You are on page 1of 9

Aerogelul materialul minune al viitorului

Nebnuite sunt cile progresului tehnologic. Pentru omul obinuit, cu acces aproape nelimitat la informaie, dar cu interes de multe ori sczut pentru acest domeniu, tehnologia se rezuma adesea la dezvoltarea domeniilor de tipul informaticii, al comunicaiilor, al medicinii, al bioingineriei sau al energiilor alternative. O ramura tehnologica extrem de importanta, insa, si care a atras de ceva timp atenia cercettorilor, este si industria materialelor, trm al unor descoperiri nu tocmai frecvente, dar eseniale in virtutea progresului general.

Un pariu revoluionar

Materialele compozite sau cele obinute prin diferite procedee tehnologice au dus, in mai puin de un secol, la o adevrat revoluie, adugnd betonului, metalelor si lemnului o susinere nebnuita in industria construciilor, a mainriilor si a dispozitivelor cele mai diverse. In perioada anilor 30 ai secolului XX a aprut bachelita, obinut dintr-o rin sintetica; peste o jumtate de secol a venit rndul fibrei de carbon, pentru ca anii 90 sa marcheze noua era a siliconul. Acum, savanii sunt preocupai de realizarea unui nou material, denumit aerogel, sau fum ngheat, despre care cred ca va revoluiona mersul multor domenii de activitate. Totui, chiar daca numai recent a fost adus in atenia publica, conceptul care sta la baza acestui material extrem de apreciat, nu este unul nou. Primul care a ncercat sa creeze aerogelul a fost chimistul american Steven Kistler, in 1931, in urma unui pariu

excentric fcut cu un coleg de brana, in ncercarea de a nlocui lichidul dintr-un jeleu, cu gaz, fr a modifica proporiile iniiale ale gelului. Kistler a nclzit jeleul, a evaporat apa si celelalte componente lichide din structura sa si a introdus in locul lor metanol. A inventat astfel un precursor al actualului aerogel, un soi de fum ngheat, ultrauor si foarte rezistent in raport cu densitatea sa. Totui, din pricina costurilor foarte ridicate necesare producerii acestui material, nimeni nu a fost atras de inovaie, iar reuita va fi data uitrii pentru mai multe decenii. Chimistul Steven Kistler, printele misteriosului "fum ngheat"

Magia golurilor

aptezeci de ani mai trziu, in anul 2000, oamenii de tiin din cadrul NASA au pus bazele unui proiect care necesita utilizarea unui material foarte uor si in acelai timp foarte rezistent din punct de vedere termic, dar care nu exista propriu-zis. Acest eveniment readuce in scena vechea descoperire a lui Kistler, pe care cercettorii americani o studiaz amnunit si o perfecioneaz. Ei adaug fumului ngheat oxid de aluminiu si siliciu si nlocuiesc inflamabilul metanol cu bioxid de carbon. Acest lucru a dat aerogelului de astzi aspectul unei buci de sticla, cu un interior aerat, abundent in bule. In ciuda denumirii, este vorba despre un material perfect uscat, total

diferit de gelul clasic, foarte elastic si extrem de rezistent la ocuri si variaii mari de temperatura. Aerogelul este un izolator termic remarcabil, pentru ca reduce aproape de anulare cele trei cai de transfer ale cldurii, convecia, conducia si radiaia.

Dei, la origine, materialul este hidrofil, prin intermediul unui tratament chimic, el poate fi convertit la hidrofobie; se topete numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius, are o conductibilitate apropiata de zero si este considerat materialul solid cu cea mai mica densitate posibila, coninnd aer in proporie de 99,8%. Un centimetru cub din aerogel cntrete 3 miligrame, puin mai mult dect aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din interiorul sau este similara cu cea a unui teren de fotbal, aproximativ 7000 metri ptrai. Mai mult de att, un burete de aerogel de numai doua grame poate susine greutatea unei crmizi de 2.5 kilograme.

Pana acum, inginerii i-au gsit acestui material ntrebuinri in izolarea conductelor de petrol, iar cizmarii in confecionarea branurilor pentru nclminte. Alpinista britanica Anne Parmenter a escaladat muntele Everest fiind nclata cu ghete cptuite cu un strat subire de aerogel. Declaraia sa de dup expediie a sunat astfel: Singura problema a fost ca mi-era foarte cald la picioare, ceea ce, de fapt, nu este o problema atunci cnd eti alpinist. De asemenea, compania Hugo Boss a testat si ea calitile aerogelului pentru o linie de geci de iarna, dar acestea au fost rapid retrase din circulaie, deoarece cumprtorii s-au declarat incomodai de faptul ca erau mult prea clduroase.

Promisiunea unei lumi mai bune

Acestea sunt, insa, numai cteva exemple srace ale posibilitilor de ntrebuinare a aerogelului. Specialitii considera ca potenialul materialului este aproape nelimitat, fiind de prere ca s-ar putea gsi aplicaii ale acestuia in majoritatea domeniilor si activitilor umane. Pentru ca absoarbe complet radiaiile infraroii, el va permite construirea unor cldiri sau incinte care sa permit accesul luminii solare in interiorul lor, fr a tolera insa si schimbrile termice. Inserarea unui strat de aerogel in pereii exteriori ai caselor si in compoziia gemurilor ferestrelor, ne va scpa att de cldura torida a verii si de frigul sezonului rece, cat si de aparatura electrocasnica mare consumatoare de energie electrica, aa cum sunt aparatele de aer condiionat. Este lesne de intuit c montarea unui acoperi transparent ce permite ptrunderea ntregului spectru de lumina fara vreun pic de cldura va reprezenta un salt uria din punct de vedere al eficientei energetice.

De asemenea, mulumit aerogelului modificat prin adaos de sulf sau seleniu, chiar unele catastrofe ecologice vor putea fi evitate. De exemplu, urmrile dezastruoase ale unor deversri accidentale de produse petroliere in apele marilor si oceanelor ar putea fi cu succes anulate, prin exploatarea uriaei capaciti a aerogelului de a absoarbe metalele grele, de tipul mercurului, din mediul acvatic. Particule de aerogel rspndite pe ruri si lacuri ar avea capacitatea de a atrage metalele grele din ape si, deci, de a curata mediul. Chimistul american Mercouri Konatzidis a dovedit acest lucru, demonstrnd ca particulele de aerogel au adus o soluie infectata cu mercur, de la 645 pri mercur la un milion pri apa, la doar 0,04 pri mercur pentru un milion pari de apa; o agresivitate similar prezint aerogelul si in cazul mediilor ncrcate cu plumb, cadmiu si sulf.

Fumul a ajuns in spaiu!

Firete ca domeniul astronauticii, explorarea spaiului cosmic, activitate din ce in ce mai fulminant practicata de ctre specialiti, nu ar avea cum sa fac rabat de la ntrebuinarea unui material cu proprieti att de remarcabile, mai ales cnd, aceasta a fost si raiunea principala a formarii lui. Si aici, ntrebuinrile isi gsesc locul in cele mai diverse direcii. NASA folosete deja aerogelul pentru izolarea termica a costumelor astronauilor; un strat de 18 mm din material asigurnd protecia mpotriva frigului la temperaturi de pana la minus 150 grade Celsius.

Proprietile unice ale aerogelului au determinat, de asemenea, alegerea acestui material pentru captarea prafului de comete. Particulele din componenta acestora, circulnd prin vid cu viteze de pana la 20.000 km/ora, s-ar distruge instantaneu la impactul cu un oricare alt tip de suprafaa sau ar ricoa in afara sa. De altfel, metoda a si depit graniele teoretice, sonda spatiala Stardust a colectat deja, in timpul unei misiuni spaiale din anul 2004, astfel de particule din cometa Wild 2, care ii vor ajuta pe cercettori sa inteleaga mai bine natura materiei din care s-a format Sistemul Solar. Aceasta, deoarece, spre deosebire de planete, cometele au evoluat foarte puin de la geneza si pana astzi. Particularitile aerogelului nu pot fi neglijate nici in privina siguranei fizice, in fata unor evenimente capabile de rnirea sau anihilarea oamenilor. Un strat de numai 8 mm

de aerogel poate asigura supravieuirea in fata exploziei apropiate a unui kilogram de dinamita si a unui soc termic ce degajeaz o cldur de peste 1000 grade Celsius. Este un material absolut fantastic. Acest fum ngheat si-a gsit utilitatea in aproape orice domeniu, de la filtrarea apei poluate, la prelucrarea bijuteriilor si fabricarea rachetelor de tenis, spune Mercouri Kanatzidis, profesor de chimie la Universitatea Evanston, din Illinois. Daca are la baza platina, aerogelul poate fi utilizat, se pare, si pentru producerea de combustibili alternativi, pe baza de hidrogen.

nc mai mult, procesat prin metode speciale, aerogelul se poate dovedi util si pentru desalinizarea apei de mare. Si nc un atribut de uriaa perspectiva, dup prerea chimistei Margerie Longo de la Universitatea din California: sub forma de membrana celulara, poate fi fcut sa circule prin vasele de snge si, datorita uluitoarelor sale proprieti, ne poate face sa nelegem mai bine procesele moleculare din corpul omenesc. Daca mai adugam c este bun conductor de electricitate si ca este capabil sa nmagazineze energie solara (precum celulele fotovoltaice), nelegem ca aerogelul se prezint chimitilor si inginerilor precum un material de uria speran.

Orice minune are si... lacune

Densitatea sa este de 800 de ori mai mica dect cea a unei buci de sticla de aceeai mrime. Aerul este repartizat in pori invizibili cu ochiul liber, dar ponderalitatea extrem de redusa are si un revers: materialul este fragil, astfel ca se frma chiar si numai daca cineva dorete sa-l tina intre degete. Totui, numai actual pre ridicat face ca aerogelul sa fie considerat, nc, un material inaccesibil si exotic. Pare, insa, inevitabil ca noua vedeta a materialitilor sa devina, rapid, una dintre uneltele de baza ale ecologitilor si ale omenirii in general, dup fabricarea sa industriala. Guinness Book a recunoscut faptul ca NASA a creat cel mai usor material solid, prin contribuia uria a doctorului Steven Jones de la Laboratorul "Jet Propulsion Laboratory" din cadrul ageniei spaiale americane. "Este foarte puin probabil sa se inventeze un material mai uor dect aerogelul, pentru ca nu s-ar putea ntri. Moleculele de silicon nu s-ar putea uni intre ele. De asemenea, nu poate fi mai uor dect densitatea aerului, 1,2 miligrame per centimetru cub, pentru ca aerogelul este plin cu aer", a explicat cercettorul de la NASA. Totui, pentru ca oamenii

de tiina nu au odihn - pe baza matricei aerogelului, au mai fost create cteva variaiuni, care ii imita in general caracteristicile, dar i le si modifica sau sporesc. Este vorba despre materiale ca: nanogelul, sol gelul, hidrogelul, xerogelul, seagelul sau chalcogelul, si acestea, probabil, promisiuni ale unei viei mai bune in viitor. Cum va evolua povestea materialului-minune vom vedea in deceniul urmtor.