a. Prinva este nor ul la semnate ca coa de ai deliceid, ne dé ai de pret; ad ple dee dra comarile ete subordonaté, n nirt gi sf an disparit parte, di ste considera ‘si 0 tndruneese socielogii dacit fin cu orice pret s% 0 vada kudnd locul cars’ se euvine. Ba mu ajtunge la asta, ce crieare alt sing, dec ed posed, proprial ei den touie caracteristice si pe lalte suante inaintra ci, st substitue tn: tn local repetifiidor false, opozifinni adevirate in local opoxitiunilor rate in locul armonitler false, gi chiar in Lor or, armoniil rate, dur vagt, repetdri. care Lam define tn fini din ce in i sosiale sub nal pe chip cecum, dar pe caret goin ce mai bine; $8 ape din aveste én} Lb observe eRlementare git GAPETOLUL 1 REPETITIA, FENOMENELOR c punetele aevstui ol atic en gipe acelea urma, aceste senzafii multiple 2 in chip logic, un minun ib elabsrar 2 unui savant. Dar, la ceesta din ncokerente tr ce in oe mai gtiinfilic’, cuncasterea acestor iu, pe misura in care s'au dascoperit e ale sam dupli ce aceste asemaniri au fost socotite ale, aparente, pi amagitoarc, s’au obsarvat apoi asemniiri asta inseamnd ef sta trecut e complexe gi confuze, la ase ax mai precise, © infinitesimale saper realy anai ot atag do numa at dupi ce s'au observal acoste asenrinivi clementare, aU putut fi exolicate gi rediise la adevareta lor valoare esemans He suyésioarc, mai euprinziitcarc, mai complexe, mai nel&murite, iptuit ari doeate ori s’4 rezolvat. prin eambi iginalitati a cari arau sovotite ca sui generis. Aceasta nu ins’ i dispard sau si 4 Nu, sub privi‘dcitoare, eins, doosebit i in eaind sa obsorvat ck scentite d2 aut e ciimitoare gi nu se s! re ele gi Soave sau L bili o Jeosebire crops i, cari treveau amenbului © party sa uu de aire se repeta la inf a disparut, inlocuita five stele, scare al unui planetare asemanatoar arte- noastra, ub un pas gi maimare, cind deosebivile dintre aceste gravitsiti siderale a eliror generalitats, fark niei o exceptie, nu excluded inogalitates in vitez’, in distangi, pticitate éte., au d'spitrul in fafa lagii atracfici newsoniene care a infigat toate acest periodicititi de m dela cele mai miei pink te colo mai mai repezi pani la cele mai inceto, ce ange “tasug, deauna, dar 2 acest prog si repeliji 2 i ireptat al Devoe. Abbi inkgim, preeiziadinee in e> mai mage a instramentelor si a observafiflir 9 fioub si so poatti vedea in gravitat o inul pentre nowt deseo ‘ecare ai, mai alt gi ie aecastd inensitate dobandit’, inegalitifile estrilor, ale or de agtrii, in ce priveste volumul, vitozs, partieularitapile ariotifile configura}iei nebuloaselor s’au roscopul— htcru nemaiauzit—s’a putut mpozitia chimicd a corpurilor coresti, vau i c& sum Tau accel irnmultit, gi cand cu spe analiza atat de dine orenfe foarte mari intre fiietale care le locuese. In slavsit, ‘wat mai bine geogratia agtrilor mai apropiati si, dacii ju- decim si pe ccilalti dupa scestia, srebuie si eredem — dupa ce am lui Mart gravitenrd studiat canale nenwndcate cari ' , de pldt — 2% ficeare din deasupra capetelor sau sub planetelscolo ca sila nai, daw un farmee deo- a, (UH Lndceal a locuitcrilor oi suru) mod de a explica inflorirea diversite yi ‘afaja fenemenclor, 2 tumultaoasa de elemento caracterizate aliu, tot aga deosebitile de messi, mar i, au transformat in deosebi: muta asemén de ansamblu, \ifi clementare si in daie s& explie&m d itoreseul universalui sii. Pentru Iumea viebuitcat im, ca gi omul pri: faliu eft so peat i deosehirile ebirile aparente si volu- gate atat de deosebi fond, inte’c malin pe se observau gi reve aor ai insemnate, ovarigite nar ci bitatoare la ochi, a eole decuse din or- Bi biologic, si fin care teoria gel ed, Ia arimale, ca sila plante, vlementul repetat Ia nesfirs's aste celula, celule ovulart mai intdiu, apoi toate celelalte care pureed dela ea si o& fonsmenul vital clementar este repetifianesférgité do fiecare coluli a imo- durlor de nutritie si de gotivitate, de crojtere i de immultire, al cirul deposit traditional l-a primit ca mogtenive si pe care-t va transmite cu eredingt posteriti'ii je. Aceastt confarmitete cu ele dinainto, eare ss nunoste obigéiu sau erecitate— si-i spunem mai bine ereditts, obieeiul nefiind decat 9 ereditate interioara Cup cum areditatca au-i decdt un obieciu exteriorizat, — este forma spocifie vital a ropetitiei, intozmai cum ondulare general, inijoarea jieriodiod 2 forma oi fizicd, 3i cum i inka, fing tre ele Geptat bos.be bar: