Professional Documents
Culture Documents
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Editura M.A.I.
2005
1
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
2
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
CUPRINS
3
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
CUVÂNT ÎNAINTE
4
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
5
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
6
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
I. GENERALITĂŢI
Având în vedere existenţa, în domeniul managementului prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă, a unui sistem instituţional parţial închegat, cu
funcţionare temporară şi care se activează abia la momentul producerii situaţiilor de
urgenţă şi pentru a asigura instituirea în cel mai scurt timp a unui cadru legal modern
şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi
profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor
materiale şi culturale importante pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, care să
permită restabilirea rapidă a stării de normalitate, Guvernul României a adoptat
Ordonanţa de Urgenţă (nr. 21/ 15.04.2004) prin care a fost înfiinţat Sistemul
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru asigurarea resurselor şi
coordonarea acţiunilor în situaţii de urgenţă.
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în
continuare Sistem Naţional, se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor
umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de
normalitate. Sistemul Naţional este organizat de autorităţile administraţiei publice şi
se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul
situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune
de infrastructura şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în
ordonanţa de urgenţă menţionată.
Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
♦ previziunea şi prevenirea;
♦ prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
♦ respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
♦ asumarea responsabilităţii gestionarii situaţiilor de urgenţă de către autorităţile
administraţiei publice;
♦ cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme si
organizaţii similare;
♦ transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,
astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
♦ continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă,
de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul
7
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de
intensitatea acestora;
♦ operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor
Sistemului Naţional.
Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii
de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
♦ avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de
pericol;
♦ declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţării sau producerii
situaţiei de urgenţă;
♦ punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice
tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau
parţial afectată;
♦ intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de
situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
♦ acordarea de ajutoare de urgenţă;
♦ instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din
Constituţia României, republicată;
♦ solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
♦ acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;
♦ alte măsuri prevăzute de lege.
♦ Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează,
în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi
organisme din afara acestuia, din ţară sau din străinătate, guvernamentale
sau neguvernamentale.
9
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de
situaţii de urgenţă.
Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului se stabilesc prin ordin al
prefectului municipiului Bucureşti.
La nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete
judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene.
Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de
servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri
ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii
de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor
economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă.
Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin
ordine ale prefecţilor.
La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum
şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului şi cu avizul prefectului,
comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete
locale.
Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului sau
municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor
instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă,
precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor
ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de
risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin
dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare
Inspectoratul General, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, asigură coordonarea unitară şi permanentă a
activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
În cadrul Inspectoratului General se organizează inspecţia de prevenire,
centrul operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul
situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în
comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare,
evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică
operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă.
Inspectoratul General prin centrul operaţional naţional, asigură secretariatul
tehnic permanent al Comitetului Naţional, preluând în acest sens, la data
desfiinţării Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor,
secretariatul tehnic permanent al acesteia.
Inspectoratul General asigură coordonarea şi controlul de specialitate al
serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, profesioniste şi voluntare
asigură şi potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel
10
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
naţional în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării
situaţiilor de urgenţă.
Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă,
denumite în continuare servicii de urgenţă profesioniste, constituite ca servicii
deconcentrate, care funcţionează ca inspectorate judeţene si al municipiului
Bucureşti, asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul
activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
În cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste se organizează inspecţii de
prevenire, centre operaţionale şi alte structuri adecvate pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în
comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
Centrele operaţionale îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute pentru centrul
operaţional naţional, la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
Serviciile de urgenţă profesioniste, prin centrele operaţionale, asigură
secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului
Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
Serviciile publice de urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale în unităţile
administrativ-teritoriale în care funcţionează, cooperarea în domeniile protecţiei
civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionarii situaţiilor de urgenţă.
La nivelul ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului
Bucureşti, al oraşelor şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de
urgenţă, denumite în continuare centre operative.
La ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin
complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, prevăzute în anexa nr.
1, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr 21, centrele operative se constituie ca
structuri cu activitate permanentă.
Centrele operative îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute pentru centrele
operaţionale, în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice
centrale respective.
Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţii
respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau
prin dispoziţie a primarului.
Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la
nivelul autorităţilor publice centrale sau locale.
În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară la locul producerii evenimentului
excepţional a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie se realizează de
către o persoană împuternicită, după caz, de către Comitetul Naţional, ministerial,
judeţean sau al municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea
evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate, denumită
comandantul acţiunii. Comandantul acţiunii poate fi ajutat în îndeplinirea
sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat, constituite potrivit
reglementărilor în vigoare.
11
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor,
centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă se stabilesc
pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare
funcţionării Sistemului Naţional se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor, ale celor din dotarea Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ale altor
componente ale sistemului naţional de apărare.
12
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
♦ stabileşte repartizarea principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură
ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului;
♦ iniţiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi
le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
♦ analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat
a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor
administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de
urgenţă;
♦ stabileşte modul de cooperare a structurilor Sistemului Naţional cu alte
autorităţi şi organisme ale statului român sau internaţionale abilitate în
managementul stărilor excepţionale;
♦ coordonează informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de
urgenţă;
♦ îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite potrivit legii.
Comitetele ministeriale, judeţene, al Municipiului Bucureşti şi locale au
următoarele atribuţii principale:
♦ informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General (comitetele locale
prin Centrul Operaţional Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti) privind
stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării
acestora;
♦ elaborează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
tipurilor de risc din domeniile de competenţă ale ministerelor şi celorlalte
instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le
prezintă spre avizare Inspectoratului General şi Comitetului Naţional (numai la
nivelul ministerelor);
♦ evaluează situaţiile de urgenţă produse în domeniile de competenţă, respectiv
pe suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale şi stabilesc măsuri şi acţiuni
specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor
de urgenţă din domeniile de competenţă ale ministerelor, şi propun, după caz,
declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;
♦ analizează şi avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane,
materiale şi financiare necesare gestionarii situaţiilor de urgenţă;
♦ informează Comitetul Naţional, colegiile ministerelor, respectiv Consiliile
Judeţeane (al Municipiului Bucureşti) şi locale asupra activităţii desfăşurate;
♦ îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege, de Comitetul Naţional
sau de organele abilitate.
13
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
♦ analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze
asupra evoluţiei acestora în scopul identificării stărilor potenţial generatoare de
situaţii de urgenţă, propunând totodată măsuri pentru avertizarea populaţiei şi
prevenirea agravării situaţiei;
♦ asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi
acţiunilor de prevenire si gestionare a situaţiilor de urgenţă;
♦ asigură informarea operativă a ministrului administraţiei şi internelor şi a
instituţiilor interesate asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgentă
sau producerii situaţiilor de urgenţă în teritoriu, printr-un sistem informaţional
propriu;
♦ coordonează derularea programelor naţionale de pregătire în domeniul apărării
împotriva dezastrelor;
♦ coordonează activităţile de prevenire şi de intervenţie desfăşurate de serviciile
publice comunitare profesioniste, precum şi constituirea grupelor operative
pentru coordonarea şi sprijinul răspunsului în situaţii de urgenţă în zonele grav
afectate;
♦ transmite şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Comitetului Naţional;
♦ asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori
producerea situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra măsurilor întreprinse pentru
limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;
♦ asigură coordonarea tehnică şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a
centrelor operative şi asigură menţinerea permanentă a fluxului informaţional
cu acestea;
♦ cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor
la care statul român este parte, şi urmăreşte respectarea acestor convenţii în
domeniul situaţiilor de urgenţă;
♦ avizează şi propune Comitetului Naţional, spre aprobare, planurile de
intervenţie, de cooperare sau de asistenţă tehnică cu alte structuri ori organizaţii
internaţionale, în vederea îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă;
♦ constituie şi gestionează baza de date cu privire la situaţiile de urgenţă şi pune
la dispoziţia instituţiilor interesate datele şi informaţiile solicitate pentru
soluţionarea situaţiilor de urgenţă;
♦ avizează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice
tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, şi le prezintă spre
aprobare;
♦ acordă asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor publice centrale si locale
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă;
♦ propune ministrului administraţiei şi internelor participarea cu forţe şi mijloace
la înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă în afara teritoriului ţării, potrivit
tratatelor, acordurilor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte;
♦ coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la
nivel naţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane,
materiale şi financiare pentru astfel de situaţii;
14
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
♦ elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Naţional,
primului-ministru, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Preşedintelui
României şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
♦ cooperează cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stării de
urgenţă, stării de asediu sau al altor stări excepţionale;
♦ funcţionează ca punct naţional de contact în relaţiile cu organismele şi
organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu
responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă;
♦ elaborează Regulamentul-cadru privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi
dotarea comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii
de urgenţă;
♦ informează Colegiul Ministerului Administraţiei şi Internelor asupra activităţii
desfăşurate;
♦ îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Comitetul Naţional sau de primul-
ministru privind managementul situaţiilor de urgenţă şi prin regulamentul
propriu de organizare şi funcţionare.
15
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
♦ centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de
sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează organismelor şi organelor
abilitate;
♦ gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zonele de
competenţă;
♦ îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind gestionarea situaţiilor de
urgenţă, prevăzute de lege sau stabilite de organismele şi organele abilitate.
16
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
17
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
j) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din
timpul conflictelor militare;
k) participarea la misiuni internaţionale specifice;
l) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice
in situaţii de urgenţă sau de conflict armat.
Aceste atribuţii se completează cu cele cuprinse in alte acte normative
incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale in
domeniu, la care România este parte.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă sunt constituite,
potrivit legii, servicii de urgenta profesioniste şi voluntare.
În condiţiile legii se pot constitui şi alte structuri de urgenta publice sau private.
In funcţie de tipurile de riscuri specifice, unităţile administrativ-teritoriale,
localităţile componente, instituţiile publice, agenţii economici şi obiectivele se
clasifica, din punct de vedere al protecţiei civile.
19
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
4.Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă
21
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
e) asigura condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor
de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite
in unitatea administrativ-teritorială in scopul limitării şi înlăturării efectelor
dezastrelor;
f) prezintă consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi
alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte
masuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi
a mediului;
g) exercita controlul aplicării masurilor in situaţiile de protecţie civila.
Primarul are următoarele atribuţii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorica de protecţie civila;
b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local in domeniul protecţiei
civile;
c) aproba planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de
specialitate;
d) propune fondurile necesare realizării masurilor de protecţie civila;
e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia
civilă ;
f) coordonează activitatea serviciilor de urgenta voluntare;
g) aproba planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele
neguvernamentale;
h) dispune masuri şi controlează modul de întreţinere a spatiilor de adăpostire
colective de către administratorul acestora;
i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor
de înştiinţare şi alarmare in situaţii de protecţie civila;
j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de
protecţie civila;
k) solicita asistenta tehnica şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de
protecţie civila;
l) exercita controlul aplicării masurilor de protecţie civilă in plan local;
m) asigura evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri in
situaţii de protecţie civila, precum şi distribuirea celor primite;
n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de
situaţiile de protecţie civila;
o) stabileşte masurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a
alimentarii cu energie şi apă a populaţiei evacuate;
p) dispune masuri pentru asigurarea ordinii publice in zona sinistrata;
q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz,
in probleme de interes comun;
r) gestionează, depozitează, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi
materialele de protecţie civila, prin serviciile de specialitate subordonate.
22
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor
economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii
principale:
a) asigura identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici,
generatori de evenimente periculoase;
b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea masurilor şi a acţiunilor de prevenire şi
de pregătire a intervenţiei, in funcţie de încadrarea in clasificarea de protecţie
civila;
c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanta elaborate de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, servicii sau formaţiuni
proprii de urgenta şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a
acestora;
d) participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit
acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor
situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii;
e) asigura gratuit forţelor de intervenţie chemate in sprijin in situaţii de
urgenţă echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate
riscurilor specifice;
f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat in munca privind
protecţia civilă ;
g) asigura alarmarea populaţiei din zona de risc creata ca urmare a
activităţilor proprii desfăşurate;
h) prevăd, anual, in bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare
desfăşurării activităţilor de protecţie civilă;
i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc
şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenta producerii sau producerea
unei situaţii de urgenţă civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic;
j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii
produselor regulile şi masurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile
previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;
k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de
urgenţa profesioniste sau voluntare;
l) menţin in stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spatiile
de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau
intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifica periodic;
m) îndeplinesc alte obligaţii şi masuri stabilite, potrivit legii, de către
organismele şi organele abilitate.
Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile in indiviziune sau le utilizează
in comun sunt obligate sa coopereze pentru îndeplinirea masurilor de protecţie civilă
pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile.
Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele
obligaţii:
d) sa prevadă in documentaţiile tehnice ale investiţiilor masurile specifice,
echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor in vigoare, şi sa
asigure realizarea lor înainte de darea in exploatare a investiţiei;
23
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
b) sa obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă ,
prevenirea şi stingerea incendiilor şi de mediu, conform legii, şi sa urmărească
realizarea masurilor stabilite in cuprinsul acestora;
c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrările şi sa
întocmească proiectul, respectiv sa execute construcţia sau instalaţia conform
gradului de risc seismic evaluat.
Persoanele care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreţinerea,
repararea, postutilizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor
tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor prevăzute de lege, le vor
examina sistematic şi calificat pentru identificarea, evaluarea şi controlul
riscurilor, in condiţiile prevăzute de reglementările specifice.
Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii:
d) sa beneficieze, in mod gratuit, de echipament de protecţie individuala, de
tratament medical şi antidoturi, daca sunt încadraţi la agenţi economici sau
instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;
b) sa beneficieze de masurile de protecţie sociala prevăzute prin lege pentru
perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civila;
c) sa respecte normele, regulile şi masurile de protecţie civilă stabilite;
d) sa participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire
specifica.
24
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Pregătirea pentru protecţia civilă in instituţiile de învăţământ militar este
obligatorie şi se desfăşoară pe baza tematicilor elaborate cu consultarea
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta.
Formarea, perfecţionarea şi specializarea personalului serviciilor de
urgenta profesioniste şi al structurilor componente ale Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de urgenţă se realizează in instituţiile de învăţământ de
profil din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării
Naţionale, precum şi in alte unităţi abilitate din tara şi din străinătate.
Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor
Informarea şi educarea preventiva a populaţiei privind protecţia civilă sunt
obligatorii şi se asigura prin: instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate gradele,
mijloacele de informare in masa şi serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenta.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, in colaborare cu Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenta, stabileşte, prin protocol, temele şi activităţile practic-
aplicative de educaţie privind protecţia civilă , care se includ in programele de
învăţământ, precum şi in planurile activităţilor extraşcolare.
Societăţile publice şi private, naţionale şi locale, de radio şi televiziune, precum
şi presa scrisa sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in ştirile şi
reportajele acestora, a riscurilor potenţiale, masurilor preventive şi a modului de
acţiune şi comportare a populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă civila.
La informarea şi educarea preventiva a populaţiei privind protecţia civilă
participa şi organizaţiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor şi
specificului activităţilor acestora.
Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se asigura sistematic, de regula
împreuna cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor, in condiţiile stabilite
prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă
şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. Participarea salariaţilor la
instruire constituie sarcina de serviciu.
26
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
27
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
28
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Prealarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă
corespunzătoare unui timp de zbor, faţă de frontiera de stat a României sau de limita
grupurilor de judeţe, care să asigure informarea autorităţilor despre pericolul atacului
aerian şi să le permită acestora luarea măsurilor şi desfăşurarea activităţilor ce se
impun pentru declanşarea în bune condiţiuni a semnalului de alarmă aeriană, dacă
este cazul.
Alarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă
corespunzătoare unui timp de zbor, faţă de frontiera de stat a României sau de limita
grupurilor de judeţe, care să permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie
împotriva loviturilor din aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice.
Atât pentru prealarmă cât şi pentru alarma aeriană, timpul de zbor, în minute,
se va preciza (dacă se va considera necesar) ulterior în „Instrucţiunile privind
înştiinţarea şi alarmarea”, elaborată de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă.
În cazul unui atac iminent, atunci când nu s-a declanşat starea de război, primele
mesaje de prealarmă şi alarmă aeriană se transmit cu aprobarea Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor furnizate de Statul Major
General (pe bază de Protocol).
Pe timp de pace înştiinţarea despre producerea sau pericolul producerii
accidentului nuclear şi chimic se realizează la ordinului ministrului administraţiilor şi
internelor de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, comitetelor ministeriale pentru
situaţii de urgenţă şi ale altor instituţii publice centrale.
Încetarea alarmei aeriene se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat de
frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de judeţe şi existenţa pericolului
atacului aerian nu există.
Mesajul de prealarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru
situaţii de urgenţă, al municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, unităţilor militare
de protecţie civilă, şefilor inspectoratelor judeţene ale Ministerului Administraţiilor şi
Internelor, direcţiilor regionale, staţiilor şi nodurilor de cale ferată importante,
centralelor nuclearo-electrice, termocentralelor şi hidrocentralelor electrice,
instituţiilor publice şi agenţilor economici importanţi (cu producţie de apărare; care
folosesc în procesul de producţie surse radioactive sau substanţe toxice etc.).
Organele la care se transmit mesajele de prealarmă aeriană se stabilesc prin plan
de şefii inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi ai comitetelor pentru
situaţii de urgenţă de la municipii şi oraşe cu aprobarea preşedinţilor comitetelor
pentru situaţii de urgenţă.
Mesajul de alarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de
urgenţă şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă, cât şi personalului care acţionează
sistemele şi mijloacele de avertizare şi alarmare.
Mesajul de încetare a alarmei aeriene se transmite tuturor organelor la care s-a
introdus alarma aeriană şi prealarmă aeriană. La localităţile şi agenţii economici care
au suferit lovituri din aer, semnalul de încetarea alarmei aeriene se declanşează la
29
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
ordinul preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă al localităţii sau de
conducătorul agentului economic respectiv, după ce s-a raportat eşalonului superior.
Responsabilitatea înştiinţării şi avertizării despre pericolul contaminării
radioactive, cu substanţe toxice şi agenţi patogeni, revine conducătorului de la sursele
de risc şi staţiilor de măsurare a radioactivităţii mediului.
Aceştia au obligaţia de a înştiinţa inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă, toate localităţile dispuse şi agenţii economici pe direcţia de propagare a
norului nuclear, chimic sau biologic.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută
numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a
agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune
condiţii prevenirea populaţiei şi salariaţilor.
Oportunitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi salariaţilor în timp
scurt şi se realizează prin asigurarea unor sisteme şi mijloace de alarmare care să
poată fi acţionate imediat.
Autenticitatea alarmării constă în transmiterea unor semnale de alarmare,
destinate prevenirii populaţiei şi salariaţilor care să nu creeze confuzii.
Stabilitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi salariaţilor în orice situaţie
creată şi se asigură prin :
• menţinerea în permanentă stare de funcţionare a fiecărui mijloc de
alarmare ;
• folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe
surse energetice diferite de funcţionare(electrică, aer comprimat, abur,
carburanţi etc.);
• asigurarea continuităţii legăturilor necesare acţionării mijloacelor de
alarmare ;
• restabilirea în timp scurt a mijloacelor şi sistemelor afectate ;
• utilizarea judicioasă a forţelor şi mijloacelor de alarmare în sectoarele şi
raioanele de intervenţie ;
• asigurarea unui înalt nivel de pregătire a personalului ce deserveşte
mijloacele de alarmare ;
Avertizarea populaţiei în bune condiţii se obţine prin organizarea alarmării
corespunzător caracteristicilor mijloacelor de alarmare instalate în localităţi, instituţii
publice şi agenţi economici, astfel încât intensitatea semnalelor acustice emise de
acestea să fie cu cel puţin 6-10 decibeli mai mare decât zgomotul de fond, dar nu mai
mult de 123 decibeli.
30
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
31
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
34
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
MIJLOACE DE ALARMARE
După principiul de construcţie şi funcţionare mijloacele de alarmare se clasifică
în : mijloace acustice şi mijloace optice.
Mijloacele de alarmare acustice asigură:
1. transmiterea de mesaje verbale în direct sau preînregistrate prin intermediul
sirenelor electronice;
2. emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500 Hz prin mijloace:
- speciale : sirene electrice de diferite puteri, sirene dinamice cu aer
comprimat, motosirene, şi sirene de mână.
- obişnuite : fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.
Mijloacele de alarmare optice asigură emiterea de semnale luminoase şi pot fi :
panouri sau dispozitive luminoase.
Numărul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurilor de instalare a acestora, pentru
asigurarea alarmării localităţilor şi agenţilor economici se stabilesc de către
inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă, împreună cu comisiile de
transmisiuni-alarmare, pe baza normelor de înzestrare şi în raport cu caracteristicile
tehnice ale mijloacelor, cu condiţiile locale de propagare a sunetului produs de
acestea şi cu nivelul zgomotului de fond existent în zonă, astfel încât să se acopere
întreaga zonă populată.
Pentru alarmarea localităţilor şi agenţilor economici se folosesc sirene
electronice, electrice de 5,5 KW şi de 3 KW, cu aer comprimat (dinamice) şi
motosirene.
Alarmarea interioară a halelor de producţie, complexelor comerciale, sălilor de
spectacole şi de sport, staţiilor de metrou etc. cu nivel de zgomot ridicat, se realizează
cu mijloace acustice care să producă un semnal sonor mai mare decât zgomotul de
fond, precum şi cu mijloace optice.
Sirenele electronice şi electrice se instalează la : construcţiile industriale,
hidrotehnice, social-culturale, economico-administrative, şcoli, clădiri de locuit,
agenţi economici cu grad de risc, instituţii publice, unităţi şi formaţiuni militare.
Caracteristicile generale pe care trebuie să le îndeplinească sirenele electronice
sunt:
- trebuie să permită ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al
caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la
condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare).
- Valorile minime de presiune acustică ce trebuie să le realizeze sirenele:
38
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Pentru agenţii economici responsabilitatea revine ministerelor şi celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale precum şi conducătorilor
acestora.
Agenţii economici la care se pot produce evenimente cu urmări deosebit de
grave asupra mediului înconjurător şi populaţiei , asigură mijloacele de alarmare
pentru prevenirea salariaţilor şi a populaţiei din zonele de risc. Comitetele pentru
situaţii de urgenţă asigură alarmarea populaţiei din localităţile cuprinse în aceste
zone.
De regulă, sirenele electronice, electrice sau dinamice cu aer comprimat se
activează centralizat din punctele de comandă de protecţie civilă sau de la dispecerat
(locul unde îşi desfăşoară activitatea ofiţerul de serviciu).
Zonele de risc (probabile a fi afectate de eventuale evenimente cu urmări
deosebit de grave) se stabilesc de celulele de urgenţă de la respectivii agenţi
economici, cu acordul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Avertizarea şi alarmarea populaţiei din localităţile dispuse în zonele din aval de
barajele hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene
electronice, sirene cu aer comprimat şi electrice. Mesajele verbale şi semnalele
acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă.
Pentru noile lucrări hidrotehnice , sistemele de alarmare se realizează o dată cu
executarea acestora prin grija beneficiarilor, care răspund şi de întreţinerea,
menţinerea în stare de funcţionare şi acţionarea la nevoie a mijloacelor de alarmare.
Acţionarea centralizată a mijloacelor de alarmare instalate în aval de barajele
hidroenergetice, se realizează cu centrale de alarmare care se dispun în dispeceratele
hidroenergetice sau în alte locuri stabilite de organele tutelare, prin linii de
transmisiuni cu fir sau radio.
Centralele şi mijloacele de alarmare destinate avertizării şi alarmării zonelor din
aval de barajele hidroenergetice trebuie să asigure toate semnalele de alarmare a
populaţiei şi salariaţilor.
39
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
În scopul pregătirii populaţiei şi salariaţilor pentru a trece în timp scurt şi în
mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie la dezastre ori în
situaţii speciale, precum şi pentru verificarea sistemelor de înştiinţare, avertizare şi
alarmare, periodic potrivit legii se execută exerciţii de alarmare publică.
După primirea ordinului de trecere la realizarea măsurilor pentru asigurarea
treptei a II-a şi treptei a III-a, se interzice executarea exerciţiilor de alarmare publică.
Verificarea funcţionării fiecărui mijloc de alarmare este admisă numai prin impulsuri
scurte.
În scopul evitării declanşării accidentale a sistemelor şi mijloacelor de alarmare,
inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă, împreună cu comisiile de
transmisiuni alarmare iau măsuri pentru: asigurarea securităţii mijloacelor sau
elementelor din compunerea sistemelor de alarmare, instalarea filtrelor electrice de
siguranţă la circuitele telefonice de acţionare a mijloacelor de alarmare ; aprobarea
unui număr strict limitat de persoane care să acţioneze nemijlocit mijloacele de
alarmare; verificarea şi întreţinerea periodică a sistemelor şi mijloacelor de alarmare,
precum şi înlăturarea operativă a deranjamentelor apărute; cunoaşterea şi respectarea
întocmai a prevederilor instrucţiunilor şi a regulilor de exploatare de către personalul
care acţionează sau întreţine sistemele sau mijloacele de alarmare.
Sistemele şi mijloacele de alarmare de protecţie civilă se folosesc, la pace, cu
aprobarea şefilor protecţiei civile, pentru avertizarea populaţiei şi salariaţilor în cazul
producerii unor dezastre sau evenimente cu urmări deosebit de grave asupra acestora,
sau mediului înconjurător.
Sistemele şi mijloacele de alarmare de protecţie civilă se folosesc în caz de
conflict armat, pentru avertizarea populaţiei şi salariaţilor privind pericolul iminent
ale atacurilor din aer.
Inspectorii de protecţie civilă raportează imediat eşaloanelor superioare despre
executarea alarmării populaţiei şi salariaţilor, cât şi despre pericolul sau producerea
unor dezastre ori evenimente cu urmări deosebit de grave asupra acestora sau
mediului înconjurător.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru
situaţii de urgenţă, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, îndrumă şi
coordonează activitatea de înştiinţare -avertizare şi alarmare a populaţiei şi
salariaţilor.
40
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
CARACTERISTICI TEHNICE
Raza de
Denumirea
Putere Destinaţie acţiune
mijlocului
(m.)
Sirena Alarmarea exterioară a marilor localităţi
dinamică cu 6 atm urbane şi obiectivelor cu întindere mare şi
2000-2500
aer a zonelor dispuse în aval de marile baraje
comprimat hidrotehnice
41
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
42
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
SCURTA DESCRIERE
A SISTEMULUI DE AVERTIZARE-ALARMARE SONORA HÖRMANN
46
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
47
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
48
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Criteriile ce determină obligativitatea proiectării şi realizării adăposturilor de
protecţie civilă în cadrul noilor construcţii sunt precizate în „Instrucţiunile tehnice
privind avizarea investiţiilor în construcţii pe linii de protecţie civilă”.
Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi
publice de protecţie civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de
comandă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
Gradul de protecţie al adăposturilor de protecţie civilă se asigură în mod
diferenţiat şi se stabileşte în funcţie de importanţa localităţilor şi unităţilor
economice, conform prevederilor Legii privind Protecţia Civilă şi conform
„Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă
în subsolul construcţiilor noi.
plan cu secţiunea prin care se intersectează în mod obligatoriu cel mai de jos
nivel al construcţiei, în două exemplare;
memoriu tehnic general (care poate include şi memoriul de specialitate de
protecţie civilă, când este cazul);
memoriu tehnic de specialitate, inclusiv schema instalaţiilor electrice şi de
filtroventilaţie din adăpost (dacă acest memoriu nu este inclus la pct..e)
fişa tehnică în vederea emiterii acordului unic.
Pentru aplicarea unitară a prezentelor norme de avizare se vor respecta
următoarele:
1. prin spaţiu de adăpostire se înţelege suprafaţa şi volumul camerelor
destinate efectiv acestui scop; nu se includ spaţiile tehnice, spaţiile de
acces şi ieşirile de salvare aferente adăpostului;
2. la verificarea dimensionării suprafeţelor şi volumelor spaţiilor
(încăperilor) de adăpostire se va ţine seama (cumulativ) de următoarele
cerinţe:
2.1. suprafaţa minimă alocată = 1 mp/ persoană
2.2. volum minim alocat : 2,5 mc/persoană
spaţiu minim pentru un adăpost trebuie să aibă suprafaţa de 9 mp
(volumul = 22,5 mc)
3. avizul se înscrie pe original şi pe cel puţin o copie din următoarele piese
desenate:
4.1) plan de arhitectură al subsolului/adăpostului;
4.2) plan de arhitectură parter, la construcţiile fără subsol;
4.3) plan cu secţiunea prin care se intersectează în mod obligatoriu cel mai
de jos nivel al clădirii;
4.4) schema instalaţiei de filtroventilaţie (când este cazul);
4.5) schema instalaţiei electrice a adăpostului;
avizul va avea conţinutul şi forma următoare şi va purta ştampila
unităţii în partea dreaptă jos:
51
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Verificarea documentaţiei de investiţii în construcţii şi eliberarea avizelor se
face în maximum 15 zile de la data înregistrării de depunere a documentaţiei. Acest
termen se poate prelungi cu 5 zile, în cazul înregistrării unor construcţii din partea
solicitanţilor avizelor.
Pentru obiectivele de investiţii avizate cu obligativitatea executării de spaţii de
adăpostire se reţine de către cel care a acordat avizul, câte un exemplar, în copie, al
certificatului de urbanism, al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului
tehnic general şi al tuturor pieselor desenate (menţionate anterior).
Pentru obiectivele de investiţii la care nu se justifică obligaţia de a se proiecta
şi executa adăposturi de protecţie civilă se va reţine de către cel care a acordat avizul
câte un exemplar, în copie, al certificatului de urbanism şi al memoriului tehnic de
specialitate sau al memoriului tehnic general.
Obiectivele de investiţii avizate se înregistrează, de către persoana care acordă
avizul, într-un registru special întocmit în acest sens, care trebuie să cuprindă mai
multe rubrici, menţionate în prezentele norme.
Persoana care acordă avizul, în colaborare cu serviciul de urbanism al
emitentului autorizaţiei de construire, va urmări periodic respectarea, pe timpul
execuţiei, a documentaţiei avizate şi va solicita investitorului participarea la recepţia,
la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală în cazul în care investiţia este prevăzută
cu amenajare de adăpost de protecţie civilă .
Pentru obiectivele de investiţii în construcţii de interes naţional sau de
complexitate mare (inclusiv ansamblurile de locuinţe noi cu mai mult de 50 de unităţi
locative), analizarea şi avizarea documentaţiilor pe linie de protecţie civilă se face
numai prin serviciul specializat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Lista cu aceste obiective este specificată în prezentele norme, iar avizele se
transmit, după caz, Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă sau
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, în vederea luării
în evidenţă şi urmăririi realizării noilor capacităţi de adăpostire.
În timp de pace, adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor
amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea
normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum de
24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de
urgenţă profesioniste.
Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinaţie.
Trecerea la construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire,
cuprinse în planurile de mobilizare, se face odată cu punerea în aplicare a acestor
planuri.
Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale,
instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia de a depista toate spaţiile ce pot fi
folosite ca adăposturi, de a le lua în evidenţă şi de a întocmi documentaţia tehnică.
52
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1.4. PRINCIPII DE REALIZARE A ADĂPOSTIRII
53
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
2.1 DESTINAŢIE.
Adăposturile pentru protecţia civilă reprezintă totalitatea construcţiilor special
executate sau amenajate care au capacitatea să reducă acţiunea de distrugere a
armelor de nimicire în masă şi să asigure protecţia persoanelor adăpostite
împotriva dărâmăturilor provocate de explozii.
55
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Condiţii minime:
o aer proaspăt de pătrundere în adăpost 0,75 m3/h;
o apă 2 l/24h;
o O2 nivelul minim 18%;
o CO2 nivelul maxim 3%.
- Condiţii normale:
o aer proaspăt 5-7 m3/h ;
o O2 nivel minim 20,9%;
o CO2 nivel maxim 3%.
4.
OME OME
1.
UME UME
2. 2.
3.
57
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
NOTĂ:
La alte localităţi se amenajează adăposturi numai pentru P.C. sau în unităţi
economice importante.
1. Capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi se stabileşte astfel:
a. la unităţile economice pentru construcţiile noi şi în cazul extinderii
celor existente în funcţie de specificul acestora şi de posibilităţile de
amenajare până la asigurarea adăpostirii salariaţilor stabiliţi pentru
schimbul maxim în timp de război;
b. în cartierele de locuit câte 1 m2 suprafaţă utilă pentru fiecare
apartament;
c.la construcţiile spitaliceşti câte 1 m2 suprafaţă utilă pentru fiecare pat;
d. la construcţiile social-culturale, administrative, şcoli de toate gradele,
suprafaţa totală utilă până la 2/3 din capacitatea acestora;
e. la construcţiile subterane, metrou, garaje, pasaje, depozite, tuneluri,
până la întreaga suprafaţă care se amenajează considerându-se 1 m2
suprafaţă utilă de persoană adăpostită;
f: la stabilirea capacităţilor noi de adăpostire suprafaţa utilă este de 1 m2
pentru fiecare persoană adăpostită;
g. la unităţile, instituţiile şi formaţiunile militare potrivit necesarului
stabilit de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor.
2. În subsolurile clădirilor de locuit proprietate particulară se prevăd aceleaşi
adăposturi ca şi în clădirile proprietate de stat, cheltuielile suplimentare pentru
partea de construcţii-montaj privind amenajarea adăposturilor în subsol se
suportă de către proprietari şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţii-
montaj a acestora.
58
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
3.CALCULUL NECESARULUI DE ADĂPOSTIT
4.1. DESTINAŢIE
60
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Compartimentul operaţii:
• harta judeţului (municipiului, oraşului, agentului
economic) ;
• tabel cu forţe şi mijloace de intervenţie;
• planşă cu situaţia meteo;
• tabel cu principalele activităţi;
• instrumente pentru lucru de stat major.
61
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Instalaţiile electrice au ca scop asigurarea iluminatului interior şi a energiei
necesare pentru instalaţiile de forţă (motoare ventilatoare, pompe, etc.).
Alimentarea se poate face de la reţeaua electrică exterioară sau de la tabloul
general de distribuţie.
Pentru asigurarea independenţei energetice se foloseşte grupul electrogen care
este preferabil să intre automat în funcţiune.
Pentru iluminatul de siguranţă, alimentarea becurilor din circuitul respectiv se
face de la bateria de acumulator care se află într-o încăpere separată.
2. 3. 4. 5. 6. . 8.
. 1. 14
7
9. 10. 7. 11. 12. 13.
1. S.A.S.;
2. Cameră acumulatori; 11. Sală operaţii + membrii comitet;
3. Magazie materiale; 12. Camera preşedinte comitet.;
4. Camera de lucru; 13. Inst. de filtro-ventilaţie;
5.Centr. trs. alarmare.; 14. Câmp de trecere.
7. Birou D.S.;
8. Ieşire de salvare;
9. P.D.P.;
10.Grup sanitar;
62
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1. GENERALITĂŢI
Protecţia N.B.C. (nucleară, biologică şi chimică ) reprezintă acţiunea de
ocrotire a salariaţilor pe timp de conflict armat împotriva efectelor A.D.M. (armelor
de distrugere în masă), iar pe timp de pace împotriva E.A.D.A. (emisii altele decât
atacul cu arma nucleară, biologică sau chimică ) şi S.C.T.I. (substanţelor chimice
toxice industriale).
Armele de distrugere în masă sunt acele arme care, folosite de agresor,
determină un volum mare de distrugeri de bunuri materiale (distrugeri de clădiri,
construcţii, utilaje, instalaţii, mijloace de transport etc.) precum şi un număr mare de
victime în rândul salariaţilor şi animalelor neprotejate.
Altfel spus, protecţia N.B.C. reprezintă acţiunea de ocrotire a
salariaţilor(populaţiei) împotriva contaminării radiologice, biologice şi chimice şi se
asigură prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri
tehnice şi organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele
de risc nuclear, chimic sau biologic.
Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au
obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de
protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autorităţilor publice, alarmarea şi
protecţia populaţiei afectate.
Dacă posibilitatea contaminării radiologice, biologice şi chimice ca urmare
a întrebuinţării A.D.M. este în mod curent condiţionată de existenţa unui conflict
armat, a unui război, accidentul nuclear, chimic, poluarea accidentală, izbucnirea unor
epidemii sau epizootii, constituie evenimente imprevizibile cauzate de avarierea sau
deteriorarea unor instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport etc. sau intenţionat de
către terorişti şi duc la eliberarea în mediul înconjurător a unor substanţe care pot
avea impact deosebit de grav asupra populaţiei cât şi asupra mediului.
Pentru a diminua efectele unor astfel de evenimente este necesar a se realiza
un ansamblu de măsuri şi acţiuni, unele de specialitate care intră în competenţa
63
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
organismelor militare, de protecţie civilă şi unor instituţii civile de specialitate şi
altele care trebuie cunoscute şi respectate de către populaţie.
Conform Legii Protecţiei Civile cap. VI „prevenirea şi protecţia populaţiei
şi bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice
sau ale dezastrelor se asigură printr-un ansamblu de măsuri constând din: înştiinţare
şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie nucleară biologică şi chimică (N.B.C.),
mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice”.
64
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
terenul, construcţiile, îmbrăcămintea, produsele alimentare, furajele, apa, făcându-le
periculoase pentru viaţă.
65
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
67
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
a) Riscul inhalării aerului contaminat radioactiv, se datorează atât gazelor
emise cât şi transportului substanţelor radioactive, ceea ce duce la manifestarea
efectului conjugat al inhalării şi iradierii.
Riscul imediat se produce datorită inhalării iodului radioactiv care
acţionează asupra tiroidei precum şi inhalării altor produse de fisiune.
b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusă. Aprecierea riscului se face
prin determinarea nivelului de radiaţie (raportul dintre doza de ioni şi timpul de
iradiere), şi stabilirea radionuclizilor prezenţi.
De timpul de care se dispune pentru controlul radioactivităţii produselor
alimentare depinde riscul ingerării acestora, pericolul cel mai mare provenind din
depunerile radioactive pe alimentele ce pot fi consumate fără a fi spălate: legume,
fructe, apă potabilă, furaje etc.
Indirect prezintă pericol consumul de lapte şi unele alimente ce nu sunt
consumate fără a fi verificate, inclusiv carnea şi organele de la păsări şi animale.
c. Riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii. În acest caz atenţia
trebuie concentrată asupra produselor alimentare destinate omului, care pot fi
contaminate cu radionuclizii cei mai periculoşi. De asemenea, se va controla
permanent radioactivitatea aerului şi precipitaţiilor atmosferice. Dacă efectul inhalării
se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de durată
medie şi mare, ceea ce impune măsuri pe termen lung privind consumul de apă,
alimente şi furaje.
Urgenţa radiologică este cauzată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării, sau
al unei zone din ţară a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear
produs pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării
unui asemenea nor radioactiv rezultă o urmă , o zonă contaminată ca urmare a
depunerilor radioactive din nor pe direcţia de deplasare a vântului, contaminarea fiind
mai puternică în zonele unde cad precipitaţii. Vorbim tot despre urgenţă radiologică
şi în situaţia căderilor de obiecte cosmice radioactive, accidente pe timpul
transportului şi depozitării deşeurilor radioactive, acţiuni teroriste, sau alte
evenimente care duc la contaminarea radioactivă şi iradierea personalului şi
salariaţilor.
Protecţia, în cazul unui accident nuclear şi urgenţă radiologică reprezintă un
ansamblu de măsuri care se realizează prin:
• Executarea cercetării de radiaţie, care începe imediat după înştiinţare şi
alarmare, de către elementele pregătite din zonă şi se continuă cu
cercetarea aeriană şi cu cercetarea de către elementele specializate din
afara zonei.
• Delimitarea sectoarelor contaminate radioactiv, stabilirea şi înştiinţarea
localităţilor din care se face evacuarea populaţiei;
• Izolarea sectoarelor contaminate, (circulaţia publică rutieră se interzice,
trenurile nu mai fac staţie în zonele contaminate, produsele alimentare şi
apa nu se mai folosesc decât pe bază de aviz);
• Evacuarea salariaţilor (populaţiei) prin organizarea unui serviciu de
ordine.
68
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- ţinerea evidenţie nominale a persoanelor evacuate în vederea
supravegherii medicale ulterioare.
-executarea controlul contaminării radioactive a populaţiei (salariaţilor) şi a
bunurilor care se evacuează şi se organizează unul sau mai multe puncte (centre)
pentru decontaminarea acestora.
-organizarea prin sondaj a controlului contaminării radioactive a populaţiei
(salariaţilor) în localităţile (agenţii economici) din care s-a făcut evacuarea iar
decontaminarea bunurilor materiale se execută pe urgenţe
• Asigurarea tratamentului medical persoanelor afectate de iradiere.
70
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
deplasare a norului radioactiv sau contaminat chimic şi în zona unde s-a descoperit
contaminarea.
Se introduc măsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonele
afectate cu excepţia forţelor de specialitate care intervin.
Cercetarea de specialitate, marcarea zonelor interzise, intervenţia propriu-
zisă precum şi alte măsuri specifice se vor executa numai de către formaţiuni de
specialitate militare, ale protecţiei civile şi ale instituţiilor de profil din zonă, care
trebuie dotate cu echipament de protecţie, aparatură, materiale specifice şi care să le
permită acţiunea în zonele contaminate R.B.C. (radioactiv, biologic şi chimic) fără ca
viaţa să le fie pusă în pericol.
b. improvizate:
- pentru organele respiratorii:
- mască de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată, se
umezesc şi se aplică peste nas şi gură legându-le la ceafă;
- prosop unde în interiorul căruia se introduce vată, se umezeşte şi se
leagă la ceafă peste gură şi nas;
- batistă;
- diferite materiale din pânză.
- pentru protecţia pielii:
- costume de lucru din pânză cauciucată;
- pelerine de ploaie ;
- pelerine şi costume din materiale plastice rezistente;
- haine din piele sau pânză ţesută foarte des ;
- folie de polietilenă;
- hainele se vor încheia până sub gât, se vor lega cu sfoară sau elastic la
manşete şi mâneci ;
- pentru protecţia capului :
- eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi
de plastic;
- pentru protecţia picioarelor:
71
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- cizme de cauciuc, cizme şold de pescar, galoşi, şoşoni, bocanci
de schi sau de iarnă, cizme şi ghete de piele.
- pentru protecţia mâinilor şi palmelor :
- mănuşi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.
• mijloace de protecţie colectivă:
- adăposturile de la agenţii economici;
- adăposturile din subsolurile clădirilor;
- galerii subterane;
- tuneluri;
- spaţii naturale.
72
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
• formaţiunile de specialitate ale agenţilor economici sursă de risc nuclear,
biologic sau chimic;
• instituţii teritoriale cu atribuţii în domeniu: nuclear, chimic, biologic,
protecţia mediului, sănătate, sanitar-veterinare etc.
• formaţiuni de Protecţie Civilă (echipe, grupe, detaşamente tip. I, şi
detaşamente tip. II):
- de la agenţii economici;
- de la eşaloanele superioare (municipiu şi judeţ);
• alte formaţiuni cu care cooperează (M.AP.N, pompieri, de ordine şi pază
etc.)
SUBSTANŢE DE NEUTRALIZARE:
73
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- pentru amoniac – soluţii de acid clorhidric sau acetic în diverse
concentraţii. Diminuarea emisiei se realizează prin stropirea cu apă sau
prin crearea unei perdele de apă. Pentru a diminua evaporarea se acoperă
substanţa toxică -amoniacul- răspândită pe teren cu nisip, pământ
sau granule din materiale plastice adecvate.
- pentru clor – soluţii de bisulfit şi sulfat de fier, hiposulfit de sodiu în
soluţii concentrate, lapte de var, terci de var stins, apă amoniacală, soluţii
de sodă calcinată şi hidroxid de sodiu;
- pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf –
soluţii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte de var, sodă calcinată sau apă
amoniacală. De asemenea se pot folosi următoarele substanţe solide: praf
sau pietriş de calcar, praf de var nestins;
- pentru sulfura de carbon – sulfura de carbon împrăştiată se absoarbe în
nisip sau pulbere şi se acoperă cu apă, materialele absorbante impregnate
cu substanţă se colectează în butoaie de tablă, se etanşează şi se
transportă în locaţii special amenajate unde se aprind de la distanţă. Se
arde cu grijă. În acţiunea de neutralizare şi colectare a deşeurilor
rezultate se vor folosi unelte care nu produc scântei.
- pentru acidul sulfuric – se va înlătura acidul cu multă apă sau cu lapte de
var. Pe locul respectiv se poate pune nisip sau cenuşă. Acest amestec
după ce a absorbit acidul se îngroapă în pământ. Este interzisă folosirea
cârpelor, rumeguşului sau altor materiale absorbante combustibile.
- pentru cianuri – la neutralizare se foloseşte hipoclorit de sodiu, clor sau
apă oxigenată.
Limita de expunere acută exprimată în ppm (1m3 de aer conţine 1 cm3 de
gaz) este doza de absorbţie la o singură expunere care nu produce vătămări
ireversibile sănătăţii umane. Limitele specificate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale se bazează pe expunerea timp de 60 de minute. Ca şi în situaţiile reale, timpul
de expunere trebuie să fie cât mai scurt decât cel planificat. Această valoare trebuie
privită ca o limită de expunere de siguranţă.
Concentraţia maximă admisă (CMA) este concentraţia maxim admisă a
unei substanţe prezente în aer (la locul de muncă), sub formă de gaz, vapori sau
materie suspendată, care, în lumina cunoştinţelor actuale, nu este vătămătoare pentru
sănătatea salariaţilor şi nu constituie o jenă nerezonabilă, chiar şi în cazul unei
expuneri prelungite şi repetate (8 ore pe zi la o săptămână medie de muncă de 40 de
ore).
- ppm – părţi per milion
- 1 ppm de gaz înseamnă că 1m3 de aer conţine 1 cm3 de gaz, prin urmare
ppm-ul este echivalentul mg/m3.
Câteva exemple
74
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
CMA L
Substanţa Concentraţia maximă imita de
admisă expunere
A
cută
mg/m Ppm Pp
3
m
Acrilonitril 20 9.20 30
Amoniac 30 42.30 500
Benzen 50 15.65 500
Acid 10 10 35
cianhidric
Clor 2 0.67 20
Acid 7 5 90
clorhidric
Clorurura 6 1.86 6
de alil
Etilenoxid 60 33 400
Acid 2 3 30
fluorhidric
Formaldehi 4 3.26 10
dă
Hidrogenul 15 10.65 40
sulfurat
Fosgen 0.5 0.125 2
Fosfin 0.5 0.33 5
Tetraclorura 100 16 1
de carbon 000
Dioxid de 15 5.70 30
sulf
Sulfură de 50 16 500
carbon
Xilen 400 92 1
000
6. ASIGURAREA MEDICALĂ
75
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
şi civil); prevenirea apariţiei sau răspândirii bolilor; acordarea la timp a primului
ajutor, ajutorului medical şi tratamentului de urgenţă răniţilor (contaminaţilor) şi
bolnavilor rezultaţi în urma acţiunilor adversarului sau dezastrelor; evacuarea la
unităţile medicale, spitalizarea şi tratarea răniţilor (contaminaţilor) şi bolnavilor până
la vindecare.
Organizarea transporturilor (evacuării) răniţilor, contaminaţilor şi bolnavilor
se execută cu mijloacele sanitare proprii (civile şi militare), şi cu cele primite ca
întărire de la formaţiunile medicale teritoriale. Transporturile (evacuarea) se poate
face şi cu mijloacele nespecializate, proprii sau rechiziţionate, conform legii.
Măsurile igienico-sanitare, antiepidemice şi profilactice speciale
cuprind:
-executarea recunoaşterii şi controlului sanitar-epidemiologic a raioanelor
(obiectivelor) de intervenţie;
-vaccinarea profilactică a personalului încadrat în structurile de protecţie
civilă;
-introducerea carantinei în focarul (raionul ) de intervenţie;
-aplicarea măsurilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare în raionul
(focarul) de intervenţie când situaţia impune acest lucru;
-respectarea strictă a regulilor de igienă personală şi menţinerea unei stări
igienico-sanitare corespunzătoare în raionul (sectorul) de intervenţie, sau de primire
evacuaţi;
-organizarea supravegherii medicale şi evidenţa personalului din protecţia
civilă şi a cetăţenilor care au fost supuşi iradierii peste dozele admise;
-supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă, a păstrării şi transportul
alimentelor;
-depistarea bolnavilor din rândul personalului încadrat în protecţia civilă,
izolarea imediată a celor cu boli transmisibile;
-folosirea medicamentelor şi antidoturilor care măresc rezistenţa
personalului la impactul cu radiaţiile şi substanţele toxice de luptă sau toxice
industriale.
Formaţiunile de asigurare sanitară sunt destinate pentru:
o Menţinerea capacităţii de acţiune a personalului comisiilor şi
formaţiunilor de protecţie civilă prin acordarea asistenţei medicale de
urgenţă;
- Prevenirea apariţiei sau răspândirii bolilor transmisibile;
o Acordarea la timp a primului ajutor, ajutorului medical şi tratament de
urgenţă a răniţilor şi bolnavilor rezultaţi în urma atacurilor din aer,
calamităţilor sau catastrofelor;
o Evacuarea la unităţile sanitare şi tratarea răniţilor, contaminaţilor şi
bolnavilor până la vindecare.
Misiunile formaţiunilor sanitare sunt:
- Acordarea primului ajutor;
- Strângerea răniţilor, contaminaţilor şi bolnavilor din raionul (obiectivul)
de intervenţie şi evacuarea lor la formaţiunile sanitare încadrate cu
medici;
76
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
-Acordarea primului ajutor medico-chirurgical de urgenţă şi ajutorului
medical specializat;
- Organizarea şi executarea măsurilor sanitaro-antiepidemice şi
profilactice speciale;
- Supravegherea respectării cu rigurozitate a măsurilor sanitaro-igienice
pe timpul asanării teritoriului din raioanele rezultate în urma atacurilor;
- Deplasarea, dispunerea şi funcţionarea unităţilor şi formaţiunilor
sanitare.
La acordarea primului ajutor trebuie respectate următoarele reguli:
- Se îndepărtează persoanele din jurul răniţilor;
- Se examinează complet şi rapid rănile;
- Cel care dă primul ajutor va avea grijă să nu agraveze starea răniţilor.
Categoriile de triaj în urma unui dezastru.
În urma unui dezastru, dacă resursele sunt diminuate, categoria de răniri
mortale (albastru), va primi doar un tratament paliativ, dacă există resurse adecvate,
aceşti răniţi vor putea primi tratamentul necesar, doar după ce răniţii grav (roşu) au
fost trataţi.
Triajul va trebui să delimiteze de la folosirea resurselor de tratament, doar
răniţii din categoria galbenă şi verde.
Evitarea deceselor necesită cunoştinţe aprofundate asupra existenţei
resurselor şi a sistemului medical de urgenţă.
Eticheta roşie
78
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Eticheta galbenă
Această etichetă determină a doua prioritate de evacuare. Victimele ce
necesită ajutor dar a căror viaţă nu este în pericol imediat vor fi marcate cu această
etichetă:
- arsuri de gradul II pe mai mult de 30 % din suprafaţa cutanată;
- arsuri de gradul III pe 10 % din suprafaţa cutanată;
- arsuri de gradul III în locuri critice cum ar fi mâinile, picioarele şi faţa,
dar fără complicaţii respiratorii;
- arsuri complicate de leziuni grave ale ţesuturilor moi sau cu fracturi
minore;
- hemoragii moderate (de la 500 ml la 1000 de ml);
- leziuni dorsale cu sau fără atingerea coloanei vertebrale;
- victime ce prezintă leziuni cranio-cerebrale (suficient de grave pentru a
cauza un hematom subdural sau stare de confuzie) ce se caracterizează
prin:
o scurgeri de LCR pe nas sau prin urechi;
o creşterea rapidă a presiunii sanguine sistolice;
o vărsături în jet;
o modificări de ritm respirator;
o bradicardie sub 60/minut;
o tumefacţii sau hematoame suborbitare;
o anizocorie pupilară;
o colaps;
o răspuns motor nul sau scăzut (ROT);
o reacţii scăzute la stimulente senzoriale (stupoare profundă).
Eticheta verde
Eticheta neagră
80
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
PROTECŢIA SALARIAŢILOR ŞI A BUNURILOR MATERIALE
PRIN EVACUARE
1. Principii generale
81
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
a personalului, de funcţionare a instituţiilor publice, a agenţilor economici respectivi
precum şi pentru protejarea valorilor materiale şi culturale.
Evacuarea, în caz de război, urmăreşte descongestionarea unor localităţi
prin scoaterea acelei părţi din bunuri materiale care nu fac obiectul acţiunilor de
apărare şi care prin păstrarea lor ar spori atât pierderile umane cât şi distrugerile de
bunuri materiale. În acest caz, evacuarea se face înainte de declanşarea ostilităţilor (în
1939-1940, în Anglia, au fost evacuaţi copii din marile zone urbane în cele rurale),
sau pe timpul desfăşurării acestora (evacuarea celei mai mari părţi din populaţia
Prusiei Orientale, în 1944-1945, din faţa trupelor sovietice ).
În mod asemănător, în funcţie de tipul de dezastru, evacuarea se poate face
înainte de declanşarea dezastrului (evacuarea populaţiei dintr-o zonă inundabilă se
face înainte de ajungerea undei de viitură în acel loc) sau după declanşarea acestuia
(evacuarea populaţiei din satul Pârcovaci, jud Iaşi, în 1997 după declanşarea
alunecărilor de teren din zonă).
Principalele caracteristici ale evacuării sunt:
- vizează numai deplasarea exclusivă a persoanelor neimplicate în
ostilităţi;
- măsurile de evacuare sunt organizate de structurile de stat;
- evacuarea se planifică, organizează şi execută numai pe baza estimării
riscurilor şi analiza posibilităţilor de acţiune;
- evacuarea protejează cetăţeanul fără a face atingere drepturilor şi
libertăţilor acestuia.
2. Conducerea evacuării
82
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi necesitatea continuării
producţiei de apărare şi a unor activităţi economico-sociale pe timp
de război sau în caz de dezastre;
- posibilităţile de care dispun localităţile pentru a sigura protecţia
populaţiei şi a bunurilor materiale împotriva armelor NBC şi
convenţionale;
- amploarea distrugerilor produse de atacurile adversarului sau de
dezastre;
- evoluţia acţiunilor militare.
84
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
cameră pentru şeful punctului şi ajutoarele acestuia; săli pentru
distribuirea produselor de strictă necesitate;
- să asigure protecţia antichimică şi adăpostirea.
85
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- repartizarea salariaţilor şi a populaţiei pe mijloace de transport, localităţi
de evacuare şi spaţii de cazare;
- constituirea garniturilor de tren sau a coloanelor de transport auto şi
organizarea operaţiunilor de îmbarcare şi debarcare;
- acordarea primului ajutor, efectuarea triajului epidemiologic şi urmărirea
respectării regulilor de igienă colectivă;
- îndrumarea salariaţilor şi a populaţiei din locurile de debarcare spre
punctele de primire-repartiţie;
- realizarea măsurilor de pază şi ordine în localurile şi pe teritoriul
punctelor respective;
- aprovizionarea cetăţenilor evacuaţi cu produse alimentare şi industriale
de primă necesitate;
- realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei adunate în punctele
respective.
89
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1. Generalităţi
Prin dezastre se înţelege:
Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie
după cauză (naturale sau antropice).
O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:
Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard
Termenii formulei au următoarele semnificaţii:
- Vulnerabilităţi = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educaţie,
creşterea populaţiei, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de
urgenţă birocratice etc.
- Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care
afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere
poate duce la dezastre;
- hazard =
geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren);
climatice (cicloane, inundaţii, secetă); de mediu (poluarea
mediului, epizootii, deşertificare, efrişare păduri);
epidemii şi accidente industriale; războiul (inclusiv terorismul).
Conform acestei terminologii, se mai definesc:
90
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o
ameninţare asupra valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale
părţilor implicate (separat sau împreună);
- accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate, curmând o
situaţie normală, având drept cauză activitatea umană;
- accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după
desfăşurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.
2. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau
meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau
animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă
- alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor
munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor
lucrări de îmbunătăţiri funciare;
- cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită
mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale;
- epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile
la animale;
- fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care
afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând
pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului
ambiant;
- inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau
mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi
distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor
social-economice din zona afectată.
92
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. Mai jos
sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele
caracteristice ţării noastre.
4.1. Cutremur
- cauza fenomenului: vezi definiţia.
- caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice
care poate genera prăbuşiri de teren, replici seismice, tsunami,
lichefieri ale terenului şi alunecări de teren.
- predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o
mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt prognozele au o
probabilitate de reuşită redusă. Predictibilitatea se bazează pe
monitorizarea activităţii seismice, istoricul acesteia şi observaţii în
teren.
- factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc
seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică
neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de
locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse; informarea redusă (în special
a populaţiei) despre cutremure.
- efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a
altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice,
alunecări de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales în
zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic);
sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii
chirurgicale, contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a
condiţiilor sanitare minime de supravieţuire).
- măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii
conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea şi
antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de
cutremur.
- măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi
exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie.
93
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor, căutare-
salvare, asistenţă medicală de urgenţă, reabilitarea facilităţilor
economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.
- instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor
generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).
4.3. Inundaţii
- cauza fenomenului: vezi definiţia.
- caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea viiturii,
durata şi frecvenţa acesteia.
- predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în
funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al
cursurilor de apă.
- factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa
sistemului de avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a
solului, clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de
alimente neprotejate.
- efecte: distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de
apă.
94
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a
digurilor.
- măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare, educarea
şi participarea comunităţii, planificarea executării lucrărilor de
apărare.
- măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-
salvare, asistenţă medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi
alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară.
- instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.
4.4. Secetă
- cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creşterea
temperaturii apei oceanelor, creşterea concentraţiei de dioxid de
carbon în atmosferă.
- caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra
agriculturii, a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori
(existenţa sistemului de irigaţii, etc.).
- predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru
toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă
avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri
agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei
planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc.
- efecte: scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea
preţurilor, creşterea ratei inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a
populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc.
- măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare
imediată.
- măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental
de apărare împotriva efectelor dezastrului;
- măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor, distribuirea
centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent,
asigurarea cu apă, etc.
- instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei
meteorologice şi hidrologice, nutriţionale şi economico-sociale.
95
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer,
distrugeri materiale, înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei,
creşterea temperaturii etc.
- măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a
mediului, promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia
surselor de apă, controlul producerii de aerosol şi produselor de freon,
etc.
- măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi
siguranţă a mediului la nivel naţional, includerea problemelor de
mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.
- instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră
şi aeriană a solului şi apei, evoluţia climei, etc.
4.7. Epizootiile
- cauze: vezi definiţia.
- caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi
factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale,
folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea animalelor.
- predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a
animalelor.
- factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de
control asupra importurilor etc.
- efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii,
foametea etc.
- măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare,
programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a
fermierilor, etc.
96
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a
incidenţei şi severităţii infecţiei.
4.8 Epidemii
- cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea
apei şi alimentelor etc.
- caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existenţa
unor dezechilibre economice şi sociale, lipsa personalului specializat,
etc.
- predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte
capacitatea de diagnoză şi prognoză, inclusiv la bolile cu perioade
mari de incubaţie, etc.
- factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie
deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.
- efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc.
- măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc
medical de urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea
resurselor necesare.
- măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice,
identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei
cazurilor, etc.
- măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă,
ajutor medical.
- instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică,
evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă.
97
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare,
decontaminare zonei afectate şi a personalului, măsuri de prim ajutor,
etc.;
- instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.
98
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
MIJLOACE DE INTERVENŢIE
1.2.1. DESTINAŢIE
100
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- lentila colorată a becului de semnalizare optică a prezenţei
radiaţiilor nucleare;
- butonul comutatorului de subgame;
- scurte instrucţiuni de exploatare a aparatului;
- siguranţe fuzibile;
- butonul ”VERIFICARE”.
1.3.1. DESTINAŢIE
Radiometru-roentgenometru A.D.-111M este destinat pentru măsurarea
nivelurilor de radiaţie gama şi a gradului de contaminare radioacivă a
terenului , lichidelor, şi a diferitelor obiecte.
101
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1.4. AVERTIZORUL AUTOMAT DE SUBSTANŢE TOXICE DELUPTĂ
NEUROPARALITICE A.S.T.N.-1
1.4.1. DESTINAŢIE
102
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
În interiorul compartimentului inferior este fixat la aparat, panoul asamblat al
aparatului prevăzut pentru închidere cu un şurub tip prezon.
Pe partea din faţă a panoului asamblat se găsesc:
- capacul rolei de avans al benzii ridicatoare;
- capacul rolei de recepţie al benzii ridicatoare;
- capacul de recepţie al benzii indicatoare;
- şurubul de reglare a mărimii picăturii;
- tamburul de antrenare al benzii ridicatoare;
- rola dinţată de presare a benzii indicatoare;
- rolele de ghidare a benzii indicatoare;
- blocul cu fotorezistenţe;
- dozatorul marcat cu o dungă roşie;
- dozatorul marcat cu o dungă albă;
- subansamblul de presare al benzii idicaoare;
- colectoarele de picăuri;
- rezistenţa de încălzire;
- cartuşul de absorbţie.
Pe partea posterioară a panoului asamblat se află axul cu came pentru
microîntrerupător, siguranţa de avarie, termistorul.
În interiorul compartimentului inferior se află placa cu unele elemente ale
schemei electronice, pompa rotativă şi dispozitivul de captare al aerului.
1.5.1. DESTINAŢIE
Detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă este destinat pentru
identificarea substanţelor toxice de luptă aflate în aer, pe teren, pe tehnica de
luptă, pe echipament şi alte materiale precum şi pentru luarea probelor de
fumuri toxice sau de mascare (neutre).
1.5.2. DESCRIEREA APARATULUI
Detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă se compune din:
- pompa cu încălzitor;
- ajutajul pompei (prelungitorul);
- completul de tubuşoare indicatoare;
- cartuşele de protecţie;
- filtre antiaerosoli;
- completul cu piese de schimb şi accesorii;
- instrucţiuni de exploatare;
- formular tehnic şi lădiţa de transport.
Încălzitorul serveşte pentru încălzirea tubuşoarelor indicatoare în cazul când
temperatura aerului la sol este scăzută (-400 C la +150 C) în scopul de a grăbi
reacţia dintre SUBSTANŢELE TOXICE DE LUPTĂ şi reactivul din tubuşor.
103
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1.6 COMPLETUL DOZIMETRIC TERMOLUMINISCENT A.D. – 24
Descrierea aparatului
Completul dozimetric termoluminiscent gama-neutronic A.D. – 24, se
compune din:
- analizator de termoluminiscenţă;
- adaptorul de la reţea;
- dozimetrul termoluminiscent;
- adaptorul de la surse mobile;
- accesorii.
Analizatorul de termoluminiscenţă se compune din:
- carcasa aparatului;
- panoul de comandă;
- sistemul de amortizare;
- sertarul pentru accesorii.
Pe panoul de comandă se găsesc:
- elementul de semnalizare „DT” (doză totală);
- borna încărcătorului de stilodozimetre;
- elementul de semnalizare a radiaţiilor gama;
- numărătorul ciclurilor de măsurare;
- blocul de afişare numerică a informaţiilor;
- traductorul luminozităţii ambiante
- ghidul de lumină pentru locul de lucru,
- uşa incintei de acces a dozimetrelor;
- butonul întrerupătorului de punere în funcţiune;
104
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- butonul „A” (anulare);
- butonul „S” (sertar);
- butonul „C” (calibrare);
- algoritmul de lucru al aparatului.
În spatele aparatului se găsesc butonul de programare pentru citirea dozei
totale şi rozeta pentru deblocarea sertarului.
Pe blocul de afişare numerică a informaţiilor sunt montate şase LED-uri
(diode luminiscente) care semnalizează:
- în stânga: - „START”;
- „FUNCŢIONARE”;
- „DTL” (măsurare dozimetre);
- în drapta: - „R” (roentgeni); 1R=258x10-6 C/kg=0,877 rad.;
- „Gy” (Gray); 1Gy=100 rad.=1 joule/kg;
- „CONTROL TENSIUNE”.
1.7.1. DESTINAŢIE
1.7.2. DESCRIERE
105
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
B. MIJLOACELE DE DECONTAMINARE
1. DEFINIŢIE:
Autospeciala pentru decontaminarea personalului (ADP-80), este destinată
pentru executarea deontaminării totale a personalului contaminat radioactiv cu
substanţe toxice de luptă sau cu agenţi patogeni, după executarea
decontaminării personale.
107
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1.1 . Destinaţie:
108
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Autospeiala de decontaminare A.D.T.T.4 se compune din autoşasiul DAC-665
T, utilajul fix, utilajul montabil şi accesoriile:
- autoşasiul DAC-665 T are un motor diezel-6 cilindri în linie:
- viteza maximă pe şosea 85 km/oră;
- rampa maximă 300;
- distanţa de frânare la 40 km/oră:
- 17 m frână rece;
- 19,9 m frână caldă;
- adâncimea vadului 1,2 m ;
- putere maximă 215 CP.
- utilajul fix:
- cisternă;
- schimbător de căldură;
- instalaţie de alimentare cu aer comprimat;
- instalaţie de pompare;
- platformă laterală;
- pompă manuală;
- sistem de fixare furtunuri de cauciuc;
- tambur pentru fixare furtunuri de cauciuc;
- cutie pentru baterii;
- utilajul demontabil şi accesoriile se compun din:
- priza de împământare;
- patru linii de duşuri;
- opt furtunuri de cauciuc cu diametrul interior 25 mm. şi 20
m lungime;
- cort pentru decontaminare personal;
- 240 săculeţi pentru documente personale;
- furtun de cauciuc armat cu diametrul interior de 80 mm. şi
6m. lungime.
109
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
C. MIJLOACE DE DEBLOCARE - SALVARE
EXCAVATOARELE:
CARACTERISTICI EXCAVATOR
Puterea motorului (C.P.) 60
Raza posterioară de rotire (mm.) 2462
Capacitatea cupei (m3) 0,35 – 0,70
Adâncimea maximă de săpare (mm.) 4820
Raza maximă de acţiune la nivelul solului (mm.) 8150
PRODUCTIVITATEA
3
Pe oră (m ) 84
În 10 ore (m3) 504
MOTOCOMPRESOARELE:
AUTOMACARALELE:
AUTOMACARA
CARACTERISTICI
AMT – 125
Puterea motorului (C.P.) 215
Încărcătura maximă (kgf) 13.900
Greutatea totală (kg) 18.400
Acţionarea Hidraulică
Unghiul de rotire (0) 360
Înălţimea de ridicare (m) 8, 9, 15, 18, 22
111
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
GRUPURILE ELECTROGENE DE CURENT ALTERNATIV
CARACTERISTICI
Viteza de deplasare 50 km/h
Lungimea totală a reţelei Reţea trifazică 750 m
de cablu Reţea monofazică 270 m
Numărul corpurilor de iluminat cu lampă şi reflector 81 buc.
Instalare 50 – 60 minute
Timp necesar pentru
Strângere 80 – 90 minute
Echipa de deservire 1 – 3 militari
Are în compunere 2 grupuri electrogene de 4 (5) KVA
CARACTERISTICI
Viteza de deplasare 80 km/h
Lungimea totală a reţelei de cablu 3305 m
Lungimea reţelei principale trifazice 1330 m
Lungimea reţelei secundare monofazice 1975 m
De 40 W 111 buc.
Numărul locurilor de
De 60 W 111 buc.
lampă
De 100 W 74 buc.
Instalare 180 – 210 min.
Timp necesar pentru
Strângere 210 – 240 min.
Echipa de deservire 1+6
112
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
AUTOSPECIALA PENTRU FORMAŢIUNILE DE APĂRARE CIVILĂ
(A.F.A.C.):
113
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
115
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
116
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Polizorul de colţ PCM – 8000 destinat pentru tăierea elementelor din beton şi a
armăturilor metalice sau altor materiale de construcţii,
Maşina de găurit repercutantă MGR . 22 este destinată pentru executarea găurilor
în elementele din beton şi în alte materiale dure de construcţii, prin rotaţia şi
percuţia sculei de lucru,
Ciocanul percutant GSH 10 – C BOSCH destinat pentru găurirea elementelor de
beton prin percuţie,
Redresorul de sudură trifazat RST – 200 destinat pentru tăierea şi sudarea manuală
cu arc electric în curent continuu a profilelor şi armăturilor metalice cu grosimi de
până la 10 mm, utilizând electrozi de calitate şi diametre corespunzătoare,
Complet portabil de tăiere şi sudură oxiacetilenică model KR 63/A – HORNUNG
Gmbh este destinat pentru tăierea şi sudarea autogenă a profilelor şi armăturilor
metalice,
Foarfeca hidraulică tip 20090 HOLMATRO serveşte la tăierea armăturilor din oţel
de construcţii,
Electrofierăstrăul “Electronic 1600” HUSQVARNA este utilizat la retezarea
diferitelor obiecte de lemn,
Vinciul manual de 5 Tf asigură ridicarea pe verticală a unor sarcini cu masa
maximă de 5 Tf,
Vinciul hidraulic de 12,5 Tf asigură ridicarea pe verticală a unor sarcini cu masa
maximă de 12,5 Tf,
Cricul pneumatic de 12 Tf permite amplasarea în spaţii înguste şi ridicarea pe
distanţe reduse a sarcinilor de până la 12 Tf.,
Berbecul hidraulic 20005 U – HOLMATRO Olanda permite deplasarea unor
sarcini maxime de 16,5 t pe o distanţă maximă de 500 mm,
Pompa hidraulică FTW 1800 BU – HOLMATRO Olanda pentru acţionarea celor 2
utilaje: foarfeca hidraulică şi berbecul hidraulic,
Tambur pentru furtune 2014 AU – HOLMATRO Olanda folosit la acţionarea
foarfecii hidraulice şi berbecului hidraulic,
Aparatul de tracţiune TIRFOR de 1,5 Tf utilizat la deplasarea pe orizontală a unor
sarcini de până la 1,5 Tf.
Mijloace de intervenţie pentru recuperarea persoanelor din imobilele afectate
de incendii:
Costumul anticaloric aluminizat tip PN destinat pentru protecţia anticalorică a
celui care pătrunde în imobilele în care s-au semnalat focare de incendii în scopul
căutării şi salvării persoanelor izolate şi a bunurilor materiale rămase în acestea
(maxim 2500),
Aparatul de respirat izolant, autonom, cu aer comprimat tip RA 60 – este un
mijloc individual de protecţie a respiraţiei în cadrul intervenţiilor în medii cu
atmosfera toxică sau în care procentul de oxigen este sun 17 %.
Mijloace de intervenţie la inundaţii:
Barca pneumatică (se umflă cu compresorul maşinii),
Costum de înot modernizat (11 kg),
Mijloace pentru acordarea primului ajutor:
117
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
118
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
119
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
CLASIFICAREA ŞI CONŢINUTUL
DOCUMENTELOR DE PROTECŢIE CIVILĂ
120
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
122
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
-modului de realizare a măsurilor destinate asigurării stabilităţii
economiei la război
- asigurarea continuităţii producţiei;
- asigurarea şi protecţia materiilor prime şi a produselor finite;
- funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional;
- funcţionarea reţelelor de gospodărie comunală.
-graficului aplicării măsurilor principale de protecţie civilă (măsuri; cine le
realizează; timpi de executare).
123
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Graficul aplicării măsurilor principale de protecţie civilă ( formă de tabel )
cuprinde:
124
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
• repartiţia forţelor pe elemente de cercetare.
125
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Harta (schema) cu asigurarea legăturilor cuprinde:
129
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
sub formă de anexe se întocmesc:
• planuri de protecţie şi intervenţie pentru fiecare tip de dezastru ce se
poate produse pe teritoriul judeţului, localităţii (agentului economic) care să
cuprindă o parte text şi o parte grafică;
• schema cu organizarea fluxului informaţional;
• componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi a secretariatului
tehnic permanent;
• situaţia asigurării cu tehnică şi utilaje de intervenţie;
• situaţia forţelor de intervenţie de pe teritoriul judeţului (municipiului);
• situaţia cu posibilităţile de spitalizare de pe plan local;
• situaţia cu posibilităţile de cazare a sinistraţilor;
• harta cu principalele surse de risc şi efectele probabile;
• alte documente.
130
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
o sub formă de tabel: repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea
măsurilor privind capacitatea de protecţie civilă.
131
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
133
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
8. ORDINUL DE INTERVENŢIE cuprinde:
134
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
• RAPORTUL DE INTERVENŢIE:
• rezultatele îndeplinirii misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor
atacurilor adversarului sau a dezastrelor;
• situaţia subunităţilor şi formaţiunilor subordonate, a celor primite ca
întărire şi a celor cu care cooperează;
• măsurile luate pentru continuarea îndeplinirii misiunilor;
• modul cum terenul, detaliile de planimetrie, când este cazul, au influenţat
desfăşurarea acţiunilor;
• cererile adresate eşalonului superior.
• raportul se transmite eşalonului superior la sfârşitul fiecărei zile, după
finalizarea unor acţiuni importante sau când intervin modificări ale acţiunilor
de protecţie civilă.
• DOCUMENTE DIVERSE
Aceste documente nu au forme prestabilite şi pot fi scheme, calcule,
fotografii şi alţi suporţi.
136
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
137
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
138
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
139
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
140
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
• personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie
după terminarea misiunii.
142
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
DISPOZITIVUL DE INTERVENŢIE
DEFINIŢIE
Dispozitivul de intervenţie este gruparea de forţe şi mijloace desfăşurate
corespunzător concepţiei de acţiune în vederea limitării şi înlăturării urmărilor
atacurilor din aer executate de către adversar, a acţiunilor teroriste sau a
dezastrelor.
143
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Dispozitivul de intervenţie se stabileşte de către preşedintele comitetului pentru
situaţii de urgenţă (conducătorul instituţiei publice sau agentului economic) în
Decizia pentru intervenţie şi trebuie să asigure:
-cercetarea şi stabilirea rapidă a amploarei şi caracterului atacurilor
adversarului, teroriste sau a dezastrelor;
-realizarea în timp scurt a unei grupări suficiente de forţe şi mijloace;
-concentrarea efortului principal în raioanele cu cel mai mare grad de
distrugeri;
-conducerea fermă a acţiunilor de intervenţie;
-realizarea conducerii unitare;
-întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor potrivit destinaţiei şi posibilităţilor de
acţiune ale acestora;
-folosirea eficientă şi cu randament maxim a tehnicii din dotare;
-stabilitatea şi caracterul activ al acţiunilor;
-posibilităţi rapide de schimbare a efortului principal;
-menţinerea permanentă a unei înalte capacităţi de intervenţie a forţelor de
protecţie civilă;
-o rezervă de forţe şi mijloace necesare pentru acţiuni neprevăzute, manevre în
raioanele (obiectivele) cele mai afectate, refacerea capacităţii de acţiune;
-protecţia forţelor şi mijloacelor împotriva atacurilor repetate a contaminării
N.B.C., pericolului de explozii, dărâmături etc.;
-măsuri de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale;
-organizarea şi menţinerea neîntreruptă a cooperării şi legăturii lor;
-continuitatea executării cercetării generale şi de specialitate pe tot timpul
intervenţiei;
-posibilitatea executării controlului asupra modului de îndeplinire a misiunilor;
144
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
MODELE DE DOCUMENTE
CE SE ÎNTOCMESC DE MEMBRII COMISIEI DE
PROTECŢIE CIVILĂ
ÎN VEDEREA LUĂRII DECIZIEI PENTRU INTERVENŢIE
ŞI PENTRU CONDUCEREA ACŢIUNILOR
145
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
___________________________________ NESECRET
Denumirea agentului economic (majuscule) Exemplar unic
APROB
PREŞEDINTELE COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL
JUDEŢULUI (oraşului) ______________
______
________________________
DECIZIA
PREŞEDINTELUI COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
(CONDUCĂTORULUI) AL ________________________(localităţii, Ag.Ec.)
PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR DEZASTRULUI
(ATACULUI DIN AER EXECUTAT DE CĂTRE ADVERSAR CU ARME
CONVENŢIONALE ŞI MIJLOACE INCENDIARE sau a ATACURILOR
TERORISTE)
P.C.(locul)– (data şi ora)
Planul ag.ec. 1:1.000
1) În urma ……. (dezastrului, atacului aerian executat de către adversar cu arme convenţionale
sau al atacurilor teroriste) la orele _______ teritoriul judeţului (municipiului, oraşului) a fost
afectat, rezultând importante pierderi umane şi distrugeri materiale.
146
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Am hotărât ca teritoriul agentului economic să se împartă în (nr.)........raioane (obiective) de
intervenţie, delimitate astfel:
-.........................
-.........................
-.........................
2) Limitarea şi înlăturarea urmărilor ………. (dezastrului, atacului – aerian / terorist) se va
executa cu forţele şi mijloacele proprii, astfel:
147
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Forţele şi mijloacele primite în sprijin din partea localităţii .................. (enumerarea acestora)
vor interveni................(locul, misiunea), în cooperare cu ......................(denumirea formaţiunilor
proprii)
Spitalizarea răniţilor se va asigura la spitalul ______________ cu (nr)___________
autosanitare. Punctele de adunare a răniţilor (contaminaţiilor) se vor organiza la ..............(locul) şi
vor fi deservite de către.................(personal sanitar).
Am stabilit următoarele itinerarii de evacuare a răniţilor (contaminaţi, intoxicaţi, sinistraţi):
-....................
-....................
După terminarea misiunilor, forţele şi mijloacele se vor aduna în raionul de adunare dispus la
________ (locul).
_________
__________________
148
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
___________________________________ NESECRET
Denumirea (localităţii) agentului economic (majuscule) Exemplar unic
RAPORTUL
CU DATE CONCLUZII ŞI PROPUNERI
AL ______________ (specialistului, membrului comitetului)
PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR DEZASTRULUI
(ATACULUI DIN AER EXECUTAT DE CĂTRE ADVERSAR CU ARME
CONVENŢIONALE ŞI MIJLOACE INCENDIARE sau a ATACURILOR
TERORISTE)
149
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
-deblocarea (decontaminarea) căilor de acces spre locurile la care se impun intervenţii
imediate pentru salvarea persoanelor afectate;
-salvarea răniţilor (contaminaţilor / intoxicaţiilor), acordarea primului ajutor şi transportul
acestora la spital;
-luarea măsurilor urgente în vederea înlăturării avariilor la reţelele afectate pentru evitarea
extinderii efectelor complementare ale acestora;
-limitarea accesului în zonele cu grad ridicat de pericol (bombe neexplodate, zone
contaminate, clădiri care ameninţă cu prăbuşirea etc. precum şi marcarea căilor de ocolire ale
acestora;
150
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Propun ca după terminarea misiunilor, forţele şi mijloacele să se adune în raionul de adunare
dispus la ________ (locul).
_________
__________________
151
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
152
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
154
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
De regulă, aplicaţiile de comandament pe hartă se desfăşoară în P.C. al
judeţelor şi municipiilor. Funcţie de scopurile de învăţământ, ele se pot desfăşura în
săli de pregătire sau puncte de comandă.
Pe timpul aplicaţiei nu se folosesc decât mijloacele de transmisiuni necesare
conducerii şi desfăşurării activităţilor prevăzute în planul de desfăşurare.
Pentru creşterea eficienţei aplicaţiei, unele activităţi complexe de protecţie
civilă se vor executa practic in teren.
155
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
157
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
158
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
De regulă tema tactică (situaţia la dezastre) se înmânează organelor de
conducere participante cu 10-20 de zile înaintea începerii aplicaţiei, urmând a
se difuza extrase subordonaţilor în părţile ce-i privesc.
Deciziile şi măsurile luate de către comitetul pentru situaţii de urgenţă,
pe baza situaţiilor primite, trebuie să fie realizate în timp scurt, lăsând
participanţilor cât mai mult timp la dispoziţie pentru pregătirea acţiunilor de
intervenţie.
Pe timpul elaborării propunerilor şi luării deciziilor, conducerea
aplicaţiei urmăreşte activitatea participanţilor pentru pregătirea acţiunilor de
intervenţie.
Ascultarea rapoartelor cu date concluzii şi propuneri, în vederea luării
deciziei pentru intervenţie, se face de către conducătorul aplicaţiei cu
participarea unui număr restrâns de persoane din partea organelor de conduce
ale protecţiei civile.
După ascultarea deciziei conducătorul aplicaţiei o aprobă şi dacă este
necesar aduce unele modificări.
O atenţie deosebită se va acorda pregătirii acţiunilor practice în teren.
Conducerea aplicaţiei va urmării realizarea scopurilor de învăţământ
propuse şi respectarea succesiunii activităţilor de prezentare a propunerilor şi
de ducere a acţiunilor de intervenţie.
159
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Datele de bază necesare pregătirii aplicaţiei se stabilesc de către
conducătorul acesteia, respectând următoarele principii de bază:
• Pregătirea şi desfăşurarea aplicaţiei conform prevederilor regulamentare în
vigoare,
• Realizarea unui cadru de desfăşurare a aplicaţiei cât mai apropiat de situaţiile
reale,
• Sistematizarea şi continuitatea instruirii organelor de conducere şi
formaţiunilor de protecţie civilă,
• Interdependenţa între scopurile de învăţământ, problemele de urmărit şi
concepţia ducerii acţiunilor de intervenţie ca urmare a atacurilor din aer
executate de către adversar, a acţiunilor teroriste sau a producerii unor dezastre.
160
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
- Pregătirea aplicaţiei (documente şi activităţi) de către un colectiv de
planificatori, care, pe lângă scenariu, evenimente (situaţii), etc, va elabora
instrucţiuni pentru toate categoriile de participanţi, astfel încât la
începerea activităţii, să nu fie nevoie de alte precizări,
- Înainte de începerea aplicaţiei se va face instruirea participanţilor, care vor
primi documentele aplicaţiei, în părţile ce-i privesc; se va încerca
reducerea la maximum a confuziilor, astfel încât aplicaţia odată începută
să-şi urmeze cursul conform scenariului,
- Evenimentele (situaţiile tactice) vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor
prin diferite mijloace, din diferite surse,
- Se va urmări fluxul informaţional între diferitele structuri participante,
operativitatea deciziilor, ordinelor şi dispoziţiunilor de intervenţie, precum
şi cooperarea între diferitele structuri pentru rezolvarea situaţiei de
protecţie civilă,
Deşi e mai greu, la început, se va adopta şi varianta în care o parte (cea mai
mare) dintre participanţi să nu fie anunţaţi despre data şi ora începerii aplicaţiei astfel
încât evenimentele să-i surprindă pe timpul desfăşurării activităţilor cotidiene; atunci
se va evalua corect viabilitatea planurilor şi operativitatea structurilor.
161
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
SCHEME
162
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
1.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI
NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR
DE URGENŢĂ ŞI A PROTECŢIEI CIVILE
163
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
COMITETE MINISTERIALE
PT. SITUAŢII DE URGENŢĂ SECRETARIATUL TEHNIC PERMANEN COMITETE JUDEŢENE
CENTRE OPERAŢIONALE JUDEŢENE (al Mp. (Mp. BUCUREŞTI)
PENTRU SITUAŢII DE
SECRETARIAT TEHNIC URGENŢĂ
CENTRE OPERATIVE INSPECTORATE JUDEŢENE (al Mp. BUCUREŞTI)
MINISTERIALE (A. 1) PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
(SERVICII PUBLICE COMUNITARE PROFESIONISTE
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ)
165
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
2. SURSE DE RISC
166
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
ACCIDENT NUCLEAR
CUTREMURE
ACCIDENT CHIMIC
INUNDAŢII
ALUNECĂRI DE TEREN
LUCRĂRI HIDROTEHNICE
167
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
168
Manual de protecţie civilă
PRINCIPALELE ZONE AFECTATE DE INUNDAŢII
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
PLUVIALE
169
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
170
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
171
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
172
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
173
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
3. VARIANTE
ALE DISPOZITIVULUI
DE INTERVENŢIE
174
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
175
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
176
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
BIBLIOGRAFIE:
177
Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
178