STRUCTURA SISTEMELOR TEHNICE

Sistemele sunt creatii tehnice complexe care lucreaza cu o precizie ridicata constituite din repere ce se con!u"a intre ele in mod #ine determinat in $ederea indeplinirii unui scop tehnolo"ic %inal& ' ex( masini a"re"ate si mecanisme) Masinile sunt sisteme tehnice %ormate din unul sau mai multe elemente ce realizeaza intre ele miscari relati$ #ine determinate si care sunt utilizate %ie pentru trans%ormarea ener"iei dintr*o %orma in alta dintre care una este ener"ie mecanica %ie pentru executarea unui lucru mecanic util& In primul caz poarta numele de masini de %orta iar in cel de*al doilea se numesc masini de lucru& +& masinile de %orta( a& motoare , trans%orma ener"ia dintr*o %orma anumita in ener"ie mecanica .& masinile de lucru( a& de prelucrare , ele modi%ica %orma dimensiunile si aspectul unor corpuri exemplu ( masini , unelte masini , a"ricole etc& exemplu( motoare hidraulice eoliene termice electrice etc&

#& "eneratoare , trans%orma ener"ia mecanica in alte %orme de ener"ie exemplu( "eneratoare hidraulice eoliene termice etc&

#& de transport , sunt %olosite pentru deplasarea unor corpuriexemplu( macarale pompe transportoare etc&

Agregatele sunt sisteme tehnice alcatuite din unitati %unctionale distincte sau "rupuri de masini cuplate intre ele dintre care cel putin una este o masina de %orta celelalte putand %i masini de lucru ' ex( "rupul motor*compresor tur#o"enerator strun"ul etc&) Mecanisme sunt sisteme tehnice ale caror elemente au miscari determinate si periodice daca se imprima miscare de catre un element numit /conducator0 %ata de un element %ix 'piesa de #aza a masini)& Ele au ca scop transmiterea sau trans%ormarea miscarii& 1upa %elul transmiterii miscarii intre elementele conducatoare si cele conduse se deose#esc trei carte"orii de mecanisme( +& transmiterea se realizeaza prin contact direct 'exemplu( roti dintate roti cu %rictiune etc&) .& transmiterea are loc prin elemente %lexi#ile ' exemplu( transmisia prin curele lanturi etc&) 2& pentru transmitere se %olosesc le"aturi ri"ide ' exemplu( ansam#lul #iela mani$ela etc&)

Elemente cinematice sun corpuri sau piese le"ate intre ele prin cuple ' le"aturi) cinematice in scopul transmiterii miscarii si %ortei& In teoria mecanismelor notiunile de /element cinematic0 si /or"an de masina0 sun sinonime& Dispozitivele sunt ansam#luri de piese le"ate intre ele ast%el incat sa indeplineasca un anumit rol %unctional din cadrul unui sistem tehnic& 1upa %unctiile pe care le indeplinesc dispoziti$ele pot %i ( de %ixare 'ex( #ride cleme) de presare 'ex( #ucse de presare) de "hidare 'ex( #ucse de "hidare)

Organele de masini sunt parti componente ale unei masini a"re"at mecanism sau dispoziti$ %ormate dintr*un sin"ur corp solid 'suru#ul) sau mai multe corpuri asam#late care indeplinesc o %unctiune anumita ' piston la"ar) ce pot %i calculate si proiectate separat de un ansan#lu din care $or %ace parte&
D IS P O Z IT IV E

Schema de principiu a unui sistem tehnic

M A S IN A M O TO ARE

M E C A N IS M E

M A S IN A DE LUCRU

O R G A N E D E M A S IN I

CLASI3ICAREA SI ROLUL OR4ANELOR 1E MASINI

+& 1in punct de $edere constructi$ deose#im urmatoarele or"ane de masini( a& simple ' constituite dintr*o sin"ura piesa , nituri pene ar#ori arcuri etc) #& complexe 'constituite din cel puitin un ansam#lu de piese care indeplinesc un rol %unctional* roata dintata , cremaliera mecanismul suru# , piulita etc&) .& 1in punct de $edereal rolului %unctional deose#im urmatoarele "rupe de or"ane de masini( a& de asam#lare , %ixa 'suru#uri nituri pene), mo#ila'la"are ar#ori osii)#& de transmitere a miscarii de rotatie'cupla!e roti curele ar#ori etc&)

ASAM5LARI SI OR4ANE 1E ASAM5LARE

Asam#larea este operatia de reunire intr*o succesiune #ine determinata a elementelor constituente ale unui sistem tehnic in scopul de a indeplinii cerintele tehnolo"ice inpuse& Rezultatul %izic al operatiei de asam#lare poarta numele tot de asam#lare&
6RIN NITUIRE 6RIN SU1ARE 6RIN LI6IRE 6RIN 6RESARE 6RIN 3ILET CU 6ENE CANELATE CU ELEMENTE ELASTICE

NE1EMONTA5ILE

Asam#lari
1EMONTA5ILE

ASAM5LARI NE1EMONTA5ILE ASAM5LARI NITUITE

Asam#larea prin nituire este operatia prin care doua sau mai multe ta#le sau alte pro%ile su#tiri se im#ina nedemonta#il prin intermediul or"anelor de masini numite nituri& Clasi%icarea asam#larilor nituite se %ace dupa di%erite criterii ast%el( +& din punct de $edere al temperaturii tehnolo"ice( a& la temperatura mediului am#iant , nituri cu diametrul 7 +.mm#& la cald.& din punct de $edere al mi!locului de lucru %olosit( a& manual#& mecanizat , nituri cu diametrul 8 +.mm2& din punct de $edere al destinatiei( a& de rezistenta , poduri metalice poduri rulante schelete de macara etc&#& de rezistenta*etansare , cazane de a#ur recipiente su# presiune-

Avantajele im#inarii prin nituire( prezinta si"uranta in exploatarea superioara asam#larilor sudate la constructii supuse la sarcini dinamice dupa directii $aria#ile ' poduri na$e maritime etc&) se pot im#ina piese din materiale nesuda#ile sau la care temperatura necesara procedeului de sudare ar diminua e%ectul tratamentelor termice sau al acoperirilor de protectie sau estetice& Dezavantajele comparati$ cu procedeul de sudura sunt( un consum mai mare de materiale si manopera conditii de lucru mai incomode din cauza producerii de z"omot se micsoreaza rezistenta pieselor in sectiune se diminueaza etanseitatea constructiei realizate&

ASAM5LARI SU1ATE
Sudarea este operatia prin care se realizeaza im#inarea nedemonta#ila a doua sau a mai multor piese metalice cu sau %ara material de adaos prin topire sau prin presiune& Cordonul (cusatura)de sudura rezultat se %ormeaza ca urmare a solidi%icarii #aii de metal topit din zona supusa incalzirii a%lata in $ecinatatea mar"inilor pieselor& Cordonul de sudura este rezultatul %ortelor de atractie moleculara ce se mani%esta intre materialele supuse sudarii in zona de contact ca urmare a incalzirii locale a presiunii sau a com#inatiei intre aceste metode& Socul termic din zona de im#inare a pieselor sudate modi%ica compozitia chimica respecti$ structura metalur"ica a im#inarii si pro$oaca tensiuni remanente %actori ce %a$orizeaza ruperea %ra"ila&

F S a

ELEMENTE CARACTERISTICE COM6ORTARII CONSTRUCTIILOR SU1ATE

+& Ruperea fragila este ruperea %ara de%ormare plastica a im#inarii sudate produsa la solicitari cu $alori su# limita admisa& 6entru a pre$eni amorsarea si propa"area %isurilor se determina prezumti$ sensi#ilitatea la %isurare a im#inarii sudate in la#orator prin incercari %izico , mecanice speci%ice acestuia& .& 1in punct de $edere tehnolo"ic aptitudinea otelurilor de a realiza im#inari de #una calitate reprezinta sudalitatea& Aprecierea ei se %ace in %unctie de continutul de car#on si de cel al elementelor de aliere din care este contituit otelul& Ast%el s*a demonstrat ca odata cu cresterea procentului de car#on se de cel al elementelor de aliere suda#ilitatea se inrautateste& In acest context otelurile se $or clasi%ica in greu sudabile si usor sudabile& CLASI3ICAREA ASAM5LARILOR SU1ATE ( +& dupa "rupa procedeului de sudare( a& prin topire#& prin sudare.& dupa modul tehnolo"ic de asam#lare a pieselor cat si dupa %elul prelucrarii zonelor de contact( a& sudari cap la cap#& sudari in colt2& dupa continuitate( a& cuntinue#& discontinue9& dupa pozitia in care se exeuta( a& orizontala#& $erticalac& peste cap& Avantajele im#inarii prin sudare( se pot o#tine asam#late cu %orme mai complexe-

 pret de cost mai mic posi#ilitatea automatizarii si semi* automatizariiDezavantajele im#inarii prin sudare(

sunt mai sensi#ile la solicitari $aria#ile clalitatea sudurii nu estre mereu uni%orma necesitatea utilizaii dispoziti$elor de pozitionar

ASAM5LARI 6RIN LI6IRE

Asamblarea prin lipire este operatia de im#inare a doua sau mai multe piese con%ectionate din acelasi metal sau din materiale di%erite cu a!ut:orul unui /material de aport; de temperatura mai !oasa a materialului pieselor de im#inat& Materialul de apor are compozitia chimica di%erita de cea a materialului de #aza si patrunde prin di%uziune moleculara in structura acestuia& Ast%el se %ormeaza la ni$el local solutii solide ce determina lipirea datorita %ortelor de coliziune intermolecxulara dintre cele doua materiale& Lipiturile metalice se clasi%ica in %unctie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a alia!ului de lipit ast%el( +& lipituri moi , se caracterizeaza prin rezistenta de rupere mica '< r = >?@ daNAmm.) si temperatura de executie su# 9>BOC& ele se intalnesc in cazul im#inarilor sla# solicitate sau care se incalzesc nesemni%icati$ in %unctionare 'ex( o#iecte sanitate cutii de ta#la !"hea#uri la di%erite aparate electronice si electrocasnice etc&) .& lipituri tari sau brazurile , se caracterizeaza prin rezistenta de rupere < r 8 >BdaNAmm. si temperatura de executie cuprinsa intre 9>B OC si CBBOC& Ele se in talnesc in cazul im#inarilor care necesita o #una rezistenta mecanica si protectie in mediu corozi$ cum ar %i( lipirea %lanselor pe te$i de apa ulei sau aer comprimat a placutelor dure la scule aschietoare elementelor radiatoarelor etc& Avantajele im#inarilor prin lipire sunt( se elimina aparitia tensiunilor remanente este o operatie care se executa cu un consum redus de manopera si ener"ie cat si cu utila!e simple nu necesita cali%icare superioara& Dezavantajele im#inarilor prin lipire sunt( sunt mai putin rezistente decat sudurile atat din punct de $edere mecanic cat si termic rezistenta mecanica este puternic a%ectata de temperatura au sensi#ilitate la socuri im#atranire in timp desprindere&

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate