Forme necanonice ale folclorului. Legenda urbana si bancul.

Odat cu evoluia i schimbrile produse n planul vieii sociale, folclorul tradiional a suferit mutaii, transformndu-se ntr-un folclor nou . Numeroase opere i piese culese n mediul urban, au o rdcin rural , lucru firesc de altfel ,deoarece oraele romneti sau format prin incorporarea unor mase de rani . Cultura steasc, astfel, se transform ,ca urmare a atingerii noului mediu. Elementele folclorice de tip rural persist n creaiile populare de la ora, dei se nate ideea c folclorul urban este doar o prelungire a celui rnesc , aceasta este combtut prin faptul c oraul are propria cultur , cu forme specifice ; oraul este mai mult dect un conglomerat de sate. Oraul este un organism social complex, el are un sistem propriu de credine si norme, dar si propriile institutii. Cultura pe care acest organism o secreta este diferita de cultura secretata de organismul rural. Cele doua culturi comunica insa nu decurg una din cealalta , astfel creatiile orasenesti apartin traditiei urbane. Prin influenta mediului inconjurator , omul orasului a creat foarme de arta specifice : bancul, legenda urbana , anecdota si zvonul. Bancul Bancul este o scurta povestire orala cu caracter comic , specifica culturii de tip orasenesc , in care se relateaza un episod din viata cuiva , cu o concluzie comica. Este una din cele mai raspandite categorii orale ale folclorului, insa privirile cercetatorilor nu se indreapta spre el. Importanta lui este minuscula , datorita lipsei unui corpus de texte si a unei clasificari , ceea ce intra in contrast cu raspandirea si accesabilitatea acestei categorii folclorice. Pentru oamenii neinitiati intr-ale folclorului este o noutate aceasta incadrare a bancului in categoriile orale ale folclorului. Pentru un lucru atat de raspandit precum este folclorul , omul de rand nu mai sta sa reflecteze asupra provenientei sale , nici macar asupra definitiei sau insemnatatii , toata lumea stie ce este un banc, insa fara sa stie nimic practic. Bancul pentru societatea romaneasca este un fel de blinding obvious , precum blugii sau coca-cola in alte societati. Pentru cercetatoarea Cathy Lynn Preston (SUA), bancul este o gluma cu o seama de caracteristici specifice , si anume : este o sceneta fictionala al carei unic scop este sa produca un efect comic intr-un cadru specific in care este interpretata. Astfel , se intelege ca nu doar caracterul comic este specific bancului ci si mediu in care este spus, interpretat. Ca un mediu favorabil bancului , personal , m-as gandi la priveghiul mortului , unde in timpul noptii se obisnuieste sa se interpreteze diferite jocuri, bocirea mortului fiind interzisa. Astfel o categorie de bancuri , bancuri cu Moartea , dar nu numai este folosita la asemenea evenimente.
La miezul nopii, vine Moartea la patul lui Bul. - Am venit s-i iau sufletul! Bul, calm, o trezete pe Bubulina: - Sufleelul meu, te caut cineva.

Doua femei recent decedate asteapta la usa Paradisului La un moment dat, una o intreaba pe cealalta: - Auzi, tu cum ai murit? - Inghetata raspunde cealalta. - Ah, oribil! Spune-mi, te rog, cum este sa mori inghetata? - Ei, cum sa fie?!? La inceput, tremuri din tot corpul; apoi, degetele incep sa te doara; dupa un timp, devii calma; este cam ca si cum ai adormi Dar tu cum ai murit?!? - Eu am facut stop cardiac! Credeam ca barbatul ma inseala si intr-o buna zi m-am decis sa termin cu minciunile lui sfruntate. Asadar, m-am invoit de la serviciu si m-am intors acasa dupa doar o ora de la plecare L-am gasit stand intins, la televizor. Mi s-a parut suspect si am inceput sa caut prin tot parterul Dar, nu era nimeni! Am urcat apoi la etaj; dar, nici acolo n-am gasit nimic! In final am vrut sa caut si in pod! Dar, dupa doar cateva trepte urcate, de atata agitatie, am facut stop cardiac! - Nenorocire si durere, proasta ce esti! Daca ai fi verificat si in lada frigorifica de la subsol, azi eram in viata amandoua! Vorbeau un moldovean si un oltean. Intreaba olteanul: - La voi mortii se-ngroapa cu popa? Si moldoveanul: - Nu, la noi popa ramane afara

In termenii Barbarei Babcock bancul este un act cu un comportament expresiv care inverseaza , contrazice , abroga sau prezinta o alternativa oarecare la codurile , normele si valorile general acceptate, fie lingvistice, literare sau artistice fie religioase, sociale sau politice . Barbara Babcock ne prezinta un caracter de revolta al bancului, revolta impotriva ordinarului , pe care oamenii de rand o simt dar nu au curajul sa o infaptuiasca , din teama pedepsei. Acest caracter al revoltei este semnalat si in Cuvntul nainte al profesorului Mihai Pop la prima editie a colectiei lui Clin Bogdan Stefnescu, 10 ani de umor negru romnesc. Jurnal de bancuri politice, de la Ed. Metropol Paideia, din 1991. Aici sunt observate forme de rezistenta non-violente la adresa regimului comunist. Profesorul plaseaza bancul in mediul urban dar nu propune ideea ca satul ar fi strain de aceasta forma . De aceea el cere folcloristilor sa tina seama de anectoda sateasca traditionala atunci cand studiaza bancul. Tematic , bancul este probabil cel mai bogat. Se cunosc mii de bancuri despre doctori, nebuni, preoti, soacre , cupluri dar si bancuri etnice, regionale, politice etc , Nu exista practic vreun aspect al vietii care nu ar putea fi subiectul unei glume. Bancul politic depaseste , prin interes si varietate celelalte grupuri tematice. Aceasta categorie de naratiuni umoristice a cunoscut o popularitate vadita in societatea comunista, unde restrictiile sociale au favorizat dezvoltarea genului. Bancurile , mai tarziu , devin si ele un obiect al manipularii , deoarece se banuieste ca insasi aparatul comunist a pus in circulatie anumite bancuri, dupa consolidarea puterii.In orice societate circula insa bancuri cu si despre puterea politica, unele flatante altele nu prea. Bancurile se creeaza permanent iar cele mai multe au circulatie internationala sau daca nu personajele sunt arhicunoscute. Unele reiau glume care se potrivesc intr-un alt context istoric iar altele apar reciclate,schimbandu-se anumite personaje sau elemente de decor ; insa cele mai multe bancuri sunt noi , adaptate la evenimentele sociale , politice , religioase etc , curente. Frecvent , aceste bancuri sunt contextuale, ele putand fi considerate oarecum perisabile. De cate feluri este curentul electric? Curentul electric este de trei feluri: continuu, alternativ si intrerupt.

De cate feluri este curentul intrerupt? Curentul intrerupt este de doua feluri: alternativ si continuu. Acest banc nu poate fi inteles decat in contextul communist , unde energia electrica era economisita fiind intrerupta dupa o anumita ora.

Perioada comunismului de razboi. Schimb de scrisori intre Sara si sotul ei, inrolat in Armata Rosie. Ar trebui sa seman cartofii. N-are cine sapa gradina. Nu sapa. In gradina e ascunsa o mitraliera. Au venit cekistii. Au rascolit toata gradina. Pune cartofii acum. Bancul face referire la inexistenta vietii private , deoarece scrisorile de orice tip erau interceptate. Modalitatea de transmitere a bancurilor este evident prin viu grai , de la om la om , in contexte sociale care cer existenta mai multor indivizi (petreceri , nunti , inmormantari etc) dar recent,raspandirea lor se face cu ajutorul internetului. In cazurile in care grupuri sociale aleg sa spuna bancuri , fiecare membru este atat participant activ cat si pasiv. Ca regula nescrisa a acestor tipuri de intalniri este grija de a nu spune bancuri ofensatoare fata de membrii prezenti. Prin transmiterea orala bancurile suporta transformari , benefice sau nu , in functie de contextul in care sunt spuse. Aceasta metoda de transmitere asigura astfel bogatia variantelor si formelor in care este gasit un anumit banc.

Legenda urbana
Nicolae Constantinescu include legenda urban n categoria implanturilor deoarece aceast specie s-a fcut cunoscut pe teritoriul romnesc datorit cercetrilor efectuate n exterior, mai ales n zona anglo-saxon. Legenda urban sau contemporan, cum a mai fost numit, este analizat de romni dup modelul creat de englezi i francezi, acetia fiind cei care au acordat o mai mare importan acestui fenomen. Constantin Eretescu defineste legenda urbana ca fiind genul folcloric cel mai productiv n societatea contemporan. Termenul sugereaz ideea c aceste creaii folclorice ar relata evenimente reale, convingere impus de legendele istorice sau de cele despre vieile sfinilor. Dnumirea acestei specii este dat din perspectiv temporal (contemporan) sau din perspectiv social sau spaio temporal (urban). Astfel, legenda trebuie neleas ca o naraiune, proiecie epic a unui episod, a unei ntmplri, petrecute, cu adevrat sau nu, cuiva, persoan dat ca real, dar neidentificabil, pe fundalul realitilor proprii societii contemporane, actuale, tehnologice, de consum, industriale sau post industriale ( CONSTANTINESCU, Nicolae n articolul Cultura popular n eonul globalizrii:

clone, grefe i implanturi n folclorul actual aprut n Academia Romn. Institutul de Filologie Romn A. Philippide, Limba i Literatura romn n spaiul etnocultural daco-romnesc i n diaspora Iai, Ed. Trinitas, 2003, p.495 ) De altfel termenul de legenda urbana este preferat deoarece este intr-o stransa legatura prin ambiguitate cu cele relatate, desi aceste legende sunt spuse pentru a fi crezute , pentru a deveni o certitudine. Legenda urbana circula in special in mediul citadin si imprumuta institutiile si facilitatile acestuia : baruri, hoteluri , parcuri, stranduri, fast-food-uri etc. Aceste decoruri genereaza povestiri de tip miraculos care sunt transmise fie cu ajutorul mass-mediei , fie prin viu grai. Ele sunt numite si povesti spuse de un prieten al prietenului . Aceste legende urbane ,insa, pot fi interpretate ca o estetizare a fricii si a angoasei omului citadin. In general,aceasta specie foloseste elemente ale raului , ale diabolicului , pentru a exemplifica riscurile si piedicile zilnice in viata omului , totodata aceasta specie are menirea de a soca si rareori de a amuza. Se observa un dezinteres in studierea legendei urbane, Constantin Eretescu il pune pe seama eroului acesta este un om simplu , comun , uneori si fara nume. Acest erou al legendelor urbane este cu totul diferit de eroul legendelor propriu-zise, traditionale. Datorita acestui dezinteres , nu exista o colectie de legende urbane romanesti.

Aceasta este o naratiune care a circulat in Bucuresti prin anii 70 , cand posesorii de masini nu le utilizau in timpul iernii. Astfel observam relatia dintre context si cele intamplate . Faptul ca posesorii de masini circulau cu autobuzul in timpul iernii,face plauzibila aceasta intamplare. Cititorul , in cazul acestei intamplari , se va simti confuz , deoarece continutul este realist prin urmare intamplarea este plauzibila. Actiunea arata mentalitatea si angoasele omului citadin, astfel in cazul acestei povestiri , frica nespusa a posesorilor de automobile de a nu se intampla ceva cu automobilul pe timpul iernii a generat aceasta legenda. Din punctul meu de vedere , cel care a inventat aceasta legenda pur si simplu si-a imaginat cum ar fi daca in locul masinii sale , pe care o stia in siguranta sub prelata , ar gasi o alta masina, si asta ar fi posibil prin simplul fapt ca el nu-si verifica masina in fiecare zi sa vada daca e a lui. Legendele urbane au corespondent in lumea traditionala legendele rurale , care au , in general , un scop moralizator sau de exorcizare a raului. Legendele in mediul rural ca si cele in mediul urban sunt insa niste lianturi de comunicare in cadrul grupurilor sociale , oamenii interactionand intr-un mod mai personal atunci cand isi impartasesc asemenea evenimente la care au fost martori sau sunt prietenii unor martori. Astazi , legendele urbane , sunt folosite in special de mass-media pentru a soca , pentru a atrage cititori sau pentru a creste ratingul unor emisiuni . Legendele urbane au inspirat scriitori si regizori , filmele si cartile rezultate avand un mare succes.

Caracteristica comuna tuturor creatiilor folclorice este existenta lor in diferite variante . Nici legenda urbana nu face exceptie. Ele circula chiar si in variante internationale. Un exemplu este dat de C.Eretescu unde un batran care circula cu autobuzul,adoarme si se trezeste fara caciula pe cap. Se ridica si observa ca un tanar care se pregatea sa coboare are una la fel. Ia caciula din capul tanarului inainte sa se inchida usile in urma acestuia si se intoarce la locul sau , insa pe scaun isi gaseste caciula. O structura identica gasim si in povestirea unei batrane din Statele Unite , care intr-o zi cand se indrepta spre casa observa un tanar care trece pe langa ea fara sa o salute , aceasta se gandeste ca e victima unei talharii in momentul cand observa ca nu mai avea ceasul la mana , asa ca ii infinge umbrela in spinara si ii striga sa ii dea ceasul. Barbatul ii da ceasul de la mana iar batrana intra in casa emotionata unde isi gaseste propriul ceas pe noptiera. Dupa cum se observa aceste legende urbane au in vedere moralitatea societatii, iar aceasta moralitate este oarecum sustinuta de caracterul anonim . Nu se incearca ofensarea cuiva ci doar raspandirea unei invataturi , care este de folos in acest context urban. Astfel se poate observa atat valoarea lor literara cat si cea sociala si psihologica , deoarece legendele urbane reflecta atat angoase cat si mentalitati umane. In concluzie aceste specii ale folclorului de o vastitate si complexitate mult mai mare decat tindem noi sa credem , merita studiate si cercetate , mai ales pentru valentele sociale si puterea de a exprima adevarate curente de gandire. Atat bancul cat si legenda urbana ajuta la descoperirea omului si a comportamentelor acestuia. Bibliografie: Constantin Eretescu Folclorul literar al romanilor Constantinescu Nicolae - Cultura popular n eonul globalizrii: clone, grefe i implanturi n folclorul actual (articol) Adrian Stoicescu Bancul o specie in cautarea identitatii

Crina Ioanina Bejan, Etnologie anul I