul de mana sau tors etc %aina de regula si ocurile tineau pana li se facea somn .!upa dispozitie une ori cand era luna c"iar pana scapata luna. $cum de cand cu instructia aparatorilor satului (a luptatorilor) Crutan desfasura instructia cu barbatii asistati de batrani Copii si tinerii isi vedeau de ocurile lor precum si femeile de taina sau din cand in cand mai priveau si la cei care faceau instructie mai ales baietii Fiecare neam care a venit si sa stabilit in +isipiti isi avea povestea lui si mai ales obiceiurile de viata din locul care a plecat Copii sau imprietenit mai repede apoi prin copii sau alte interese au inceput sa se imprieteneasca si familile,mai departe au inceput sa se inrudeasca prin casatorii si asa s-au format ma"alale mai inc"egate si mai apropiate cu bordeele. Cola ramanand cu administratia satului, ia a utat pe fiecare venit cu tot ce se putea si ce reguli fic@ase boierul prin +osu Florea in ce priveau drepturile si indatorirea fata de boier---sa defriseze din padure spatiul repartizat de Cola care se stabilea in raport de forta de munca cracile copacilor revenea sateanului si o parte din trunc"iurile de copaci pentru constructia bordeiuluisi a acareturilor de gospodarie +estul trunc"iurilor de coppaci se stivuiau unde stabilea Cola,pentru boier. In aceste conditii atat de convenabile pe mosia boierului 1eacsu fara alte indatoriri,rezultatul muncii era intreg al lui. Fiecare satean a inceput sa prinda in timp scurt c"iag cum s-ar spune In fiecare familie acum incep sa se infiripe dorinti,planuri de

A.

gospodarire mai bune, de cresterea vitelor ,animalelor de curte si pasari de tot felul.;ospodariile se imbogatesc si se inc"iaga mai bine avand alta valoare economica care era proprietatea lui, a taranului care acum putea usor sa-si procure banul necesar diferitelor nevoi de viata.5neori nu le venea sa creada ca este realitate Intrase si la ei fericirea in bordei datorita acestui boier al lui !umnezeu atat de bun cu ei. Intelegeau acum ca sunt stapani pe ei,incepeau sa actioneze dupa nevoile lor,si in scopul rezolvarii lor, fara teama ca vin arnauti si le iau munca sau altcineva.$u gasit locul fericiri $nca sora lui Crutan radia de bucurie.Fratele ei din gonaci blestemat si urat de toti tarani ce erau impilati de el la ordinul logofatului s-au al boierului,acum era apreciat si iubit de toti satenii din +isipiti 1umit de boier comandantul unitati de luptatori aparatori ai taranilor si drepturilor acestora era fratele ei care din impilatorul taranilor a devenit dintro-data aparator al lor 9otul ei !umitru care l-a inteles ca indeplinea acest rol sa nu-si piarda serviciul la boier ;logoveanu In particular ii cunostea sufletul lui bun si-l intelegea cat trebuia sa-si calce pe inima cand trebuia sa indeplineasca ordinul logofatului $cum erau intradevar o familie care traesc o fericire pe care n-au mai intalnit-o la care nici nu puteau visa.Cand isi imbratiseza fratele simte dragosrea si protectia tatalui si a mamei omorata in c"inurile fumului de ardei ca sa plateasca darile ce se cereau in plus In el in fratesau vedea si simtea toata familia .Iar cu sotul ei deabia acum simte fiorul dragostei !umitru barbatul din mila a luat-o pe langa el cand mama ei a murit in c"inuri Cand a ramas singura dupa moartea mamei de fratele ei auzise ca a murit in razboi 8ra singura si pustita in sufletul ei singura salvare a venit de la el de la !umitru care a platit in locul ei ce datorasera parintii ei,caci vataful si arnautii incepusera s-o tortureze si pe aceasta copila.$sa a a uns sub protectia lui !umitru pe care acum simte si ea cit de mult il iubeste.$nca traind acum fericirea cu sotul si fratele impreuna peste cateva luni simte ca a ramas 0 grea 2 !ar surpriza a fost si mai mare pentru tot satul caci toate femeile neamurilor venite dupa mosia ;logoveanului odata cu $nca au ramas gravide com in aceias luna FCe bucurie pe tot satul s-a declansat c"iar o petrecere pentru acest eveniment $uzind si boier 1icolae 1eacsu despre aceasta minune a pretins ca baietilor care se vor naste sa le fie el nas .$dica sa le puna numele de 1IC:6$8,sau daca nu le place numele sa le puna ca nume de I:1 cum este numit fiul sau. .I1 urma acestei 4I151I partea barbateasca faceau instructia cu drag si devenisera luptatori destoinici Crutan era din ce in ce mai multumit de acestia.$ inceput c"iar sa remarce progrese deosebite la uni pe care 'i numeste sef de ceata.%oti ziua erau la munca campului cu armele langa ei cum sa stabilit sa nu se desparta de armament nici zi si nici noapte $cum pe buna dreptate barbatii faceau glume intre ei ca noaptea sa mai tina si arma in brate , nu tot femeia , !ar auzeai pe altul --- 4ai da cat sant 0 ;logoveni 2astia de fericiti sunt in stare sa lase si $+4$ gravida. F ;luma care a a uns si aceasta la urec"ile boierului,care a ras cu pofta ,nu si fara a trage o invatatura de aici care a avut el gri e sa a unga si la urec"ile lui ;logoveanu ----;luma cea mai usturatoare pentru acesta ce s-a ve"iculat din boier in boier,gluma care a nascut alta gluma pentru ;logoveanu dar pe care imi este rusine s- o scriu F $sa s-a format satul nostru din acesti oameni obiditi si c"inuiti !$+ care au avut C5+$?56 si I1!+$918$6$ sa fuga dupa mosiile acestora care nu le-a respegtat -demnitatea de om 1-au plecat grumazul sa suporte bataile si c"inurile pana la dezumanizare si au fugit cu familia unde au vazut cu oc"ii cautand libertatea !8CI F5;$+II $5 F:+4$% 9$%56 1:9%+5 ---+I9IPI%I .

AD

$cest fugari dupa diferite mosii care n-au suferit umilinta sunt de fapt stramosii nostrii $ celor care ne-am nascut din generatie in generatie in comuna +isipiti. !ar sa lasam pe +isipiceni pacea lor linistita deocamdata si sa-l urmarim pe 4i"ai ;ruia in misiunea lui care la timpul ordonat de boier 1icolae 1eacsu a venit conform intelegerii sa ia la pregatire de panduri pe trei feciori de la Costea ;ruia si unul de la +osu Florea . ;rea misiune pentru el cand se gandea ca in aceasta treaba da de cumnata lui.Costea le-a spus lui +adu , 4arin si ;elu sa se ec"ipeze si sa plece la pregatire pentru a deveni panduri cu unc"iul lor 4i"ai.la boier 1eacsu la conac. Cand aude ;ruioaica il fulgera cu privirea pe 4i"ai capul rautatilor. 8a nu fusese nici odata despartita de copii ei si nu putea acum de moment sa fie de acord sa-i plece c"iar trei copii de odata.$u trecut-o lacrimile a ramas muta si a plecat sa le pregateasca ec"ipamentul si mancarea de drum facandu-i semn si 4arioarei sa o urmeze Intre timp apare si +osu cu :nica care era ec"pat de lupta si sta intepat !ar nu-i reusa figura.Firea lui glumeata pus tot timpul pe sotii prezenta o imagine care vroia sa fie serioasa dar fortata fiind figura uitandu-te la el iti venea sa te pufneasca rasul. In timp ce 4arioara aran a in o traista mancare pentru trei persoane Ioana aran ind cate o flanea pentru fiecare cu lacrimi ce-i siroiau impreunandu-se in barba stand cu spatele sa n-o vada 4arioara,1etezeste cu mana flaneaua lui +adu aducand-us aminte cum era sa-l manance la marginea padurii un grup de porci mistreti daca ea nu ar fi asmutit la timp caini cibanesti pe acestia. $tunci +adu abia implinise doi anisori si se uca cu catelusi. %recand la flaneaua lui 4arin, isi aduce aminte cand fratele lui Ionica incerca sa-l invete a calarii pe magarus si nici pana azi n-a aflot ce sa intamplat ca magarusul care a plecat deodata la galop iar 4arin desi mic s-a aplecat prinzad cu mainile coama acestuia reusind sa se mentina calare cat a alergat magarul, dar dupa ce sa oprit din alergare tot a dat cu 4arin de pamant, Insa a avut noroc ca nu l-a trantit in fuga si parca-i vine sa zambeasca de mutra lui Ionica cum arata cand ia scapat magarul din mana.$ ungand la flaneaua lui;elu,parca-i vede mutrisoara bosumflata cand venea la masa invins de sora lui 4arioara la tras cu arcul in tinta.Fiind praslea neastamparatul ;elu parca si "ainele lui semanau cu el.6a "ainele acestuia, cand plange cand se surprinde zambind de nazdravaniile unui rasfatat.$ nascut si crescut sapte copii in conditii destul de grele la munte in marginea padurii, in acelas timp pregatind mancare pentru zece persoane la care se adauga pe langa copii sotul si cumnatul ei 4i"ai, !imineata si seara transforma laptele muls de Costea si 4i"ai in casuri de branza apoi scotea din zer si urda ,"ranea si patru cinci purcei si pasarile de curte.6a cata treaba era angrenata de dimineata si pana seara tarziu treaba pe care reusa sa o cuprinda folosind si copii ma marisori Cate planuri mi-am facut pentru acesti copii. F..9i iata acum dau trei de odata,9i lacrimile iar o podidesc.la gandul despartirii Cine va avea gri a lor,cine le va spala rufele,cine o sa le mai coase rupturile,cine le va gati si da sa manace,pe unde si cum o sa doarma,atatea intrebarii se ingramadeau in capul ei incat o apuca un lesin si simte nevoia sa se aseze pe un pat.4arioara vine alarmata la ea,dar Ioana o linisteste si o roaga sa aduca panza de in cu ac si ata dupa care sa aduca trei pnmni de pamant luati de langa vatra .4arioara ii aduce tot ce-i cere nu fara a se gandi ce inseamna aceasta pregatire.mostenita din stramosi.$mindoua pregatesc si coase trei pungute legate de un snur pe care le umplu cu pamantul adus de 4arioara .Inc"id aceste pungi cu inca o cusatura sa nu se piarda pamantul din ele ca sa aibe fiecare cand moare, mana de pamant pe care sa o stranga in A8

pumn cand isi da sufletul, pentru a murii crestineste. 9a stie ca din pamant au venit si in pamant se vor duce F (pe acea vreme inca se pastra obiceiul mostenit de la daci ) In acest timp 4i"ai pleaca cucei trei nepoti prin padure sub prete@tul ca vor incerca armamentul .Face aceasta propunere pentru al lasa pe Costea singur sa-si macine gandurile observandu-l cum era gata sa-i curga lacrimi,spre a nu-si arata slabiciunea fata de copii.In padure le spune nepotilor ude vor merge cu ce scop ce pregatire vor face si care sunt conditile de trai. Intorcandu-se cu nepotii,il gaseste si pe +osu care-l adusese pe :nica pregatit de drum.Costea isi revenise si langa o oala cu vin trancanea cu +osu . 4i"ai isi da seama ca nu este timpul sa prelungeasca sederea si vazand-o galbena la fata pe cumnata o ia in brate ca sa-si ia ramas bun soptiindu-i ca el cu viata lui ii apara pe copii.!upa ce le da treista fiecaruia Ioana ii da lui Costea punga cu pamant pentru +adu sa i-o lege la gat,4arioarei pe a lui 4arin ,iar ea imbratiseaza pe praslea mai mult cade peste el dar revenindu-si cat timp a legat snurul.4i"ai simtind cumpana momentului,ia cana cu vin si da un c"iot ce ii trezeste pe toti,dupa care da ordin *9i acum flacai pe cai F In graba mare ca electriza-ti isi iau ramas bun si fiecare alearga la caii pregatiti si inseuati de 4itruta si 9tefan !in fuga ce-i cinci calareti sar in sea si in noua c"iote puternice de barbati, ca din prastie pleaca in galop cinci voinici catre cantonamentul in care alti tineri ca si acestea asteptau cu nerabdare sa inceapa pregatirea. Pe magura au ramas sase statui cu +osu impreuna -privind in zare pana calaretii nu s-au mai zarit. Conform cerintei vieti ,ce-i sase s-au intors la treaba caci ugerele oilor erau pline si trebuiau patru mulgatori sa le elibereze de lapte..;ruioaica in gand se roaga la sufletele parintilor ei sa-i ia in primire pe nepoti si sa-i apere de rele. 9i parca linistita dupa aceasta ruga, pleaca cu ai ei la strunga. !ar +osu intorcandu-se catre casa fiind in drumul lui,da si pela $urelia si Ionica sa vada ce mai fac caci ei nu venisera la plecarea celor patru frati 1u mica ia fost mirarea cand acolo o gaseste pe 7enovia sotia lui alergand cu apa ca da de la vatra in incaperea in care se auzeau niste gemete inabusite.9otia lui ii face semn sa ramana afara .Intelegand Florea iese afara din bordei tipand la ;ruioaica.!andu-si seama ca nu poate fi auzit pune doua degete intre buze si fluiera catre magura $uzind fluieratul de alarma 4arioara iese din strunga si fluiera si ea ca raspuns .+epetandu-se fluieratul de trei ori a inteles ca este semnal de c"emare la fratele ei Ionica .9tiindo gravida a trimis-o pe mama ei urgent la $urelia $uzind aceasta in un suflet cei cinci sute de metrii care-i despartea ia parcurs ca la suta de metri .$ unsa in bordei il pune pe Ionica sa aprinda si a treia torta spre a lumina mai bine si impreuna cu 7enovia o aseaza mai comod pe $urelia si linistind-o ca totul va fi bine o trage cu fundul catre marginea patului. Pregatesc albituri sa-l primeasca pe noul venit pe alb mai verifica odata apa calda si albioara ce fusesera aduse de 7enovia care in gluma ii spune prietenei din copilarie *--#ezi Ioana,cand eram tinere nu gandeam ca amandoua vom a unge sa ne mosim nepotul,cine ar fi crezut ca a ungem cuscre BF. !a sora mea ii spune Ioana cum in copilarie ii zicea .Iata doar plecara uni si vin altii F !a macar te-ai putut abtine sa nu plangi B 8u am venit cu amandoi catre voi dar cand am a uns aproape de bordeiul copiilor nostri ce mia venit mie in gand sa dau

AE

pe la ei,ca daca veneam cu ei eu nu ma puteam opri din plans ,$sa ca ma oprii aici si bine facui.Cand ma apropiam de bordei il vad pe Ionica alergand catre mine si tipand in gura mare 8 rau ,e rau $urelia are dureri mari "ai reperde la noi.Ce sa spun in gandul meu .%ot ca la bobi 0 gand la gand 'dar sa fie de bine 0 9i cum termina ce avu de spus 7enovia,$urelia care l-ea ascultat linistita acum incepe sa se agite ;ruioaica ii spune *$cum scremete puternic.Cum a terminat cu vorba ca la scremetul puternic al $ureliei ;ruioaica si prinde strans in maini mogaldeata voinica si grea .6ili, fetita cum ai fi tinut atata greutate in pantec B 8ra s-al scap.9i intorcandu-l pe burta in palma stanga si cu dreapta batandu-l pe spate sa fie cuminte si sa tipe acum la mama-sa 9i n-a terminat bine de spus Ioana caci voinicul a inceput sa urle,dar sa urle nu gluma la mama-sa cum ia spus ;ruioaica F Iata $urelia ce pulisoara zdravana are F : sa moara fetele dupa el,ce zici cuscra B !ar 7enovia nu apuca sa raspunda caci, ca o furtuna coboara, la plansetele nou venitului Ionica si +osu %oti ocupandu-se de cel mic au negli at-o pe $urelia care spune * !a lasatti-l fratilor si surorilor sa vina la mine ca dupa mine tipa cum l-ai invatat mai inainte mama. Ca bine zasasi fata ial si spunei 'Bine ai venit copile ca tare mi-a fost dor de tine. 6asand-o pe $urelia sa-si priveasca odrasla sa-l pipaie peste tot sa vada daca nu-i lipseste ceva si mai ales sa-i puna tata in gura sa se "raneasca caci tare a mai muncit sa iese afara la lume ,+estul a inceput sa care afara caldarile cu apa postavioara in care abia a incaput cand l-a pus la spalat 9i tot ;ruioaica le spune celor prezenti *--Parca este mana lui !5418785 protectoare asupra noastra,caci acest copil a venit cand ne este inima pustiita de plecarea celor patru din familia noastra.$poi Ioana simte imbratisarea calda a prietenei din copilarie a 7enoviei carei spune la urec"e *Cu cata dreptate vorbesti tu sora si cuscra mea,dupa care o saruta cu drag. Ce insemneaza sufletul si caracterul unor oameni curati ,cinstiti si credinciosi care nu vad altceva in semeni lor decat ca sunt :$481I. 4i-se pare ca pe acea vreme cand viata mona"ala nu se generalizase in multe sate care erau tot la stadiu $+<$IC, sufletele oamenilor erau mai curate si cinstite .Cine sa fi stricat acest suflet si aceasta curatenie sufleteasca BF. Ionica fiind cel mai mare copil al ;ruiestilor a fost si mai mult muncit 4unca lui a inceput cu gri a fratilor $vea abia trei ani cand se uzmea sa-l duca pe 9tefan in brate sa aibe gri e de el sa nu cada sa-l invete sa mearga sa-i dea mancare cand incepea sa-si bage degetul in gura sa-l suga sa vorbeasca cu el pana icepea sa vorbeasca sa-i faca ucarii sa se oace cu ele si in acelas timp sa-l legene pe 4itruta care avea cateva luni de la nastere precum si sa o c"eme pe mama lui de la vatra pentru ai da sa suga 9i asa a mers si mai departe la 4arioara si +adu ,pana 9tefan si 4itruta au mai crescut sa aibe ei gri e de fratii mai mici 4arin si ;elu ,ca ei sa avanseze la pascutul oilor unde Ionica cu 9tefan si 4itruta erau ciobani cu acte in regula cum s-ar spune azi .%ocmai de aceea copii cei mai C

mari erau mai tacuti si mai muncitori si pe masura ce a ungeai la praslea la ;elu erau mai vorbareti si ma "oinari Ionica era cel mai tacut si mai al casei !aca nu avea treaba nu umbla "ai"ui pe munte s-au prin padure statea in casa fapt ce a placut $ureliei.$mandoi se intovaraseau la treburile ei prin casa dand prile ul lui Ionica de a o muta in brate din un loc in altul asa cum ii promisese cand au vorbit prima data de dragoste.!upa terminarea tuturor imbunatatirilor ce puteau fi facute in noul lor bordei ,tot amandoi au trecut la acareturile din curtea lor pana la finisarea tuturor lucrarilor %ot amandoi plecau zi si noapte cu oile la pasunat la muls si preparat branza In una din zile cand Ionica a mutato in brate dela strunga la vatra in bordei s-a impiedecat si a straso mai tare in brate,$urelia ii spune* 1u ma strange asa tare ca ai sa-l sufoci pe cel mic,!e cand Ionica a aflat ca sotia lui a ramas greaI a inceput sa o poarte si mai mult in brate dar umbla cu ea precum cu un ou sa nu se sparga.Ionica in afara de paza si observarea din foisor si scoaterea oilor si vitelor la pascut altceva nu mai facea .#itele si oile pasteau pazite de6upu cainele $ureliei pe care si-l ceruse de la parinti Cand Florea a incercatsa spuna ceva,:nica a intervenit spunandu-i ca pe 6upu daca nu-l da el,cainele se duce sigur numai unde este $urelia asa ca ai pierdut .$cest caine nu se stie cum dar invatase de la $urelia sa tina turma roata in un loc $ inteles ce vrea stapana lui si el ca sa fie si mai iubit de stapana era prezent peste tot in urul turmei 9i sa te fi ferit !umnezeu sa-i faci ceva stapanei lui ca nu scapai de el $sta o cunostea mai bine Ionica care a avut foarte mult de lucru cu 6upu.care-l tinea departe de $urelia,c"iar si dupa ce se casatorise.8ra de rasul lumi ca acest caine al ei sa nu-l lase so ridice in brate. !e multe ori il apuca cu coltii lui mari numai de panza pantalonului tragandul pana $urelia linistea cainele acordandu-i cateva mangaieri pe ceafa acestuia. Intr-o seara cand a venit Ionica din paza dupa foisor urmand sa treaca la muls oile a gasit-o pe $urelia c"inuindu-se sa fic@eze pe un trunc"i de copac oscorbura pe langa care bazaiau un stol de albine s-a repezit in fuga s-o a ute Cainele a sarit si c"iar ia rupt nadragi.$urelia fusese la o plimbare prin padure cum o sfatuise mamele ei pentru a naste mai usor.$stfel a dat de acea scorbura in care se instalase un roi tanar de albine . 9corbura fiind aproape putrezita mai ales era c"iar inclinata sa cada.$urelia cura oasa a apucat scorbura care sa rupt dela radacina .1e fiind asa de grea a legat-o cu sortul si cu basmaua a acoperit-o aducand roiul de albine acasa. $cum straduindu-se sa-l fic@eze ca atunci cand vine Ionica sa o gaseaca cu stupul instalat $urelia stia sa se poarte cu albinele caci acasa la ei aveau stupi de albine tot asa gasiti prin padure !upa cel instaleaza la increngatura mai oasa a unui tufan $urelia ii spune ca a gasit si stupul mama al acestuia care era nu asa departe de aceasta scorbura. Pentru astazi ai facut destul,"ai la odi"na ca maine il vom aduce si pe al doilea. $stfel $urelia dupa ce moftureste un pic se lasa convinsa si sare in bratele lui sa o duca pana in casa dupa cum se stabilise regula intre ei Ionica bucuros sa-si tina nevasta in brate o strange dragastos sarutandui buzele moi si insetate de iubire. 9arutul tinand pana in bordei si c"iar mai mult pana a aprins de la vatra torta de serviciu Cam mut era Ionica al ei dar stia sa mangaie frumos sa fie bland cu ea sa n-o certe cand se rasfata 'si-i placea mult sa-i incerce rabdarea in acest sens si o facea pana il pufnea rasul pe iubitul ei Ionica care o ridica iar in brate si o ducea la patuc. C1

$ doua zi Ionica n-a scapat de $urelia pana nu au adus si al doilea stup care era c"iar plin de miere !upa ce la fic@at si pe acesta in alt ste ar $urelia ia dat drumul iubitului sot sa plece la observator ca duce ea vitele la pascut cu 6upu,dar, dupa ce s-o satura de miere de albine Pe Ionica il apuca rasul si pleaca grabit catre foisor . $sa din o plimbare s-au facut cu doi stupi de albine si in viitor cu mai multi precm si cu oile care se inmultesc. I onica ingri iorat din ce in ce mai mult cu sotia gravida si neastamparata facand mereu treaba seara inainte de a veni acasa da pela mamasa sa o intrebe ce si cum va fi cu starea de gravida cum sa procedeze el,ce sa faca ca sarcina sa no c"inuie prea mult pe $urelia si cate si mai cate intrebari pana a plictisit-o pe ;rioaica,care-l ia mai mult peste picior spunandui * 6asa Ionica muica nu fi speriat,ca $relia imi seamana si vad ca munceste tot ca mine fara sa tina seama de sarcina si cand i-o veni timpul o sa ti-l aduca in poala. 9au alta data ii spunea ca *$urelia cum este ea asa zburdalnica,ii va da drumul din picioare.6a care ursul de Ionica ramanea si mai nauc. Ionica pentru a o prote a cat mai mult o purta numai in brate .9mec"era sts in brate ca ii placea cum o prote aza si o iubeste Ionica sa-si satisfaca amorul propriu dar de eforturi ea nu s-a ferit niciodata si nici nu itelegea s-o faca. $cum stand pe lungimea patului cu postavioara intre el si zid in care se afla 1IC:6$8 urmasul sau ce poarta numele nasului--- batranul boier 1icolae 1eacsu, ,iar sotia lui culcata pe lungimea picioarelor lui Ionica cu capul asezat pe labele celor doua picioare apropiate pe care rotindu-le dela stanga la dreapta o leagana pe $urelia iar cu mana dreapta leganand postavioara . 9ta si isi aduce aminte de glumele mamei sale la intrebarile lui nelinistite. $cum este linistit cu cele doua comori langa el ,intelegand in acelas timp si glumele mamei sale. 6a inceputul saptamani Ionica este informat de mama lui ca sambata vor pleca la targul din Cetate pentru vanzarea putinilor de branza lana si ce mai "otarasc pana atunci. 8l sa vorbeasca cu $urelia ce au de cumparat pentru cel mic si ce va trebuie pentru toamna si iarna..%atau si 4arioara merg cu un car iar tu cu carul tau Il aduci aici de vineri seara cu ce ai tu de vanzare ca vom mai pune si noi in carul tau. !in anul 181C vremurile au inceput sa devina tulburi 1u se mai incumeta nimeni sa plece singur la drum 4ai ales cu marfa..Peste tot misunau cete de turci care pradau pe drumuri,catune si sate.!esi se comunicase peste tot ca rasvratitul Pasvan-:glu a murit in 18-D si ca in cetatea #idin este numit un nou pase de Inalta Poarta sase sapte ani c"iar a fost liniste dar in acest an iar au inceput turcii sa prade ca pe vremuri In aceste conditii +osu vorbeste cu Costea ca impreuna cu Ionica si 5ngureanu sa mearga inarmati pentru a se putea apara. $stfel ca sambata in zori pe sosea la magura, erau incolonate trei care incarcate iar in drum la fantana lui 5gureanu se va incolona si carul acestuia. +osu era cu 9ever,calari si bine inarmati Costea cu 4arioara care conducea carul cu boi Ionica cu carul sau si C/

inc"eetor de coloana 5ngureanu cu fiul sau #ergica,deasemeni toti bine inarmati din care trei calari pe cai +osu in fata cu ;ruia iar 5ngureanu inc"eetor de coloana. 4ergand carele catre Cetate trecusera de umatatea drumului cand a aparut un grup de sapte calareti turci care sub prete@tul ca ei cauta niste fugari au inceput sa cotrobaie prin carele incarcate.Cand au dat de putini cu branza si mai ales de lana au inceput sa pretinda ca un car pe care il rec"izitioneaza ei vor duce marfa la Cetate la #idin !aca cereau poate ca li se da ceva dar asa Costea si cu +osu au ripostat .%urcii obisnuiti sa li se supuna toti au fost surprinsi si s-au apropiat amenintator de carul lui Ionica pe care vroiau sa-l scoata din coloana sa-l ia cu ei Ionica a tras palosul si s-a asezat in fata carului. Furiosi restul turcilor au plecat amenintatori catre Ionica !ar primul care a plegat de linga Costea a platit cu viata fiind lovit de moarte de acesta cu toporisca lui Iar cel de langa 5ngureanu lovit in cap cu g"ioaca a cazut fulgerat la pamant .Ionca fiind luat la oc"i cu pusca de seful grupului ar fi trebuit sa fie mort daca sageata slobozita din arcul 4arioarei ar fi strapuns cu o secunda mai tarziu corpul celui care era cu mana pe tragaci, astfel glontul plecat din pusca a trecut pe deasupra lui Ionica. Pe aceasta fata n-a bagat-o in seama nici un turc .Cazind trei din sapte unul din acestea find seful au ramas acum patru cu patru,dar turcii in dezavanta ca prea increzuti au actionat .%oti patru fiind luati la oc"i de acesti g"iauri fricos care pana acum se supuneau $stfel fiind nevoiti sa plece la semnul pe care la facut +osu cu arma Cand au a uns mai departe au amenintat ca vin cu a utoare sa se razbune ......... Poate nu trebuia nici acestia patru lasati sa plece,spuse Costea dupa un timp.9-ar putea sa avem mult de furca cu ei 1u ne ramane altceva de facut decat sa ne intoarcem sa mergem la 9tre"aia.$sta ar insemna doua zile in plus si alte nepotriviri de treburi. Costeo,spune +osu,pana la Cetate mai este o alergatura de cal,uite se vede comuna. 8i nu au timp sa se intoarca asa repede de la Calafat,unde pot gasi a utoare.Pana vin ei noi ne facem toate treburile Poate ne-au luat drept niste negustori.In timp ce vorbeau sa gaseasca calea cea mai buna,4arioara, le atrage atentia ca unul din turci a ramas dupa un grup de copaci care ne urmareste ce facem ,in timp ce restul au plecat cu caii mai departe. Intelegand ce urmareau Costea le spune sa intoarca carele sa mergem un timp inapoi,iar 4arioara sa-l urmareasca in continuare ce face $u intors carele toti si au plecat inapoi. !upa un timp de mers cam cincizeci de metrii calaretul turc care-i observa convins ca acestea se intorc a plecat in galop in directia celor plecati cu caii inainte. !upa ce acest calaret a disparut din vedere carele s-au intors din drum si au plecat catre Cetate unde au a uns dupa o ora de mers. $u mers direct la negustori,au vandut marfa si apoi grabiti au cumparat ce le trebuia pentru toamna si iarna,cautand sa plece inapoi cat mai repede.6a inapoiere +osu il lasa pe 9ever cu carul el trecand prin cele doua "anuri ce e@istau in Cetate sa vada daca erau turci in acestea. !ar cum a intrat in "an s-a simtit luat in brate de cineva care l-a apucat din spate si ridicat in sus si dus catre o masa ce era asezata in coltul salonului.Intuneric si fum nu se vedea clar ce-i de la masa dar g"icindu-l ca era 4i"ai cel care-l tinea in brate ii spune * --4i"ai venind la targ ne-au atacat turcii.

C3

--5nde,intreaba 4i"ai,caruia rasul ia ramas ing"etat pe fata F --!upa cea-m trecut de !rmul 4are, cam la o umatate de ora de mers,catre Cetate. --Cati au fost, nu cumva sapte B --!a sapte.!ar de unde stii tu B --$u fost mai multi dar atatea au scapat din inclestarea cu noi.$poi se adresa celor de la masa,$uziti bai fratilor ca fugarii ce scapara de noi atacara pe +osu si pe fratele meu ce veneau cu carele la targ.9i ia spune +osule cum a fost B --+osu ,le spune cum el cu 9ever erau cap de coloana,dupa ei venea Ionica cu carul sau,dupa el venea Costea si 4arioara cu carul lor iar in urma,5ngureanu cu carul sau.!upa care l-ea spus cum s-a desfasurat lupta scotand in evidenta cura ul si fapta 4arioarei .$poi ii spune cum l-au pacalit ca se intorc inapoi in sat si ca acum se grabesc sa a unga cat mai repede inapoi pentru respingerea luptei de rasbunare a turcilor

CA

CC

C.

CD