You are on page 1of 7

Bejan Crina Ioanina, Etnologie anul I

Exercitiul 1
Textul 1 P coasta lui Rusalim Florile dalbe de mr Mndre turme de oi vin. Da la ele cine ede? Tot Petrea cu soru-sa. ntoarn, Petre, turma-ncoace, C nu tiu, spinii-s nflorii Or lupii la oi venii? Nici-s spinii nflorii, Nici lupii la oi venii, Sor-s peitorii ti, Vin la mine, cer pe tine, Png tine ce mai cer? ase sute de oi ute i pe-attea mai cornute, Cer p Ciula dintre oi i pe Rendea dintre boi, i murguu din grjdiu i mama murguului Din fundu grjdiuului. Nu te teme, frate, nu! Cnd mi-or vedea ochii mei, Nu le trebe boii ti; Cnd mi-or vedea gura mea, Nu le trebe turma ta; Cnd mi-or vedea portul meu Nu le trebe murgu tu. (Folclor din Zona Codrului, 1978: 67)

Subtipul:Fratele , sora si petitorii (134 B) Fratelui i se pretinde o zestre mare pentru sora sa. Adeseori, gratie frumusetii sau cochetariei fetei se obtine o reducere a zestrei. Beneficiarul:Gospodarii cu fete de maritat , eventual cu copii multi. Aria de raspandire:Moldova , Transilvania.
Textul 2 Pre munii cei mari Sunt trei pcurari. Doi s veri premari, Unu-i strinu Ce-l cheam Ptru, Pcurari micu. Veri se vorovir, Mi se sftuir Pe strin s-l d-omoare Moarte de topoare. Strinu-i d-auzea, Din grai le gria, Duios cuvnta: Voi, ortacii mei

Tipul:Colind Familial

Pcurari la miei i la mndre oi, Care din voi doi

Dorii a rmne, De azi ori de mne, i pe al meu ol, i-n al meu ocol, Care v gndii S m d-omori, Groapa s mi-o sape i s m ngroape n trl de oi, S dorm printre voi, Coperit cu ploi; n rcu de miei, Nicicnd s nu piei De dintre ai mei. Groapa s mi-o sape i s m ngroape C'lo din sus de cale, Sub fagul cel mare. i-n loc de cruci Punei fluieri; n loc de scrisoare, Lancea la picioare, Cnd soare-o luci Lancea o desclipi; Cnd vntu s-o trage Fluiera va zice, Oile s-or strnge, Pe mormnt or plnge Cu lacrimi de snge. Voi, ortacii mei, Pcurari la miei i la mndre oi, Rogu-v pe voi, De cumva vei mere Pe la trgurele, Cu oi de-ale mele, i vi-i ntlni O mam btrn, Cu crp de ln, Lacrimi lcrmnd, Pru-i despletind, Noroc blestemnd De fiu ntrebnd, Aceea-i maica

i ea v-o-ntreba: N-ai vait, vait, Nu mi-ai ntlnit Pe al meu Ptru, Pcurari micu, Cu pr glbnu, Floare de spicu; Cu ochi viorele Ce scapr ca stele, Cu dor i cu jele, Pe zilele mele; Cu ctare blnd i cu fa mndr; Dulce la privire i frumos la fire? Ba noi l-am vzut, Mergnd spre trecut, Aci mai napoi, Tot vnznd la oi, La trgu la Beci, Vndznd la berbeci; i l-am mai vzut Numrnd la bani Pe aripa ubii, La lumina lunii, La marginea lumii. (Flori alese, 1967: 14 squ.)

Tipul : Colind Profesional Subtipul:Miorita,oaia nazdravana(36B) Ciobanul a carui moarte sa hotarat de catre doi sau mai multi ciobani include in testamentul lui oral si

versiunea ce va trebui comunicata postum mamei. Beneficiarii : Gospodariile unde se intalnesc si ciobani.

Aria de raspandire : Bistrita Nasaud

Exercitiul 2

Caracteristici - muncitoare, disciplinata, neobosita,inteleapta Simbol al invierii , al cunoasterii , al intelepciunii , al divinitatii ,al inteligentei , al poeziei , al curajului, al cooperarii , al precautiei , al fertilitatii. Albinele, precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o viata sociala complexa, care continua sa surprinda oamenii de stiinta. Sunt singurele insecte din lume care produc hrana pentru om. Maurice Maeterlinck in eseul sau The life of the Bee vedea concentrata in istoria unui stup de albine marea istorie a omenirii. Albina este considerata insufletitoarea intregului univers si de asemenea un model de intelepciune si cunoastere. In textele populare romanesti albina apare ca un mesager si un ajutor al divinitatii deoarece ele produc ceara , iar ceara este legata de lumina si dumnezeu. O intalnim si in Povestea lui Harap-Alb ca un ajutor pentru trecerea ultimii probe.

Lucratoare n stup, aceasta casa zgomotoasa este comparabila mai degraba cu un atelier vesel dect cu o uzina ntunecata, albinele asigura perenitatea speciei; privite nsa individual sunt nsufletitoare ale universului. Ele simbolizeaza principiul vital al acestui univers, caruia i materializeaza sufletul.

*Pentru nosairisi, ereticii musulmani din Siria, Ali, leul lui Afiah, este printul albinelor , care dupa unii ar fi ngeri, iar dupa altii ar reprezenta pe credinciosi: adevaratii credinciosi se aseamana cu albinele care si aleg cele mai bune flori (HUAN, 62). *In India albina este considerata drept suflet , care se imbata cu polenul , un substitut al cunoasterii. Totodata albinele albastre se odihnesc pe fruntea zeului indian Krishna, iar Shiva poate fi reprezentat de o albina si un triunghi. *In Chaldeea este un simbol al regalitatii. *Platon afirma ca sufletele oamenilor drepti si impacati cu sine se vor reintrupa in albine. *In ebraica cuvantul albina reprezinta totodata si cunoasterea. *Se intalnesc des pe morminte , deoarece sunt simbolul invierii. Din moment ce dispare iarna si se intoarce vara, albina reapare

simbolizand invierea si speranta. *Reprezinta simbolul divinitatii deoarece nu procreeaza , insa devin mame cu ajutorul buzelor lor ,asa cum si Iisus s-a intrupat prin gura Tatalui. Totodata faptul ca desi produce miere , are in acelasi timp si un ac , reprezinta o alta calitate a albinei care o aduce mai aproape de divinitate , mierea simbolizand mila lui Dumnezeu iar acul justitia. * In Irlanda albinele erau protejate prin lege , deoarece aveau har divin de la Dumnezeu iar slujba nu se putea face fara prezenta cerii. *Cuvantul celr-bheach, din irlandeza moderna, care nseamna, literal, ceara de albine, desemneaza perfectiunea. Astefl albina desemneaza intelepciunea si nemurirea sufletului. * Sunt un simbol al precautiei deoarece ele nu dorm niciodata. * Albina este asemanata cu Fecioara Maria, iar in Grecia cu fecioarele sau Melissa, una din preotesele zeitei Demeter, din trupul careia s-a nascut un roi de albine care au fost numite albine, regina fiind Marea Mama. * In Egiptul antic, albina reprezenta faraonul egiptean de jos, sufletul si soarele reprezentat prin virtutea dungilor sale aurii si prin puterea zborului. Albinele erau si reprezentati materiale ale lacrimilor lui Ra. * In traditia populara romaneasca se spunea ca are calitati de conservare si ca actioneaza ca afrodisiac, simbolizand astfel

nemurirea si fertilitatea. * Albina era emblema lui Napoleon I, desi Napoleon III a numit-o ulterior simbolul muncitorilor.

Exercitiul 3 Cucii de la Branesti In data de 18.03.2013 grupul de tineri etnologi de la sectia Studii Culturale si etnologie a Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti a mers in localitatea Branesti , pentru a cerceta si observa Ziua Cucilor. Chiar dinainte de a observa banner-ul de promovare , ne-au intampinat diversi indivizi imbracati in diverse personaje sau chiar travestiti. Scopul nostru era de a ajunge in centrul satului , acolo unde se afla primaria, pana la primarie , insa, am fost martorii unui spectacol carnavalescgrotesc , in care il puteai gasi pe Spiderman la un loc cu Mos-Craciun , la un loc cu miresele si mastile venetiene. Acest spectacol insa , aveam sa ne dam seama mai tarziu , era tot ce se pastrase mai viu din vechea sarbatoare. Vechea sarbatoare era o reminiscenta a riturilor agrare legate de inceputul anului nou de primavara. Ca personaje se intalneau miresele , mirii , un barbier , un paznic , bunica Cucilor ,iar mai tarziu s-a descoperit ca mai exista si un tambalagiu , un vanator si Cucoaice. Cucii se inhamau la amiaza la plug si trageau in mijlocul satului trei brazde in cerc. In restul timpului se tineau de tot felul de pozne , se adunau in baruri , loveau pe cei care ii intalneau cu nuiele si carpa cu cenusa . Aceasta sarbatoare deschide sezonul muncilor de primavara. In Branesti am intalnit doua tipuri de sarbatoare : o sarbatoare revitalizata cu ajutorul arhivelor , cea originara , care se performa sub stricta observatie a unui coregraf , in fata tuturor , pe baza unui scenariu bine definit; si o sarbatoare desemantizata , vie , autentica si contemporana , a cucilor deghizati in tot felul de personaje autohtone. La intrebarile noastre adresate satenilor , in legatura cu motivele mentinerii acestui obicei , am primit clasicul asa e de cand lumea ,insa prin acest raspuns se confirma secarea obiceiului de vechea semnificatie. Prin observatia participativa am constatat ca sarbatoarea Cucilor si-a umplut golul semnificatiei . Cucii au menirea,acum, de a descarca niste frustrari si tensiuni acumulate in anul precedent intre sateni . Deoarece sezonul muncilor de primavara incepe , satenii se folosesc de aceasta sarbatoare pentru o oarecare razbunare , asa evitandu-se conflictele atunci cand ei

ar trebui sa se ajute pe ogoare si la muncile campului. Bataia rituala este menita sa alunge spiritele rele , iar bataia primita de la mirese sporeste fertilitatea la femei. In Branesti , nu stiai unde sa te uiti prima data , la cucii nationalizati , emblema a locului sau la reminiscentele contemporane cu Spiderman cu tot , care se tineau de tot felul de nazdravanii si care gaseau o placere enorma in aplicarea bataii rituale. Evident , grupul de mici etnologi nu a scapat de aplicarea acestei binefacatoare batai. La crasma din sat , cucii se strangeau pentru aprovizionare . Aici , carciumareasa ne spune ca intr-adevar nu mai este ca inainte , mai ales in privinta costumelor , deoarece acum satenii nu mai stau sa-si confectioneze costumele de cuci din zdrente , cum era obisnuit . Ei folosesc masti de monstri sau masti venetiene din comert si majoritatea nu mai constientizeaza rolul de ritual agrar , ei stiu doar ca asa trebuie facut , ca asa se face dar nu si de ce . Nu am reusit sa ne dam seama daca aceasta resemantizare este neaparat negativa , pana a urma sarbatoarea pastreaza o anumita raportare la agrar , prin prezenta plugurilor , braurilor cu talangi , dar si o reimprospatare a traditiei. Traditia nu este abolita ca in alte cazuri ci reinoita , adusa in contemporaneitate. Indiferent in ce forme apare , traditia intodeauna este binevenita, astfel cercetarea de teren de la Branesti ne-a initiat intr-o noua emisfera a cunoasterii de tip etnologic . Desi nu am luat insemnari si notite ca orice etnolog respectat , noi studentii la etnologie , ne-am lasat impresionati de aceasta sarbatoare , si ne simtim mandri de capacitatea de observatie a elementelor folclorice , ascunse chiar sub masca lui Spiderman.

You might also like