You are on page 1of 20

MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentnd sau diminund efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitnd sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6 si sub 31C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse ntre 32-43, dar activitatea poate fi eficienta numai ntre 36-39C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25 si peste 42-43C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNC CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. n ncaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, n primul rnd, de sursele de caldura, de ncalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare ncaperilor, care depind n primul rnd de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt n: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si n turnatorii; industria siderurgica la furnale nalte, n otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini n turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber n sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt n: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adnci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se ntlnesc n aer liber, n perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; n constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; n militarie; n marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si ntretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; n pescarie; la recoltarea stufului; n muncile agricole de toamna trzie (recoltari, nsamntari). n spatii nchise microclimatul rece se ntlneste n antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, n fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, avnd la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa n organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc n

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminndu-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ n urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinznd exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor nconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzndu-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla n hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos n 7-9 zile si se consolideaza n cteva saptamni, la unele persoane pna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu n sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora cnd expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pna la 2-3 litri/ora cnd expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurnd termodispersia pe cai uscate, si mentinnd temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. ntreruperea expunerii la temperatura nalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza n cea 3-4 saptamni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI NALTE Afectiunile datorate temperaturilor nalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe cnd efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CLDUR (COLAPSUL DE CLDUR). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

pozitiei prin trecerea brusca n ortostatism; efortul fizic; cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. Patogenic, se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit n circulatia cerebrala. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. Forma grava se manifesta prin: slabiciune; oboseala; neliniste; greata; senzatie de prabusire; vedere ncetosata; senzatie de caldura sau frig. Obiectiv se constata paloare, bradicardie, hipotensiune, respiratie ncetinita, transpiratii vizibile, corp relaxat, temperatura normala, usor scazuta sau usor crescuta. Evolutia poate duce pna la colaps total, cu pierderea constientei. Daca se ntreprind masuri adecvate, revenirea are loc rapid, n 1-2 ore. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia, sincopa cardiaca, si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice, soc). Tratamentul consta n: scoaterea la loc racoros; repaus; cap n pozitie decliva; lichide racoritoare; ser fiziologic si glucoza (la necesitate). B. TULBURRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric, deshidratarea, spolierea de sare si crampele calorice. a) Edemul caloric apare la neaclimatizati, n primele saptamni de lucru. Patogenia e necunoscuta, presupunndu-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata; modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme, mai ales la picioare si glezne, care dispar n repaus si la loc racoros, care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. Tratamentul consta n ntreruperea ortostatismului si repaus n ambianta termica neutra. Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura n prima saptamna de lucru, si ingestia rationala de apa si sare. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie, insuficient nlocuita. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora, la 8 si chiar pna la 10 litri/zi, ducnd la oligurie, scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular, deshidratare celulara prin trecerea apei n spatiul extracelular, colaps. Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic, cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. In raport de gravitate, exista 4 forme clinice. n forma usoara, deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg), aparnd doar senzatia de sete. In forma moderata si n cea grava, deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4,5 1), aparnd sete intensa, oligurie, tahicardie, hiperpirexie rectala (cu cea 2C), oboseala, slabiciune, uscaciunea mucoasei bucale, si dificultati n ingestia de lichide si alimente. In forma severa, deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1), manifestarile mentionate devenind foarte intense, aparnd n plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. La un deficit de cea 15% apar colapsul, coma, apoi moartea. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare; cresterea clorurii de sodiu n plasma; hiperproteinemie usoara si uremie; modificari ale hematocritului; sudoare hipotona; pierderile de apa si cele de sare pot coexista, una fiind nsa cel mai des dominanta, mai ales pierderile de apa. Tratamentul n forma usoara consta n ingestia (n timpul liber) de lichide reci sub forma de apa, limonada, lapte sau ceai pna la nlocuirea pierderilor. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa n primele 24 de ore, si apoi dupa necesitati; calea intravenoasa se impune cnd bolnavul e inconstient. Repausul la camera e obligatoriu. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. Patogenic, spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa, deci 15-20 g/zi, ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. Cresterea sodiului extracelular determina

deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. Cnd pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism, hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza, uremia creste. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree cnd* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie, cu scaderea debitului renal. Uremia determina greturi si varsaturi, care scad si ele ingestia de sare, instalndu-se astfel un cerc vicios. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor n tubii renali, continutul n clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut, sub 1/10 din continutul plasmatic, adica sub lg/1. Clinic, evolutia are loc n 3 stadii, care sunt si forme clinice. La un deficit de sare de 0,5 g/kc, dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli, forma fiind usoara. La un deficit de 0,5-0,75 g/kc, manifestarile se intensifica, adaugndu-se greturi, crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta), aceste manifestari corespunznd formei medii. O spoliere de sare peste 0,75 g/kc da o forma grava, caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate, la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1, cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului, a proteinelor si ureei sanguine. Se impune diferentierea de o afectiune renala. Tratamentul consta n: repaus la pat ntr-o camera racoroasa; asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente, bauturi, perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri n primele 12-24 ore, din care primul litru n prima ora. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca, n forma usoara ea fiind scazuta, n forma medie aproape absenta, iar n forma severa lipsind complet. d) Crampele calorice apar, ca si spolierea de sare, prin expunere la caldura nsotita de efort fizic. Patogenia e insuficient cunoscuta. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare, cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei; mecanismele par a fi n general asemanatoare. Clinic exista nsa diferente, n crampele calorice starea generala nefiind afectata ca n spolierea de sare. Nu s-au gasit modificari semnificative n ce priveste echilibrul acido-bazic, metabolismul calciului, magneziului, potasiului, glucozei si acidului lactic. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfrsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia, uneori chiar seara, a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat, preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor. In forma usoara durerea e moderata, crampele dureaza 1-2 minute, dupa care dispar spontan, reaparnd la intervale neregulate. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros, globulos, crampa dureaza 2-3 minute, pentru a reapare dupa o pauza de alte cteva minute. Obiectiv se constata o usoara tahicardie, cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort, scaderea clorului si sodiului seric, si o natriurie foarte scazuta. Fenomenele diminueaza de obicei n cea 2 ore, durnd nsa uneori pna la 6-8 ore. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare, n care starea generala e afectata; tetania, testele pentru tetanie fiind pozitive, mna prezentnd flexia metacarpienilor, falangelor si extensorilor interfalangieni. Tratamentul n forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0,5llitru, din care 0,25 litri n primele 5-10 minute; solutia hipertona (5%) se administreaza n cantitati mici. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate, pna la normalizare. Dupa ncetarea crampelor, e necesar un repaus de 24 de ore C. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute, cu umiditate mare, radiatii calorice si lipsa curentilor de aer, n prezenta efortului fizic. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii; obezitatea; afectiunile degenerative ale cordului si vaselor, cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului; alcoolismul, chiar la aclimatizati; deshidratarea. Patogenia e insuficient clarificata, pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare; evaporarea redusa a transpiratiei din cauza

umiditatii crescute a aerului; oboseala" glandelor sudoripare. Anatomopatologic, prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si nlocuirea lor cu celule gliale n cortex, cerebel si ganglioni bazali; hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta n focar prin anoxie si colaps circulator; ipotetic, caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. Clinic, debutul poate fi brusc, fara perioada prodromala, cu pierderea constientei, sau lent, pna la 5 zile, cu ameteli, slabiciune, sincopa, greturi, varsaturi, uneori crampe musculare si dispnee; ncetarea sudoratiei precede socul. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza ntregii suprafete cutanate, pielea fiind calda si uscata, congestionata si uneori cianotica, n cazuri severe aparnd si petesii; hipertermia de 41-43C; prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala, cu usoara confuzie si dezorientare, urmate de delir, convulsii si coma. Colapsul central sau periferic e inconstant. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare, cianoza, hipotensiune, tahicardie, oligurie; acestea agraveaza prognosticul. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii, cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice n snge sau hemoconcentratie, cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic n rare cazuri; hiperkaliemia e semn de prognostic grav; uneori apar leucocitoza si trombopenie; e posibila si afectarea hepatica, cu cresterea bilirubinei serice si icter. Evolutia este diferita. Mortalitatea peste 10%, de obicei n primele 24 de ore, depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. E posibila revenirea completa, dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale, cu posibilitatea unei noi cresteri; revenire lenta, dupa mai multe zile, a sudoratiei normale; instalarea unor sechele cu tulburari mintale, n caz de coma prelungita; hipersusceptibilitate la noi socuri. Tratamentul consta n: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea ntr-o camera racoroasa; racirea fortata prin imersie n baie cu gheata, aplicarea de cearsafuri ude, dus de aer rece si uscat, racirea ntrerupndu-se cnd temperatura rectala scazut la 39C; masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei; repaus n continuare; tratarea unui alt eventual soc, prin oxigenoterapie si vasopresoare. D. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI NALTE. Temperaturile nalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala; hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare, efectele fiind nsa diferite dupa individ; poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. Din cauza scaderii diurezei, eliminarea renala a apei scaznd sub 50-75% (normal) chiar pna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism, urina se concentreaza, putnd apare albuminurie, hematurie si chiar cilindrurie, sodiul urinar scade, litiaza renala poate fi agravata. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice, pe cnd consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric, acesta devenind hipoacid; sunt favorizate fenomenele dispeptice, uneori si tulburarile motorii gastrice, hipotonia putnd duce la dilatarea stomacului; scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. Sunt favorizate dermatozele cronice, hiperhidroza si piodermitele. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil), psihonevrozele, endarterita obliteranta. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. E. PROFILAXIA. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa, instalate la gura cuptoarelor, sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa, sau de paravane racite cu apa s.a. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru, sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a

unor materiale ncalzite (metal, sticla s.a.) trebuie amplasate rational n spatiu. Reducerea efortului fizic, automatizarea proceselor producatoare de caldura, ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s.a. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici. mbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura, si va fi de culoare deschisa, rezistenta la umezeala, si suficient de larga. In conditiile speciale din otelarii, la furnale, la samotarea cuptoarelor s.a. asemenea, se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante, uneori ventilate. Pentru fata, mini si picioare exista echipamente specifice de protectie. Organizarea muncii va avea n vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. La temperaturi peste 30C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator, pentru odihna; se vor instala dusuri de aer, cu respectarea normelor n vigoare privind temperatura, umiditatea si viteza curentului de aer, n functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului; se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. Masurile medicale sunt multiple. n ce priveste regimul hidrosalin, cnd temperatura depaseste constant 30C, se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1), 2-4 l/persoana/schimb, cu o temperatura de 16-18C (NGPM/2002, art.538). Este recomandabila o diferentiere ntre neaclimatizati si aclimatizati. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic, se poate creste concentratia NaCl n apa carbogazoasa pna la 2 g/l, precum si ingestia de sare prin alimente. La aclimatizati cu stres termic moderat, se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16C, n cantitati mici de cea 250 ml odata; n stresul mare, cu pierdere de cea 1 litru apa/ora, se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb, restul pierderii fiind compensat n timpul liber. In ce priveste regimul alimentar, se va avea n vedere nlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale, recomandndu-se legume si fructe, sucuri nefermentate si citronade. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna, regimul hidrosalin si alimentatie. In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic, se vor respecta prevederile din NGPM/2002, anexa nr. 7, fisa 106 (temperatura ridicata). Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric, colapsul caloric si crampele calorice, iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata). BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCZUTE Se au n vedere 2 categorii de afectiuni, dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale, sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). Ele vor fi declarate ca boli profesionale. Prin actiune indirecta, temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni a frigore". A. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a,frigului. Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta, actionnd asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia, cu scaderea aportului de snge si a temperaturii locale; tulburari circulatorii; perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat, nca nainte de punctul de nghet; nghetarea extracelulara, urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. Diagnosticul este usor, cunoscnd expunerea si facnd examenul clinic. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor minii sau piciorului, fiind mai rara la nas, pavilionul urechii sau obraji. Initial apare senzatia de rece, cu dureri si parestezii (amorteli, furnicaturi), urmate de semne de ischemie locala cu paloare, hipotermie si hipoestezie pna

la anestezie. Acestea pot dispare n 12-24 de ore daca expunerea nceteaza, sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. Degeraturile pot fi de 4 grade: n gradul 1 stratul bazai nu e depasit, existnd doar o hiperemie locala superficiala; gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene, dar fara depasirea stratului bazai; n gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa, iar n gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde, tendoane, oase si articulatii, eventual si cu alterarea starii generale. Degeratura se poate vindeca complet dar, mai ales la debili si bolnavi, pot apare infectii secundare, rareori cu anaerobi sau bacili tetanici; n unele cazuri se impune amputarea extremitatii. Tratamentul consta n: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului ntr-o ncapere ncalzita; efectuarea unui usor masaj al zonei afectate, fiind contraindicate frectia energica cu zapada si ntrzierea aplicarii caldurii; adoptarea n pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata; administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. Dupa un tratament chirurgical, plastic sau cu amputare, se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. B.HIPOTERMIA (NGHEAREA GENERAL). Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala, vnt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. Factorii favorizanti sunt: vrsta naintata; traumatismele; oboseala; debilitatea; bolile cronice prelungite cu stari carentiale, cum sunt diabetul, mixedemul, anemia, insuficienta renala sau hepatica s.a.; leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante; alcoolismul; lipsa de miscare. Patogenia e complexa. Expunerea la frig timp de cteva ore, cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min, poate fi compensata, echilibrul termic fiind mentinut. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea n trepte succesive a temperaturii corporale, ntruct regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale, pentru a le apara de frig, explicndu-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. Cnd temperatura corporala a scazut la 30C, apare o ncetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem, dupa care temperatura scade rapid, cednd, putnd surveni moartea. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor, organelor si sistemelor, cu scaderea metabolismului; o stare confuzionala, desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere; cordul fiind foarte sensibil, la 29C apare fibrilatia atriala, urmata uneori de fibrilatie ventriculara, prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central; tulburari hemodinamice, prin cresterea vscozitatii sngelui si perturbari metabolice. Clinic se disting 2 faze evolutive, prima de aparare si a doua de epurare. In faza de aparare, dupa frison apar dureri musculare, reflexe exagerate, poliurie, polipnee, tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. n faza de epuizare se instaleaza bradicardie, bradipnee, respiratie superficiala, hipotensiune arteriala, adinamie, tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare, indiferenta si confuzie, urmnd pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. La debili, faza de aparare poate lipsi. S-au descris 3 forme clinice. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32C, aparnd o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. In forma moderata temperatura e ntre 32-24C, cu deprimare metabolica, bradicardie si bradipnee, hipotensiune arteriala si obnubilare. Informa severa temperatura scade sub 24C, cu instalarea comei, urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si ncalzirea. Bolnavul trebuie plasat ntr-un sac de dormit sau o patura, si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vnt. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala n apa calda de 3435C, crescnd apoi temperatura apei la 40-43C n urmatoarele 5-10 minute. Cnd temperatura corpului a revenit aproape de normal, bolnavul va ramne n repaus la pat, fiind bine acoperit. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic, glucoza si vitamina C si, dupa caz, se poate recurge la oxigenoterapie, respiratie artificiala sau masaj cardiac.

C. BOLILE A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta, variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig, umiditatea crescuta si curentii de aer. Patogenic, trecerea de la cald la rece, cnd vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta, produce o crestere intensa a pierderii de caldura, n conditiile n care centrii termoreglarii au fost frnati anterior de temperatura nalta. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor, organismul e predispus la infectii. Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite, faringite, laringite, bronsite, bronhopeumopatii, pneumopatii; la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala; la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut, artroze, lombosciatica s.a.; mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza), neurologice (nevrite, nevralgii) s.a. D. PROFILAXIE. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi, ferestre); instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald n fata usilor; introducerea de sisteme adecvate de ncalzire, dificil de realizat n halele mari; evitarea muncilor usoare, fiind recomandat efortul fizic; instituirea masurilor de protectie a muncii, pentru prevenirea accidentelor; acordarea de pauze petrecute n spatii fixe sau mobile, climatizate sau ncalzite, cu posibilitati de uscare a hainelor; protejarea prin mbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile, cu mai multe straturi, si cu spatiu subvestimentar suficient; calirea organismului prin factori naturali, exercitii fizice si sport; alimentatie echilibrata, care sa acopere necesitatile energetice. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5C), se va asigura ceai fierbinte, (0,5-1 l/persoana/schimb ). Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinnd cont de NGPM/2002, anexa nr. 7, fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10C). Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia, degeraturile, urticaria (temperaturi extreme), artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil); dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea, evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil, este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu, care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale. A. PLANUL DE EVALUARE va fi ntocmit pe baza informatiilor obtinute n faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de ntreprindere, sectie, atelier, ncapere, loc de munca, post de munca si grup ocupational, dupa caz. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura, umiditate, curenti de aer si radiatii calorice, a caracteristicilor si amplasarii lor, precum si a dotarilor de protectia muncii. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca n diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. Se vor aprecia si caracteristicile ncaperii: dimensiuni, usi, ferestre, sisteme de ncalzire si ventilatie s.a. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate n ncapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia; cantitatea de vapori de apa degajata; intensitatea radiatiei calorice; intensitatea efortului fizic; senzatia termica a persoanelor s.a.

Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele n care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici, pentru o evaluare ct mai completa n spatiu si timp; indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici, biofizici, fiziologici, complecsi) n paralel cu factorii climatici considerati separat. Masuratorile vor fi facute: la 0,5 si 1,5 metri de sol, pentru a surprinde variatiile pe verticala; cu sau fara ventilatie n functie, pentru aprecierea eficientei acesteia; in cel putin cele 2 sezoane extreme, in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare, in raport de rezultatele obtinute. B. METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului, atat ai celor de mediu cat si ai organismului, s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii calorice); metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala, frecventa cardiaca, bilant hidric, indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s.a.); metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva, indice de solicitare termica, indice de sudoratie previzibila s.a.). Pentru raportare la normele de microclimat din Romania, sunt necesare doar metodele din prima categorie, celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania, desi unele sunt depasite de tehnica actuala. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann; pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei, care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. dozimetrul medical), fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. globtermometrul), rezultand temperatura exprimata in C; o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. Temperatura corporala (cutanata, sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur, fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule, tabele sau nomograme, care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete, fiabile si usor de manuit. C. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (C); umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%); viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s); intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002, art.533-541, referitoare la microclimat.

Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM, tabelul 1) (a se vedea capitolul 4). Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a, iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b. Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002, tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (C) (m/s) M<117 18 <0,2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis, care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0,3 <0,4 <0,5

Metabolism foarte intens (4)

Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: - pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0,7tm+0,3tg - pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0,7tm + 0,2t8+0,lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului, C tg este temperatura de globtermometru, C tun estet temperatura umeda naturala, C ,,La unele locuri de munca (birouri, camere de comanda, ncaperi cu videoterminale, ncaperi social-culturale etc.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic, trebuie asigurate conditiile expuse in continuare. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26C; diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1,1m si 0,1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3C; umiditatea relativa a aerului intre 30-70%; viteza medie a curentilor de aer intre 0,1-0,3 m/s. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24C; diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la

1,1m i 0,1m deasupra solului, umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara; diferente mai mici de 10C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX; ta este temperatura uscata a aerului (C), \ este temperatura medie de radiatie (C), iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer, anume 0,5 daca viteza e mai mica de 0,2 m/s, 0,6 daca viteza e intre 0,2-0,6 m/s, si 0,7 daca viteza e intre 0,7-1 m/s. Cand viteza e mai mica de 0,2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4C, temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie". Limitele minime i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c. Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002, tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (C) de aer (C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25,0 0,5 30 1,0 117<M<234 23,0 0,5 28 1,0 234<M<360 21,5 1,0 27 1,3 M>360 20,0 1,3 26 1,5 2 M<117 22,0 0,5 28 1,0 117<M<234 20,0 1,0 26 1,5 234<M<360 18,5 1,5 25 2,0 M>360 17,0 2,0 24 2,5 >3 M<117 20,0 1,0 25 1,5 117<M<234 18,0 1,5 24 2,0 234<M<360 16,5 2,0 23 2,5 M>360 15,0 2,5 22 3,0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii n sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002, tabelul 13)

Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20

Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 .

Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine n contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute n tabelul 1e. Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002, tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica, sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 Personalul care lucreaza n microclimat cald (peste 30C) sau rece (sub 5C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, ale caror durata si frecventa se stabilesc n functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat, scop n care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002, art.537). In perioadele n care, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se nregistreaza temperaturi exterioare extreme, respectiv temperaturi ce depasesc 37C sau care, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel, ori temperaturi sub minus 20C sau care, corelate cu conditii de vnt intens, pot fi echivalate cu acest nivel, se vor lua masuri de protectie a angajatilor n conformitate cu prevederile legale n vigoare" (NGPM/2002, art.540). Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit ncadrarea parametrilor microclimatului n valorile limita prevazute de norme, angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002, art.541). Pentru ncaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura ncaperii, si care au fost prezentate la capitolul 1. Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate n calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de ncalzire si ventilatie. In cazul determinarii unor parametri complecsi, interpretarea se va face n raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. Astfel, pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30 pentru munca usoara, 28 pentru munca medie si 26 pentru munca grea, iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2. Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca; temperatura sublinguala 37,5C pentru munci zilnice a 8 ore, si 38C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata

temperatura de alarma"); debitul sudoral cea 0,5 litri/ora; temperatura cutanata medie 35,6C. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald, cald, confortabil, racoare, rece, foarte rece (frig). Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex, reprezentnd raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism, apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte, si cantitatea care poate fi eliminata n functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte; o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta.

MICROCLIMATUL
Autor: dr.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului, umiditatea relativa, curentii de aer si radiatia calorica. Temperatura aerului este in permanenta modificare, in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate, convectie si radiatie. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil, cind aerul este saturat), exprimata in procente. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva, cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita; se masoara in m/sec. Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante), fiind de fapt o energie calorica in miscare. Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc, atat in conditii de microclimat cald cat si rece. Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca. In conditiile unei ambiante placute, organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). Intr-o ambianta calda, evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului, temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru, IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara, medie, grea, foarte grea), a duratei efortului, a felului echipamentului, si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. Astfel, cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1,3 Kg/h, in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1,4% din greutatea unui individ de 70 Kg. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala, devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate. Trebuie subliniat ca, odata cu transpiratia, se pierd si alti constituenti, dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl - "sare", plus alte elemente, vitamine etc.). In aceste conditii, inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta, fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare. Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala", cu intreg cortegiul de simptome respectiv. Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi, cu evolutie gradata, ca la arsuri. MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial, cat si persoanelor expuse.Astfel, in expunerea la microclimat cald, termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. Se folosesc paravane, straturi izolatoare de aer sau perdele

de apa. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g. NaCl la litru). In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata - sistemul "foilor de ceapa", mai multe straturi de haine, deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). Este necesara o alimentatie bogata caloric, cu un procent mai mare de grasimi. Alcoolul nu protejeaza de frig, ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura.

Igiena muncii

Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer; inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m; inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2.5m; temperatura aerului optim 22-25C; umiditatea relativa a aerului 35-70%; concentratia bioxidului de carbon 0.03% ( 0.3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35C este temperatura corpului normala. Sub 25oC corpul incepe sa tremure ; tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura. Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism.astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata - electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare ; intreruperea de munca , hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele ; nas , urechi , degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)C stat in umiditate umezeala

vasoconstrictia degetele de la picioare in special ; + 0 C in conditii de umiditate - incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : - lucs masura iluminat - lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100.000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza. Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice . Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara. Zgomotul la locul de munca 16-16.000-20.000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini , pisici si de aceea percep cutremurele ; ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii - intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore. 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala . nivel al zgomotului 40-90dB ; concert 120dB, este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres. Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa , vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina , rau de transport, rau de mare etc. Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale , intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja.Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat.Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare , ciocane ( picamar) cismarii.

Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii , si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon ; oxigen 20% . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea - se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul , bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie. Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca

Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere - minerale - organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 ; nisip practic ;praf ,boala silicoza apare frecvent la mineri . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara , repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer . Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . In morarit faina in croitorie firele , Pulbere de origine animala fulgi ,par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule

mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice , inflamatie fibrasa ; pana la asmul bronsic . Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc. Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti . Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : - energie ; - frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica . Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate , in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate , radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza . Efecte : somatice genetice Iradierea 0,25 Gy scad celulele albe din snge , scad globulele albe . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0,25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ ; ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10.000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune - moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic ; in primul semestru de sarcina fara radierii; si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil .

+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea ; efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea ; , - daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore, zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului

Radiatii neionizante

Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu , daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete . Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces ; conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea . INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica ; lipsa lor ne provoaca senzatia de frig ; duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata , varsaturi dureri de cap , fotofobie .

CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele , cuptoarele , telefoanele mobile televizoarele . Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb. Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale , ; minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama .; intra pe cale respiratorie , cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia , tulburari digestive , Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase , fenomene digestive , si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor ; respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele ; limita admisa 0.1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1. Gaze asfisiante 2. Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei , ameteala , greata, slabiciuni , varsaturi .

Daca se continua apare colaps lesina si moare . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat , iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: - greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal , furie , depresie Etapa 3 : nu mai respira , intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte ; duce la orbire ataca nervul optic. Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic , nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina

You might also like