You are on page 1of 15

Afeciunile glandei suprarenale

emailprint 0 Autor: Dr Dana Tinic15 Aug 2011 - 21:00

Aplica la ING Personal! Ia-ti creditul si poti castiga 5.000 de euro.

Este o glanda endocrina, la fel ca tiroida. Insa secreta mai multi ormoni, dintre care unii de o importanta cruciala !de e"emplu, lipsa totala a ormonilor mineralocorticoi#i poate induce moartea in cate$a #ile daca nu se inter$ine medical%. A produs pacienti cele&ri: de e"emplu, fostul presedinte american '.(. )enned* a suferit de insuficienta corticosuprarenala sau &oala Addison. Dar, cu toate acestea, e"istenta si rolul ei raman foarte $agi pentru cei mai multi dintre noi. Este e$ident ca e situata deasupra rinic ilor, dar in afara de asta mai stim altce$a despre glanda suprarenala+ Ei &ine, glandele suprarenale sunt niste structuri mici, de

apro"imati$ cinci grame fiecare, situate la polul superior al rinic ilor. Ele pre#inta doua #one: una centrala !sau medulara%, care este inrudita cu sistemul ner$os simpatic si produce niste ormoni numiti catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina. ,ona periferica are la randul ei trei regiuni suprapuse, care dinspre e"terior spre interior produc trei tipuri de ormoni: mineralocorticoi#i, glucocorticoi#i si se"uali. Sodiul si potasiul -ormonii mineralocorticoi#i reglea#a ec ili&rul idro-electrolitic, adica al apei si al celor doi ioni importanti din organism, sodiul si potasiul. In mod fi#iologic, acestia reduc pierderea de sodiu si apa prin rinic i si determina eliminarea de potasiu. Astfel, cel mai important ormon este aldosteronul, responsa&il de .0/ din acti$itatea mineralocorticoida. 0aloarea sa normala este de 1 mg2d3, secretia #ilnica fiind de 0,15 mg. 4caderea aldosteronului determina cresterea eliminarii de sodiu si apa !prin urina% si acumularea de potasiu in sange, fenomene de$astatoare pentru organism. Astfel, scade $olumul e"tracelular si, implicit, $olumul de sange, se reduce de&itul cardiac si daca nu se inter$ine ori daca $alorile sunt foarte sca#ute se poate a5unge la soc si deces. In acelasi timp, cresterea potasiului in sange determina to"icitate cardiaca, generand aritmii periculoase si alte tul&urari contractile, care pot duce la insuficienta cardiaca. 6resterea aldosteronului determina retentie de sodiu si apa si cresterea $olumului de sange, precum

si eliminarea e"cesi$a de potasiu !care determina sla&iciune musculara se$era%. Interesant, in ca#ul cresterii secretiei de aldosteron organismul a gasit o cale sa compense#e fenomenul: acumularea de sodiu si apa determina cresterea tensiunii arteriale si, implicit, o crestere a eliminarii de sodiu si apa, ceea ce reduce in scurt timp ni$elul de sodiu si apa la $alorile normale, in pofida $alorilor crescute de aldosteron. Acest lucru se face insa prin instalarea ipertensiunii arteriale, fenomen de mare gra$itate pentru sanatatea organismului si care nu $a disparea atat timp cat se mentin $alorile crescute de aldosteron. Cortizolul -ormonii glucocorticoi#i cei mai importanti sunt corti#olul !cel mai puternic, responsa&il de .5/ din acti$itatea glucocorticoida% si corticosteronul. 6orti#olul se secreta in cantitate de 15-20 mg2#i, a$and $alorile normale in sange de 12 micrograme2d3. E"ista si analogi sintetici: corti#onul !care are efect similar corti#olului%, prednisonul !efect de patru ori mai mare%, metilprednisonul !de cinci ori mai mare% sau de"ameta#ona !de 70 de ori mai mare%. 6orti#olul are efecte numeroase, $ariate si importante pentru organism. In primul rand, reglea#a acti$itatea meta&olismului glucidic, lipidic, proteic. Influentea#a reactia organismului la stres, intelegand prin asta orice modificare cu care organismul se confrunta, de natura fi#ica sau psi ica: infectii, traumatisme, inter$entii c irurgicale, fe&ra, depresie, e"punere la temperaturi prea inalte sau prea 5oase, e$enimente sau situatii etc. De asemenea, are un important rol

antiinflamator, prin &locarea initierii inflamatiei sau re#olutia rapida a acesteia !in cate$a ore sau #ile%. Inter$ine si in alergii, in care, desi e"ista alt mecanism de actiune, componenta inflamatorie e importanta. 6orti#olul are si efect mineralocorticoid !mai sla& decat aldosteronul, dar, pe de alta parte, $alorile sale in sange sunt mult mai mari decat ale acestuia%. 0alori anormal de mari ale corti#olului determina cresterea marcata a glicemiei, cata&olismul !consumarea proteinelor% pana la reducerea maselor musculare si scaderea imunitatii. 8eglarea secretiei de corti#ol se face de la ni$el ipotalamo- ipofi#ar. Substanta nu ita C!" -ipotalamusul este o regiune a creierului. Acesta secreta o su&stanta numita 68( !factor de eli&erare a corticotropinei%. 68( actionea#a asupra portiunii anterioare a ipofi#ei !o mica glanda endocrina din creier% si determina eli&erarea de A6T!corticotropina% care actionea#a asupra suprarenalei, regland secretia de ormoni glucocorticoi#i si se"uali. 9olecula de A6Tse produce impreuna cu un ormon, de stimulare a melanocitelor !94-%, respecti$ a celulelor care produc melanina, pigmentul care da culoare pielii. In ca#ul producerii unei cantitati crescute de A6T- !de e"emplu, cand suprarenala nu mai poate produce ormoni si cantitati sporite de A6T- sunt menite sa ii intensifice acti$itatea, se produc si cantitati mari de 94- si melanina, care da &olna$ului un aspect pigmentat, de :&ron#at: permanent. Tre&uie retinut ca

68(, A6T- si corti#olul au un ritm #ilnic de sinte#a, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tul&urari ale somnului afectea#a productia acestor su&stante atat de importante. In ca#ul producerii unei cantitati crescute de A6T- !de e"emplu, cand suprarenala nu mai poate produce ormoni si cantitati sporite de A6T- sunt menite sa ii intensifice acti$itatea, se produc si cantitati mari de 94- si melanina, care da &olna$ului un aspect pigmentat, de :&ron#at: permanent. Tre&uie retinut ca 68(, A6T- si corti#olul au un ritm #ilnic de sinte#a, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tul&urari ale somnului afectea#a productia acestor su&stante atat de importante. "or e acti#e si legate Toti acesti ormoni au o structura c imica sterolica, sinte#a lor pornind de la o molecula de colesterol !pro$enita din dieta sau sinteti#ata in organism%. ;data sinteti#ati, ei circula in sange su& forma li&era sau legati de proteine !forma li&era fiind cea acti$a%. 6orti#olul li&er este de apro"imati$ 5/, iar aldosteronul li&er de 50/, dar intre cele doua forme < acti$a si legata < e"ista sc im&uri permanente. A5unsi la tesuturile-tinta, ormonii trec pasi$ prin mem&rana celulara si se leaga de receptori specifici. -ormonii suprarenali sunt ulterior inacti$ati in ficat si eliminati pe cale urinara sau fecala. In$estigatiile necesare pentru preci#area diagnosticului unei afectiuni suprarenale presupun do#ari

ormonale din sange sau urina, determinarea unor meta&oliti in urina, teste de stimulare sau supresie !in i&are% a suprarenalei, precum si di$erse teste imagistice !in$estigatii radiologice, ecografice, tomografie computeri#ata, angiografie etc.%. De e"emplu, pentru functia mineralcorticoida se determina aldosteronul plasmatic si urinar, angiotensina II in sange sau acti$itatea reninei plasmatice, precum si $alorile de sodiu si potasiu in sange si urina !sodiu in sange 17=-1=5 mE>2l, potasiu =,5-5 mE>2l% si urina !sodiu =-5 grame22= ore, potasiu 2-2,5 grame22= ore%. ?entru testarea glucocorticoi#ilor se determina corti#olul din sange, corti#olul sau 1@ idro"i-corticosteroi#ii urinari. 1@ cetosteroi#ii urinari re#ulta din meta&olismul ormonilor androgeni. 3a &ar&ati, doua treimi din ei pro$in din ormonii suprarenali !iar restul din testicule%, iar la femeie .0/ din ormonii suprarenali. De asemenea, pentru a se sta&ili daca afectiunea este sau nu la ni$elul suprarenalei, se poate determina si A6T--ul. Adrenalina si noradrenalina Ana dintre componentele sistemului ner$os este sistemul $egetati$, simpatic si parasimpatic, care reglea#a toate functiile organelor interne. ?ortiunea medulara sau centrala a suprarenalei repre#inta cam 20/ din glanda si secreta catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina. Acesti ormoni sunt eli&erati prin stimulare ner$oasa simpatica si au acelasi efect ca si actiunea simpatica directa asupra organelor, dar cu durata de cinci-#ece ori mai mare. Astfel, catecolaminele

stimulea#a frec$enta si forta de contractie a inimii, produc constrictia $aselor de la ni$elul pielii si organelor interne, precum si dilatarea celor din cord, creier si $ase, cresc tensiunea arteriala !pe termen limitat insa%, produc rela"area musculaturii netede din organe si cresc contractia musc ilor sc eletici, determina dilatatia &ronsica, intensifica reactiile meta&olice pentru furni#area de energie. Aneori insa la ni$elul medulosuprarenalei apar tumori care pre#inta o secretie crescuta de catecolamine. 6ea mai cunoscuta este feocromocitomul, tumoare &enigna sau maligna !canceroasa% care se manifesta prin cri#e cu ipertensiune arteriala se$era !ce poate a5unge la 77022=0 mm -g%, dureri de cap, palpitatii, cresterea frec$entei cardiace, dureri toracice sau a&dominale, ameteli, tul&urari de $edere, transpiratii, $arsaturi. 6ri#a durea#a de la 10-15 minute pana la cate$a ore !de regula, mai putin de o ora%. Intre cri#e, tensiunea arteriala este normala sau putin crescuta. Diagnosticul se pune prin do#area catecolaminelor din sange si di$erse teste imagistice, iar tratamentul consta in indepartarea formatiunii. $%!&%NI. 4uprarenala mai secreta si ormoni se"uali, adica androgeni ! ormoni masculini, care se produc insa la am&ele se"e%, si cantitati mici de estrogen si progesteron. 6ei mai importanti androgeni suprarenali sunt D-EA !de idroepiandrosteron% si androstendion. Ei sunt transformati insa la ni$elul tesuturilor care ii utili#ea#a in testosterone, forma mai puternica a ormonului. In mod normal, acesti androgeni au

efecte mici asupra organismului, participand la definirea caracterelor se"uale. SIN'!%&() C(S$ING. 4indromul 6us ing este produs prin cresterea ni$elului de glucocorticoi#i. Acestia pot pro$eni printr-o afectiune la ni$elul suprarenalei: o iperpla#ie, adica o ingrosare difu#a a glandei sau prin formatiuni tumorale &enigne sau maligne !canceroase%. ; alta cau#a posi&ila ar fi cresterea ni$elului de A6T- !prin afectarea ipofi#ei% sau secretarea acestei su&stante de unele tumori maligne !&ronsice, pancreatice, timice% sau prin administrare de corti#on sau alti deri$ati de sinte#a in e"ces pentru tratarea unor afectiuni !reumatismale, autoimune, neurologice, dermatologice, astm etc.%. Boala se manifesta prin o&e#itate la ni$elul trunc iului si fetei, in timp ce mem&rele inferioare raman su&tiri. Astfel, fata apare rotun5ita, ca o luna plina, gatul de$ine ingrosat, in spate, intre umeri se formea#a o depunere ca o cocoasa si depo#ite masi$e apar la ni$elul a&domenului si mai ales su&om&ilical. ?e piele se o&ser$a striatii !$ergeturi% ro#-$iolet, care pot a5unge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime si cati$a milimetri pana la un centimetru in latime, &ra#dand tot tegumentul, pe a&domen, coapse, sani. (ata este congestionata, iar acneea apare pe o&ra#, spate, torace. ?ilo#itatea de pe corp se intensifica la &ar&ati, iar la femei capata un aspect masculin. Apar si dureri osteoarticulare !din cau#a osteoporo#ei%, iar masele musculare se reduc $i#i&il, producand o&oseala marcata. 4e produce ipertensiune arteriala !cresc atat ma"ima, cat si minima%

permanenta si progresi$a. 3a femei, apar tul&urari menstruale, iar la &ar&ati modificari de dinamica se"uala. 4e produce si o fragilitate $asculara, manifestata prin ec imo#e !$anatai%, emateme#a !$arsaturi cu sange%, melena !scaun cu sange digerat%, ematurie !sange in urina%, gingi$oragii ! emoragii gingi$ale%. ?si ic apar fenomene de depresie, an"ietate, la&ilitate emotionala. Tratamentul consta in inlaturarea sursei de corti#ol in e"ces, de o&icei prin metode c irurgicale. SIN'!%&() C%NN. -iperaldosteronismul sau sindromul 6onn este produs printr-un e"ces de aldosteron, din cau#a unei iperpla#ii sau tumori a glandei. 4e manifesta prin ipertensiune arteriala, dureri de cap, o&oseala musculara !din cau#a scaderii potasiului% sau crampe, spasme musculare. In unele afectiuni cronice !&oli renale, ciro#a, &oli cardiace% apare, de asemenea, o crestere a aldosteronului, cu sau fara ipertensiune arteriala, fara ca glanda sa fie propriu-#is afectata. *%A)A A''IS%N. Afectiune cronica, cu scadere a ni$elurilor de ormoni suprarenali, maladie care nedescoperita si netratata la timp are o e$olutie gra$a, &oala Addison putand pune $iata in pericol. Afectarea glandei poate fi de natura autoimuna, tu&erculoasa !sau mai rar prin alte infectii%, tumorala sau emoragica. Boala se mai poate produce prin afectarea ipofi#ei, cu scaderea A6T--ului, c iar daca suprarenala e sanatoasa. 4e manifesta prin o&oseala si sla&iciune musculara se$era si precoce in e$olutia &olii, intensificarea pigmentatiei

tegumentelor, mucoaselor si parului, scadere in greutate, ipotensiune arteriala, tul&urari digesti$e !greata, $arsaturi, diaree, scaderea apetitului%, depresie. -iperpigmentatia apare atat pe #onele e"puse !se produce dupa o e"punere la soare, dar de$ine permanenta%, cat si in #onele de frictiune !coate, genunc i, plici, #one de frecare cu ainele%, aparand si pete pe maini, fata, ante&rate, gam&e sau colorarea mucoaselor !&u#e, gingii, lim&a, #ona $ul$o-$aginala sau anala%. Tratamentul consta in administrarea de ormoni suprarenali.

+sti obosit tot ti pul, iritabil si fara niciun pic de c-ef de se./ Iti si ti capul greu, nu te poti concentra, ai proble e cu digestia si racesti foarte des/ + clar, suferi si tu, ca si ilioane si ilioane de oa eni de pe intregul glob, de sindro ul secolului 00I1 oboseala glandelor suprarenale. E"trem de greu de diagnosticat din cau#a manifestarilor foarte $ariate si a simptomelor aparent fara legatura intre ele, aceasta noua afectiune este considerata de specialisti drept una dintre cele mai frec$ente &oli cau#ate de modul modern de $iata, e"trem de stresant, scrie Dail* 9ail. 4tatisticile arata ca femeile sunt mai afectate decat &ar&atii de acest sindrom pro$ocat de suprasolicitarea glandelor suprarenale. Cu functioneaza glandele suprarenale/

4uprarenalele sunt glande endocrine situate in partea de sus a rinic ilor, cu rol in regulari#area raspunsul corpului la stres prin sinte#a catecolaminelor si a corticosteroi#ilor, inclusi$ a adrenalinei si corti#olului. Atunci cand nu functionea#a corect, ni$elul corti#olului din corp scade, reducand re#istenta organismului la stres si infectii. De asemenea, functionarea ineficienta a suprarenalelor poate pertur&a meta&oli#area #a arului din sange, ducand la o&oseala si sla&iciune. De asemenea, printre ormonii secretati de suprarenale se numara si progesteronul, estrogenul si testosteronul. Ci$elul de corti#ol fluctuea#a la copii, ceea ce ii face mai ner$osi si mai impulsi$i,

dar el se sta&ili#ea#a odata cu inaintarea in $arsta, daca nu apar pro&leme in functionarea acestor glande. Ce e de facut/ :Cu tre&uie sa ne ingri5oram din cau#a acestui sindrom pentru ca intram intr-un cerc $icios: cu cat ne ingri5oram mai tare cu atat ridicam ni$elul de stres, afectand si mai mult functionarea acestor glande:, e"plica nutritionistul 8 ian 4tep enson, preci#and ca $or&im despre o afectiune destul de comuna. :Dintre pacientii mei, unul din trei sufera de aceasta afectiune. Ci$elul de stres al organismului uman a atins cote greu de imaginat:, a mai spus acesta. 6au#ele principale care conduc la proasta functionare a glandelor suprarenale pot fi atat de natura psi ica, cum ar fi de e"emplu pierderea locului de munca, di$ortul sau insuccesele financiare, cat si de natura fi#ica, printre acestea numarandu-se infectiile prelungite, pneumoniile sau &ronsitele. 6e e de facut+ In primul rand sa ne pre#entam la medicul de specialitate care, in urma unor anali#e amanuntite, ne $a spune daca a$em sau nu pro&leme cu suprarenalele. Daca da, atunci tre&uie sa ne impunem o dieta specifica in asemenea situatii, &ogata in cereale integrale, fructe, peste, si sa ne administram suplimentar magne#iu, B5, B12 si $itamina 6. E"ercitiile fi#ice regulate, masa5ul si numarul suficient de ore de somn sunt alte recomandari care tre&uiesc respectate. Si pto e ale oboselii glandelor suprarenale ;&osesti fara moti$ Te ridici greu din pat dimineata Ai ne$oie in permanenta de cafea sau energi#ante Te simti stresat la orice ora din #i si din noapte Ai $rea tot timpul sa rontai ce$a Iti este tot mai greu sa tii pasul cu tre&urile #ilnice Iti re$ii greu dupa o &oala Ti-ai pierdut simtul umorului si c eful de $iata

Cici se"ul nu ti se mai pare un su&iect interesant Cauze posibile Te alimente#i incorect !putine fi&re, mult #a ar, putine fructe si legume, etc.% 6onsumi prea multe dulciuri, alimente sarate si cafea Te culci seara mult prea tar#iu cu toate ca stii ca esti o&osit peste masura Te suprasoliciti fara a a$ea satisfactiile asteptate Esti perfectionist 8amai prea mult in situatii care nu iti fac placere !ai un 5o& care iti displace, ai $rea sa di$orte#i dar nu poti, etc% Te distre#i prea putin, ai o $iata sociala lipsita de e$enimente placute.

2e si ti foarte obosita, nu ai ai c-ef de ni ic, nu ai poti face fata stresului/ So nul pare ca nu ai are nici un efect si nu stii ce e cu tine/ Sau putea sa fie din cauza glandei suprarenale. 'isfunctiile acesteia te-au dat peste cap. Citeste ai departe ca sa afli ce e de facut. Ce este glanda suprarenala/ 4uprarenalele sunt glande endocrine mici, triung iulare, situate in partea de sus a rinic ilor. Acestea regulari#ea#a raspunsul corpului la stres prin sinte#a catecolaminelor si a corticosteroi#ilor, inclusi$ a adrenalinei si corti#olului. (unctionarea ineficienta a glandelor suprarenale poate duce la o&oseala lor. Din cau#a disfunctiei acestor glande, ni$elul corti#olului din corp scade. Iar acesta este necesar pentru a lupta contra stresului si infectiilor. Insuficienta suprarenala poate da nastere la o serie de pro&leme de sanatate. Ele pot pertur&a meta&oli#area #a arului din sange, ducand la o&oseala si sla&iciune. Cauzele oboselii suprarenalelor Ana dintre cele mai frec$ente cau#e si adesea trecuta cu $ederea este o&oseala sau infectia se$era care da nastere la o reactie inflamatorie. 4tresul, pe de alta parte, este cea mai comuna cau#a a pro&lemele glandelor suprarenale. 4tresul e"cesi$ este cau#at uneori de o acti$itate #ilnica intensa, sc im&area 5o&-ului,

decesul cui$a drag, pro&leme din cuplu si2sau alte &oli fi#ice. Alti factori ce contri&uie la stresul glandelor suprarenale sunt sentimentele de frica, furie, $ina, depresie, an"ietate, e"ercitiile e"cesi$e, fortari fi#ice sau mentale, lipsa de somn, traumele, operatiile c irurgicale, e"punerea la su&stante to"ice, durerea cronica, infectia cronica, digestia proasta, &olile cronice, ni$elul sca#ut al #a arului din sange si deficientele nutritionale. +tapele oboselii glandelor suprarenale In prima etapa, ca raspuns la cresterea ni$elului de stres, este secretat un ni$el mai mare de adrenalina. 6orte"ul suprarenal este stimulat sa produca corti#ol sau alti ormoni in e"ces. 6ea de-a doua etapa, cunoscuta ca stadiul de adaptare sau re#istenta incepe cand e"ista de5a un stres continuu. Atunci, ni$elul e"cesi$ de ormoni ai glandei suprarenale este sustinut. Ei sunt secretati pentru a creste ni$elurile de #a ar din sange si tensiunea arteriala. 6orticosteroi#ii sunt produsi de corte"ul suprarenal pentru a de#$olta reactia de re#istenta. 6ea de-a treia etapa este cunoscuta su& denumirea de epui#are. In aceasta etapa, capacitatea organismului de a face fata la stres este epui#at. -ormonii suprarenali scad de la ni$elul e"cesi$ la unul e"trem de sca#ut. Atunci apare epui#area suprarenala. 6eea ce inseamna: toleranta sca#uta la stres, epui#area progresi$a a fi#icului si psi icului, diferite &oli si apoi colaps total. Si pto e pofta sen#atia re#istenta ca o&oseala pentru esti sca#uta, functii dificultate digestie ale oboselii somn si alimente depasita sau nu lenta imune in epui#are dulci poti in face sau fata glandelor suprarenale nere$igorantD e"cesi$aD sarateD stresuluiD e"ercitiilorD sca#uteD concentrareD sla&aD

recuperare

urma

- sindrom premenstrual accentuat sau dificultati de#$oltate in timpul menopau#eiD

- sensi&ilitate e"trema la frigD - tensiune arteriala constant micaD - tendinta de a castiga in greutate si incapacitatea de a sla&iD - tendinta de a tremura cand te afli su& presiuneD - frec$enta ridicata de a face gripa sau alte &oli respiratoriiD - reducerea poftei de se.D - te simti mai &ine &rusc dupa masa, dar pentru o perioada scurtaD - durere in partea superioara a spatelui !#ona cer$icala% fara moti$e aparenteD - te simti mai &ine cand esti eli&erata de stres, spre e"emplu atunci cand te afli in $acanta Alte semne ale o&oselii glandelor suprarenale sunt diferite alergii alimentare, palpitatii, scaderea capacitatii de a gestiona stresul, lipsa de energie, scaderea temperaturii corpului, ipoglicemia, piele uscata si su&tire, caderea ine"plica&ila a parului, ner$o#itatea si dispepsiea !tul&urare a procesului de digestie manifestata prin dureri, &alonari etc.%. Cu te tratezi/

Tratamentul pentru o&oseala glandelor suprarenale include un regim alimentar adec$at si modificari ale stilului de $iata. Dieta ar tre&ui sa contina o cantitate suficienta de proteine si car&o idrati complecsi. 4unt de e$itat fast-food-urile, cafeaua, sucurile car&oga#oase si mancarea procesata, tigarile si alcoolul. Ai ne$oie sa faci cate$a e"ercitii cum ar fi cele de *oga, respiratie profunda, plim&ari pe 5os sau meditatie. 4uplimentele nutritionale sunt importante pentru ranirea si consolidarea glandelor suprarenale. Aceasta te a5uta la resta&ilirea functionarii sanatoase a lor. Atili#area e"tractelor de corti#ol suprarenal, $itamina B comple"a, inlocuitoare de corti#ol, 6ordiceps !supliment nutriti$ natural%, D-EA !antidotul stresului si ormonul intineririi%, 3-T eanine !aminoaci#i%, 3icorice !suplimente nutritionale%, acid pantotenic, ?regnenolone !supliment alimentar% etc. sunt utile in tratarea o&oselii suprarenale.

6el mai &un mod de a-ti testa sanatatea glandei suprarenale este sa-ti masori ni$elurile corti#olului si al D-EA printr-un test de sange.